Nicolae Vãcãroiu

Pe scurt ºi... Dacã aveþi nevoie, mai întrebaþi, domnule...

Vã rog.

## **Domnul Mihai Bogza Ñ** _viceguvernator la Banca Naþionalã a României_ **:**

Da, vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc ºi dumneavoastrã, domnule senator, pentru interesul deosebit acordat activitãþii bancare.

Într-adevãr, urmeazã ca pânã la 30 iunie Banca Naþionalã sã prezinte raportul anual pe anul 1999. Deci în câteva zile raportul acesta va fi în posesia dumneavoastrã ºi va cuprinde inclusiv o prezentare _in extenso_ a activitãþii în domeniul supravegherii bancare. Pânã atunci, în ideea de a încerca sã mã încadrez în timpul mai mult sau mai puþin scurt pe care-l am la dispoziþie, o sã încerc, cu permisiunea dumneavoastrã, sã încep cu rãspunsurile la întrebãrile în ordine inversã, pentru cã unele dintre ele se preteazã la niºte rãspunsuri mai scurte. Pentru prima întrebare, probabil cã ne-ar trebui o orã sã discutãm numai despre ea.

Deci, întrebarea nr. 6 se referea la motivul pentru care noi în România nu avem ºi bãnci specializate. Întrebarea sunã cam aºa: ”În tradiþia sistemului bancar european îºi au locul atât bãnci universale, cât ºi bãnci specializate, de exemplu, bãnci de investiþii, bãnci de cre-

dit ipotecar etc. State din jurul nostru recunosc aceastã tradiþie. Care sunt motivele pentru care B.N.R. nu recunoaºte tradiþiile europene existente în viaþa bancarã internaþionalã?Ò Pãi, tipul de bãnci care existã în România sunt reglementate prin lege Ñ Legea bancarã, care a fost aprobatã chiar de Parlament în 1998. Deci, chiar dumneavoastrã parlamentarii puteaþi sã statuaþi un alt tip de activitate bancarã în România, dacã acest lucru se intenþiona. De altfel, în lume existã în momentul de faþã douã sisteme: un sistem care merge pe formula bãncilor specializate ºi un alt sistem care merge pe formula bãncilor universale. Ambele sisteme au o rãspândire aproximativ egalã în lume. Întâmplãtor noi am mers pe sistemul bãncilor universale, ceea ce însã nu exclude ca unele din acestea sã aibã specializãri pe unul din tipul acesta de activitate. Pânã acum nu s-a întâmplat aºa. Bãncile au încercat sã aibã cât mai multe activitãþi în nomenclatorul lor, cu ideea ca, dupã ce vor vedea care merge mai bine, sã se specializeze pe una sau pe alta. Dar, pentru cã în întrebarea dumneavoastrã aþi formulat ºi ceva referitor la bãncile de investiþii, trebuie sã vã spun cã una dintre ultimele bãnci autorizate de Banca Naþionalã, chiar aºa se numeºte Ñ Banca pentru Investiþii ºi Dezvoltare, o bancã care-ºi propune sã facã mai multe investiþii. Ar putea sã facã orice alte activitãþi, dar îºi propune sã lucreze mai mult pentru investiþii. Mâine dacã doreºte sã se facã o bancã pentru credit ipotecar nu va fi nici o problemã sã facã acest lucru. Legea actualã îi permite sã facã ºi acest lucru.

Întrebarea nr. 5 sunã aºa: ”Bãncile cooperatiste au în Europa o tradiþie îndelungatã. De ce B.N.R. nu acþioneazã în sensul legiferãrii ºi al supravegherii activitãþii lor, protejând astfel cetãþeanul român de riscul pierderii banilor într-un sistem nereglementat?Ò E o întrebare foarte actualã.