George Șișcu

Păsările ihtiofage, care se hrănesc cu pește, pagubele pe care le produc pisciculturii și stocurile de pește din ape interioare și mări nu constituie o problemă românească, ci este una europeană.

Ultimele dezbateri referitoare la problema păsărilor ihtiofage au supus atenției publice o problemă importantă – raportul dintre exploatarea resursei piscicole, importantă pentru hrana românilor, și protecția unor specii de păsări care se hrănesc cu pește.

În România există inventariată o populație de circa 80.000-120.000 de cormorani, de exemplu, care stau circa 210 zile dintr-un an în preajma amenajărilor piscicole. Asta înseamnă circa 21.000 de tone de pește anual pierdute doar din cauza cormoranilor de către fermierii piscicoli, adică 2/3 din producție.

Iată că tot mai multe voci spun că aceste păsări, în special cormoranii și pelicanii, produc pagube însemnate asupra resursei piscicole și afectează buna funcționare a fermelor de creștere a peștelui. De aceea, reprezentanții fermelor piscicole solicită ca statul să îi despăgubească pentru aceste pierderi. Pe de altă parte, organizațiile de mediu militează pentru găsirea unor soluții neletale, ținând cont și de faptul că vorbim despre specii protejate de lege.

În aceste condiții, cred că este absolut necesar să avem o statistică oficială a numărului populațiilor de cormorani și pelicani din România, dar și un studiu asupra impactului acestor păsări asupra pisciculturii.

De asemenea, trebuie să știm care este raportul despăgubirilor pentru daunele cauzate de păsări la fermele piscicole și cele cauzate de animale, incluzând păsările, acordate agricultorilor.

Acesta este motivul pentru care am adresat și mai multe întrebări instituțiilor care se ocupă de acest domeniu și sper să avem cât mai curând un răspuns care să poată clarifica această situație!