Pe cale de consecin˛„, propunerea legislativ„ pentru modificarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informa˛iile de interes public este respins„ de plen.
Stima˛i colegi, am dat vot final, conform aprob„rii plenului Senatului, pe toate proiectele de lege dezb„tute, precum ∫i pe cererea de reexaminare.
Œn continuare, v„ propun s„ lu„m Ón dezbatere proiectul de lege Ónscris la punctul 22 din ordinea de zi, respectiv proiectul de Lege privind respingerea Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 183/2005 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Rom‚niei ∫i Guvernul Republicii Ungare.
Comisiile sesizate Ón fond, Comisia juridic„, de numiri, disciplin„, imunit„˛i ∫i valid„ri ∫i Comisia pentru cultur„, art„ ∫i mijloace de informare Ón mas„.
Este prezent domnul ministru R„zvan Ungureanu, pe care Ól invit s„ prezinte punctul de vedere al Guvernului.
Stima˛i colegi senatori, v„ rog s„-mi permite˛i s„ ofer cuv‚ntul domnului ministru pentru a prezenta expunerea de motive la proiectul de lege.
Ave˛i cuv‚ntul, domnule ministru.
## **Domnul Mihai R„zvan Ungureanu** _— ministrul_
Este pentru mine o deosebit„ onoare s„ vin Ón fa˛a Domniilor voastre ast„zi pentru un vot de con∫tiin˛„ ∫i de pragmatism politic asupra unei chestiuni care a st‚rnit dezbatere, care se afl„ Ón aten˛ia public„ ∫i care, pe bun„ dreptate, trebuie s„ angajeze judecata matur„ a tuturor rom‚nilor.
V„ mul˛umesc pentru ocazia pe care mi-o da˛i, iar prezen˛a mea aici trebuie s„ fie Ón˛eleas„ ∫i ca semn al respectului pe care-l acord distin∫ilor membri ai maturului corp legislativ.
Proiectul despre care este vorba ast„zi este un proiect cu adev„rat european, este un proiect important pentru noi ∫i este un proiect care ne legitimeaz„ ca membri, ca viitori membri ai Uniunii Europene. Nu este un proiect simplu ∫i nimeni nu spune c„ este un proiect simplu. Sunt foarte multe p„r˛i implicate, este tangen˛ial unei chestiuni care are istorie ∫i o biografie complicat„.
Œntre timp, au avut loc r„zboaie mondiale, au fost Óncheiate acorduri interna˛ionale ale c„ror prevederi sunt contradictorii ∫i interpretate diferit ∫i de partea rom‚n„, ∫i de partea ungar„.
Datoria noastr„ este ca, Ón ciuda acestei probleme complicate, ∫i m„ refer aici la mo∫tenirea marelui mecena Emanuil Gojdu, s„ putem, Ón paralel cu reclamarea acestei mo∫teniri, s„ construim un proiect care s„ fie apt de a oferi tinerilor rom‚ni, ca ∫i tinerilor cet„˛eni ungari posibilitatea de a se educa pe principii interculturale, posibilitatea, totodat„, de a avea acces la activitatea unui institut de parteneriat rom‚no-ungar ∫i ne ofer„ nou„ rom‚nilor ocazia ca, Ón mijlocul capitalei ungare, la Budapesta, s„ putem Ónfiin˛a un muzeu dedicat memoriei acestui mare rom‚n al c„rui exemplu, p‚n„ ast„zi, este unic.
Prezen˛a mea aici se justific„ ∫i prin dorin˛a de a discuta direct cu dumneavoastr„ ∫i de a auzi opiniile pe care le ave˛i, av‚nd Óncredere c„ votul ce urmeaz„ vine Ón cuno∫tin˛„ de cauz„.
Colegii mei au oferit liderilor de grup parlamentar documenta˛ia care cuprinde argumentele noastre ∫i r„spunsurile la Óntreb„rile care, p‚n„ acum, au fost puse pe acest subiect.
Pentru statul rom‚n, doamnelor ∫i domnilor senatori, este important s„ existe o prezen˛„ rom‚neasc„ Ón mijlocul Budapestei. P‚n„ c‚nd Funda˛ia îGojdu“ de la Sibiu va putea reini˛ia un proces ∫i, Ón cazul Ón care acest lucru va avea rezultate, va reu∫i s„-∫i adjudece ceea ce, pe drept, consider„ c„ trebuie s„ ob˛in„, prezen˛a noastr„ acolo subliniaz„ importan˛a pe care o acord„m rela˛iei dintre Rom‚nia ∫i Ungaria. ™i at‚ta timp c‚t putem oferi acest temei pentru parteneriatul dintre Rom‚nia ∫i Ungaria, noi nu pierdem nimic, dimpotriv„,
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 97/16.VI.2006
c‚∫tig„m. C‚∫tig„m ∫i Ón respect, c‚∫tig„m ∫i Ón ochii tuturor partenerilor no∫tri.
Ni s-a Ónt‚mplat, doamnelor ∫i domnilor, ca Ón numele Guvernului nostru ∫i al institu˛iei pe care am onoarea s„ o conduc, s„ fim acuza˛i c„ nu am Óntreprins demersuri Ón justi˛ie pentru a ob˛ine bunurile Funda˛iei îGojdu“.
Am s„ v„ spun numai c„ funda˛ia pe care Óncerc„m s„ o construim este o funda˛ie de drept public, ∫i am s„ v„ mai spun c„ funda˛ia care are dreptul s„ adjudece, s„ Óncerce adjudecarea prin intermediul legii a bunurilor ce decurg din mo∫tenirea Gojdu este funda˛ia de la Sibiu.
Noi credem c„ este datoria Ministerului de Externe s„-i ajute ∫i ∫tim c„ acest lucru l-am f„cut din 1998 Óncoace, f„r„ nici o opreli∫te, ∫i am f„cut-o chiar ∫i Ón momentul Ón care acest subiect era foarte pu˛in cunoscut chiar Óntre membrii corpului legislativ rom‚n.
Statul rom‚n nu se substituie Funda˛iei îGojdu“ de la Sibiu, nici nu a fost vreodat„ Ón inten˛ia noastr„. Spre deosebire de obiectivele funda˛iei de la Sibiu, care sunt revendicative, obiectivele acestei funda˛ii rom‚no-ungare, omonime, sunt pozitive ∫i Óncearc„ s„ foloseasc„ o circumstan˛„ politic„ pentru a construi un institut, pentru a construi o bibliotec„, care s„ fie ∫i memorial pentru Emanuil Gojdu, Óncearc„ s„ construiasc„ o ocazie optim„ de educa˛ie.
Acest proiect este un proiect de continuitate, doamnelor ∫i domnilor.
Este un proiect care a ap„rut Ón 2002, 2003, care a fost rafinat de-a lungul vremii, la elaborarea c„ruia au participat distin∫i reprezentan˛i ai Academiei Rom‚ne, de care au avut ∫tiin˛„ Ónal˛i ierarhi ai Bisericii noastre ortodoxe. Este un proiect care a fost cunoscut, un proiect care, Ón urm„ cu c‚˛iva ani, a reprezentat motivul unui simpozion na˛ional cu participare excep˛ional„ ∫i din punct de vedere intelectual ∫i, mai ales, moral, de statur„ moral„.
Este un proiect de continuitate ∫i sper, doamnelor ∫i domnilor, c„ ve˛i da votul unui proiect de continuitate, demonstr‚nd Ón felul acesta ∫i celor care se uit„ la noi c„ politica extern„ rom‚n„ nu este o politic„ f„cut„ de guverne care, a∫a cum spunea Emil Cioran, alt„ dat„, îÓncearc„ s„ reconstruiasc„ «adamic» Rom‚nia, Óntotdeauna de la 0“.
Politica extern„ a Rom‚niei este o politic„ de continuitate ∫i nu ˛in minte vreodat„, doamnelor ∫i domnilor, ca aceast„ politic„ extern„ s„ fi avut sincope ∫i s„ nu fi fost cu adev„rat afin„ obiectivelor noastre.
Mai ∫tiu ceva, doamnelor ∫i domnilor, faptul c„ problematica Gojdu, ∫i aici v„ vorbe∫te nu doar ministrul de externe de ast„zi, ci ∫i fostul secretar de stat din Ministerul Afacerilor Externe, problematica îGojdu“ a intrat Ón inventarul rela˛iilor bilaterale dintre Rom‚nia ∫i Ungaria destul de t‚rziu, la ∫apte ani dup„ Revolu˛ia din 1989.
Au existat, Slav„ Domnului, litera˛i, intelectuali rom‚ni care au pomenit de acest lucru Ónc„ Ónainte, dar a devenit tem„ politic„ t‚rziu, totu∫i.
Ast„zi spun, este ocazia ca Ón paralel cu ac˛iunea funda˛iei de la Sibiu, pe care dorim s„ o sprijinim Ón continuare, a∫a cum am f„cut-o p‚n„ acum, s„ putem ob˛ine ceea ce credem c„ ne legitimeaz„, spuneam, european.
Biserica Ortodox„ Rom‚n„ a fost permanent consultat„, de altfel Ón proiectul de construc˛ie a acestei
funda˛ii exist„ ∫i reprezentan˛i, Ón Consiliul director, ai Bisericii Ortodoxe Rom‚ne.
Funda˛ia îGojdu“ de la Sibiu nu a fost niciodat„ eludat„ din discu˛ie, a fost prezent„, a ∫tiut despre ce este vorba.
Revenind la Biserica Ortodox„ Rom‚n„, a c„rei prezen˛„, Ón timpul discu˛iilor din comisii, a fost salutar„, ∫i le mul˛umesc Ónc„ o dat„ Œnal˛ilor Ierarhi pentru truda lor, indiferent dac„ punctele noastre de vedere coincid sau nu.
Biserica Ortodox„ joac„ un rol important, nimeni nu i l-a contestat, nimeni nu i-l va contesta vreodat„.
Testamentul lui Emanuil Gojdu las„ cu îlimb„ de moarte“ unei funda˛ii patronate de biseric„ s„ se ocupe de administrarea averii sale.
Aceasta este funda˛ia de la Sibiu, doamnelor ∫i domnilor!
Este motivul pentru care o parte a imobilelor care au apar˛inut Funda˛iei îGojdu“, Ónso˛it„ de o desp„gubire Ón bani, a fost retrocedat„ vicariatului Bisericii Ortodoxe Rom‚ne din Ungaria, Ón 1993, Ón baza legii ungare din 1991 privind reglementarea situa˛iei fostelor propriet„˛i imobiliare ale bisericilor din Ungaria.
E motivul pentru care, ast„zi, Ón cuprinsul caselor, Óndeob∫te cunoscute sub numele de îCur˛ile Gojdu“, exist„ o capel„ rom‚neasc„, dar la acel moment, al retroced„rii ∫i desp„gubirii, activitatea funda˛iei de la Sibiu era suspendat„, a∫a cum a fost ea suspendat„ la sf‚r∫itul anilor ’40, Ón momentul Ón care activitatea funda˛iilor de drept privat a fost anulat„ de legisla˛ia comunist„.
Œn ianuarie 2000, Funda˛ia îGojdu“ de la Sibiu a ini˛iat o ac˛iune Ón justi˛ie Ón Ungaria, respins„ pentru vicii de form„, ∫i din cauza lipsei de diligen˛„ a avocatului de atunci aceast„ ac˛iune s-a perimat.
Este unul dintre motivele care ast„zi ne Óndeamn„ s„ nu fim pasivi, s„ nu asist„m la distrugerea prin indiferen˛„ a îCur˛ilor Gojdu“ de la Budapesta.
Sunt foarte multe gre∫eli, doamnelor ∫i domnilor, care s-au f„cut de-a lungul timpului, ∫i noi niciodat„ nu le-am trecut cu vederea.
Ar fi Óns„ injust ca Ministerul Afacerilor Externe s„ fie tras la r„spundere pentru ele, ∫i atunci Óntrebarea mea este urm„toarea:
Cum se face c„ Ón lungul a ∫apte ani lu„rile de pozi˛ie fa˛„ de situa˛ia mo∫tenirii îGojdu“, chiar ∫i Ón Parlament, nu mai spun Ón cadrul guvernelor de-atunci, au reprezentat o ini˛iativ„ rar„, foarte rar„?
Cum se face c„ tocmai Conven˛ia din 1953 ∫i autorii ei au trecut cu vederea sau au neglijat Ón mod voit obliga˛ia fireasc„ a oric„rui stat de a p„stra îregatul“ unuia dintre cei mai distin∫i reprezentan˛i ai s„i neatins?
Cum se face c„ Ón 1991, c‚nd exista temeiul juridic al retroced„rii, Ón baza legilor din Ungaria, Biserica Ortodox„ nu a cerut atunci Óntregul Complex îGojdu“?
Dar, mai r„u, statul rom‚n de atunci nu a cerut nimic!
Ar fi p„cat, doamnelor ∫i domnilor, ca, ast„zi, Ministerul Afacerilor Externe, Ón Óncercarea sa de a redob‚ndi, de a repune Ón func˛iune ceea ce alt„ dat„ a apar˛inut acestui mare rom‚n, s„ fie Ómpiedicat g‚ndindu-se Óngust ∫i f„r„ viziune c„ acest lucru salveaz„ un proiect de finalul c„ruia nu putem garanta.
Testamentul nu a fost nicicum Ónc„lcat, cel pu˛in din partea noastr„, ∫i nu credem c„ ne-am propus vreodat„
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 97/16.VI.2006
sau c„ am l„sat vreodat„ s„ se Ón˛eleag„ c„ uzurp„m un drept la o mo∫tenire.
Œn acest moment, cl„dirile Ón care am putea s„ construim ceva, dup„ Óndelung„ negociere, de altfel, apar˛in unei firme private, nu sunt ale Funda˛iei îGojdu“, putem s„ le ob˛inem din nou pentru statul rom‚n.
S„ nu facem a∫a ceva nu ar fi o prob„ de cras„ indiferen˛„, nu ar fi o prob„ de obtuzitate politic„? Nu ar fi o prob„ de orbire Ón politica extern„ a unui stat?
Œn momentul Ón care putem s„ facem ceva, s„ st„m cu bra˛ele Óncruci∫ate numai pentru faptul c„ ne place s„ credem c„, dac„ p„str„m ceea ce alt„ dat„ al˛ii au avut, se rezolv„ de la sine totul?
Prefer„m ca Ón îCur˛ile Gojdu“ ast„zi s„ apar„ un restaurant?
Prefer„m ca Ón îCur˛ile Gojdu“, la Budapesta, s„ avem o libr„rie Ón care s„ fie carte ungureasc„? Ar fi foarte bine, dar este ocazia s„ avem carte rom‚neasc„ acolo, este ocazia s„ existe o prezen˛„ rom‚neasc„ acolo.
Acesta este proiectul pe care Ól ave˛i Ón fa˛„, doamnelor ∫i domnilor, ∫i v„ rog s„ judeca˛i acest lucru, Ón primul r‚nd, prin ceea ce Ónseamn„ el pozitiv.
Citi˛i-l bine ∫i ve˛i vedea c„ este bun„-credin˛„ ∫i bun„-inten˛ie Ón el, necum tr„dare de ˛ar„, cum sunt unii Ónclina˛i s„ spun„, arunc‚nd cuvintele cu kilogramul Ón fa˛a noastr„.
Noi credem, doamnelor ∫i domnilor, c„ prin negociere atent„ reu∫im s„ ob˛inem pentru statul rom‚n ceea ce are nevoie el, ∫i, Ón primul r‚nd, pentru tineretul nostru, o ocazie de educa˛ie.
Exist„ nenum„rate modele asem„n„toare Ón Europa, ∫i Óntre Fran˛a ∫i Germania bun„oar„, cred c„ putem s„-l avem ∫i noi.
Domnule pre∫edinte, v„ mul˛umesc pentru ocazie. A∫ dori s„ m„ opresc aici.
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.