Valer Dorneanu

... pentru abnega˛ia lor pus„ Ón slujba construirii unui cadru constitu˛ional ∫i legal modern, Ón acord cu nevoile procesului de integrare european„ ∫i euroatlantic„ a Rom‚niei.

Ei au contribuit decisiv, al„turi de colegii lor din Camera Deputa˛ilor, la normalizarea vie˛ii politice rom‚ne∫ti ∫i la Óndep„rtarea consecin˛elor Ón planul legislativ ale celor aproape 50 de ani de regimuri totalitare. Aduc, al„turi de dumneavoastr„, omagiul meu tuturor membrilor ∫i conduc„torilor Senatului Rom‚niei, de la Ónfiin˛area sa Ón urm„ cu 140 de ani. Ei au pus bazele statului rom‚n modern, au contribuit la ob˛inerea ∫i consolidarea independen˛ei de stat a Rom‚niei, la des„v‚r∫irea unit„˛ii na˛iunii rom‚ne ∫i la Ómplinirea multora dintre idealurile Rom‚niei. Lor de dator„m respectul ∫i recuno∫tin˛a noastr„.

Senatul Rom‚niei este produsul reformelor radicale introduse de Alexandru Ioan Cuza dup„ Unirea Principatelor Rom‚ne, r„spunz‚nd nevoii de modernizare institu˛ional„ ∫i de racordare a t‚n„rului stat rom‚n la valorile ∫i principiile civiliza˛iei occidentale.

Op˛iunea pentru un sistem parlamentar bicameral nu a fost rodul Ónt‚mpl„rii sau rezultatul imit„rii unor modele occidentale, ci expresia unei st„ri de fapt, aceea a nevoii unui arbitru, a unui punct de echilibru Óntr-o via˛„ politic„

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 118/23.IX.2004 tumultuoas„ ∫i adesea marcat„ de accese temperamentale.

Prin componen˛„ ∫i atribu˛ii, Senatul Rom‚niei a fost, p‚n„ la desfiin˛area sa, locul Ón care ∫i-au exprimat interesele specifice comunit„˛ile locale ∫i diversele categorii sociale ale na˛iunii rom‚ne. Personalit„˛i marcante ale vie˛ii culturale, economice ∫i sociale, Ónal˛i ierarhi ai Bisericii Ortodoxe ∫i ai altor culte au fost senatori sau senatori de drept. Prin activitatea lor au dat prestan˛„, autoritate moral„ ∫i profesional„, credibilitate acestei institu˛ii.

Prestan˛a ∫i autoritatea Senatului din perioada premerg„toare dizolv„rii sale, o dat„ cu instaurarea dictaturii regale, ne-au impus, aproape de la sine, adoptarea, dup„ Revolu˛ia Rom‚n„ din Decembrie 1989, a unui sistem parlamentar bicameral ∫i, Ón ciuda unor imperfec˛iuni, a faptului c„ p‚n„ la amendamentele aduse Constitu˛iei din 1991, Ón octombrie 2003, at‚t Senatul, c‚t ∫i Camera Deputa˛ilor aveau practic acelea∫i atribu˛ii Ón plan legislativ, Camera superioar„ a Parlamentului Rom‚niei a reu∫it s„-∫i Óndeplineasc„ cu onestitate ∫i eficien˛„ menirea.

Œn ace∫ti ani, Parlamentul Rom‚niei a desf„∫urat o ampl„ activitate pentru construirea noului cadru legislativ al ˛„rii, Ón acord cu nevoile ∫i aspira˛iile ei europene ∫i euroatlantice.

Ca fost senator, Ón perioada 1996—2000, pot aprecia spiritul de solidaritate ∫i excelenta conlucrare cu to˛i membrii Senatului Ón probleme de interes vital pentru Rom‚nia. Diferen˛ele de opinii, atitudinile ∫i interesele diverse sunt fire∫ti ∫i chiar necesare Óntr-o democra˛ie. îUnanimitate“ este un adversar al func˛ion„rii normale a democra˛iei. Ceea ce am reu∫it noi s„ construim a fost nu unanimitate, ci un consens amplu ∫i trainic Ón probleme precum integrarea Ón Uniunea European„ ∫i Ón NATO, con˛inutul reformelor esen˛iale Ón plan politic, economic ∫i social, principiile ∫i valorile constitu˛ionale, care constituie, p‚n„ la urm„, proiectul nostru de viitor. Acest consens s-a reg„sit ∫i la nivelul societ„˛ii rom‚ne∫ti, fapt care a constituit un argument important Ón favoarea admiterii ˛„rii noastre Ón NATO ∫i Ón Uniunea European„.