Stenogramă plen

1. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Consiliului Naþional al Persoanelor Vârstnice.

2. Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind asistenþa socialã a persoanelor vârstnice. (Lege organicã.)

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 40/1999 privind protecþia chiriaºilor ºi stabilirea chiriei pentru spaþiile cu destinaþie de locuinþe. (Procedurã de urgenþã; continuarea dezbaterilor.)

4. Proiectul de Lege privind regimul strãinilor în România. (Continuarea dezbaterilor; lege organicã.)

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 48/1999 pentru modificarea ºi completarea Legii audiovizualului nr. 48/1992. (Procedurã de urgenþã; lege organicã.)

6. Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 48/1992 a Audiovizualului. (Lege organicã.)

7. Propunerea legislativã privind organizarea ºi exercitarea profesiei de consilier juridic.

8. Propunerea legislativã privind reducerile acordate pensionarilor pentru transportul intern.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 127/1999 privind instituirea unor mãsuri cu caracter fiscal ºi îmbunãtãþirea realizãrii ºi colectãrii veniturilor statului. (Procedurã de urgenþã; continuarea dezbaterilor.)

10. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvenrului nr. 29/1999 privind unele mãsuri legate de trecerea la anul 2000 a sistemelor informatice ºi a sistemelor electronice microprogramate. (Procedurã de urgenþã.)

11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 67/1998 privind restructurarea Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A., în vederea privatizãrii. (Procedurã de urgenþã.)

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 44/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã nr. 67/1998 privind restructurarea financiarã a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A., în vederea privatizãrii. (Procedurã de urgenþã.)

13. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 91/1998 privind acoperirea ºi restituirea diferenþelor de curs valutar pentru sumele în valutã depuse de cetãþenii români în contul Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A., potrivit legislaþiei în vigoare, pânã la data de 31 decembrie 1989.

14. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 127/1998 privind mãsuri pentru oprirea subcapitalizãrii, prin rectificarea bilanþului contabil pe anul 1997, la Banca Românã de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A.

15. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. ºi fuziunea prin absorbire a acestei bãnci cu Banca Comercialã Românã S.A. 16. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 63/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. ºi fuziunea prin absorbire a acestei bãnci cu Banca Comercialã Românã S.A.

17. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 126/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. ºi fuziunea prin absorbire a acestei bãnci cu Banca Comercialã Românã Ñ S.A., modificatã ºi completatã prin Ordonanþa Guvernului nr. 63/1999. (Procedura de urgenþã.)

18. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 62/1999 privind unele mãsuri de restructurare financiarã a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. (Procedurã de urgenþã.)

19. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 89/1999 privind unele mãsuri de restructurare financiarã a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. (Procedurã de urgenþã.)

20. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 115/1999 privind unele mãsuri de restructurare financiarã a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. (Procedurã de urgenþã.)

21. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 123/1999 privind unele mãsuri de restructurare financiarã a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. (Procedurã de urgenþã.)

22. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 195/1999 pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Bãncii Române de Comerþ Exterior Ñ BANCOREX Ñ S.A. Ñ ºi fuziunea prin absorbire a acestei bãnci cu Banca Comercialã Românã Ñ S.A. (Procedurã de urgenþã.)

23. Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr. 26/1990 privind Registrul Comerþului. (Lege organicã.)

24. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 53/1998 pentru completarea Legii nr. 26/1990 privind Registrul Comerþului. 25. Proiectul de Hotãrâre privind modificarea Regulamentului Camerei Deputaþilor.

26. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 69/1998 privind unele mãsuri de protecþie pentru personalul al cãrui contract individual de muncã va fi desfãcut ca urmare a concedierilor colective determinate de reorganizarea Societãþii Naþionale a Cãilor Ferate Române.

27. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 10/1999 pentru completarea Ordonanþei Guvernului nr. 32/1995 privind timbrul judiciar.

28. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 78/1999 privind prelungirea termenului prevãzut la art. 3 alin. (3) din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 79/1997 pentru constituirea Comisiei speciale de verificare a certificatelor eliberate în baza Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri ºi acordarea unor drepturi urmaºilor acestora, rãniþilor, precum ºi luptãtorilor pentru victoria Revoluþiei din Decembrie 1989.

29. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 89/1999 privind regimul comercial ºi introducerea unor restricþii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon.

30. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 105/1999 pentru modificarea ºi completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturil persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instauratã cu începere de la 6 martie 1945, precum ºi celor deportate în strãinãtate ori constituite în prizonieri, cu modificãrile ulterioare. 31. Propunerea legislativã privind utilizarea eficientã a energiei ºi propunerea legislativã privind creºterea eficienþei energetice.

- **II. Marþi, 15 februarie 2000, ora 11,30**

## **Voturi finale privind:**

1. Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 16/1999 privind scutirea de la plata taxei de reclamã ºi publicitate, precum ºi a majorãrilor de întârziere aferente.

2. Propunerea legislativã privind regimul parcurilor industriale. (Lege organicã.)

3. Proiectul de Lege pentru prevenirea, descoperirea ºi sancþionarea faptelor de corupþie. (Lege organicã.)

4. Proiectul de Lege privind apãrarea secretului de stat ºi a secretului de serviciu ºi proiectul de Lege privind securitatea informaþiilor secrete de stat ºi a informaþiilor secrete de serviciu. (Lege organicã.)

5. Propunerea legislativã pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 16/1996 a Arhivelor Naþionale. (Lege organicã.)

## _ªedinþa a început la ora 16,20._

## **Domnul Vasile Lupu:**

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã, din totalul celor 341 de deputaþi, ºi-au înregistrat prezenþa la lucrãri un numãr de 257; participã la alte acþiuni parlamentare 16, fiind absenþi 84. Cvorumul prevãzut de art. 128 din regulament este astfel întrunit.

Biroul permanent al Camerei Deputaþilor vã propune o modificare a ordinii de zi, în sensul introducerii a douã rapoarte de mediere pentru ziua de marþi.

Dacã sunt obiecþiuni la aceastã propunere?

## **Domnul Constantin-Gheorghe Avramescu**

**:**

Da.

## **Domnul Vasile Lupu:**

## Domnilor colegi,

Ordinea de zi a fost votatã joi ºi pot face astãzi propuneri de modificare Biroul permanent sau liderii grupurilor parlamentare.

Propunerile de modificare se fac doar în numele grupurilor parlamentare.

În numele grupului doriþi sã luaþi cuvântul, domnule deputat Avramescu?

## **Domnul Constantin-Gheorghe Avramescu**

**:**

Nu.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Atunci,

rie 1999, adoptat de Senat în ºedinþa din 7 februarie 2000.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi; pentru avize, Comisia pentru politicã externã. 4). Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului adiþional la Convenþia din 18 august 1948 privind regimul navigaþiei pe Dunãre, semnat la Budapesta la 26 martie 1998, adoptat de Senat în ºedinþa din 7 februarie 2000.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii ºi servicii; pentru avize, Comisia pentru politicã externã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

5). Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Georgiei privind transportul combinat internaþional, semnat la Bucureºti la 11 decembrie 1997, adoptat de Senat în ºedinþa din 7 februarie 2000.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii ºi servicii; pentru avize, Comisia pentru politicã externã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

6). Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Slovace privind valabilitatea tratatelor, acordurilor, convenþiilor ºi altor înþelegeri încheiate de România cu Cehoslovacia, semnat la Bratislava la 16 aprilie 1999, adoptat de Senat în ºedinþa din 7 februarie 2000.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi; pentru avize, Comisia pentru politicã externã.

7). Proiectul de Lege privind normele de tehnicã legislativã pentru elaborarea actelor normative, adoptat de Senat în ºedinþa din 8 februarie 2000.

Cu acest proiect de lege a fost sesizatã, în vederea avizãrii, în fond, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Stimaþi colegi,

Vã mai informez cã, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaþilor, în vederea exercitãrii de cãtre deputaþi a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, urmãtoarele legi:

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

În numele Grupului parlamentar al PDSR, aº dori sã vã fac cunoscut faptul cã, urmare a solicitãrii formulate de domnul deputat Valentin Iliescu, deputat independent, Grupul parlamentar al PDSR a aprobat afilierea Domniei sale ca membru al grupului nostru parlamentar.

Aºadar, începând de astãzi, Grupul parlamentar al PDSR numãrã un coleg în plus.

Vã mulþumesc.

În continuare, trecem la materialele de pe ordinea de zi ºi începem cu propunerea legislativã privind fondul piscicol, pescuitul ºi acvacultura.

În ºedinþa din ziua de 3 februarie 2000, la solicitarea iniþiatorilor, plenul Camerei Deputaþilor a aprobat dezbaterea acestei propuneri legislative în procedurã de urgenþã.

Conform art. 105 ºi 106 din regulament, urmeazã sã aprobãm timpul afectat luãrilor de cuvânt la articole, cât ºi durata de timp afectatã dezbaterii acestei propuneri legislative.

Invit birourile Comisiei pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice ºi Comisiei pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, sesitate în fond, sã facã propunerile.

Domnul Sergiu Rizescu.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Referitor la aceastã Lege pentru pisciculturã ºi acvaculturã, care a fost dezbãtutã articol cu articol acum o lunã ºi jumãtate ºi fiind în procedurã de urgenþã, vã rugãm sã ne acordaþi o orã pentru dezbateri, în totalitatea legii.

Pentru fiecare articol propunem câte un minut.

Da. Vã mulþumesc. Stimaþi colegi,

Dacã vã reamintiþi, acest text a fost votat pe articole de Camera Deputaþilor ºi, datoritã unei lipse de comunicare între liderii grupurilor parlamentare, într-un moment nefericit, legea a picat la vot.

Cum textul este foarte bine cunoscut, sperãm ca într-o bunã colaborare sã îl putem trece prin Camera Deputaþilor.

Trecem la dezbaterea pe articole. Sunt în mãsurã sã vã mai comunic faptul cã iniþiatorii sunt de la toate grupurile parlamentare ºi deci este un text realizat printr-un consens politic.

Titlul legii. Comentarii? Nu sunt. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 1. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 2. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 3. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 4. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 5. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 6. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 7. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Titlul 1, integral Ð ”Dispoziþii generaleÒ. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Titlul 2 Ð ”Pescuitul în bazinele naturale ºi autorizarea pescuituluiÒ.

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Capitolul I Ð ”Administrarea ºi exploatarea fondului piscicolÒ.

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 8. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Art. 9. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 10. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 11. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Capitolul I, integral. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Capitolul II Ð ”Dreptul de pescuit ºi autorizarea pescuituluiÒ.

Art. 12. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 13. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 14. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 15. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 16. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 17. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Capitolul II, integral. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Capitolul III Ð ”Exercitarea pescuituluiÒ. Art. 18. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 19. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 20. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 21. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 22. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Capitolul III, integral. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Capitolul IV Ð ”Paza fondului piscicolÒ. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 23. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 24. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 25. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 26. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 27. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Capitolul IV, integral. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Titlul 2, integral. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Titlul 3 Ð ”PisciculturaÒ, Capitolul I Ð ”Organizarea activitãþii de pisciculturãÒ. Art. 28. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 29. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 30. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 31. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 32. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 33. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Capitolul I, integral. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Capitolul II Ð ”Dezvoltarea activitãþii de pisciculturãÒ. Art. 34. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 35. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 36. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Art. 37. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Capitolul II, integral. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Titlul 3, integral. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat. Titlul 4 Ð ”Inspecþia piscicolãÒ. Art. 38. Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

La art. 1, alin. 2, care are redactarea: ”Persoana care exercitã funcþia de ºef al statului român beneficiazã de prevederile prezentei legi dupã data încetãrii mandatuluiÉÒ, propun sã înlocuim cuvântul ”dupãÒ cu sintagma ”de la data încetãrii mandatuluiÒ, pentru cã ”Édupã data încetãrii mandatuluiÉÒ este ceva care în timp nu este determinat.

Deci sã fie ”Ébeneficiazã de prevederile prezentei legi de la data încetãrii mandatului.Ò

Comisia acceptã? Da. Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Votat. Alin. 1 al art. 1 a fost votat. Alin. 2. Domnul Þurlea.

## Domnule preºedinte,

Spuneþi dumneavoastrã cã a fost votat...

De trei ori la aceastã tribunã, ºi stenograma este martorã, începând cu sfârºitul anului trecut, am prezentat un amendament la acest alin. 1. Domnia voastrã vãd cã nu vreþi sã-l luaþi în considerare deloc.

Am spus: chiar dacã rãmâne aºa cum vãd cã vreþi majoritatea, sã se adauge în final ”Prevederile prezentei legi se aplicã persoanelor care au avut calitatea de ºef al statului român, începând cu cel ales în anul 2000.Ò Este a patra oarã când prezint acest amendament. De ce nu-l supuneþi la vot?

## **Domnul Vasile Lupu:**

## Domnule deputat,

Se supune întâi la vot textul comisiei, cu amendamentele acceptate de comisie.

Acum întreb comisia: acceptã amendamentul domnului deputat Þurlea?

Nu.

Deci textul a fost adoptat în varianta susþinutã de comisie.

## **Domnul Petre Þurlea**

**:**

Supuneþi la vot amendamentul, pentru cã aºa este normal!

## Stimaþi colegi,

Întrucât este un amendament de completare, dupã textul modificat, aºa cum l-a amendat domnul deputat Gaspar, doriþi sã se adauge ”Éîncepând cu cel ales în anul 2000Ò? Deci, numai pentru mileniul III.

Domnul deputat Rãdulescu-Zoner, apoi domnul SzŽkely ºi domnul Paul Alecu.

## **Domnul Constantin ªerban Rãdulescu-Zoner:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Eu, cel puþin, aºa cunosc eu; dacã alþii vor sã schimbe regulamentul, treaba lor. Se voteazã întâi textul comisiei ºi gata. S-a votat, la revedere!

.

Domnul SzŽkely.

## Domnule vicepreºedinte,

## Stimaþi colegi,

Cred cã din punct de vedere procedural nu se mai poate supune acest amendament la vot, pentru cã doar

aparent este vorba despre o completare a titlului ºi a art. 1, pentru cã, în realitate, acest amendament anuleazã de fapt prevederile legii ºi prevederea cuprinsã atât în titlu, cât ºi în art. 1, pentru cã este una ca Parlamentul sã recunoascã aceastã calitate ºi aceste drepturi numai de acum înainte ºi este cu totul altceva dacã face acest lucru pentru toate persoanele care au îndeplinit aceastã demnitate.

Da. Obiecþiune întemeiatã. Mi-o însuºesc.

## **Domnul Aurelian Paul Alecu:**

## Domnule preºedinte,

Nu vreau sã mã refer la o chestiune proceduralã, cât mai mult la o chestiune de fond.

Eu cred cã legea este deasupra tuturor cetãþenilor din þara româneascã, de fapt legea este deasupra tuturor ºi, din acest principiu, eu nu vãd de ce sã construim o lege care sã prevadã numai viitorul, când o lege trebuie sã prevadã ºi sã cuprindã în interiorul ei prevederi care sã fie valabile pentru stãri de fapt trecute, prezente ºi viitoare.

Nu mai vorbesc de faptul cã prin aceastã lege, dacã am vota acest amendament, am putea sã facem o discriminare faþã de niºte oameni care, chiar în vremurile foarte recente, au fost preºedinþi ai României ºi orice cetãþean din þara româneascã trebuie sã aibã garanþia, de fapt, prevãzutã în Constituþie, cã nu este supus unei discriminãri.

Eu nu aº putea accepta o asemenea lege care, de exemplu, sã excludã dreptul la aceste facilitãþi, sã spunem aºa, ale unui fost Preºedinte al României, chiar dacã a fost dupã 1990.

Mai departe, o observaþie oarecum fundamentalã, din punctul meu de vedere: rareori am avut, în aceºti 7-8 ani de legislaturã, pe care o bunã parte din cei de aici am petrecut-o împreunã, o asemenea lege, care sã ne ofere posibilitatea de a demonstra cã am învãþat sã judecãm ºi sã construim legi echitabile, legi corecte, legi care sã þinã cont de întregul nostru trecut istoric, mai recent sau mai puþin recent, ºi care sã ne punã pe toþi în faþa istoriei cu un singur drept: dreptul cetãþeanului român.

Consider cã nu poate fi acceptat amendamentul adus de colegul Þurlea.

## **Domnul Petre Þurlea**

**:**

Legea este retroactivã sau nu, domnule?!

Vã mulþumesc, domnule deputat. Domnul deputat Bãlãeþ.

## Domnule preºedinte,

Eu am o stimã deosebitã pentru domnul Alecu...

Mã mir de ce...

## **Domnul Dumitru Bãlãeþ:**

... ºi tocmai de aceea, nu pot fi de acord cu dânsul, deoarece noi trebuie sã fim prieteni cu adevãrul, în primul rând, ºi cu domnul Alecu, în mãsura în care exprimã adevãrul în acest caz concret. În rest, ne împãcãm bine.

Deci, domnilor, adevãrul este urmãtorul: o lege nu se aplicã retroactiv Ñ sã ne fie foarte clar! Ñ ci se aplicã de acum înainte, de când se adoptã ea înainte.

ªtim cã un Preºedinte al României, care a fost dupã 1990 ºi care ar intra în prevederile acestei legi, nici mãcar nu vrea sã beneficieze de ea. El s-a integrat foarte corect vieþii politice, a luat-o de la capãt, a devenit senator, luptã pentru a promova ideile în cadrul Senatului ºi nu înþelegem de ce Preºedintele care urmeazã n-ar putea face acelaºi lucru, în continuare, începând cu anul 2000, când îi înceteazã mandatul. Dacã vrea neapãrat sã iasã la pensie cu favorurile acestea, bine ar fi sã ne scuteascã pe noi, ca Parlament, de compromiterea în care ne aflãm în momentul de faþã.

Parlamentul, într-adevãr, trebuie sã se preocupe mai mult de situaþia cetãþeanului de rând acum decât de privilegii pe care sã le acorde ºefului statului care nu mai este ºef al statului ºi care ar trebui sã fie rãspunzãtor de ceea ce este grav ºi negativ în societatea noastrã de astãzi.

De aceea, domnilor...

Gata, domnule deputat...

Nu, nu, domnule preºedinte, mai am de spus cã amendamentul domnului Þurlea s-a vehiculat ºi în cadrul Comisiei juridice ºi cã el meritã sã fie supus la vot aici, pentru a se vedea într-adevãr clar cine respectã legea ºi adevãrul. Adicã, legea se aplicã înainte, nu înapoi!

Vã mulþumesc.

## **Domnul Vasile Lupu:**

## Stimaþi colegi,

Sã oprim aici intervenþiile ºi eu vã propun, simþind tendinþa colegilor din salã la discursuri nesfârºite, eu vã propun 3 minute de fiecare intervenþie ºi o

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Eu revin asupra unui amendament pe care l-am prezentat câþiva din colegii care facem parte din Grupul parlamentar al PDSR ºi care figureazã la ”amendamentele respinseÒ, la pagina 4, poziþia 2, ºi anume, noi am propus sã se formuleze: ”Prevederile prezentei legi se aplicã persoanelor care au avut calitatea de Preºedinte al României în baza dispoziþiilor Constituþiei din 8 decembrie 1991Ò, ºi vreau sã reamintesc elementele care au inspirat aceastã propunere de amendare.

În primul rând, este vorba despre faptul cã, pentru prima datã, Constituþia din 1991 introduce alegerea Preºedintelui României prin sufragiu universal. Deci, cel care a obþinut aceastã înaltã magistraturã, fie cã este vorba de domnul Iliescu, fie cã este vorba de domnul Emil Constantinescu, a obþinut-o în urma unei libere voinþe exprimate de corpul electoral al þãrii. În al doilea rând, prevederile dispoziþiei Constituþiei prevãd modalitãþile în care cel care a ajuns, în urma votului liber ºi democrat exprimat de cãtre alegãtori, în funcþia de Preºedinte al þãrii, poate în anumite condiþii sã constituie obiectul unei iniþiative de destituire.

Deci, din punctul acesta de vedere, eu sunt de acord cã existã elemente de continuitate în curgerea istoriei naþionale, dar existã ºi elemente de rupturã ºi de noutate, ºi Constituþia consacrã aceste lucruri.

În afarã de aceasta, sigur cã sunt unii dintre colegii noºtri care au alt punct de vedere ºi, iatã, chiar în aceste zile, biologia a rezolvat o problemã pe care, iatã, politicul ºi derularea politicului, care se reflectã ºi în raportul comisiei sesizate în fond, nu au rezolvat-o: cel care a fost ºef al statului român între 1958 ºi 1961 a decedat.

Pãrerea mea este cã nu era cazul, pe baza formulei pe care o conþine raportul, nu era cazul ca pentru aceastã situaþie sã se instituie drepturi de care sã beneficieze. ªi acest lucru este valabil ºi pentru cealaltã persoanã care este vizatã ºi eu vã reiterez, din acest punct de vedere, argumentele pe care le-am evocat în cadrul dezbaterilor generale ºi vã rog sã cântãriþi lucrurile, sã adoptãm un proiect de lege care sã nu mai dezbine ºi un proiect de lege care sã nu facã obiectul unei revizuiri ulterioare.

Domnul Nicolae Popa, apoi domnul Dejeu. Stimaþi colegi,

Nu uitaþi cele 3 minute votate, deci impuse prin vot. Vã rog, domnule deputat.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Noi am mai discutat despre oportunitatea acestei legi. Aveam probleme mult mai grave de discutat decât aceastã lege, având în vedere miºcãrile sindicale ºi situaþiile grave din învãþãmânt ºi sãnãtate. Dar, dacã totuºi discutãm, reþinem cu toþii cã au fost foarte multe contradicþii pe marginea acestei legi, aºa cum nu ne-a lãmurit domnul Remeº cãrui rege sã-i acordãm aceste drepturi, aºa cum nu ne-a lãmurit nimeni cãror ºefi de stat sã acordãm aceste drepturi.

De aceea, eu sunt de acord ºi aº supune atenþiei dumneavoastrã sã fiþi de acord cu amendamentul propus de domnul profesor Þurlea, pentru cã noi, de fapt, trebuie sã dezbatem legi, sã aprobãm legi pentru prezent ºi viitor. Deci trebuie sã avem privirea îndreptatã spre viitor, ºi nu spre trecut. De trecut se ocupã istoria, domnule deputat Alecu, ºi nu legile în vigoare, de astãzi.

De aceea, eu aº propune sã fiþi de acord cu amendamentul pe care l-a propus domnul profesor Þurlea, adicã, de aceste drepturi ºi facilitãþi sã beneficieze ºefii de stat care vor fi aleºi dupã anul 2000. Vã mulþumesc.

Domnul deputat Dejeu. Urmeazã domnul Gheorghe Ceauºescu.

## Domnule preºedinte,

Deºi aþi limitat discuþiile la 3 minute, se vede treaba cã acest proiect de lege se doreºte a fi discutat la infinit, pentru a nu fi adoptat, pentru cã problemele care se ridicã sunt în afara totalã a regulamentului.

Eu n-am vãzut amendamentul domnului Þurlea în textul comisiei. Aici noi am votat amendamentul comisiei, ºi comisia, la partea de ”amendamente respinseÒ, respinge amendamentul acesta, de la art. 1 alin. 2. Prin urmare, s-a votat cu simpla modificare propusã de domnul deputat Gaspar, în loc de ”dupãÒ, ”de la data încetãrii mandatuluiÒ. O datã ce s-a votat un text, este inutil a mai pune la vot texte care ar modifica ceea ce Camera Deputaþilor a votat. Aceasta, pe procedurã.

Taci, cã a venit Graur!

Pe fond: nu este prima datã, mi se pare cã este a treia sau a patra oarã când luãm cuvântul asupra argumentãrii pe fond a acestei legi. Este adevãrat cã punctele de vedere diferã. Ele diferã datoritã faptului cã unii vor sã vadã istoria României numai începând cu anul 2000 ºi probabil cã nu-i intereseazã ce s-a întâmplat de la 1 pânã la 2000 în România. Alþii vor sã vadã istoria României aºa cum a fost ºi sã acorde oamenilor ºi celor care au reprezentat statul român drepturile care li se cuvin.

Nu existã nici un fel de argumentare logicã, istoricã, politicã sau juridicã pentru care ºefi ai statului român, care sunt în viaþã, sã nu beneficieze, de acum înainte, bineînþeles, de prevederile acestei legi. Este cel mai elementar lucru pe care Parlamentul României îl poate aduce în onoarea foºtilor ºefi de stat ai României.

De aceea, vã rog sã votaþi..., sã respingeþi amendamentul propus de cãtre domnul deputat Þurlea.

Domnul Gheorghe Ceauºescu are cuvântul.

## **Domnul Gheorghe Dan Nicolae Ceauºescu:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

S-a discutat aici cã de istorie sã se ocupe istoricii ºi noi sã ne ocupãm de viitor. Este foarte adevãrat dar, în acelaºi timp, trebuie sã ne interesãm ºi de trecutul nostru, pentru cã acest trecut a fost grav falsificat în cei 40 de ani de care sperãm sã ne despãrþim definitiv.

## **Domnul Ioan Gavra**

**:**

ªi de Ceauºescu!

Da, deci ºi de Ceauºescu, domnule, de Ceauºescu ºi nu de mine...

Vã rog, liniºte!

... ci ºtiþi dumneavoastrã de cine ºi am sã..., o sã vedeþi anumite lucruri. Îmi pare foarte bine. E amuzant. Mergem mai departe. Sã vedem puþin cum stau lucrurile, pentru cã domnul deputat Dan Marþian a vorbit despre continuitãþi ºi discontinuitãþi în istoria româneascã ºi are dreptate, nu pot sã nu-i dau dreptate.

Din 1948 a început o discontinuitate gravã în þara româneascã Ð s-a rupt tradiþia româneascã autenticã. Sperãm sã reînnodãm acum cu aceastã tradiþie, cu tradiþia sãnãtoasã româneascã de pânã la instaurarea dictatului Iosif Visarionovici Stalin.

Ne aflãm în faþa acestei alternative: cu ce vrem sã mergem? Cu tradiþia româneascã autenticã, europeanã, sau mergem, ne solidarizãm cu dictatul Iosif Visarionovici Stalin?

Lege retroactivã? Nu-i nici un fel de lege retroactivã, domnilor. Este vorba de a se da celor care au fost, ºi sunt, ºi vor fi ºefi ai statului român drepturile respective.

Eºti amuzant!

## **Domnul Gheorghe Dan Nicolae Ceauºescu:**

Îmi pare foarte bine...

Drepturile respective... nu de când... din momentul intrãrii în vigoare a legii. Retroactiv ar fi dacã s-ar da din anul 1947, de pildã. Noi dãm din momentul în care legea va intra în aplicare.

Este foarte normal, în momentul de faþã, sã respingem amendamentul care s-a propus.

Repet. Asta este alternativa în faþa cãreia ne gãsim cu toþii, nu numai în momentul acesta, discutând acest proiect de lege, ci în general, România din anul 2000, cãtre ce vrem sã mergem: o Românie europeanã, aºa cum a fost ea pânã când a intervenit dictatul Iosif Visarionovici Stalin, sau ne solidarizãm cu acest dictat?

Pânã acum spuneaþi cã istoria României începe cu 1996!

## **Domnul Vasile Lupu:**

Da. Vã mulþumesc, domnule deputat. Deci, stimaþi colegi, sã

## **Domnul Petre Þurlea**

**:**

Este de completare, domnule!

## **Domnul Vasile Lupu:**

Deci, într-adevãr, textul comisiei a trecut. Amendamentul respins la comisie ar schimba fondul reglementãrii la 1800 ºi nu-l pot supune votului.

## **Domnul Ioan Gavra**

**:**

Verificaþi cvorumul!

Da. Numãrãm acum. Secretarul de ºedinþã din dreapta cine este?

De la putere!

## Domnule preºedinte,

Aº vrea sã pun o întrebare ilustrului nostru coleg, preºedintele Comisiei juridice, întrucât eu evident cã nu sunt jurist ºi vreau sã mã lãmuresc.

Dupã pãrerea mea ºi a foarte multora dintre colegii mei, felul în care s-a votat textul care s-a votat implicã eliminarea unui principiu care a stat întotdeauna, din anul 1990, în faþa noastrã atunci când am legiferat, ºi anume acela cã legea nu este retroactivã.

Îl rog, de aceea, pe ilustrul nostru coleg, preºedintele Comisiei juridice, sã ne lãmureascã ºi pe noi cum este cu acest lucru.

Eu o sã duc cuvântul ilustrului coleg în judeþul meu, sã le explic oamenilor de acolo de ce este bine sã se dea celor de la 1947 ºi nu este bine sã se dea celor de aici încolo...

Domnule deputat, Veþi primi rãspunsul imediat.

Legea nu reglementeazã situaþia ºefilor de stat decedaþi, ci a celor în viaþã.

Domnule preºedinte Emil Popescu...

Domnul preºedinte Emil Popescu nu-i dispus sã rãspundã ºi nici eu nu-l pot obliga.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Domnul K—nya-Hamar... Secretarul de la prezidiu, din partea U.D.M.R.-ului, unde este?

## **Domnul Petre Þurlea**

**:**

Ce monstruoasã coaliþie, domnule!

## **Domnul Vasile Lupu:**

Da. Deci sunt 73 voturi pentru.

Împotrivã? Un vot împotrivã.

Abþineri? Sunt 23 abþineri.

Nu suntem în cvorum, mai ales cã unii colegi nu ºi-au manifestat votul.

Deci, reluãm votul dupã ce vom avea cvorumul.

Liderii grupurilor parlamentare sunt rugaþi sã invite deputaþii în salã. Eu vãd vreo câþiva...

## **Domnul Petre Þurlea**

**:**

Domnule preºedinte,

Pânã când se face cvorumul, pot pune o întrebare?

Domnul Þurlea. Da. Poftiþi.

Nu-i mai daþi voie!

## Domnule preºedinte,

Am auzit expresia: ”Nu-i mai daþi voie!Ò Este simbolul democraþiei...

Pentru cã habar n-are!

Stimaþi colegi,

Au mai venit în salã deputaþi. Cred cã suntem în mãsurã sã reluãm votul, cu precizarea cã cei care nu vor vota, nu vor manifesta votul vor fi numãraþi ca abþinându-se.

De unde aceasta?!

Da. Iatã de unde: dupã prevederile regulamentare. Poftiþi, domnule deputat.

## **Domnul Anton Ionescu:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Grupul parlamentar al Partidului Naþional Liberal vã solicitã vot nominal.

## **Domnul Petre Þurlea**

**:**

## Corect!

Sã rãmânã ºi în stenogramã, ca s-o putem populariza.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Da. ªi cu aceastã ocazie, verificãm ºi cvorumul. Deci,

Deci, stimaþi colegi, votãm art. 1, aºa cum a fost acceptat de comisie, cu amendamentul domnului Gaspar deja votat. Deci, la alin. 2 în loc de ”dupã data încetãrii mandatuluiÒ, ”de la data încetãrii mandatuluiÒ. Votãm art. 1 integral.

Da. Strigaþi catalogul.

14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 13

|**Domnul Vasile Miclãuº:**||Chiliman Andrei-Ioan|pentru| |---|---|---|---| |Achimescu Victor-ªtefan<br>Aferãriþei Constantin<br>Afrãsinei Viorica<br>Albu Alexandru<br>Albu Gheorghe<br>Alecu Aurelian Paul<br>Ana Gheorghe (DB)<br>Ana Gheorghe (HD)<br>Andrei Gheorghe<br>Andronescu Ecaterina<br>Antal Istv‡n<br>Antonescu George Crin Laurenþiu<br>Antonescu Niculae Napoleon<br>Argeºanu Valentin<br>Arghezi Mitzura Domnica<br>Ariton Gheorghe<br>Asztalos Ferenc<br>Avramescu Constantin-Gheorghe<br>Baban ªtefan<br>Babiaº Iohan-Peter<br>Babiuc Victor<br>Baciu Mihai<br>Badea Alexandru Ioan<br>Bara Radu-Liviu<br>B‡r‡nyi Francisc<br>Barbaresso Emanoil-Dan<br>Barbãroºie Victor<br>Barde Tãnase<br>Bartoº Daniela<br>Bãbãlãu Constantin<br>Bãlãeþ Dumitru|absent<br>absent<br>contra<br>contra<br>absent<br>pentru<br>absent<br>contra<br>pentru<br>contra<br>pentru<br>absent<br>contra<br>absent<br>contra<br>contra<br>absent<br>pentru<br>contra<br>pentru<br>absent<br>pentru<br>pentru<br>absent<br>pentru<br>pentru<br>pentru<br>absent<br>contra<br>contra<br>contra|Chiriac Mihai<br>Ciontu Corneliu<br>Ciumara Mircea<br>Cîrstoiu Ion<br>Cojocaru Radu-Spiridon<br>Constantinescu Dan<br>Corâci Ioan Cezar<br>Corniþã Ion<br>Cosma Liviu-Ovidiu<br>Coºea Dumitru Gheorghe Mircea<br>Cotrutz Constantin Eremia<br>Cristea Gheorghe<br>Cristea Marin<br>Cunescu Sergiu<br>Dan Marþian<br>Dan Matei-Agathon<br>Darie Simion<br>Dãrãmuº Nicolae Octavian<br>Dãnilã Vasile<br>Decusearã Jean<br>Dejeu Gavril<br>Diaconescu Ion<br>Dimitriu Sorin Petre<br>Dîrstaru Dorin<br>Dobre Traian<br>Dobrescu Smaranda<br>Dorian Dorel<br>Dorin Mihai<br>Dragoº Iuliu Liviu<br>Dragu George<br>Drãgãnescu Ovidiu-Virgil<br>Drecin Mihai Dorin|pentru<br>contra<br>absent<br>pentru<br>pentru<br>absent<br>absent<br>pentru<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>contra<br>pentru<br>contra<br>absent<br>absent<br>absent<br>pentru<br>pentru<br>pentru<br>absent<br>pentru<br>absent<br>contra<br>absentã<br>pentru<br>pentru<br>absent<br>contra<br>pentru<br>absent| |Bãsescu Traian<br>Becsek-Garda Dezideriu Coloman<br>Bejinariu Petru<br>Berceanu Radu Mircea<br>Berci Vasile|absent<br>pentru<br>contra<br>absent<br>pentru|Drumen Constantin<br>Dugulescu Petru<br>Dumitraºcu Laurenþiu<br>Dumitrean Bazil<br>Dumitrescu Marilena|pentru<br>pentru<br>absent<br>pentru<br>absentã| |Berciu Ion|pentru|Dumitrescu Paul Adrian|absent| |Biriº Anamaria Mihaela<br>Birtalan çkos<br>Bivolaru Gabriel|pentru<br>pentru<br>contra|Dumitriu (Hunea) Carmen<br>Duþu Ion<br>Elek Barna|contra<br>contra<br>absent| |Bivolaru Ioan|contra|Enache Marian|absent| |Boda Iosif<br>Bšndi Gyšngyike|absent<br>absentã|Enescu Ion<br>Fenoghen Sevastian|pentru<br>pentru| |Boºtinaru Victor|absent|Filipescu Ileana|pentru| |Bot Octavian|pentru|Furo Iuliu Ioan|contra| |Botescu Ion|absent|Galic Lia-Andreia|pentru| |Bran Vasile|pentru|Gaspar Acsinte|contra| |Brezniceanu Alexandru|pentru|Gavra Ioan|contra| |Bud Nicolae|absent|Gavrilaº Teodor|absent| |Buga Florea|contra|Gazi Gherasim|absent| |Bujor Liviu|absent|Georgescu Florin|absent| |Burlacu Viorel|contra|Gheciu Radu-Sever-Cristian|pentru| |Buruianã-Aprodu Daniela|contra|Gheorghe Valeriu|absent| |Buzatu Dumitru|absent|Gheorghiof Titu-Nicolae|pentru| |Calimente Mihãiþã|pentru|Gheorghiu Adrian|contra| |Cazacu Vasile-Mircea|pentru|Gheorghiu Mihai|pentru| |Cazan Gheorghe-Romeo-Leonard|contra|Gherasim Ion-Andrei|pentru| |Cândea Vasile|contra|Ghidãu Radu|pentru| |Ceauºescu Gheorghe Dan Nicolae|pentru|Ghiga Vasile|contra| |Chichiºan Miron|absent|Giurescu Ion|absent|

Aceasta este la alin. 1. Pot sã fac intervenþie la alin. 2 sau supuneþi la vot pe alineate.

Vã rog ºi la alin. 2.

La alin. 2, domnule preºedinte, este o chestiune tot de redactare, de topicã a frazei, ”Dreptul prevãzut la art. 2 lit. b), referitor la indemnizaþia lunarã, se acordãÒ Ñ ºi intervin acum cu modificarea Ñ ”ºi în cazul în care persoana îndreptãþitã beneficiazã...Ò ºi textul curge mai departe, pentru cã în redactare actualã se zice: ”se acordã persoanei îndreptãþite ºi în cazul în care aceasta beneficiazã...Ò. Sã facem de aºa manierã încât textul sã capete o redactare fluidã.

Deci, ”se acordã ºi în cazul în care persoana îndreptãþitã beneficiazã de alte drepturi salarialeÒ.

Da, da, ºi curge textul.

## **Domnul Vasile Lupu:**

**Domnul Acsinte Gaspar**

**:**

...modul de acordare a drepturilor...

Modul de acordare este o noþiune foarte largã; eu am reþinut-o. Este vorba aici de organizarea concretã a modului cum ele se exercitã.

Deci, care este forma?

## **Domnul Emil-Teodor Popescu:**

Ar trebui sã fie o formulare intermediarã, în sensul cã...

**Domnul Marþian Dan**

**:**

...modalitãþile practice de acordare...

## **Domnul Emil-Teodor Popescu:**

Sigur cã da, modalitãþile concrete sau practice, aici este zona. O sã vã facem o propunere. Domnule Gaspar, veniþi sã discutãm! Nici formularea dumneavoastrã nu este suficientã. Eu vã propun aºa: ”Exercitarea în concret a drepturilor se stabileºte prin hotãrâre a GuvernuluiÒ.

Vã mulþumesc.

Iar la alin. 3, vã rog sã observaþi, domnule preºedinte, cã se spune în felul urmãtor: ”Drepturile prevãzute la art. 2 lit. a), c) ºi d) se stabilesc prin hotãrâre a GuvernuluiÒ. Este impropriu, pentru cã drepturile nu se stabilesc prin hotãrâre, ci drepturile se stabilesc prin aceastã lege, ºi ele sunt enumerate la art. 2, la lit. a), c) ºi d). ªi, ca atare, v-aº propune sã reformulãm textul în urmãtoarea redactare: ”Modul de acordare a drepturilor prevãzute la art. 2 lit. a), c) ºi d) se stabilesc prin hotãrâre a GuvernuluiÒ. Deci este vorba de modalitate, ºi nu de drepturi, care sunt stabilite prin lege.

Domnule preºedinte Emil Popescu, ”exercitarea unui dreptÒ este la dispoziþia subiectului care exercitã dreptul.

## **Domnul Emil-Teodor Popescu:**

Aspectele privind exercitarea... Bine, ”modalitãþile...Ò, deºi, sã ºtiþi cã intrãm în termeni ºi condiþie. Aceºtia sunt termeni tehnici.

Acceptaþi formula domnului Gaspar ºi sã trecem mai departe.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Comisia? De acord.

## **Domnul Emil-Teodor Popescu**

**:**

Numai puþin!

Da, comisia are cuvântul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Suntem de acord, la alin. 1, cu înlocuirea cuvântului ”acesteiaÒ cu cuvântul ”cereriiÒ. Ea este manifestarea exterioarã a solicitãrii. Suntem de acord. Nu este nevoie, la alin. 2, sã schimbãm topica. ”Se acordã persoanei îndreptãþite chiar ºi în cazulÒ, ar trebui sã spunem acolo, ”chiar ºi în cazul în care aceasta beneficiazã de alte drepturiÒ. ªi merge ºi numai cu ”ºiÒ, cum spune domnul...

Acum, este adevãrat cã drepturile se stabilesc prin lege ºi cã exercitarea drepturilor...

Mai tare. Spuneþi, domnule, spuneþi!

”Modalitãþile concrete privind exercitarea drepturilor prevãzute... se stabilesc prin...Ò, da. Deci am cãzut de acord într-o formulã comunã, ca alin. 3 sã sune astfel: ”Modalitãþile concrete privind exercitarea drepurilor prevãzute la articolul cutare, cutare... se stabilesc prin hotãrâre a GuvernuluiÒ.

Domnul Badea are cuvântul.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Eu am un semn de întrebare. Eu am înþeles cã totuºi, prin acest proiect de lege, prin aceastã lege, urmãrim, într-un fel, sã onorãm pe acei oameni, acele persoane care s-au aflat o perioadã de timp la conducerea României, treabã care nu este de ici de colea.

În aceastã situaþie, mi se pare un picuþ nepotrivit ca omul sã facã, în baza acestei legi, cerere ca sã se bucure de niºte drepturi care, de altfel, îi sunt acordate ca un semn de respect ºi preþuire. Mi se pare normal ca, eventual, sã prevedem cã omul poate sã renunþe la aceste drepturi, ceea ce este cu totul altceva. Dar acum, dupã ce am dat aceste drepturi, omul sã vinã, ca orice postulant, ºi sã facã o cerere acolo: ”Domnule, dã-mi ºi mie drepturile acestea pe care le-ai prevãzut prin legeÒ. Mi se pare absolut nepotrivit, în raport cu intenþia care presupun cã a stat la baza acestei legi ºi acordãrii acestor drepturi, care þine, în primul rând, de respectul pe care-l acordãm celor care conduc, au condus la vârf aceastã þarã ºi, în acest context, eu solicit eliminarea acestui articol ºi o reformulare, în sensul posibilitãþii de a renunþa, dacã este cazul ºi dorinþa expresã, la drepturile prevãzute.

Mulþumesc.

Domnul Dejeu.

Semnalez de altminteri o contradicþie între prevederile acestui art. 3 alin. 1 ºi ceea ce am votat la art. 1 alin. 2, care spune aºa: ”Persoana care exercitã funcþia de ºef al statului român beneficiazã de drepturile prezentei legi de la data încetãrii mandatuluiÒ.

Prin urmare, drepturile prevãzute de aceastã lege, potrivit acestui text, intrã în funcþiune de la data încetãrii mandatului. Cine nu doreºte sã beneficieze de aceste drepturi are dreptul sã ia atitudine corespunzãtoare. În aceastã situaþie, nu mai este nevoie ca faþã de dispoziþiunile art. 1 alin. 2 sã inserãm obligativitatea celui care doreºte sã beneficieze de aceste drepturi, de a face ºi o cerere, de vreme ce, prin lege, am arãtat cã el deja beneficiazã o datã cu încetarea mandatului.

De aceea, ºi eu socot cã textul art. 3 alin. 1 trebuie eliminat.

Domnul preºedinte Emil Popescu.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Eu înþeleg modul cum Domniile voastre raþionaþi ºi, pe fond, eu sunt de acord cu dumneavoastrã. Vi se pare cã ar fi o impietate sau s-ar întâmpla nu ºtiu ce, dacã cineva este, mã rog, chemat sã formuleze o cerere. Eu vreau însã sã vã învederez cã au apãrut deja discuþii în legãturã cu faptul cã este posibil ca un fost preºedinte, un fost ºef de stat, sã nu vrea sau sã vrea. În perioada dintre încetarea mandatului ºi naºterea acestor drepturi ºi pânã la acordarea lor concretã, este o situaþie, un interval de o zi, douã, trei, patru, cinci, o lunã, zece, echivocã, în care nu se ºtie Ð vrea sau nu vrea. Este posibil sã ne pomenim cã se preparã un set de astfel de mãsuri ºi, dupã aceea, persoana ne spune: ”Nu, domnule, eu n-am cerut ºi nu am am nevoie de ele!Ò Aici este un aspect tehnic. Dumneavoastrã vã bornaþi pe aspectul acesta cu privire la seriozitate, la respect, aspecte de moralã, care sunt adevãrate, dar care nu schimbã ceea ce se discutã aici. Ce se discutã aici? Dacã o anumitã situaþie juridicã se fixeazã sau nu pe

capul unei persoane. Aici este tot. Se acordã un ansamblu de drepturi unei persoane care are calitatea cutare ºi este posibil ca persoana sã le vrea sau persoana sã nu le vrea, pentru aceasta se formuleazã cererea.

Prin urmare, ar fi inutil sã eliminãm acest articol, fiindcã situaþiunea rãmâne în continuare aceeaºi, chiar dacã eliminãm punctul 1 din art. 3, alin. 1, tot aici se va ajunge, fiindcã, de pildã, iau un exemplu. Domnul Iliescu va fi întrebat ºi dânsul va spune: ”Nu vreau. N-am nevoieÒ. Fã o cerere, spune-ne cã n-ai nevoie, pentru cã noi þi le acordãm.

Dacã mergem pe mecanismul legii, aºa cum îl propuneþi dumneavoastrã, urmeazã cã ele, automat, încep sã curgã. A trecut prima zi, gata, au ºi început. ªi au început sã vinã, de pildã, cum se zice, bodyguarzii sau femeile de serviciu, sau sã-i curgã o sumã de bani, ºi persoana respectivã zice: ”Da, e adevãrat, îndeplinesc condiþiile legii, dar eu nu vreau, n-am nevoie de eleÒ.

Eu, repet, vã rog sã vã concentraþi pe aspectul tehnic, juridic al chestiunii, nu pe aspectul privind onorabilitatea ºi altele asemenea. Aici este vorba de faptul cã o lege recunoaºte, în principiu, deci, la modul general ºi abstract, câtorva persoane anumite drepturi. Pentru aceasta, persoana trebuie sã-ºi fixeze poziþia, dacã le vrea sau nu. Aceasta este tot! Dar dacã vreþi dumneavoastrã ºi credeþi cã este mai bine, eliminaþi alin. 1.

Stimaþi colegi, avem o propunere de eliminare a alin. 1 de la art. 3.

## **Voci din salã:**

...tot articolul!

**Domnul Gavril Dejeu**

**:**

Numai alin. 1.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Numai alin. 1.

Cine este pentru eliminare? Majoritate de voturi pentru.

Împotrivã? Abþineri? 7 abþineri. Votat.

**Domnul Viorel Burlacu**

**:**

Nu avem cvorum!

Trecem la alin. 2. Varianta comisiei. Voturi pentru? Voturi împotrivã? Abþineri? Votat.

Nu avem cvorum!

## **Domnul Vasile Lupu:**

La alin. 3... Vã rog, ocupaþi-vã locurile în bãnci! Cvorumul se cere de un lider de grup parlamentar. ## **Domnul Dumitru Bãlãeþ**

**:**

Vã rog sã verificaþi cvorumul!

## **Domnul Ioan Gavra**

**:**

Domnule Lupu, cvorumul, ºi apoi haideþi sã mergem mai departe.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Sunteþi lider de grup?

## **Domnul Dumitru Bãlãeþ**

**:**

Nu sunt, dar vorbesc în numele grupului.

Nu sunteþi lider. Trimiteþi liderul, dacã-l aveþi. Poftiþi, domnule deputat. Aveþi cuvântul.

## **Domnul Nicolae Leonãchescu:**

Vã mulþumesc. Cer verificarea cvorumului, domnule preºedinte.

## **Domnul Emil-Teodor Popescu**

**:**

Domnule preºedinte, vã rog sã-mi daþi cuvântul.

Domnul preºedinte Emil Popescu.

## **Domnul Emil-Teodor Popescu:**

Orice fel de drepturi trebuie sã fie exercitate în anumite limite ºi cu bunã-credinþã. Aici este vorba de exerciþiu abuziv al unui drept. Se cere verificarea cvorumului de la un minut la altul, de la un minut la altul, de la un sfert de orã la altul, ca sã paralizãm texte.

Vã rog sã respingeþi cererea!

## **Domnul Viorel Burlacu**

**:**

Câþi suntem în salã?

## **Domnul Vasile Lupu:**

Nu, cererea este admisã, staþi liniºtit, domnule deputat. Rog liderii grupurilor parlamentare sã invite deputaþii în salã, pânã ajungem la cvorum. Abuzivã este comportarea deputaþilor care nu înþeleg sã rãmânã la vot în salã.

Chestorii, de pe unde sunt, sã adune deputaþii în salã!

În scurt timp vom anunþa ºi rezultatul votului asupra art. 1.

## Stimaþi colegi,

Suntem în mãsurã sã vã anunþãm rezultatul votului asupra art. 1: 142 de voturi pentru, 89 împotrivã. Textul a fost adoptat.

Stimaþi colegi, mai avem a ne pronunþa, ca sã încheiem cu art. 3, asupra alin. 3. Alin. 1 a fost eliminat, alin. 2 a fost votat, mai avem alin. 3. Este o chestiune foarte simplã ºi cu puþinã înþelegere am putea depãºi acest moment.

Deci, Comisia juridicã a propus: ”Modalitãþile de exercitare a drepturilor prevãzute în prezenta lege se stabilesc prin hotãrâre a GuvernuluiÒ. Aºa este?

## **Domnul Emil-Teodor Popescu**

**:**

Da.

Stimaþi colegi, dacã am putea parcurge ºi aceste douã texte, mâine ne-am pronunþa pe votul final. Domnul deputat Dan Marþian.

## **Domnul Marþian Dan:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Sigur cã putem merge ºi pe linia propusã pentru formularea alin. 3 al acestui articol, dar mie mi se pare cã noi încãrcãm absolut inutil aceste dispoziþii ale legii, fãcând o trimitere la o hotãrâre de guvern. Uzând de dispoziþia regulamentarã, conform cãreia, în mod excepþional, se pot face amendamente ºi în plen, vã propun urmãtoarea formulare a alin. 3: ”Drepturile prevãzute la art. 2 se acordã din bugetul Preºedinþiei României, în urma notificãrii persoanei interesateÒ.

Vã rog, liniºte în salã!

Eu cred cã este foarte clar, fiind vorba de cei care au îndeplinit funcþia de preºedinte, de ºef al statului, sã primeascã aceste drepturi în virtutea unor fonduri care sunt alocate Preºedinþiei României, în urma notificãrii, de cãtre persoana care are posibilitatea sã beneficieze de aceste drepturi, cã intenþioneazã sã uzeze de acest lucru. ªi nu ºtiu de ce ar trebui sã mai prevedem aici o hotãrâre de guvern ºi alte treburi.

Stimaþi colegi, propunerea este foarte serioasã.

Nu ºtiu dacã aþi reþinut. Eu, de exemplu, n-am reþinut aceastã formulare, ºtiþi?!

## **Domnul Emil-Teodor Popescu:**

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Pierdem timpul. Lucrurile sunt simple. Am cãzut de acord cu domnul Gaspar la pct. 3, alin. 3, sã fie aºa textul: ”Modalitãþile concrete privind exercitarea drepturilor prevãzute la articolul cutare... se stabilesc prin hotãrâre a GuvernuluiÒ. Aceastã soluþie este în concordanþã cu art. 5, care prevede cã aceste cheltuieli se suportã de cãtre Secretariatul General al Guvernului, în urma unor sume alocate la..., la... .

Deci, când s-a luat punctul de vedere al Guvernului cu privire la acest proiect, acest lucru s-a spus, cã nu din fondurile Preºedinþiei, care sunt destinate pentru preºedintele în funcþie, ci din alte fonduri, care se alocã în bugetul de stat, în mod special, în gospodãrirea fãcutã de Secretariatul General. Nu putem sã trecem peste aceasta. Prin urmare, aºa cum ne-am înþeles cu domnul Gaspar, acum suntem la alin. 3 al art. 3 ºi vã propun sã votãm: ”Modalitãþile... Ð aºa cum ne-am înþeles cu domnul Gaspar Ð modalitãþile concrete privind exercitarea drepturilor se stabilesc prin hotãrâre a GuvernuluiÒ. Vã rog sã votaþi!

## **Domnul Marþian Dan**

**:**

De ce ne mai trebuie hotãrâre de guvern?!

## **Domnul Vasile Lupu:**

Stimaþi colegi, varianta comisiei, la vot. Cine este pentru?

## **Domnul Viorel Burlacu**

**:**

Nu avem cvorum!

## **Domnul Emanoil-Dan Barbaresso**

**:**

Cvorumul a fost anunþat o datã cu strigarea tabelului nominal.

Da, vã mulþumesc. Împotrivã? 15 voturi împotrivã. Abþineri? 10 abþineri. Vã mulþumesc. Stimaþi colegi,

Avem câteva comisii de mediere, care se cer a fi constituite astãzi.

Ne oprim cu dezbaterea legii aici. Vom continua sãptãmâna viitoare.

## **Domnul Ioan Gavra:**

Domnule vicepreºedinte, probabil cã dumneavoastrã sunteþi la cules de struguri prin pãduri. Anunþaþi cvorumul dupã vot. Nu s-a votat articolul.

## **Domnul Dumitru Bãlãeþ**

**:**

Anunþaþi cvorumul, domnule!

## **Domnul Ioan Gavra:**

Deci, pentru, împotrivã ºi abþineri, sã vedem, este cvorumul?!

Anunþaþi!

Lipseºte un secretar de ºedinþã...

Atunci, nu s-a votat acest articol!

Nu s-a votat. Vom relua votul în ºedinþa urmãtoare.

Gata, e-n regulã!

## **Domnul Vasile Lupu:**

Stimaþi colegi,

Vã rog sã rãmâneþi pentru douã-trei minute pentru constituirea câtorva comisii de mediere.

Comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 58/1997 pentru modificarea Ordonanþei Guvernului nr. 25/1995 privind reglementarea organizãrii ºi finanþãrii activitãþii de cercetare-dezvoltare, astfel cum a fost aprobatã ºi modificatã prin Legea nr. 51/1996, cu modificãrile ulterioare.

Dau citire membrilor comisiei:

Ñ Grupul parlamentar al PDSR Ñ Andronescu Ecaterina;

Ñ Grupul parlamentar al PNÞCD-civic-ecologist Ð Ioan Vida-Simiti;

Ñ Grupul parlamentar al USD-PD Ð Stoica Mariana Valeria;

Ñ Grupul parlamentar al PNL Ð Ionescu Anton;

Ñ Grupul parlamentar al UDMR Ð Asztalos Ferenc; Ñ Grupul parlamentar al PRM Ð Stanciu Anghel;

Ñ Grupul parlamentar al minoritãþilor naþionale Ð Nicolaiciuc Vichentie.

Stimaþi colegi,

Având în vedere cã aceastã componenþã a comisiei de mediere este rezultatul unui acord politic al grupurilor parlamentare, cred cã putem depãºi momentul ºi sã le considerãm constituite, evident, prin votul dumneavoastrã.

entru? Împotrivã? Abþineri? Votat.

ªi, în sfârºit, comisia de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cãtre cele douã Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 57/1999 pentru aprobarea scutirii de la plata taxei pe valoarea adãugatã a unor produse ºi echipamente importate pentru înzestrarea Serviciului de Telecomunicaþii Speciale:

Ñ PDSR Ð Ana Gheorghe, Grigoraº Neculai;

- Ñ PNÞCD Ð Botescu Ion, Dumitraºcu Laurenþiu;

Ñ USD-PD Ð Partal Petre;

Ñ PNL Ð Constantinescu Dan;

Ñ PRM Ð Baban ªtefan.

Voturi pentru? Împotrivã? Abþineri?

Votat.

## Stimaþi colegi,

Ca atare, la textul de lege dezbãtut anterior am votat doar alin. 2; alin. 1 a fost eliminat.

Rãmâne sã ne pronunþãm asupra alin. 3 ºi asupra articolului integral.

Vã mulþumesc pentru colaborare.

Trecem la programul de întrebãri, interpelãri. Stimaþi colegi,

La întrebarea formulatã de domnul deputat Florian Serac, rãspunde domnul ministru Romicã Tomescu.

Domnul Florian Serac este prezent? Este. Domnule ministru, aveþi cuvântul.

## **Domnul Romicã Tomescu** _Ñ ministrul apelor, pãdurilor ºi protecþiei mediului_ **:**

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor deputaþi,

În conformitate cu prevederile Legii nr. 1/2000, anterior retrocedãrii pãdurilor cãtre foºtii proprietari trebuie sã se parcurgã obligatoriu o etapã administrativã, respectiv analizarea în comisiile locale ºi validarea în cele judeþene a cererilor depuse în acest sens, conform prevederilor Legii nr. 169/1997, precum ºi organizarea de cãtre noii proprietari a structurilor silvice similare cu cele ale statului.

Subliniem cã Legea nr. 1/2000 nu prevede sistarea lucrãrilor prevãzute în amenajamentele silvice efectuate de cãtre actualul administrator al pãdurilor în terenurile forestiere ce fac obiectul retrocedãrilor. Mai mult, la art. 35 alin. 2 se aratã cã ocoalele silvice ºi actualii deþinãtori rãspund de paza ºi protecþia vegetaþiei forestiere, pânã la punerea în posesie, în condiþiile prevãzute de lege.

Vã mulþumesc. Doriþi sã faceþi precizãri? Aveþi cuvântul.

## Domnule preºedinte,

## Domnule ministru,

Mãrturisesc cã-mi vine greu sã mai vin cu alte argumente, pentru cã mi-e puþin jenã de ruºinea pe care aþi încerca-o dumneavoastrã în aceastã situaþie.

Dumneavoastrã, personal, mi-aþi rãspuns, în urmã cu un an ºi ceva, când ”curãþau pãdurile de arboretul mai grosÒ, cã veþi destitui pe acel director general de la ROMSILVA care mai procedeazã în felul acesta.

Am în mapa mea, încã mai pãstrez acel rãspuns. Dar încã o datã spun cã nu insist asupra lui.

Pentru a vã semnala dumneavoastrã cã cei cu care lucraþi nu sunt Ð sã nu spun loiali Ð, nu sunt corecþi, informaþiile dânºilor nu cred cã sunt aºa cum ar trebui sã fie faþã de un ºef direct al lor, vã spun cã în judeþul Bihor se continuã aceastã practicã ºi vã mai dau încã douã exemple: pe raza comunei Ineul de Criº ºi pe raza comunei Alparea. Vã spun asta numai pentru cã nu vreau sã vin cu încã câteva 5-6 exemple din zona Beiuº-ªtei.

Vã mulþumesc pentru rãspunsul pe care mi l-aþi dat. Sãptãmâna viitoare, dacã nu chiar sãptãmâna aceasta o sã-l public în presa localã, sã vadã ºi cetãþenii din judeþul Bihor cum apãrã Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului proprietãþile pe care aºteaptã sã li se restituie ca urmare a iniþiativei domnului vicepreºedinte Lupu.

Vã mulþumesc.

Domnule ministru, doriþi sã adãugaþi ceva? Nu. Stimaþi colegi,

Domnul secretar de stat Fronescu Mircea va rãspunde domnului Petru Bejinariu.

Doreºte domnul deputat sã dezvolte oral întrebarea? Nu.

Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat.

## **Domnul Mircea Corneliu Fronescu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Educaþiei Naþionale_ **:**

## Stimate domnule deputat,

Vã voi citi mãsurile specifice aplicate în ºcoli, din dispoziþia Ministerului Educaþiei Naþionale, pentru apãrarea tineretului ºcolar împotriva drogurilor, ºi acestea se regãsesc în urmãtoarele activitãþi.

Activitatea unitãþilor ºcolare se desfãºoarã pe baza regulamentului de organizare ºi funcþionare a unitãþilor de învãþãmânt preuniversitar de stat ºi a regulamentelor de ordine interioarã, care interzic consumul bãuturilor alcoolice ºi al drogurilor în unitãþile de învãþãmânt.

În atribuþiile profesorilor de serviciu din fiecare unitate ºcolarã intrã ºi controlul ºi supravegherea comportamentului elevilor în timpul pauzelor.

Prin Ordinul ministrului nr. 4442 din 15 septembrie 1999, s-au aprobat reperele privind activitãþile educative care se referã la activitatea dirigintelui.

Printre componentele educative pe care profesorii-diriginþi le abordeazã în cadrul orelor de dirigenþie se regãseºte ºi componenta educaþie pentru sãnãtate, care vizeazã ºi educaþia privind combaterea consumului de droguri ºi prevenirea bolilor cu transmitere sexualã ºi a SIDA.

Pe lângã profesorii-diriginþi, aceastã tematicã este abordatã integrat ºi în cadrul anumitor discipline, cum ar fi: biologie, educaþie fizicã, ºtiinþe socio-umane, chimie.

Începând din anul ºcolar 1999-2000, prin curriculum la decizia ºcolii, adicã discipline opþionale, se pot studia teme de educaþie pentru sãnãtate, cu extinderea: consumul de droguri, prevenire, cauze, efecte.

De asemenea, o astfel de tematicã este abordatã ºi în cadrul activitãþii extracurriculare, prin: cercuri de specialitate, proiecte de sãnãtate organizate în ºcoli ºi în cluburile ºi palatele copiilor, precum ºi în cadrul orelor de consiliere ºcolarã.

Vã mulþumesc.

Precizãri? Întrebãri suplimentare, de la domnul deputat? Nu.

Vã mulþumesc.

Tot domnului deputat Petru Bejinariu îi va rãspunde doamna secretar de stat Maria Berza, de la Ministerul Culturii.

Aveþi cuvântul.

## **Doamna Maria Berza** _Ñ secretar de stat în Ministerul Culturii_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

Întrebarea domnului deputat Petru Bejinariu se referã la centrele culturale româneºti care existã acum în strãinãtate ºi, punctual, la intenþia Ministerului Culturii de a înfiinþa un centru cultural la Cernãuþi sau Kiev.

Rãspunsul nostru este urmãtorul. Aceastã chestiune este de competenþa Ministerului Afacerilor Externe, nu a Ministerului Culturii. Ministerul Culturii are aceastã atribuþie, în colaborare cu Ministerul Afacrilor Externe, de a colabora la numirea directorilor de centre culturale ºi, de asemenea, în a asigura ºi finanþa programele culturale care se desfãºoarã acolo. Însã înfiinþarea unui centru cultural este în exclusivitate de competenþa diplomaþiei româneºti. Ca sã mã refer direct la Ucraina, vreau sã vã comunic în plus faptul cã existã un proiect de program de schimburi culturale care a fost deja înaintat de Ministerul Afacerilor Externe ºi unde o serie de capitole au fost redactate de Ministerul Culturii ºi este în curs de negociere semnarea unui program de schimburi culturale interguvernamental. Dupã semnarea acestui document, va fi posibilã începerea unor negocieri, dacã Ministerul Afacerilor Externe considerã cuvenit acest lucru, pentru înfiinþarea de centre culturale, fireºte, în reciprocitate. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat doreºte sã facã unele precizãri?

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc, doamnã secretar de stat, pentru rãspunsul elaborat pe care l-aþi dat.

Eu cred cã nu era o dificultate dacã Domniile voastre ar fi adresat întrebarea mea Ministerului Afacerilor Externe, corectând eventuala eroare pe care subsemnatul a fãcut-o, adresându-mã dumneavoastrã.

Cunoscând însã cã centrele culturale au fost preluate pentru activitatea lor de cãtre Ministerul Culturii, ºi a fãcut-o în ultima vreme mai bine, ceea ce menþionez ºi în întrebare, consideram cã puteþi colabora ºi în planul acesta al iniþierii unui demers de acest fel.

Eu vreauÑ ºi asta este important ºi pentru asta am venit la tribunã Ñ sã vã rog respectuos sã aveþi în vedere cã la Cernãuþi sau la Kiev trebuie musai, Ð cum spunem noi în Bucovina, Ð trebuie musai un centru cultural pentru comunitãþile româneºti de acolo. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Doamna secretar de stat Maria Berza mai doreºte sã adauge ceva la acest rãspuns?

Vã mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Doresc sã mulþumesc domnului deputat pentru aprecierile pe care le face la adresa contribuþiei Ministerului Culturii în activitatea centrelor culturale româneºti din strãinãtate.

Repet însã cã iniþiativa este strict diplomaticã.

Noi, cu toþii, suntem conºtienþi cã ar fi cazul ºi cã este bine sã sprijinim acest lucru, însã este o chestiune de negocieri diplomatice.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul secretar de stat Ion Onisei, de la Ministerul Funcþiei Publice, este prezent pentru a rãspunde întrebãrii adresate de domnul Petre Naidin: rezolvarea problemei locuitorilor comunei Dragalina, judeþul Cãlãraºi.

Doriþi sã dezvoltaþi întrebarea?

Aveþi cuvântul, timp de un minut.

Domnul ministru ºtie, când merge vara spre mare, ce bine-i la þarã, ce bine o duc cetãþenii din comuna Dragalina, aflatã lângã Ciulniþa. Dar sã meargã ºi pe timp de iarnã, mai ales spre primãvarã, sã cunoascã drama acestor cinstiþi gospodari.

Din cauza unei nefericite situaþii, pânza freaticã este sus, casele, pereþii, pe principiul vaselor capilare, absorb apã ºi, de aici, problema lor, a caselor care se prãbuºesc una câte una, în decursul timpului.

Ne adresãm, poate, ºi domnul Preºedinte Emil Constantinescu, tot îºi trage dumnealui cizmele, tot trebuie sã dea miliardul pentru Loteria Solidaritãþii.

Aºtept un rãspuns autorizat: cum se poate rezolva aceastã problemã de la Dragalina? Vã mulþumesc.

Domnule secretar de stat, aveþi cuvântul.

## **Domnul Ion Onisei** _Ñ secretar de stat în Ministerul Funcþiei Publice_ **:**

## Bunã seara!

N-o sã mai trec în revistã cauzele pentru care comuna Dragalina se aflã în aceastã situaþie ºi care sunt de natura solului, dar care þin, de asemenea, de faptul cã, datoritã rambleului de cale feratã, ºoselei naþionale ºi a fostei reþele de irigaþii, apele pluviale se adunã ºi au generat situaþiile deosebite care au fost în ultimii ani.

Vreau sã amintesc domnului deputat cã, prin hotãrâre de guvern, în 1998, s-au alocat cetãþenilor comunei o serie de ajutoare. De asemenea cã, într-adevãr, un proiect de hotãrâre de guvern urma sã aloce bani pentru consiliul local al comunei. Proiectul, din pãcate, a ieºit târziu faþã de încheierea anului bugetar.

Ceea ce pot sã vã spun, domnule deputat, este cã prefectura va face demersuri în continuare pentru o hotãrâre de guvern care sã aloce Ð dupã estimãrile specialiºtilor, suma necesarã ar fi de circa 3 mliarde Ð deci sã aloce banii necesari pentru lucrãrile de drenaj în comunã.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc.

Deocamdatã prefectura asta a spus Ð e în exerciþiul bugetar. Dupã ce se aprobã Legea bugetului de stat.

Iertaþi-mã, dar trebuie sã avem Legea bugetului de stat, pentru cã este vorba de fondul de intervenþie.

Da. La aceastã problemã, cu bugetul de stat, rãspundeþi doar autorului întrebãrii.

Alte precizãri se mai doresc? Nu. Vã mulþumesc.

Tot domnul secretar de stat Ion Onisei va rãspunde domnului Nicolae Ionescu: schimbarea numelui unor strãzi în Municipiul Sfântu Gheorghe.

Doriþi sã dezvoltaþi întrebarea? Vã rog.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Permiteþi-mi sã remarc încã o datã cã degeaba vã rugãm sã vinã, conform legii, domnii miniºtri sã rãspundã. Am vãzut un ministru ºi atât. Domnul Vlad Roºca n-a reuºit sã vinã, suntem în luna februarie, nu l-am vãzut pe aici. Deci, haideþi, totuºi, sã punem întrebarea ºi poate veþi face în aºa fel sã respecte aceastã instituþie domnii miniºtri, conform legii.

Întrebarea se referã la situaþia din Sfântu Gheorghe, deci legat de ecourile nefavorabile ale acþiunilor maghiarilor din Harghita ºi Covasna privitoare la botezarea unor artere de circulaþie cu nume de persoane ungureºti. Recent, nici mai mult, nici mai puþin, reprezentanþii din Sfântu Gheorghe au cerut rebotezarea marelui bulevard 1 Decembrie cu numele lui Petšfi S‡ndor. Nu ar fi fost nimic, bietul bulevard era deja împãrþit în 3 porþiuni cu trei nume: Petšfi S‡ndor, Bd. G-ral Grigore Bãlan, rebozat ”Mihail EminescuÒ, iar pânã la garã mai rãmãsese ”1 DecembrieÒ. Acum vor în întregime ”Petšfi S‡ndorÒ.

În afarã de aceasta, îi mai cerem domnului ministru Vlad Roºca sã ne spunã cum caracterizeazã o astfel de pretenþie aberantã, ce mãsuri intenþioneazã sã ia pe linia responsabilitãþilor ce-i revin, pentru ca spiritele între români ºi maghiari, trãitori în aceastã parte a þãrii, sã nu se mai reaprindã la astfel de problemã.

De asemenea, îi mai ceream dânsului sã ia mãsuri urgente ca afirmaþiile domnului Kolumban G‡bor, preºedintele Consiliului Judeþean Harghita, ºi a altor fruntaºi maghiari cu privire la interzicerea aºezãrii în aºazisul Þinut Secuiesc a celor ce nu ºtiu limba maghiarã sã nu se punã în practicã, pentru a nu se continua astfel acel proces de purificare etnicã început de iredentismul maghiar.

Aº fi vrut rãspunsul domnului Vlad Roºca, care reprezintã un partid, probabil, care sprijinã ºi a sprijinit în toþi aceºti 3 ani mãsurile aberante din acea zonã. Vã mulþumesc.

Domnule secretar de stat, aveþi cuvântul.

În legãturã cu interpelarea domnului deputat, rog sã-mi permiteþi sã-i amintesc cã, potrivit Legii administraþiei publice locale nr. 69 din 1991, republicatã, Consiliul judeþean este cel care are competenþa sã atribuie denumiri de strãzi, de pieþe ºi de obiective de interes local, la propunerea consiliilor locale, ºi în cazul în care nu sunt respectate condiþiile legii, condiþiile legii, prefectul poate ataca hotãrârea consiliului judeþean respectiv.

În ceea ce priveºte afirmaþiile domnului Kolumban G‡bor, ele nu fac lege în România, personal, nu mã pot pronunþa în legãturã cu niºte afirmaþii, pentru cã orice om are dreptul, potrivit Constituþiei, sã se stabileascã în ce localitate doreºte. Dacã preºedintele consiliului judeþean ar fi luat vreo hotãrâre de interdicþie Ð ceea ce era, sigur, peste lege Ð atunci, fireºte cã prefectul ar fi atacato potrivit competenþelor ce îi revin.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Vreþi sã faceþi alte precizãri?

## Domnule preºedinte,

Nu sunt mulþumit de rãspuns.

Domnul Kolumban G‡bor nu este fitecine, deci reprezintã o autoritate ºi nu poate face afirmaþii care, eu am mai spus, creeazã din nou o situaþie pe care nu trebuie s-o creãm, mai ales autoritãþile, ºi nu a fost tras la rãspundere pentru aceste afirmaþii. Pãi, nu se poate, cine l-a tras, adicã domnul Vlad Roºca, dacã rãspunde consiliul judeþean, dânsul nu e ministru al funcþiei publice?! De aceea trebuia sã fie domnul ministru aici, cã degeaba îl întreb eu pe domnul ºi-l combat pe domnul ministru secretar de stat.

Domnul Vlad Roºca nu spune nimic, domnul G‡bor spune ce vrea ºi cicã nu reprezintã nimic... Cum nu reprezintã nimic, dacã reprezintã o autoritate publicã?! E vorba de situaþia creatã în judeþele respective. Se încearcã incitarea, din nou, la neînþelegeri ºi, probabil, la cine ºtie ce vor duce, nu? Nu întâmplãtor se fac aceste afirmaþii, iar noi nu întâmplãtor nu luãm o poziþie...

Vã mulþumesc ºi aºtept rãspunsul scris.

Da. Dacã domnul secretar de stat mai doreºte sã spunã ceva.

## Stimaþi colegi,

Doamna secretar de stat Simona Marinescu este prezentã pentru a rãspunde întrebãrii formulate de domnul Petru Bejinariu.

Domnul deputat doreºte sã dezvolte întrebarea? Nu. Doamna secretar de stat, aveþi cuvântul.

## **Doamna Simona Marinescu** _Ñ secretar de stat în_

## _Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale_ **:**

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Întrebarea domnului deputat Petru Bejinariu se referã la calendarul indexãrii ºi recalculãrii pensiilor în anul 2000.

În ceea ce priveºte indexarea, practica Ministerului Muncii, practica Guvernului a fost aceea de a o da într-un regim de creºtere lunarã a pensiei, din mai multe considerente. Pe de o parte, pentru cã evoluþia preþurilor este greu de previzionat pe termen lung, iar, pe de altã parte, pentru cã orice mãsurã de creºtere bruscã a drepturilor sociale este de naturã sã sporeascã inflaþia.

Anul acesta a fost în intenþia noastrã sã procedãm la indexarea pensiilor în acelaºi regim. Din toate calculele însã am constatat cã bugetul de care am fi avut nevoie putea afecta celãlalt capitol de politicã socialã de anul acesta, care se referã la recalcularea tuturor pensiilor în platã ºi atunci am decis ºi am declarat cã anul 2000 este anul pensionarilor, anul în care vom face corecþiile în ceea ce priveºte stabilirea drepturilor de pensie ºi indexarea ºi majorarea lor în timp. Recalcularea este o obligaþie a Guvernului, prevãzutã de un proiect de lege care nu s-a publicat încã, urmare a Deciziei Curþii Constituþionale din data de 2 februarie, art. 198, care abrogã pensia de serviciu a magistraþilor, a fost declarat neconstituþional. Pentru a debloca aceastã situaþie ºi pentru a putea trece la recalcularea pensiilor este importantã rediscutarea art. 198 în plenul Parlamentului, ceea ce sperãm cã se va rezolva în scurtã vreme.

Pentru a nu pierde timpul, criteriile de calculare a pensiilor s-au elaborat în Ministerul Muncii în mai multe variante. Obligaþia noastrã este, pe de o parte, sã revizuim toate drepturile de pensie deschise înainte de anul 1992, care luau în calcul salarii nete ºi care nu luau în calcul sporuri cu caracter permanent, la care oamenii au avut dreptul pe toatã perioada cât au lucrat. Totodatã, avem obligaþia ca pensiile stabilite anterior anului 1997 sã fie actualizate, recuperând cât se poate din creºterea preþurilor pe aceastã perioadã, pe perioada 1990-2000.

Doamna secretar de stat, aveþi 3 minute prin Regulamentul Camerei.

Iertaþi-mã, vã rog.

Dacã puteþi formula concluzia.

Deci recalcularea tuturor pensiilor este în clipa asta fundamentatã pe criteriile pe care le-am anunþat ºi va fi operaþionalã în momentul în care se publicã Legea pensiilor ºi în care Guvernul va da aprobarea pe propunerile fãcute de noi.

Vã mulþumesc.

## Da. Vã mulþumesc.

Doriþi sã faceþi precizãri, comentarii? Nu.

Cu aceasta, nemaifiind alþi membri ai Guvernului prezenþi, trecem la interpelãri.

Stimaþi colegi,

Dau citire art. 156 din regulament: ”Interpelãrile se fac în scris, arãtându-se obiectul acestora, fãrã nici o dezvoltareÒ.

Vã rog, numai obiectul interpelãrii, pentru cã este o listã foarte lungã, 22 de colegi, ºi trebuie sã ne încadrãm în jumãtatea de orã prevãzutã de regulament. Domnul Valeriu Tabãrã are cuvântul.

Domnule preºedinte,

Douã probleme vreau sã ridic. Prima se adreseazã domnului ministru de stat Mircea Ciumara ºi se referã la modul cum a fost privatizatã întreprinderea ”AutomaticaÒ. Sigur cã dezvoltarea o s-o facem la timpul potrivit.

A doua problemã se adreseazã ministrului Tomescu. Care sunt mãsurile pe care le-a luat împotriva vinovaþilor care au poluat apele din nordul þãrii ºi au cauzat daune în zona apelor din Ungaria ºi Iugoslavia? Vã mulþumesc.

Domnul Nicolae Popa.

Câte o frazã pentru fiecare interpelare. Doar obiectul interpelãrii.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Prima interpelare se adreseazã Ministerului Industriei, domnului Radu Berceanu, ºi se referã la situaþia unei societãþi comerciale, ”Gabriel Resources LtdÒ, un concern care doreºte sã concesioneze toate minele aurifere din Munþii Apuseni.

A doua interpelare este adresatã domnului ministru al educaþiei naþionale, domnul Andrei Marga, despre situaþia dezastruoasã a învãþãmântului din judeþul Alba. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc. Domnul Radu Mazãre. Este prezent?

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Interpelarea mea este adresatã primului-ministru ºi se referã la aplicabilitatea Legii nr. 133/1999 care priveºte stimularea întreprinderilor mici ºi mijlocii. Aceastã lege, practic, nu este aplicatã ºi aº dori sã ne lãmureascã domnul prim-ministru dacã este în vigoare sau nu. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul Udrea Florian ºi se pregãteºte domnul Nicolae Groza. Domnul Udrea Florian nu e prezent.

Are cuvântul domnul Nicolae Groza ºi se pregãteºte doamna Viorica Afrãsinei.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Interpelarea se adreseazã domnului ministru Mircea Ciumara, în care arãt cã ºtiinþa împinge societatea omeneascã înainte, fiind motorul dezvoltãrii socio-economice. Întreb pe domnul ministru dacã recunoaºte aceste principii, dacã realizeazã cã cercetarea ºtiinþificã a primit numai în 1997 aproape 0,5% din PIB, în rest sursele financiare s-au redus drastic, încât în 1999 au mai primit doar circa 0,34% din PIB. Îl întreb pe domnul ministru dacã în anul 2000 luptã sã se aloce cercetãrii ºtiinþifice cel puþin o,6% din PIB.

Vã mulþumesc.

Doamna Viorica Afrãsinei ºi se pregãteºte domnul Leonãchescu Nicolae.

## Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

Interpelarea mea este adresatã domnului Mugur Isãrescu, prim-ministru al României, ºi se referã la politicile socio-economice pe care le are în vedere pentru zonele defavorizate, referindu-mã, cu precãdere, la situaþia judeþului Botoºani. Totodatã, interpelarea mea are o întrebare pe care am adresat-o celorlalþi prim-miniºtri care s-au succedat din 1997 ºi pânã în 1999 referitoare la obligaþia Guvernului de a pune în aplicare o hotãrâre de guvern ce nu a fost aprobatã, ºi anume mã refer la Hotãrârea 1007.

Vã mulþumesc.

Domnul Leonãchescu Nicolae ºi se pregãteºte domnul Petre Naidin.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea se adreseazã domnului ministru Constantin Dudu Ionescu ºi se referã la activitatea infracþionalã a plutonierului Toader Silviu, ajutor ºef de post în comuna Muºeteºti, judeþul Argeº, un violator în serie. Întrebãm pe domnul ministru Constantin Dudu Ionescu dacã poliþistul respectiv a fost trimis sã impunã ºi sã respecte legea sau sã se ocupe de distrugerea prin violuri în lanþ a tinerelor destine, a tinerelor fete.

De asemenea, îl rugãm sã ne rãspundã dacã ºi acest caz de comportament aberant va fi muºamalizat aºa cum au fost muºamalizate cazurile anterioare privind acest plutonier, acest poliþist Toader Silviu.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc.

Domnul Petre Naidin ºi se pregãteºte domnul Kerekes K‡roly.

Guvernului României îi adresez o interpelare privind modul în care Ministerul Agriculturii a concesionat la douã societãþi cu capital de stat, care au în administrare teren agricol ºi aflate în lichidare, cum a concesionat terenul ºi, respectiv, primului ministru pentru a cunoaºte ºi a ne da un rãspuns autorizat privind situaþia învãþãmântului din judeþul Cãlãraºi.

Da. Domnul Kerekes K‡roly ºi se pregãteºte domnul Stan Vasile.

## Domnule preºedinte,

Interpelarea mea se adreseazã domnului prim-ministru ºi prin aceastã interpelare cer o explicaþie cu privire la politica salarialã a Guvernului în cadrul administratorilor de la companiile ºi societãþile naþionale, la societãþile comerciale la care statul este acþionar majoritar, politicã salarialã care a condus la niºte salarii extrem de mari, lipsite de realitate ºi a provocat tensiuni în rândurile populaþiei. Vã mulþumesc.

## Da. Vã mulþumesc.

Domnul Stan Vasile, cu douã interpelãri, ºi se pregãteºte domnul Marin Gheorghe, tot cu douã interpelãri.

Domnule preºedinte, numele este Marin Gheorghe. Am sã prezint eu primele douã interpelãri ale domnului deputat Stan, acesta fiind plecat într-o misiune oficialã.

Primele interpelãri ale domului deputat Stan Vasile au acelaºi conþinut ºi sunt adresate Ministerului Justiþiei ºi Ministerului Muncii ºi Protecþiei Sociale ºi privesc stadiul elaborãrii actului normativ pentru corelarea salarizãrii personalului organelor autoritãþii judecãtoreºti cu prevederrile Legii nr. 154/1999.

Prima interpelare dintre cele douã pe care trebuie sã le susþin eu este o interpelare comunã, împreunã cu domnul deputat Stan, ºi este adresatã ministrului finanþelor privind impozitarea, prin Ordonanþa nr. 217/1999, a caselor de culturã, impozitare care va conduce la falimentarea acestora.

A doua interpelare, pe care o susþin eu, este interpelarea adresatã domnului ministru al finanþelor în legãturã cu Ordonanþa nr. 27/2000 privind majorarea nejustificatã a accizelor pentru autoturismele de teren. Vã mulþumesc.

## Da. Vã mulþumesc.

Domnul ªtefan Baban are cuvântul ºi se pregãteºte domnul Ianculescu.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Am douã interpelãri. Una se adreseazã domnului Traian Decebal Remeº, ministrul finanþelor, ºi este o rugãminte de a emite un ordin prin care sã se modifice Ordonanþa de urgenþã nr. 28 din 25.03.1999 referitoare la taxele de marcaj electronice, legat de faptul cã cei care lucreazã în cooperaþia meºteºugãreascã lucreazã la domiciliul clienþilor ºi nu poate sã care o asemenea casã de marcaj dupã dânºii. Pot sã dezvolt aceastã interpelare data viitoare. ªi am s-o depun ºi în scris.

A doua interpelare se referã la taxa de drumuri instituitã la graniþa dintre cele douã Românii Ñ România ºi Moldova Ñ care este insuportabilã pentru moldovenii din Moldova ºi rog sã se analizeze dacã n-ar fi cazul, ºi cred cã este cazul, ca s-o reducã cât mai mult cu putinþã, având în vedere cã s-a cerut aceasta de cãtre Uniunea Europeanã, pentru securitatea graniþelor, ºi este adresatã domnului Traian Bãsescu.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea se adreseazã Ministerului Educaþiei Naþionale ºi, dupã cum vedeþi, nu mã adresez unui ministru, pentru cã, dupã ºtiinþa mea acest minister încã nu are ministru.

Interpelarea se referã la gravele ilegalitãþi care continuã sã se comitã la nivelul inspectoratului ºcolar judeþean, care menþine în funcþie un inspector general, susþinut de un partid pe care îl reprezenta însuºi ministrul educaþiei naþionale.

Vã mulþumesc.

Da. Domnul Florea Buga are cuvântul. Se pregãteºte domnul Lazãr Lãdariu.

Da. Vã mulþumesc. Domnul Ianculescu ºi se pregãteºte domnul Sireþeanu Mihail.

Vã mulþumesc. Domnule preºedinte,

Interpelarea mea se adreseazã ministrului agriculturii ºi alimentaþiei, domnului Ioan Avram Mureºan, ºi are ca obiect reglementarea ºi extinderea cazurilor de acordare a primei de 300 de lei pe kg producãtorilor agricoli pentru grâul de panificaþie livrat din recolta anului 1999, destinat consumului intern.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc.

Domnul Sireþeanu ºi se pregãteºte domnul Mihai Vitcu.

Domnule preºedinte,

Prima interpelare este adresatã doamnei Smaranda Dobrescu, ministrul Muncii ºi Protecþiei Sociale, ºi se referã la situaþia dezastruoasã în care se aflã nevãzãtorii din România. De fapt, este o reînnoire a unei interpelãri adresate în luna mai ºi apoi repetatã chiar în luna iunie a anului trecut domnului ministru Athanasiu, ministrul de atunci al muncii ºi protecþiei sociale. Sper cã de data asta sã am succes.

A doua interpelare este adresatã domnului Radu Berceanu, ministrul industriei ºi comerþului, ºi se referã la desele apariþii în presã privind implicarea Domniei sale în diferite afaceri oneroase ºi aceastã interpelare o fac nu pentru cã m-ar durea foarte mult de domnul ministru, dar imaginea pe care o face dânsul Parlamentului nu este normal sã continue aºa ºi nu este normal sã se rãsfrângã asupra noastrã.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc.

Domnul Mihai Vitcu ºi se pregãteºte domnul Florea Buga.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Este de notorietate amploarea afacerii ”PolusÒ din municipiul Cluj-Napoca, în care sunt implicaþi domnii Radu Sârbu, fost preºedinte FPS-Cluj, Sorin Naº, fost secretar al prefecturii ºi fost preºedinte al Fondul Proprietãþii de Stat-Cluj, Alexandru Fãrcaº, fost prefect al judeþului Cluj, ºi Istrãtescu Cristian, director general al S.C. Agroindustrial S.A. Ð Cluj.

De asemenea, prin avizele eliberate, sunt implicate M.Ap.N., M.I., SRI, Comandamentul Protecþiei Civile, MLPAT, CONEL ºi Ministerul Sãnãtãþii.

În fond, demersurile pentru realizarea acestei afaceri încep în anul 1997 la Budapesta. Interpelarea este adresatã domnului prim-ministru al Guvernului ºi de aceea îi adresez urmãtoarea întrebare. Când, domnule prim-ministru, veþi dispune o nouã verificare a acestei afaceri ºi ce mãsuri veþi lua în urma controlului dispus de dumneavoastrã?

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc.

Domnul Lazãr Lãdariu ºi se pregãteºte domnul Burlacu Viorel.

Interpelarea este adresatã domnului Decebal-Traian Remeº, ministrul finanþelor.

Prin donaþiile locuitorilor judeþului Mureº, care au pus mânã de la mânã, a fost adunatã suma de 180 000 de mãrci pentru cumpãrarea unei ambulanþe moderne cu toate dotãrile necesare, SIAMUT Ñ Mureº, adicã Serviciul de Intervenþie ºi Ambulanþã Medicalã de Urgenþã ºi Descarcerare. Din cauza serviciilor birocratismului se pretind pentru ambulanþa cumpãratã din donaþiile mureºenilor taxe vamale. În aceastã situaþie, acum când este atât de mare nevoie, în cazurile de maximã urgenþã, doctor Raid Arafat va fi obligat sã punã ambulanþa pe butuci. Chiar sã nu gãseascã Ministerul Finanþelor o cale de rezolvare a acestei situaþii de excepþie?! Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc.

Domnul Burlacu Viorel. Se pregãteºte domnul Ioan Gavra. Absenþi. Mergem mai departe. ªteolea Petru ºi se pregãteºte domnul Emil Putin.

Interpelarea mea are douã adresãri: domnului ministru al sãnãtãþii, Hajdœ G‡bor, ºi preºedintelui Casei Naþionale a Asigurãrilor de Sãnãtate, domnul Alexandru Ciocâlteu. Obiectul: poziþia Ministerului Sãnãtãþii, respectiv a Casei Naþionale a Asigurãrilor de Sãnãtate faþã de situaþia creatã prin mãsura luatã de direcþiile sanitare judeþene ºi spitalele de zonã, începând cu luna octombrie 1999, de a se sista ºi interzice eliberarea reþetelor de medicamente gratuite sau compensate pentru elevi de cãtre dispensarele ºcolare din unitãþile de învãþãmânt. Este o situaþie criticã, anormalã ºi de neînþeles când pentru elevii din internate, cãmine nelocalnici, copiii proveniþi din casele de copii, deci tot nelocalnici, ºi elevii din localitate, în cazul de urgenþã, medicii din dispensarele ºcolare nu pot emite reþete pentru medicamentele compensate.

Vã mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc.

Domnul Emil Putin ºi se pregãteºte domnul Petru Bejinariu.

Interpelarea este adresatã domnului Berceanu, ministrul industriei ºi comerþului, ºi domnului Radu Sârbu, preºedintele Fondului Proprietãþii de Stat, ºi se referã la situaþia în care se gãseºte societatea comercialã ARIS-S.A. Arad, fosta întreprindere de strunguri, precum ºi se face referire la întârzierea nejustificatã a privatizãrii acesteia.

Da. Vã mulþumesc. Domnul Petru Bejinariu.

Da. Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea se adreseazã Ministerului Justiþiei, domnului Valeriu Stoica, ºi dorim sã precizeze pentru cadre, pentru lideri, pentru opinia publicã, care au fost motivele explicite pentru care instanþele de judecatã din judeþele Cluj ºi Constanþa au hotãrât ca ilegal conflictul de muncã dintre unele sindicate ºi Inspectoratul ºcolar judeþean ºi dacã astfel de hotãrâri soluþioneazã situaþia gravã din învãþãmântul românesc.

Mulþumesc.

Da. Vã mulþumesc. Domnul Ifrim Dumitru.

Eu am douã întrebãri. O primã întrebare adresatã domnului ministru Radu Berceanu, ministrul industriilor ºi comerþului, ºi domnului ministru Ioan Avram Mureºan, ministrul agriculturii ºi alimentaþiei Ð întrebarea se referã la criza grâului din România Ð, ºi o a doua întrebare adresatã domnului ministru de interne, Constantin Dudu Ionescu, întrebare legatã de o stare perpetuã infracþionalã care are loc pe ºoselele din România. Vã mulþumesc.

## **Domnul Vasile Lupu:**

Stimaþi colegi, Vã mulþumesc.

O searã cât mai plãcutã! O sãptãmânã cât mai rodnicã! Noapte bunã!

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti. Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, Str. Blanduziei nr. 1, sectorul 2, telefon 211.57.30 **.** Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 13/2000 conþine 28 de pagini.**

Preþul 13.412 lei