Marius Rogin

## „Panica și energia nucleară”

Agravarea crizei nucleare nipone a generat o panică de proporții, care a cuprins o bună parte din Europa, din Rusia și China. În siajul ei, unele țări au și adoptat măsuri ori reflectează la demersuri ale căror consecințe ar putea fi foarte costisitoare.

Exploziile, avariile și scăpările succesive de radioactivitate la reactoarele centralei Fukushima 1 au speriat rău omenirea. Deși Guvernul nipon a reliefat că în Japonia nu se va produce un cataclism de anvergura celui de la Cernobâl, francezii, în mod evident, nu-i cred. Autoritatea franceză de securitate nucleară a reestimat gravitatea accidentului nuclear japonez. Cel mai grav accident petrecut vreodată, cel de la Cernobâl, în 1986, a fost evaluat la gradul 7 pe scara evenimentelor nucleare și radiologice INES, cu șapte gradații, valoarea 0 indicând absența oricărei anomalii. Prin comparație, accidentul extrem de grav care s-a produs în 1979 la Three Miles Island, în Pennsyalvania, a fost cotat la 5.

Nu e clar deocamdată dacă japonezii vor izbuti până la urmă să-și pună sub control reactoarele serios avariate și să evite marele cataclism al topirii miezului lor radioactiv, dar în acest domeniu exagerările, angoasa și panica sunt sfetnici foarte răi. Sub imperiul viiturii de imagini televizate din Japonia, pe mulți europeni, și în special pe germani și austrieci, prin tradiție mai ostili decât vecinii lor față de energia nucleară și mai sensibili la riscurile ei, i-a cuprins o spaimă violentă de orice reactor atomic.

În reacție, Guvernul german, aflat în fața unor teste electorale importante, a cedat rapid la presiunea opoziției de stânga și a opiniei publice și a admis practic revizuirea întregii politici energetice a țării. Un moratoriu de trei luni asupra recent hotărâtei prelungiri a intervalului de funcționare a centralelor atomice germane se va solda cu închiderea celor mai vechi dintre ele. În interesul sporirii securității nucleare, măsura în sine ar putea fi calificată drept salutară, cu atât mai mult cu cât o seamă de reactoare germane sunt extrem de vulnerabile la un eventual atac terorist.

Germania a revenit în toamna anului trecut la energia nucleară a cărei abandonare, presupus definitivă, fusese hotărâtă de fostul Cabinet de stânga al lui Gerhard Schröder, la începutul anilor 2000, fiindcă fără energie nucleară Germania devine și mai dependentă de energia fosilă, ecologic rea, provenind din țări și regiuni nedemocratice, precum Rusia și lumea arabă

În plus, spre a-și satisface necesarul energetic, Germania, a cărei economie e prea mare pentru a se limita la resurse de energie curată, va trebui să importe curent de la centralele nucleare din statele vecine. Securitatea absolută nu există decât cu prețul, utopic, al renunțării la un tip de energie care continuă să asigure bună parte din prosperitatea întregii lumi civilizate. În acest caz, va trebui ca și restul Europei și al lumii să urmeze exemplului german, ceea ce n-ar fi mai puțin utopic.