Pentru c„ registrul Ón care s-a discutat aceast„ mo˛iune m„ oblig„ s„ apelez la acela∫i registru, da˛i-mi voie s„ v„ prezint contraargumentele ∫i pozi˛ia Ministerului Agriculturii ∫i a Guvernului Rom‚niei.
Ast„zi, grupul senatorilor P.S.D. ne-a dat ∫ansa s„ ne Ónt‚lnim pentru dezbaterea mo˛iunii simple intitulate îAgricultura — Ón pragul demar„rii declinului“.
V„ asigur c„, din respect pentru democra˛ia parlamentar„, am citit cu mare aten˛ie aceast„ mo˛iune, chiar dac„ stilul ∫i con˛inutul tr„deaz„ o g‚ndire Óngust„, specific„ vremurilor agriculturii comuniste. De altfel, nici titlul nu este mai inspirat. ™i un ∫ef de C.A.P. din anii ’50 putea g„si o formulare care s„ sune mai rom‚ne∫te.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/21.IV.2005
Domnilor senatori P.S.D., obiectul principal al mo˛iunii dumneavoastr„ pare a fi modul de acordare a subven˛iilor agricole Ón anul 2005. Voi explica ∫i voi argumenta din nou, pentru Ón˛elesul opiniei publice ∫i pentru lini∫tea dumneavoastr„, actualul sistem de subven˛ionare ∫i ra˛iunile introducerii lui. P‚n„ atunci, a∫ dori, Óns„, s„ clarific c‚teva aspecte legate de politica general„ a actualei echipe de la Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale.
Doamnelor ∫i domnilor,
Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale are o strategie agricol„ clar„, g‚ndit„ pe termen lung. Œn aceast„ strategie are ca obiectiv principal trecerea de la actuala agricultur„ de subzisten˛„ la produc˛ia pentru pia˛„, de la gospod„ria individual„ la ferma familial„ privat„.
Actuala conducere a Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale este convins„ c„ rezolvarea problemelor agriculturii Óncepe de la rezolvarea problemelor propriet„˛ii.
De aceea, principala noastr„ preocupare strategic„ este crearea ∫i adoptarea pachetului legilor propriet„˛ii, care va rezolva, o dat„ pentru totdeauna, problema funciar„ Ón Rom‚nia.
Prin acest pachet legislativ urm„rim s„ facem dreptate proprietarilor ∫i s„ d„m valoare propriet„˛ii.
Principiile acestui pachet legislativ sunt Óncurajarea grup„rii terenurilor agricole, accelerarea proceselor funciare Ón justi˛ie, introducerea cadastrului general unic ∫i finalizarea retroced„rilor de terenuri arabile ∫i p„duri. Œn plus, suntem pe punctul de a ini˛ia Legea rentei viagere pentru b„tr‚nii care accept„ s„-∫i v‚nd„ sau s„-∫i arendeze p„m‚ntul, cu consecin˛„ pozitiv„ a Óntineririi for˛ei de munc„ din agricultur„.
Odat„ rezolvate aceste probleme, odat„ realizat„ reconcilierea cu proprietatea ∫i asigurat„ stabilitatea Ón domeniu, urmeaz„ capitalizarea acestei propriet„˛i. Fondurile externe de la Uniunea European„ ∫i Banca Mondial„ vor fi folosite Ón acest scop.
Programele SAPARD sunt deja puternic orientate Ón zonele direct productive, accesarea acestora cresc‚nd Ón ultimele trei luni. De asemenea, cu sprijinul B„ncii Mondiale, suntem Ón faza avansat„ pentru lansarea programului îFermierul“, prin care c‚teva mii de gospod„rii individuale vor fi sprijinite pentru a deveni ferme familiale active care s„ produc„ pentru pia˛„. Mai mult, capitaliz„m fondul de garantare a creditului rural, astfel Ónc‚t s„ acceler„m accesul la credite Ón agricultur„, ∫i Ónfiin˛„m Casele de Credit Rural, care vor finan˛a ciclul de produc˛ie al fermierilor.
Dou„ cuvinte-cheie v„ rog s„ re˛ine˛i, stima˛i colegi senatori ∫i stima˛i invita˛i, proprietate ∫i capitalizare. Œntr-o asemenea construc˛ie de viitor, bazat„ pe o privire realist„ asupra punctului de pornire ∫i pe o viziune clar„ a punctului Ón care vrem s„ ajungem, noi am demarat deja ajust„rile, schimb„m abord„rile, rea∫ez„m priorit„˛ile, realoc„m resursele. Chiar de la Ónceputul mandatului, am Ónfiin˛at la Ministerul Agriculturii consiliile pe produs,
organisme ce grupeaz„ produc„torii, procesatorii ∫i comercian˛ii diverselor produse agroalimentare.
Viziunea noastr„ este c„ ministerul trebuie s„ elaboreze politici Ómpreun„ cu beneficiarii acestora, ∫i nu f„r„ ei sau Ómpotriva lor, a∫a cum s-a Ónt‚mplat Ón mandatul trecut.
Prin noua organigram„ a Ministerului Agriculturii, am Ónfiin˛at, de asemenea, direc˛iile de consolidare a propriet„˛ii private, at‚t Ón zona agricol„, c‚t ∫i Ón cea forestier„.
Oportunitatea acestei m„suri era v„dit„, iar utilitatea se va demonstra Ón anii ce urmeaz„.
Domnilor senatori ai P.S.D., de∫i lucr„m cu un buget votat de voi, nu vom face politicile voastre, Ón schimb, vom face politicile propriet„˛ii, ale introducerii acesteia Ón circuitul economic, ale cre„rii mecanismelor de pia˛„ Ón agricultur„.
Aplic„m politicile integr„rii europene, care vor schimba fundamental ∫i accelerat caracterul agriculturii Ón Rom‚nia.
Am f„cut aceast„ scurt„ expunere pentru a v„ ar„ta, domnilor senatori P.S.D., care este viziunea noastr„.
Prin urmare, ∫i o spun ca s„ Ón˛elege˛i bine, principiul nostru este simplu: mai multe ∫anse ∫i mai pu˛ine pomeni, mai multe investi˛ii ∫i mai pu˛ine cecuri Ón alb.
Mo˛iunea dumneavoastr„ arat„, Ón mod evident, o alt„ modalitate de g‚ndire, tipic„ organiz„rii C.A.P.-iste a agriculturii. Focalizarea ac˛iunilor numai pe produc˛ii anuale ∫i defalcarea pe campanii agricole arat„ vechi reflexe specifice economiei planificate, dar inutile ∫i chiar d„un„toare Óntr-o economie de pia˛„.
G‚ndi˛i exact ca acum 20 de ani, c‚nd raportarea unei produc˛ii c‚t mai mari era totul, iar pia˛a nu Ónsemna nimic!
Pe de alt„ parte, domnilor reprezentan˛i ai P.S.D., Ón mo˛iune face˛i dese referiri la gospod„ria ˛„r„neasc„ ∫i depl‚nge˛i lipsa de sus˛inere a acesteia.
Problema gospod„riei ˛„r„ne∫ti Ón preajma ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„ este legat„ de felul Ón care ea ajunge Ón m‚na unui t‚n„r care trebuie ajutat ∫i finan˛at, ca s„ o transforme Ón ferm„ familial„ activ„ pe pia˛„, aici e cheia problemei, la care dumneavoastr„ nu ave˛i nici un r„spuns, pentru c„ nu a˛i avut niciodat„ o strategie.
Doamnelor ∫i domnilor senatori,
S„ trecem acum la situa˛ia subven˛iilor Ón agricultur„. Datele existente Ón eviden˛ele ministerului arat„ c„ Ón toamna anului 2004 fondurile bugetare alocate pentru plata sprijinului direct pentru agricultori, conform Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 61/2004, sunt de 1.871 miliarde lei.
Aceast„ ac˛iune a fost Ón mod clar electoral„, iar o bun„ parte din ace∫ti bani s-au dus pe apa s‚mbetei.
De aceea, am dat din acest an subven˛ii Ón bonuri valorice, pentru c„ 100% din subven˛ia dat„ sub form„ de bonuri valorice ajunge Ón agricultur„. Acesta a fost motivul cel mai important pentru care am recurs la practica subven˛ion„rii prin bonuri valorice.
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/21.IV.2005
Veni˛i ∫i spune˛i c„ acest sistem nu este european, dar e european s„ dai f„r„ s„ ∫tii unde se duc banii da˛i?
Sistemul pe care l-a˛i promovat a fost pur demagogic. Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 61/2004 a urm„rit extinderea cu aproape un milion de persoane a categoriilor de beneficiari ai subven˛iei fa˛„ de Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 72/2003, Ón condi˛iile Ón care nu v-a˛i preocupat s„ g„si˛i ∫i acele c„i prin care s„ putem controla modul Ón care noile categorii de beneficiari utilizau subven˛ia.
Probabil c„ nici nu a˛i avut interesul, pentru c„ anul trecut a˛i aplicat o singur„ politic„: îNoi v„ d„m banii, voi s„ ne da˛i voturi“, iar p‚n„ la urm„, a˛i dat-o Ón bar„! Oricum, domnilor din P.S.D., pute˛i fi acuza˛i, f„r„ dubii, c„ a˛i patronat risipa bugetului Ministerului Agriculturii Ón stil mare, din moment ce aproape 700 de miliarde lei da˛i ca subven˛ie Ón toamna anului 2004 au luat destina˛ii nonagricole.
Stima˛i reprezentan˛i ai opozi˛iei, nu v-a˛i fi numit P.S.D. dac„ a˛i fi mobilizat Ón scopuri electorale doar bani, pe l‚ng„ bani a˛i mobilizat ∫i aparatul de stat pentru alegeri locale ∫i generale, Ón 2004!
Majoritatea ∫efilor direc˛iilor agricole jude˛ene au f„cut campanie electoral„ pentru P.S.D., unii au fost direct interesa˛i, fiind prezen˛i pe listele electorale, domnul Liviu Timar, fost ∫ef al Direc˛iei Agricole Mure∫, a candidat ∫i a fost ales deputat pe listele P.S.D. Mure∫, doamna Doina Silistru, fost„ ∫ef„ la Direc˛ia Agricol„ Vaslui, a fost aleas„ senator pe listele P.S.D. Vaslui, domnul Ilarie Ivan, fost ∫ef al Direc˛iei Agricole Cluj, a candidat pe listele P.S.D. pentru Camera Deputa˛ilor Ón jude˛ul s„u, Domnia sa rat‚nd, din p„cate, alegerea, Ón ciuda muncii eficiente de campanie pe care a dus-o, folosindu-se de logistica direc˛iei agricole.
Œn toamna anului trecut a˛i avut o adev„rat„ Óntrecere socialist„ Ón agricultur„, directorii direc˛iilor agricole, c‚t ∫i cei ai direc˛iilor silvice Óntrec‚ndu-se Ón candidaturi, mul˛i dintre ei uit‚nd s„-∫i ia concediu pe perioada campaniei electorale.
Œn 2004, a˛i transformat aceste direc˛ii Ón unit„˛i de infanterie politic„ P.S.D. Ón mediul rural, iar campaniile agricole le-a˛i transformat Ón campanii electorale.
Domnilor senatori P.S.D., sistemul subven˛iilor creat de dumneavoastr„, care seam„n„ cu un ciur spart ˛inut de o m‚n„ beteag„, a dus la anomalii precum cele Ónregistrate ∫i Ón documentele controlate din ultimele luni, dar ∫i din ultimii doi ani.
Domnilor fo∫ti responsabili ai Ministerului Agriculturii, a˛i dat bani pentru suprafe˛e mai mari dec‚t Ón realitate. De aceea, ast„zi, direc˛iile agricole au de recuperat sume pl„tite Ón plus Ón 2004, a∫a cum este cazul Ón D‚mbovi˛a, unde trebuie recuperat aproape un miliard de lei, Ón Timi∫, unde trebuie recuperat jum„tate de miliard, sau Ón Mehedin˛i, unde trebuie recuperate aproape 300 de milioane de lei!
™tia˛i c„ asemenea cazuri s-au Ónregistrat anul trecut Ón mai toate jude˛ele ˛„rii? S-a obosit cineva s„ vad„ dac„ sistemul de subven˛ii este Ón regul„? Nici nu v-a˛i
b„tut capul! îUnde a mers mia, mearg„ ∫i suta!“, c„ doar era an electoral ∫i erau bani din buget, ∫i nu din buzunarele dumneavoastr„.
™tia˛i, de asemenea, c„ au existat cazuri, nu pu˛ine ∫i nu f„r„ Ónsemn„tate, Ón care prim„riile au re˛inut oamenilor bani sosi˛i ca ajutor agricol, Ón contul unor datorii mai vechi.
A tras cineva la r„spundere ace∫ti primari? Nici vorb„! Nu s-a dat nici o sanc˛iune, dup„ cum nu s-au dat sanc˛iuni nici Ón cazuri mult mai grave, legate de abuzuri Ón retrocedarea terenurilor agricole ∫i forestiere. Mul˛i primari erau agen˛i electorali importan˛i, care trebuiau Óncuraja˛i, ∫i nu sanc˛iona˛i.
Iar acum, doamnelor ∫i domnilor din P.S.D., s„ amintim ∫i despre modul Ón care a avut loc construc˛ia bugetar„. Trebuie s„ vorbim mai Ónt‚i despre faptul c„ a˛i l„sat datorii de peste 2.000 de miliarde, bani care au trebuit pl„ti˛i din bugetul anului 2005, afect‚nd grav bunul mers al agriculturii Ón acest an.
Despre acest lucru mo˛iunea dumneavoastr„ nu pomene∫te bineÓn˛eles nimic, nimeni.
Trebuie s„ vorbim apoi despre faptul c„ bugetul pentru anul 2005 a fost croit special pentru subven˛ii mai mici dec‚t v-a˛i l„udat.
Care este deci ingineria pe care a˛i f„cut-o?
A˛i aprobat Ónt‚i Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 61/2004, a c„rei aplicare presupunea un efort bugetar de 13.119 miliarde, iar, dup„ aceea, a˛i votat un buget pentru 2005 pentru care a˛i l„sat descoperite aceste subven˛ii Ón propor˛ie de 30%. A˛i votat, deci, Ón buget, o sum„ de 9.105 miliarde lei, fa˛„ de un necesar de 13.119 miliarde. Probabil g‚ndirea dumneavoastr„ a fost simpl„. C‚∫tig„m alegerile ∫i vedem noi pe unde scoatem c„ma∫a, iar acum, c„ le-a˛i pierdut, da˛i vina pe ceilal˛i! O ipocrizie mai mare e greu de g„sit!
Mai sunt de spus multe despre bani, pentru c„ mo˛iunea dumneavoastr„ men˛ioneaz„ Ón treac„t ∫i iriga˛iile. Dac„ vre˛i s„ vorbim de iriga˛ii, haide˛i s„ vorbim de iriga˛ii! Ast„zi exist„ datorii uria∫e la energia electric„ pentru iriga˛ii, datorii de care nu v-a˛i ocupat s„ le pl„ti˛i Ón 2004. Dimpotriv„, a˛i dirijat resursele pentru scopuri direct sau indirect electorale. Dou„ rectific„ri bugetare a˛i avut Ón 2004 ∫i nici una nu a fost folosit„ ca s„ sus˛ine˛i iriga˛iile. Printre preocup„rile de baz„ ale celor ce au condus Societatea de Œmbun„t„˛iri Funciare s-au num„rat raport„rile false referitoare la iriga˛ii, un hectar irigat de trei ori ap„rea Ón statistici ca trei hectare udate o dat„, Ón timp ce hectarele se irigau pe h‚rtie, dar nu ∫i Ón practic„. Societatea de Œmbun„t„˛iri Funciare g„sea Óns„ bani pentru cabane de piatr„ Ón Muntele Semenic. îApa trece, iar pietrele r„m‚n!“
A∫a c„ v-a˛i g‚ndit s„ l„sa˛i acolo Ón urma dumneavoastr„ ceva, iar acum, desigur, face˛i pe lupii morali∫ti.
Dar nu este singurul lucru care se poate spune despre iriga˛ii. Un singur exemplu relevant dintr-un jude˛ la fel de relevant, C„l„ra∫i. Direc˛ia pentru Agricultur„ ∫i Dezvoltare Rural„ C„l„ra∫i a primit, Ón 2003, 54,1 miliarde lei pentru subven˛ionarea pre˛ului instala˛iilor de
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/21.IV.2005
irigat, din care 33,2 miliarde lei, adic„ 61% din subven˛ie, a mers c„tre dou„ firme: îAgro-Condorul“ C„l„ra∫i ∫i îAgro-Chirnogi“ — S.A.
Ce aveau Ón comun aceste firme? Prezen˛a domnului senator Doru Ioan T„r„cil„ printre ac˛ionari. Informa˛iile au fost extrase dintr-un control al Autorit„˛ii Na˛ionale de Control, condus„, atunci, de ministrul P.S.D. Ionel Bl„nculescu, realizat Ón toamna anului 2003.
Materialul a ajuns ∫i pe masa dumneavoastr„, domnule senator Ilie S‚rbu, ∫i l-a˛i vizat Ón 24 noiembrie 2003. M„suri luate? Nici una! Nici o surpriz„, de altfel, domnul T„r„cil„ nefiind singurul cru˛at de luarea m„surilor. Nici Ómpotriva fostului prefect P.S.D. de Teleorman, Teodor Ni˛ulescu, ∫i el beneficiar de subven˛ii pentru instala˛ii de irigat prin firma so˛iei, nu s-a luat vreo m„sur„. A˛i ∫tiut ∫i a˛i t„cut, domnule S‚rbu, o t„cere vinovat„, ∫ti˛i foarte bine!
Trebuie s„ v„ reamintesc aici ∫i situa˛ia de la Agen˛ia Domeniilor Statului. Mai Ónt‚i, clientelismul. Cine exploateaz„ terenuri A.D.S. ast„zi? Tot firmele dumneavoastr„ ∫i alor dumneavoastr„. Oameni politici din P.S.D. ∫i apropia˛i P.S.D. au ac˛iuni ∫i interese la societ„˛i care concesioneaz„ aproape 30% din suprafa˛a total„ a Agen˛iei Domeniilor Statului, ∫i aici este vorba doar de pe∫tii cei mari, la care se adaug„ ∫i plevu∫ca din jude˛e. Se pare c„ ace∫tia prefer„ s„ administreze gratuit ∫i ilegal terenurile A.D.S.
Œn ianuarie 2005, 23% din terenurile A.D.S., adic„ 110.000 hectare, nu erau contractate, fiind totu∫i administrate Ón tain„ Ón cea mai mare parte de clientela politic„ P.S.D.
Cel mai flagrant caz este cel din jude˛ul Gorj, unde 90% din proprietatea A.D.S. nu era contractat„. Probabil c„ prietenii baronului Mischie, acum dorit, din nou, Ón P.S.D. îaveau grij„“ de averea statului f„r„ nici un fel de contract. Daunele astfel produse sunt substan˛iale, cel pu˛in 120 miliarde lei pe an, la care se adaug„ ∫i cele 3.300 de miliarde lei pe care A.D.S. le are Ónc„ de Óncasat ∫i nu le poate Óncasa.
Voi men˛iona aici, Ón mod special, cazul îInsula Mare a Br„ilei“, unde reprezentantul P.S.D. ∫i fostul deputat Culi˛„ T„r‚˛„ primea un sprijin total de 415 miliarde lei, din care 278 miliarde lei subven˛ii, Ón schimb pl„tind o redeven˛„ doar de 156 miliarde lei. O afacere proast„ pentru stat, care investea 3 lei ∫i ob˛inea un leu, dar o afacere excelent„ pentru domnul T„r‚˛„, care investea un leu ∫i scotea 3 lei. Œn plus, un discount special pentru domnul Culi˛„ T„r‚˛„, A.D.S. a inventat calamitatea natural„ pe suprafa˛„, care nu exist„, oferind desp„gubiri pentru calamit„˛i de 18.730 de hectare, cu 7.987 hectare Ón plus fa˛„ de realitatea din documente. Din acest adev„rat RAFO al agriculturii am fi putut subven˛iona, stima˛i colegi, 130.000 de hectare teren, adic„ cea mai mare parte din suprafa˛a arabil„ a unor jude˛e precum Cara∫-Severin sau Neam˛.
Vre˛i s„ ∫ti˛i, stima˛i reprezentan˛i ai P.S.D., de unde ar mai putea veni bani pentru subven˛ia agricultorului? De la Regia Na˛ional„ a P„durilor, care a angajat cheltuieli de aproape 1.000 de miliarde de lei. Astfel,
220 de miliarde lei pentru zeci ∫i zeci de cabane de v‚n„toare r„sp‚ndite Ón toat„ ˛ara, pentru ca fiecare c„pitan de jude˛ de la P.S.D. s„ aib„ un loc de lini∫te ∫i relaxare, 462 miliarde de lei pentru noul sediu al regiei, plus hotel ∫i sal„ de sport, Ón condi˛iile Ón care actualul sediu este foarte bun, ∫i 202 miliarde lei pentru Muzeul V‚n„torii de la Posada. S„ nu uit„m aici ∫i banii da˛i pentru cravate de 3.000.000 lei bucata ∫i costume v‚n„tore∫ti de 28.000.000 lei fiecare. S„ nu uit„m aici ∫i sute de nereguli ∫i cheltuieli aiuristice din teritoriu. Alt exemplu: o trecere Ón revist„ a documentelor de la Direc˛ia pentru Agricultur„ Mehedin˛i, domnule senator Daea, a ar„tat c„ acolo s-a angajat o cheltuial„ de 300.000.000 lei doar pentru ghereta portarului. Mai punea˛i un pic ∫i Ói f„cea˛i garsonier„ Ón curtea direc˛iei. Cam 9.000 de euro cost„ o garsonier„ la marginea ora∫ului Drobeta-Turnu Severin!
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.