Gavril Dejeu

Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaþilor, în vederea exercitãrii de cãtre deputaþi a dreptului de a sesiza Curtea Constituþionalã, a urmãtoarelor legi: Ñ Lege pentru ratificarea Convenþiei dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Kazahstan pentru evitarea dublei impuneri ºi pre- venirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit ºi pe capital, semnatã la Bucureºti la 21 septembrie 1998; Ñ Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr.12/1999 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 20/1994 privind mãsuri pentru reducerea riscului seismic al construcþiilor existente; Ñ Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naþional, Secþiunea a III-a Ñ ”Zone protejateÒ; Ñ Lege pentru ratificarea înþelegerii dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Cipru cu privire la cooperarea în lupta împotriva criminalitãþii internaþionale, semnatã la Bucureºti la 7 iunie 1995; Ñ Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 42/1999 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în domeniul apãrãrii, semnat la Bucureºti la 24 octombrie 1998; Ñ Lege pentru ratificarea Acordului de cooperare între guvernele sta- telor participante la cooperarea economicã a Mãrii Negre în domeniul combaterii criminalitãþii, în special a formelor ei organizate, semnat la Kerkyra la 2 octombrie 1998; Ñ Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 47/1999 pentru ratificarea Acordului de asistenþã financiarã nerambursabilã dintre România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare,

160 cuvinte

Discurs

Pe fond: nu este prima datã, mi se pare cã este a treia sau a patra oarã când luãm cuvântul asupra argumentãrii pe fond a acestei legi. Este adevãrat cã punctele de vedere diferã. Ele diferã datoritã faptului cã unii vor sã vadã istoria României numai începând cu anul 2000 ºi probabil cã nu-i intereseazã ce s-a întâmplat de la 1 pânã la 2000 în România. Alþii vor sã vadã istoria României aºa cum a fost ºi sã acorde oamenilor ºi celor care au reprezentat statul român drepturile care li se cuvin.

Nu existã nici un fel de argumentare logicã, istoricã, politicã sau juridicã pentru care ºefi ai statului român, care sunt în viaþã, sã nu beneficieze, de acum înainte, bineînþeles, de prevederile acestei legi. Este cel mai elementar lucru pe care Parlamentul României îl poate aduce în onoarea foºtilor ºefi de stat ai României.

De aceea, vã rog sã votaþi..., sã respingeþi amendamentul propus de cãtre domnul deputat Þurlea.

Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.

În contextul ședinței