„Parteneriat și strânsă colaborare pentru eliminarea fenomenului traficului de persoane”
Traficul de persoane este un afront la adresa valorilor noastre fundamentale – cu toții suntem egali și avem aceleași drepturi*, drepturile inalienabile ale vieții, la libertate și căutarea fericirii. Sclavia modernă ne erodează comunitățile, slăbește statul de drept și ne subminează securitatea națională.
Traficul de persoane este un flagel global care se manifestă în cele mai nebănuite forme și îi afectează pe cei mai vulnerabili dintre cetățenii noștri, inclusiv un număr disproporționat de mare de copii și femei*. Aproximativ 50 de milioane de persoane din întreaga lume sunt în prezent victime ale traficului de persoane, iar aceste cifre sunt doar date estimative globale despre un fenomen care generează anual câștiguri ilegale de peste 150 de miliarde de dolari. Traficul de persoane este văzut, adesea, ca o formă de sclavie modernă și, din păcate, este una dintre formele de criminalitate cu creștere accelerată, inclusiv la nivel european, iar noile tehnologii, fluxurile migratorii, dar și criza COVID-19 au generat riscuri și provocări suplimentare la nivel european și internațional.
În fiecare an, milioane de oameni sunt exploatați, fiind forțați să lucreze pentru un salariu de mizerie, în condiții groaznice, fără protecție socială în fabrici, la recoltarea culturilor, să trudească în mine, pe șantiere și bărci de pescuit sau să presteze munci în case particulare.
Raportul Departamentului de Stat al Statelor Unite privind traficul de persoane din 16 iunie 2023 oferă o imagine de ansamblu cuprinzătoare asupra stării traficului de persoane în lume, precum și a instrumentelor pe care le putem folosi pentru a ne consolida răspunsul și coordonarea privind eliminarea acestui flagel global.*
Astfel, la nivelul Europei, constatăm o focalizare geografică și o creștere a numărului de victime. În ultimii ani, peste 14.000 de victime au fost raportate la nivelul UE, dintre care 72% sunt femei și fete, iar copiii reprezintă aproape un sfert, adică 22% dintre victimele înregistrate, iar marea lor majoritate au fost traficate în scopul exploatării sexuale și aproape trei sferturi dintre traficanții înregistrați, puși sub urmărire sau condamnați sunt bărbați, în majoritate cetățeni ai UE.
România nu îndeplinește, per ansamblu, criteriile minime în vederea unei eliminări a traficului de persoane, însă depune eforturi „semnificative” în acest sens, având în vedere impactul pandemiei COVID-19 asupra capacității sale
de luptă împotriva acestui flagel, și rămâne în continuare pe lista de supraveghere nivelul 2 („Tier 2”) al cincilea an la rând – se arată în Raportul Departamentului de Stat american din 2023.
Departamentul de Stat enumeră printre aceste eforturi un „nou NRM”, prin care înființează posturi de anchetatori financiari în întreaga țară și o unitate specială de anchetare financiară a infracțiunilor legate de traficul de persoane, în cadrul Direcției de Investigare a Crimei Organizate și Terorismului (DIICOT).
Chiar dacă s-au înregistrat anumiți pași, Bucureștiul nu a îndeplinit criteriile minime „în mai multe domenii-cheie”, subliniază Washingtonul.* Astfel, „autoritățile (române) au anchetat, urmărit penal și condamnat semnificativ mai puțini traficanți” de persoane, se arată în raport.
Guvernul american reproșează celui român o persistență a „complicității în traficul de persoane”, în cazul unor oficiali care exploatează copii aflați în case de copii guvernamentale sau centre de plasament: „Autoritățile (române) nu au căutat indicii ale traficului de persoane și nu au identificat în mod proactiv victime în populațiile vulnerabile, precum solicitanți de azil, migranți, lucrători sexuali sau copii instituționalizați”, critică Departamentul.
Guvernul român „nu a asigurat o finanțare suficientă ONG-urilor, în vederea unor servicii de asistență și protecție, lăsând majoritatea victimelor fără servicii și expuse riscului de a fi din nou victime ale traficului de persoane”, se arată în raport.
În fine, „modificări legislative au împiedicat urmărirea penală și au condus la impunitatea unor oficiali complici în infracțiuni de trafic de persoane”, conchide Departamentul de Stat în acest raport.
Washingtonul face 11 recomandări Bucureștiului în lupta împotriva traficului de persoane în raportul din 2023. Astfel, recomandă o „anchetare și urmărire penală viguroase ale infracțiunilor traficului de persoane și pedepsirea adecvată a traficanților condamnați, inclusiv a oficialilor complici și a traficanților de forță de muncă, cu pedepse semnificative cu închisoarea” – subliniază Departamentul de Stat american.
În al doilea rând, Washingtonul recomandă Bucureștiului să se asigure ca suspecții de trafic de persoane să nu folosească prescrierea faptei și să submineze „semnificativ” eforturile autorităților.
Este necesar ca victimele să primească asistență, inclusiv asistență medicală și consiliere psihologică, dar și consiliere juridică, pentru a-și înțelege drepturile și a „naviga” în sistemul de asistență, se recomandă în raport.
Departamentul recomandă „identificarea proactivă a eventualelor victime” în populațiile vulnerabile – solicitanți de azil, migranți, lucrători sexuali și copii instituționalizați.
Asigurarea unei susțineri financiare a ONG-urilor care oferă servicii victimelor prin intermediul unui mecanism, de exemplu un program de finanțare la nivel local și sistemul de recuperare a bunurilor, este, de asemenea, recomandată.
În opinia Departamentului de Stat, statul român ar trebui să aibă în vedere atât o suplimentare a polițiștilor însărcinați cu anchetarea traficului de persoane, cât și o sporire a eforturilor de implementare a legislației privind munca minorilor în zone rurale și acolo unde serviciile de asistență socială se confruntă cu penurii de personal și nu au capacitatea de a aborda încălcări ale legislației.
Sancționarea „penală” a agențiilor de recrutare de forță de muncă, din cauza unor practici prin care contribuie la traficul de persoane – de exemplu perceperea unor „taxe de recrutare” – este cea de a opta recomandare.
Departamentul recomandă acordarea de consiliere juridică „competentă” și protecție în instanțe victimelor care asistă la urmăriri penale.
De asemenea, se recomandă, inspectorilor responsabili, autoritatea legală de a efectua inspecții neanunțate pe toate șantierele.
În al 11-lea rând, Washingtonul recomandă Bucureștiului o lărgire a eforturilor de formare a anchetatorilor, procurorilor și judecătorilor implicați în dosare de trafic de persoane și cu victime ale acestui trafic, în vederea unei sensibilizări la probleme în acest domeniu și înțelegerii tuturor formelor de trafic de persoane.
Statele Unite denunță flagelul traficului de persoane – în creștere, trage un semnal de alarmă secretarul de stat american Antony Blinken, în 188 de țări, inclusiv în Statele Unite – în acest raport privind munca forțată și traficul de băieți, un fenomen puțin cunoscut.
Din păcate, conform datelor statistice, ne confruntăm cu o realitate îngrozitoare, România aflându-se pe primul loc în Europa la traficul de copii, autoritățile fiind depășite de situație, cauzele constând în lipsa de tehnologie și personalul nepregătit.
De mai bine de 15 ani, România este țara europeană cu cel mai mare număr de cetățeni UE victime ale traficului de persoane și cu grupări de infracționalitate organizată în continuă creștere, care acționează tot mai sofisticat, unele fiind conectate la rețele internaționale puternice. Conform datelor Comisiei Europene, România are anual peste 2.880 de victime identificate ale traficului de persoane, dar nu există niciun adăpost pentru acestea în sistemul public, în pofida legilor adoptate și a promisiunilor autorităților.
Vechile blocaje politice au făcut ca provocările cu care autoritățile române se confruntă de zeci de ani să rămână aceleași* pe toate palierele principale – lipsa capacității autorităților de aplicare a legii să combată și să monitorizeze fenomenul, lipsa asistenței și protecției victimelor traficului de persoane, lipsa unor programe eficiente de informare și prevenire a acestui fenomen.
În România nu se cunoaște dimensiunea reală a acestui fenomen în creștere, a traficului de copii. Una din patru persoane traficate este copil și 40% dintre minorii dispăruți sunt copii orfani.
Există puține proiecte care urmăresc îmbunătățirea serviciilor de protecție a victimelor traficului, în susținerea și informarea tinerilor asupra pericolelor traficului.
Fără o legislație care să apere drepturile victimelor, fără implicarea tuturor factorilor responsabili și o conștientizare a întregii societăți, nu vom putea lupta și elimina această sclavie modernă.
Trebuie să ne îmbunătățim și să ne adaptăm eforturile de a combate această crimă și să construim parteneriate mai puternice* cu guvernele, factorii responsabili, supraviețuitorii și ONG-uri. Împreună putem face din traficul de persoane o relicvă a trecutului, iar parteneriatele reprezintă fundamentul esențial pentru o activitate durabilă și de succes împotriva traficului.
Recunoașterea rolului unor parteneriate puternice care se înrădăcinează în întreaga lume pentru a aborda traficul de persoane este de o importanță majoră. Fiecare nouă vulnerabilitate care apare, fie că este vorba despre conflicte sau schimbări climatice, mediul online sau site-uri de întâlniri, reprezintă o oportunitate pentru traficanți de a-i exploata pe alții. Realitatea dură a traficului de persoane constă în faptul că infractorii exploatează multe aspecte ale comunicațiilor, finanțelor, transporturilor și comerțului care sunt
interconectate. Traficanții își dezvoltă în mod constant rețelele, pentru a profita de emergența tehnologiilor și tendințele migratorii.
Pentru a contracara acțiunile traficanților, se impune ca guvernele, societatea civilă, sectorul privat să consolideze noi relații de parteneriat în vederea valorificării instrumentelor avansate de informații și tehnologie, transformării eforturilor antitrafic de la prevenire la protecție, până la urmărire penală.
Astfel, băncile și alte instituții financiare ar trebui să colaboreze pentru a demonta motivația profitului traficanților prin identificarea și raportarea spălării banilor, luării de mită, furtului de salarii și plăților asociate cu traficul de persoane. Afacerile ar trebui să colaboreze cu ONG-urile, pentru a se asigura că munca forțată nu face parte din lanțurile lor globale de aprovizionare, iar consumatorii ar trebui să solicite firmelor să garanteze că produsele lor nu sunt realizate cu muncă forțată.
Guvernele ar trebui să colaboreze între ele, societatea civilă și companiile tehnologice pentru a crește gradul de conștientizare, pentru detectarea prădătorilor, a comportamentului acestora de pe platformele online, să identifice și să ofere asistență în mod corespunzător victimelor. Escrocherii cibernetice – de la profiluri de întâlniri false la operațiuni ilegale de jocuri de noroc – sunt din ce în ce mai perpetuate prin criminalitate forțată. Grupuri infracționale organizate transnaționale exploatează vulnerabilitățile scoase la iveală de pandemia de COVID-19, de la izolarea socială la prezența sporită online, la constrângerea lucrătorilor din întreaga lume, victimele care sunt reticente în a suna poliția, care nu au acces la servicii și programe de protecție socială.
Traficul de persoane prosperă într-o lume inegală. Traficanții de oameni vizează protecție socială sau se simt excluși sau ostracizați. Promovarea echității, a respectului față de rasă, etnie, identitate de gen, orientare sexuală, inclusiv pentru comunitățile marginalizate este obligatorie. Doar atunci când colaborăm pentru a sprijini categoriile de persoane cu risc accentuat creăm o lume mai justă și mai echitabilă, mai impermeabilă pentru traficanții de persoane.
Abordarea unei probleme globale precum traficul de persoane necesită o coaliție globală, una care transcende guvernele, afacerile și societatea civilă. Prin partajarea resurselor și informațiilor, putem monitoriza și răspunde mai eficient tendințelor de trafic aflate în evoluție. Prin parteneriatul cu supraviețuitorii, putem gestiona mai bine informațiile despre traumă în adaptarea politicilor și strategiilor antitrafic, pentru că aceștia aduc o perspectivă neprețuită care poate să îmbunătățească programele, politicile și strategiile pentru a se asigura că toate eforturile sunt centrate pe victimă, posedând, de cele mai multe ori, și răspunsuri la trafic.
Avem datoria față de semenii noștri și trebuie să ne asigurăm că supraviețuitorii traficului au acces la serviciile de care au nevoie pentru a-și reconstrui viața. Prin valorificarea tehnologiei, putem aborda mai bine legătura dintre finanțare și traficul de persoane, detectând și prevenind mai bine exploatarea online.
Fundamentând pe principiile democrației, ale respectării drepturilor omului, ale egalității de șanse între femei și bărbați, principiile de bază ale UDMR, noi, femeile-lider, atât în dimensiunea națională, cât și în cea internațională, prin organismele antitrafic din care facem parte și cu sprijinul rețelei de femei-lider angajate plenar pentru promovarea valorilor democrației, a statului de drept, a drepturilor omului, a libertăților și demnității individului, folosind diplomația,
putem iniția și fundamenta o colaborare solidă și eficientă, prin care, prin avansarea parteneriatelor, să maximizăm lupta internațională antitrafic.