Stenogramă plen

11 discursuri

1. Nicolae V„c„roiu

   #4667

   ## **Domnul Nicolae V„c„roiu:**

   ## Stima˛i colegi,

   V„ rog s„-mi permite˛i s„ deschid ∫edin˛a noastr„ de ast„zi. Voi fi ajutat de cei doi colegi, doamna senator Paula Iv„nescu, secretar, ∫i domnul senator Antonie Iorgovan — sper„m s„ soseasc„. Dac„ nu, o s„ aducem un alt secretar.

   V„ anun˛ c„, din totalul de 137 colegi senatori, ∫i-au anun˛at p‚n„ acum prezen˛a un num„r de 86 senatori, 14 colegi sunt absen˛i motivat.

   A˛i primit, stima˛i colegi, ordinea de zi. V„ rog, dac„ sunt observa˛ii? Nu sunt.

2. Vot · approved

   Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru

   78 pentru

3. Vot · approved

   Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru

   81 pentru

4. Nicolae V„c„roiu

   #5438

   ## Stima˛i colegi,

   Œnainte de a intra Ón ordinea de zi, cred c„ sunt Ón asentimentul dumneavoastr„ s„ marc„m ziua de 13 aprilie, o zi de excep˛ie, care ne va r„m‚ne Ón memorie, va r„m‚ne ∫i Ón memoria cet„˛enilor Rom‚niei, ziua Ón care Parlamentul European, cu un vot consistent,

   a dat avizul conform necesar pentru a Óncheia aceast„ etap„ extrem de important„ Ón ceea ce prive∫te obiectivul nostru de integrare Ón Uniunea European„, ∫i anume semnarea Tratatului de aderare a Rom‚niei, sigur, Ón tandem cu Bulgaria, pe data de 25 aprilie a.c.

   Este o satisfac˛ie deosebit„, mai ales datorit„ faptului c„, pe l‚ng„ activitatea celorlalte institu˛ii ∫i, Ón mod deosebit, a guvernelor, Parlamentul Rom‚niei ∫i-a adus o contribu˛ie cu totul de excep˛ie. ™i nu o spun numai de dragul de a afirma acest lucru. Vreau s„ v„ reamintesc c„ numai Ón legislatura trecut„, 2001—2004, Senatul ∫i Camera Deputa˛ilor au adoptat circa 3.000 de legi, din care o mare parte erau legate direct de atingerea obiectivelor noastre privind aderarea la Uniunea European„, legi armonizate cu ceea ce exist„ Ón ˛„rile membre ale Uniunii Europene, legi care au permis Executivului, prin punerea lor Ón aplicare, Ón primul r‚nd, s„ Óncheie negocierile p‚n„ la sf‚r∫itul anului trecut, s„ fac„ o serie de progrese, mai ales pe domeniile extrem de sensibile pe care dumneavoastr„ le cunoa∫te˛i. Acest lucru a continuat ∫i iat„ c„ 13 aprilie a dat c‚∫tig de cauz„ Rom‚niei. Parlamentul European a apreciat progresele pe care Rom‚nia le-a avut Ón aceast„ perioad„ de timp.

   Spuneam c„ este numai o etap„, dar o etap„ esen˛ial„ pentru a putea vorbi de finalizarea procesului de aderare, care are ca dat„-limit„ 1 ianuarie 2007.

   Eu sunt convins c„ ∫i actualul Legislativ, Senatul, Camera Deputa˛ilor vor continua aceste eforturi sus˛inute, Ón acest interval de timp, de un an ∫i jum„tate, ∫i mai ales m„ refer la anul 2005, c‚nd avem pe agenda

   MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/21.IV.2005 noastr„, de asemenea, un num„r important de legi de adoptat, care condi˛ioneaz„ respectarea angajamentelor pe care Rom‚nia ∫i le-a luat pe parcursul negocierii diferitelor capitole.

   Vreau s„ v„ informez c„ ieri, Ón numele Senatului Rom‚niei, am dat ∫i o scurt„ declara˛ie, care a fost transmis„ c„tre televiziuni, dar ∫i c„tre Parlamentul European.

5. Nicolae V„c„roiu

   #7784

   Cred c„ merit„ s„ aplaud„m acest eveniment ∫i succes al Rom‚niei.

6. Nicolae V„c„roiu

   #7864

   Stima˛i colegi,

   Intr„m Ón primul punct al ordinii de zi ∫i vreau s„

7. Vot · Amânat

   Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru

8. Nicolae V„c„roiu

   #9948

   ea Na˛ional„ de Tranzi˛ie, c„ Ó∫i va g„si ecou ∫i va constitui un sprijin concret, efectiv, pentru a reu∫i Ón demersul nostru de eliberare a celor trei ziari∫ti rom‚ni ∫i aducerea lor Ón ˛ar„.

9. Nicolae V„c„roiu

   #10153

   V„ consult dac„ ave˛i observa˛ii la textul acestui apel. Repet, s-a lucrat cu to˛i liderii de grup. Nu sunt observa˛ii.

   Stima˛i colegi,

10. Vot · approved

    Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru

    103 pentru

11. Nicolae V„c„roiu

    #10552

    Stima˛i colegi,

    Trecem la punctul urm„tor, aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 18—23 aprilie 2005.

    V„ rog s„ fi˛i pu˛in aten˛i, pentru c„ au survenit o serie de schimb„ri, Ón sensul c„ vom merge pe o formul„ modificat„ fa˛„ de programul obi∫nuit. Deci, luni vom avea ∫edin˛„ de plen, mar˛i — ∫edin˛e Ón comisii, miercuri diminea˛„, de la ora 9,00 la ora 13,00 — ∫edin˛„ de plen a Senatului. Joi, fa˛„ de ce ave˛i dumneavoastr„ acolo, va interveni o ∫edin˛„ comun„ cu Camera Deputa˛ilor ∫i nu numai, cu participarea membrilor Guvernului, a celorlalte institu˛ii ale statului, deci o Óntrunire l„rgit„, probabil, Ón jurul orei 12,00, Óns„ o s„ v„ anun˛„m exact. Dac„ vom avea preg„tite ∫i alte materiale, vom g„si ∫i o alt„ formul„, dar, de regul„, re˛ine˛i pentru joi, ora 12,00, pentru a nu v„ face program. Se va lucra p‚n„ atunci Ón comisii. Scopul acestei ∫edin˛e este alocu˛iunea pre∫edintelui Ucrainei, Viktor Iu∫cenko, care este Ón vizit„ oficial„, Ón aceast„ perioad„, Ón Rom‚nia.

    Cu aceste preciz„ri,

12. Vot · approved

    Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru

    101 pentru

13. Nicolae V„c„roiu

    #11763

    De asemenea, stima˛i colegi,

14. Vot · approved

    Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru

    94 pentru

15. Nicolae V„c„roiu

    #12684

    Trecem la urm„torul punct, stima˛i colegi: dezbaterea mo˛iunii depuse de c„tre Grupul parlamentar al Partidului

    MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/21.IV.2005 Social Democrat, intitulat„ îAgricultura — Ón pragul demar„rii declinului“.

    Biroul permanent propune urm„torii timpi pentru dezbateri: Guvernul are la dispozi˛ie 45 de minute — 30 de minute pentru prezentarea r„spunsului la mo˛iune ∫i 15 minute pentru r„spunsuri Ón final, dar timpul ∫i-l poate organiza cum crede de cuviin˛„, cele 45 de minute.

    Grupul parlamentar al Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D. are 32 de minute la dispozi˛ie, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat — 30 de minute, Grupul parlamentar al Partidului Popular Rom‚nia Mare — 14 minute, Grupul parlamentar al Partidului Umanist Rom‚n (social-liberal) — 7 minute, Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din Rom‚nia — 7 minute.

    Ave˛i obiec˛iuni legate de ace∫ti timpi? De acord, da?

16. Vot · approved

    Aprobarea ordinii de zi ∫i a programului de lucru

    94 pentru

17. Nicolae V„c„roiu

    #13827

    Œntreb colegii semnatari ai mo˛iunii dac„ exist„ retrageri de semn„turi. Nu exist„. Deci putem continua.

    Cine prezint„? Domnul senator Daea Petre va prezenta mo˛iunea.

    Ave˛i cuv‚ntul.

    V„ rog, Óntre timp, grupurile, s„-mi da˛i lista celor care iau cuv‚ntul.

18. Petre Daea

    #14090

    V„ mul˛umesc, domnule pre∫edinte. îAgricultura — Ón pragul demar„rii declinului“

    Organizat„ ∫i reformat„ Ón baza unor politici, strategii, programe ∫i planuri temeinic fundamentate Ón perioada 2001—2004, prin activitatea complex„ din agricultura rom‚neasc„, declinul dezastruos Ónregistrat sub guvernarea C.D.R. Ón perioada 1997—2000 a fost stopat ∫i s-a reu∫it ob˛inerea unor rezultate pozitive, concretizate prin Ónchiderea capitolului 7 — îAgricultura“ cu aproape 5 luni Ónainte de termen, 4.06.2004, Ón ciuda complexit„˛ii ∫i dimensiunii cerin˛elor ∫i exigen˛elor Uniunii Europene legate de alinierea produc˛iei agroalimentare din Rom‚nia la cea comunitar„. Oprirea declinului ∫i Ónceperea unui ferm ∫i necesar proces de dezvoltare a f„cut posibil„ aceast„ realizare chiar Ónaintea altor capitole pe care Rom‚nia le avea Ón curs de negociere.

    Este deja bine cunoscut Ón ˛ar„, ca ∫i peste hotare, faptul c„, Ón ultimii patru ani, ∫i cu deosebire Ón anul 2004, pe fondul unor condi˛ii climatice favorabile, dar ∫i ca urmare a folosirii de s„m‚n˛„ ∫i material biologic de calitate, precum ∫i a aplic„rii Ón mare m„sur„ a tehnologiilor adecvate de cultur„ a plantelor ∫i de cre∫tere a animalelor, au fost ob˛inute rezultate remarcabile la toate culturile ∫i speciile de animale. Sintetic exprimat, aceste rezultate au f„cut posibil ca produc˛ia agricol„ s„ fie, Ón anul 2004, cu 41% mai mare dec‚t Ón anul 2000.

    Una dintre principalele cauze ale rezultatelor bune ob˛inute Ón perioada 2001—2004 o constituie aplicarea unei ra˛ionale, coerente ∫i eficiente politici de

    subven˛ionare a agriculturii, ceea ce a f„cut ca speran˛ele produc„torilor agricoli s„ renasc„, dup„ o perioad„, 1996—2000, de guvernare C.D.R., cu consecin˛e dintre cele mai nefaste asupra agriculturii rom‚ne∫ti.

    Consecvent„ Ón ac˛iune, ca ∫i constanta Guvernului N„stase, Ón acordarea sprijinului financiar de la buget, a permis ca Ón toamna anului 2004, Ónceputul anului agricol 2004—2005, produc„torii agricoli s„ Óns„m‚n˛eze la termene optime ∫i Ón condi˛ii tehnologice foarte bune o suprafa˛„ de peste 2,5 milioane hectare ∫i s„ execute ar„turi pe 60% din suprafa˛a agricol„ ce urmeaz„ s„ fie Óns„m‚n˛at„ Ón aceast„ prim„var„. Se poate spune, tehnic vorbind, c„, Ón acest fel, au fost create premise pentru ob˛inerea ∫i Ón anul 2005 a unei bune produc˛ii agricole, cu at‚t mai mult cu c‚t evolu˛ia, Ón general, a factorilor climatici este favorabil„.

Din nefericire, ∫ansa de a ob˛ine doi ani la r‚nd, 2004—2005, produc˛ii agricole bune este pus„ serios sub semnul Óntreb„rii, prin schimbarea de dragul schimb„rii, f„r„ nici un fundament credibil, a politicii de subven˛ionare a produc„torilor agricoli, afla˛i azi Óntr-o total„ derut„ ∫i cu nemul˛umiri ce cresc Ón progresie geometric„.

De∫i Alian˛a îD.A.“, Ón campania electoral„ din anul trecut, a sus˛inut c„ va continua acordarea subven˛iei de 2,5 milioane lei la hectar micilor produc„tori agricoli, ajuns„ la putere, alian˛a a abandonat gospod„ria ˛„r„neasc„ de care vorbea cu at‚ta insisten˛„ c‚nd era Ón opozi˛ie.

Œn Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului P.S.D. nr. 61/2004 era prev„zut ca pentru toate culturile agricole ce se Óns„m‚n˛eaz„ Ón 2005 s„ se acorde c‚te 2,5 milioane lei pentru fiecare hectar, stabilindu-se etapele de acordare Ón func˛ie de perioada de executare a lucr„rilor agricole, prima etap„ fiind p‚n„ la 1 martie 2005, prin acordarea a un milion lei la hectar, pentru executarea ar„turilor.

Acum, pierz‚ndu-se prin labirintul unor solu˛ii pe care actualul ministru al agriculturii, domnul Gheorghe Flutur, le caut„, din categoria acelora care s„ nu semene cu cele ale Guvernului P.S.D. ∫i nici cu cele din Uniunea European„, a revenit la una expirat„ de mult„ vreme, îcupoanele“ reu∫ind o performan˛„ absolut„ de a-i duce pe ˛„rani Ón zona disper„rii, prin dep„∫irea etapei de acordare a sumei de un milion lei pentru executarea lucr„rii de arat.

Ca urmare, de∫i Ón luna ianuarie 2005 au fost condi˛ii deosebit de prielnice pentru efectuarea ar„turilor, pe aproape Óntreg teritoriul ˛„rii acestea nu au putut fi efectuate din lipsa sprijinului financiar de la buget, Ón prezent exist‚nd mari suprafe˛e de teren nearate, ceea ce, incontestabil, va influen˛a negativ nivelul produc˛iilor agricole din anul 2005.

Nefiind ajuta˛i material s„ execute lucr„rile Ón c‚mp, ˛„ranii au a∫teptat m„surile Guvernului T„riceanu, care au ap„rut abia la Ónceputul lunii martie 2005, prin Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 12/2005. Apari˛ia acestei ordonan˛e, Óns„, a nemul˛umit profund produc„torii agricoli

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/21.IV.2005 deoarece Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 12/2005 modific„ esen˛ial formele de sprijin acordate Ón anul 2004, Ón timpul guvern„rii P.S.D., Ón plin„ desf„∫urare a anului agricol, practic schimb‚ndu-se regulile jocului Ón timpul jocului, afect‚nd grav interesele legitime ale produc„torilor agricoli. Aceasta pentru c„, f„r„ nici o justificare serioas„, prin respectivul act normativ, subven˛ia Ón bani se Ónlocuie∫te cu bonuri valorice, cupoane, readuc‚nd Ón memorie celebra îcuponiad„“ din anii 1997—2000, desf„∫urat„ sub guvernarea C.D.R.

Preocupat Ón mod cu totul special de imaginea personal„, domnul ministru Gheorghe Flutur nu a luat Ón calcul procedeele tehnologice din agricultur„ ∫i nu a ˛inut cont c„ aceasta are regulile ei stricte: ori o faci la timp ∫i Ón perioada optim„, ori r„m‚ne pentru anul viitor, cu consecin˛e dezastruoase.

O alt„ m„sur„ luat„ de domnul ministru Gheorghe Flutur, prin care d‚nsul fuge de responsabilitatea fa˛„ de produc„torul agricol, pe care o clama Ón adun„rile electorale, este reducerea subven˛iei de la 2,5 milioane lei la hectar la 1,5 milioane lei pentru culturile ce se Óns„m‚n˛eaz„ Ón aceast„ prim„var„. Ba, mai mult, promitea Ón campania electoral„ acordarea unei subven˛ii de 500.000 lei pentru fiecare hectar de p„∫uni ∫i f‚ne˛e, promisiune f„r„ nici un fel de baz„, iar acum Domnia sa a decis eliminarea sprijinului pentru aproximativ 3 milioane cultivatori de porumb, ov„z ∫i plante furajere.

Œn acela∫i timp, Óns„, nu pierde nici o ocazie de a anun˛a, critic‚nd tenden˛ios trecutul apropiat, c„ Guvernul din care, vremelnic, face parte va lua m„suri cum nu s-au mai v„zut pentru dezvoltarea zootehniei la parametrii de performan˛„ ∫i competitivitate din Uniunea European„. Ne Óntreb„m cum va putea face acest lucru domnul ministru Gheorghe Flutur c‚nd din triada îmas„, cas„, ras„“ love∫te nemilos factorul îmas„“, respectiv baza furajer„ cu care, Ón general, se consum„ 65—75% din costurile de realizare a produc˛iei animale.

Mecanismul pe care dore∫te, din p„cate, s„ Ól experimenteze Alian˛a D.A., sup„rat„ probabil pe ˛„ranii care, la alegerile din 2004, nu au votat-o, nu are nici m„car o sensibil„ apropiere de mecanismele Uniunii Europene, fiind:

— greoi, deoarece s-au tip„rit 70 milioane cupoane, care c‚nt„resc 140 tone, 14 vagoane, cupoane ce trebuie distribuite la direc˛iile agricole jude˛ene, ∫tampilate ∫i personalizate prin aplicarea a 140 milioane de ∫tampile ∫i 280 milioane de Ónscrisuri;

— birocratic, ˛in‚nd seama c„ trebuie Óntocmite cereri de acordare a cupoanelor, trebuie completate formulare pentru eviden˛a ∫i distribuirea lor, ceea ce solicit„, Ón mod obiectiv necesar, un num„r sporit de angaja˛i pentru gestionarea neinspiratului mecanism al domnului ministru Gheorghe Flutur;

— costisitor, cunosc‚nd c„ s-au cheltuit 63 miliarde lei pentru tip„rirea cupoanelor, la care se vor ad„uga importante sume pentru diverse materiale, ∫tampile ∫i altele, ca ∫i pentru transportul c„tre jude˛e ∫i Ón interiorul acestora a celor 140 tone de imprimate — mijloace de transport, carburan˛i, personal.

Prin compara˛ie, putem echivala acest mecanism cu eviden˛a ac˛iunii unui referendum de care, Ón orice caz, ˛„ranii nu aveau nevoie.

Consecin˛a cea mai grav„ a acestei m„suri de schimbare a mecanismului de acordare a sprijinului financiar c„tre produc„torii agricoli, pe care actuala conducere a Ministerului Agriculturii a adoptat-o cu o condamnabil„ u∫urin˛„, const„ Ón nesiguran˛a s„dit„ cu cinism de actuala guvernare a Alian˛ei D.A. Ón r‚ndurile produc„torilor agricoli care, a∫a cum m„rturise∫te majoritatea lor, inclusiv consilierul-˛„ran al domnului ministru Gheorghe Flutur, deja nu mai ∫tie cum, c‚t ∫i p‚n„ c‚nd vor fi sprijini˛i pentru realizarea produc˛iei agricole.

Totodat„, Guvernul T„riceanu a f„cut ca prin noul s„u mecanism circa 3 milioane de produc„tori agricoli s„ nu mai primeasc„ subven˛ii, afect‚nd serios produc˛ia agricol„, ca ∫i consolidarea gospod„riilor ˛„r„ne∫ti ∫i periclit‚nd, dac„ nu elimin‚nd total, ∫ansa de a ob˛ine Ón doi ani consecutiv produc˛ii agricole sporite, ceea ce va produce o Óntrerupere contraproductiv„ a procesului de preg„tire institu˛ional„ Ón vederea integr„rii Ón structurile agrare ale Uniunii Europene, Ón orizontul de timp 2007.

Pentru o Ón˛elegere a impactului Ón teritoriu, v„ prezent„m c‚teva exemple din dou„ jude˛e: Gala˛i ∫i Buz„u.

Œn jude˛ul Gala˛i, comuna Corod, au depus cereri 2.408 produc„tori pentru 4.910 hectare ∫i primesc subven˛ie doar pentru 788 hectare.

Œn comuna Cudalbi, au depus cereri 3.508 produc„tori pentru 9.493 hectare ∫i primesc subven˛ie doar pentru 1.764 hectare.

Œn jude˛ul Buz„u, comuna Scutelnici, au depus cereri 769 produc„tori pentru 2.179 hectare ∫i primesc subven˛ii doar pentru 360 hectare.

Œn comuna Pogoanele, au depus cereri 3.086 produc„tori pentru 6.307 hectare ∫i primesc subven˛ii doar pentru 2.224 hectare.

To˛i cei aproximativ 10.000 de produc„tori din cele patru comune sunt nemul˛umi˛i c„ nu primesc subven˛ii pentru porumbul pe care Ól cultiv„ fiecare.

O dovad„ clar„ de diletantism, inclusiv Ón ceea ce prive∫te cunoa∫terea mecanismelor ce guverneaz„ rela˛iile dintre agen˛ii economici Óntr-o economie de pia˛„, este modul Ón care s-a g‚ndit, dac„ aceasta poate fi socotit„ g‚ndire, actul normativ.

Timpul de decontare a cupoanelor determin„ modificarea comportamentului agen˛ilor economici, care se v„d obliga˛i s„ ridice pre˛urile pe filiera de distribu˛ie a input-urilor, pentru a contracara imobilizarea lichidit„˛ilor Ón procesul de decontare a cupoanelor. Acest comportament al agen˛ilor economici poate fi ast„zi constatat la Óngr„∫„minte, unde pre˛ul unui sac a crescut de la 400.000 lei la 500—550.000 lei/sac, iar Ón ultima perioad„ la 600 ∫i chiar 650.000 lei/sac.

Foarte mul˛i produc„tori agricoli, pentru a nu pierde timpul optim, cu bani proprii sau Ómprumuta˛i, au trecut la executarea lucr„rilor agricole, au cump„rat Óngr„∫„minte ∫i chiar s„m‚n˛„, iar cupoanele pe care le-au primit sau

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/21.IV.2005 le vor primi r„m‚n f„r„ utilitate imediat„, fiind obliga˛i s„ le v‚nd„ sub valoarea real„, cu toate riscurile ce decurg, sau s„ r„m‚n„ nefolosite.

Œnt‚rzierea Ón distribu˛ie ∫i decontare a cupoanelor elimin„ avantajul invocat de ini˛iator c„ acest mecanism asigur„ dirijarea sumelor bugetare spre input-uri directe Ón agricultur„.

O situa˛ie ce genereaz„ o legitim„ Óngrijorare este cea legat„ de demararea ac˛iunilor de preg„tire a amenaj„rilor pentru irigat. Stadiile existente la data de 20 martie 2005 care, practic, sunt aproape de zero, cu privire la suprafa˛a ∫i num„rul de sta˛ii de pompare preg„tite s„ func˛ioneze la agregatele de pompare, instala˛iile electrice ∫i cele hidromecanice reparate, dragaje la prize, decolmatare de canale etc., motiveaz„ afirma˛ia c„ Ón cea mai mare parte campania de iriga˛ii pentru anul 2005 este compromis„.

Poate se dore∫te de c„tre actuala guvernare Óntoarcerea la anul 2000, c‚nd, Ón Rom‚nia, se irigau doar 200.000 hectare, cu consecin˛ele cunoscute, pe care le-am Ónregistrat ∫i le-am sim˛it cu to˛ii.

Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale este îministerul hranei“, care trebuie realizat„ la timp, indiferent de situa˛ie, ∫i nu poligonul de lansare, de Óncercare a unor idei ∫i mecanisme ineficiente. Vremea improviza˛iei, a experiment„rilor a trecut, suntem la distan˛a unui an agricol fa˛„ de integrarea Ón Uniunea European„, nu suntem Ón perioada 1997—2000, c‚nd agricultura era jucat„ la ruleta diletantismului.

Din ce s-a Ónt‚mplat p‚n„ acum Ón agricultur„ putem constata, f„r„ teama de a gre∫i, c„ domnul ministru Gheorghe Flutur este departe de problemele majore ale momentului, irosindu-∫i energia Ón declara˛ii insistente, interminabile, obositoare ∫i neconving„toare pentru viitor, din care, p‚n„ Ón prezent, n-a realizat mai nimic.

Problemele principale le-a abandonat Ón favoarea jocului de-a anchetele ∫i inspec˛iile, urmate de pl„cerea de a se erija Ón justi˛iar, arunc‚nd acuze nefondate Ón dreapta ∫i Ón st‚nga, pe care, mai apoi, obligat de realitate, le ajusteaz„ semnificativ.

Av‚nd Ón vedere argumenta˛ia din prezenta mo˛iune simpl„, care demonstreaz„ grave erori ale Guvernului Alian˛ei D.A. Ón conceperea ∫i implementarea unei politici constante, coerente ∫i, mai ales, eficiente, Ón sprijinul produc„torilor agricoli, erori a c„ror persisten˛„ poate avea consecin˛e dintre cele mai negative Ón edificarea Ón Rom‚nia a unei agriculturi performante ∫i competitive, Ón conformitate cu cerin˛ele ∫i exigen˛ele interne, dar ∫i ale Uniunii Europene;

Œn calitate de ini˛iatori ai prezentei mo˛iuni, cerem colegilor no∫tri parlamentari din Senatul Rom‚niei s„ adopte aceast„ mo˛iune simpl„, iar Guvernului Rom‚niei Ói cerem:

1. Demiterea ministrului agriculturii, domnul Gheorghe Flutur, pentru e∫ecul Ón proiectarea ∫i gestionarea celei mai importante forme de sprijin al produc„torilor agricoli, care va aduce grave prejudicii agriculturii rom‚ne∫ti. Prin aceast„ m„sur„ se vor evita ∫i alte derapaje Ón politica

agrar„, cu consecin˛e imediate ∫i de perspectiv„ Ón procesul de integrare al Rom‚niei Ón Uniunea European„.

Dou„ cuvinte-cheie v„ rog s„ re˛ine˛i, stima˛i colegi senatori ∫i stima˛i invita˛i, proprietate ∫i capitalizare. Œntr-o asemenea construc˛ie de viitor, bazat„ pe o privire realist„ asupra punctului de pornire ∫i pe o viziune clar„ a punctului Ón care vrem s„ ajungem, noi am demarat deja ajust„rile, schimb„m abord„rile, rea∫ez„m priorit„˛ile, realoc„m resursele. Chiar de la Ónceputul mandatului, am Ónfiin˛at la Ministerul Agriculturii consiliile pe produs,

organisme ce grupeaz„ produc„torii, procesatorii ∫i comercian˛ii diverselor produse agroalimentare.

Viziunea noastr„ este c„ ministerul trebuie s„ elaboreze politici Ómpreun„ cu beneficiarii acestora, ∫i nu f„r„ ei sau Ómpotriva lor, a∫a cum s-a Ónt‚mplat Ón mandatul trecut.

Prin noua organigram„ a Ministerului Agriculturii, am Ónfiin˛at, de asemenea, direc˛iile de consolidare a propriet„˛ii private, at‚t Ón zona agricol„, c‚t ∫i Ón cea forestier„.

Oportunitatea acestei m„suri era v„dit„, iar utilitatea se va demonstra Ón anii ce urmeaz„.

Domnilor senatori ai P.S.D., de∫i lucr„m cu un buget votat de voi, nu vom face politicile voastre, Ón schimb, vom face politicile propriet„˛ii, ale introducerii acesteia Ón circuitul economic, ale cre„rii mecanismelor de pia˛„ Ón agricultur„.

Aplic„m politicile integr„rii europene, care vor schimba fundamental ∫i accelerat caracterul agriculturii Ón Rom‚nia.

Am f„cut aceast„ scurt„ expunere pentru a v„ ar„ta, domnilor senatori P.S.D., care este viziunea noastr„.

Prin urmare, ∫i o spun ca s„ Ón˛elege˛i bine, principiul nostru este simplu: mai multe ∫anse ∫i mai pu˛ine pomeni, mai multe investi˛ii ∫i mai pu˛ine cecuri Ón alb.

Mo˛iunea dumneavoastr„ arat„, Ón mod evident, o alt„ modalitate de g‚ndire, tipic„ organiz„rii C.A.P.-iste a agriculturii. Focalizarea ac˛iunilor numai pe produc˛ii anuale ∫i defalcarea pe campanii agricole arat„ vechi reflexe specifice economiei planificate, dar inutile ∫i chiar d„un„toare Óntr-o economie de pia˛„.

G‚ndi˛i exact ca acum 20 de ani, c‚nd raportarea unei produc˛ii c‚t mai mari era totul, iar pia˛a nu Ónsemna nimic!

Pe de alt„ parte, domnilor reprezentan˛i ai P.S.D., Ón mo˛iune face˛i dese referiri la gospod„ria ˛„r„neasc„ ∫i depl‚nge˛i lipsa de sus˛inere a acesteia.

Problema gospod„riei ˛„r„ne∫ti Ón preajma ader„rii Rom‚niei la Uniunea European„ este legat„ de felul Ón care ea ajunge Ón m‚na unui t‚n„r care trebuie ajutat ∫i finan˛at, ca s„ o transforme Ón ferm„ familial„ activ„ pe pia˛„, aici e cheia problemei, la care dumneavoastr„ nu ave˛i nici un r„spuns, pentru c„ nu a˛i avut niciodat„ o strategie.

Doamnelor ∫i domnilor senatori,

S„ trecem acum la situa˛ia subven˛iilor Ón agricultur„. Datele existente Ón eviden˛ele ministerului arat„ c„ Ón toamna anului 2004 fondurile bugetare alocate pentru plata sprijinului direct pentru agricultori, conform Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 61/2004, sunt de 1.871 miliarde lei.

Aceast„ ac˛iune a fost Ón mod clar electoral„, iar o bun„ parte din ace∫ti bani s-au dus pe apa s‚mbetei.

De aceea, am dat din acest an subven˛ii Ón bonuri valorice, pentru c„ 100% din subven˛ia dat„ sub form„ de bonuri valorice ajunge Ón agricultur„. Acesta a fost motivul cel mai important pentru care am recurs la practica subven˛ion„rii prin bonuri valorice.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/21.IV.2005 Veni˛i ∫i spune˛i c„ acest sistem nu este european, dar e european s„ dai f„r„ s„ ∫tii unde se duc banii da˛i?

Sistemul pe care l-a˛i promovat a fost pur demagogic. Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 61/2004 a urm„rit extinderea cu aproape un milion de persoane a categoriilor de beneficiari ai subven˛iei fa˛„ de Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 72/2003, Ón condi˛iile Ón care nu v-a˛i preocupat s„ g„si˛i ∫i acele c„i prin care s„ putem controla modul Ón care noile categorii de beneficiari utilizau subven˛ia.

Probabil c„ nici nu a˛i avut interesul, pentru c„ anul trecut a˛i aplicat o singur„ politic„: îNoi v„ d„m banii, voi s„ ne da˛i voturi“, iar p‚n„ la urm„, a˛i dat-o Ón bar„! Oricum, domnilor din P.S.D., pute˛i fi acuza˛i, f„r„ dubii, c„ a˛i patronat risipa bugetului Ministerului Agriculturii Ón stil mare, din moment ce aproape 700 de miliarde lei da˛i ca subven˛ie Ón toamna anului 2004 au luat destina˛ii nonagricole.

Stima˛i reprezentan˛i ai opozi˛iei, nu v-a˛i fi numit P.S.D. dac„ a˛i fi mobilizat Ón scopuri electorale doar bani, pe l‚ng„ bani a˛i mobilizat ∫i aparatul de stat pentru alegeri locale ∫i generale, Ón 2004!

Majoritatea ∫efilor direc˛iilor agricole jude˛ene au f„cut campanie electoral„ pentru P.S.D., unii au fost direct interesa˛i, fiind prezen˛i pe listele electorale, domnul Liviu Timar, fost ∫ef al Direc˛iei Agricole Mure∫, a candidat ∫i a fost ales deputat pe listele P.S.D. Mure∫, doamna Doina Silistru, fost„ ∫ef„ la Direc˛ia Agricol„ Vaslui, a fost aleas„ senator pe listele P.S.D. Vaslui, domnul Ilarie Ivan, fost ∫ef al Direc˛iei Agricole Cluj, a candidat pe listele P.S.D. pentru Camera Deputa˛ilor Ón jude˛ul s„u, Domnia sa rat‚nd, din p„cate, alegerea, Ón ciuda muncii eficiente de campanie pe care a dus-o, folosindu-se de logistica direc˛iei agricole.

Œn toamna anului trecut a˛i avut o adev„rat„ Óntrecere socialist„ Ón agricultur„, directorii direc˛iilor agricole, c‚t ∫i cei ai direc˛iilor silvice Óntrec‚ndu-se Ón candidaturi, mul˛i dintre ei uit‚nd s„-∫i ia concediu pe perioada campaniei electorale.

Œn 2004, a˛i transformat aceste direc˛ii Ón unit„˛i de infanterie politic„ P.S.D. Ón mediul rural, iar campaniile agricole le-a˛i transformat Ón campanii electorale.

Domnilor senatori P.S.D., sistemul subven˛iilor creat de dumneavoastr„, care seam„n„ cu un ciur spart ˛inut de o m‚n„ beteag„, a dus la anomalii precum cele Ónregistrate ∫i Ón documentele controlate din ultimele luni, dar ∫i din ultimii doi ani.

Domnilor fo∫ti responsabili ai Ministerului Agriculturii, a˛i dat bani pentru suprafe˛e mai mari dec‚t Ón realitate. De aceea, ast„zi, direc˛iile agricole au de recuperat sume pl„tite Ón plus Ón 2004, a∫a cum este cazul Ón D‚mbovi˛a, unde trebuie recuperat aproape un miliard de lei, Ón Timi∫, unde trebuie recuperat jum„tate de miliard, sau Ón Mehedin˛i, unde trebuie recuperate aproape 300 de milioane de lei!

™tia˛i c„ asemenea cazuri s-au Ónregistrat anul trecut Ón mai toate jude˛ele ˛„rii? S-a obosit cineva s„ vad„ dac„ sistemul de subven˛ii este Ón regul„? Nici nu v-a˛i

b„tut capul! îUnde a mers mia, mearg„ ∫i suta!“, c„ doar era an electoral ∫i erau bani din buget, ∫i nu din buzunarele dumneavoastr„.

™tia˛i, de asemenea, c„ au existat cazuri, nu pu˛ine ∫i nu f„r„ Ónsemn„tate, Ón care prim„riile au re˛inut oamenilor bani sosi˛i ca ajutor agricol, Ón contul unor datorii mai vechi.

A tras cineva la r„spundere ace∫ti primari? Nici vorb„! Nu s-a dat nici o sanc˛iune, dup„ cum nu s-au dat sanc˛iuni nici Ón cazuri mult mai grave, legate de abuzuri Ón retrocedarea terenurilor agricole ∫i forestiere. Mul˛i primari erau agen˛i electorali importan˛i, care trebuiau Óncuraja˛i, ∫i nu sanc˛iona˛i.

Iar acum, doamnelor ∫i domnilor din P.S.D., s„ amintim ∫i despre modul Ón care a avut loc construc˛ia bugetar„. Trebuie s„ vorbim mai Ónt‚i despre faptul c„ a˛i l„sat datorii de peste 2.000 de miliarde, bani care au trebuit pl„ti˛i din bugetul anului 2005, afect‚nd grav bunul mers al agriculturii Ón acest an.

Despre acest lucru mo˛iunea dumneavoastr„ nu pomene∫te bineÓn˛eles nimic, nimeni.

Trebuie s„ vorbim apoi despre faptul c„ bugetul pentru anul 2005 a fost croit special pentru subven˛ii mai mici dec‚t v-a˛i l„udat.

Care este deci ingineria pe care a˛i f„cut-o?

A˛i aprobat Ónt‚i Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 61/2004, a c„rei aplicare presupunea un efort bugetar de 13.119 miliarde, iar, dup„ aceea, a˛i votat un buget pentru 2005 pentru care a˛i l„sat descoperite aceste subven˛ii Ón propor˛ie de 30%. A˛i votat, deci, Ón buget, o sum„ de 9.105 miliarde lei, fa˛„ de un necesar de 13.119 miliarde. Probabil g‚ndirea dumneavoastr„ a fost simpl„. C‚∫tig„m alegerile ∫i vedem noi pe unde scoatem c„ma∫a, iar acum, c„ le-a˛i pierdut, da˛i vina pe ceilal˛i! O ipocrizie mai mare e greu de g„sit!

Mai sunt de spus multe despre bani, pentru c„ mo˛iunea dumneavoastr„ men˛ioneaz„ Ón treac„t ∫i iriga˛iile. Dac„ vre˛i s„ vorbim de iriga˛ii, haide˛i s„ vorbim de iriga˛ii! Ast„zi exist„ datorii uria∫e la energia electric„ pentru iriga˛ii, datorii de care nu v-a˛i ocupat s„ le pl„ti˛i Ón 2004. Dimpotriv„, a˛i dirijat resursele pentru scopuri direct sau indirect electorale. Dou„ rectific„ri bugetare a˛i avut Ón 2004 ∫i nici una nu a fost folosit„ ca s„ sus˛ine˛i iriga˛iile. Printre preocup„rile de baz„ ale celor ce au condus Societatea de Œmbun„t„˛iri Funciare s-au num„rat raport„rile false referitoare la iriga˛ii, un hectar irigat de trei ori ap„rea Ón statistici ca trei hectare udate o dat„, Ón timp ce hectarele se irigau pe h‚rtie, dar nu ∫i Ón practic„. Societatea de Œmbun„t„˛iri Funciare g„sea Óns„ bani pentru cabane de piatr„ Ón Muntele Semenic. îApa trece, iar pietrele r„m‚n!“

A∫a c„ v-a˛i g‚ndit s„ l„sa˛i acolo Ón urma dumneavoastr„ ceva, iar acum, desigur, face˛i pe lupii morali∫ti.

Dar nu este singurul lucru care se poate spune despre iriga˛ii. Un singur exemplu relevant dintr-un jude˛ la fel de relevant, C„l„ra∫i. Direc˛ia pentru Agricultur„ ∫i Dezvoltare Rural„ C„l„ra∫i a primit, Ón 2003, 54,1 miliarde lei pentru subven˛ionarea pre˛ului instala˛iilor de

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/21.IV.2005 irigat, din care 33,2 miliarde lei, adic„ 61% din subven˛ie, a mers c„tre dou„ firme: îAgro-Condorul“ C„l„ra∫i ∫i îAgro-Chirnogi“ — S.A.

Ce aveau Ón comun aceste firme? Prezen˛a domnului senator Doru Ioan T„r„cil„ printre ac˛ionari. Informa˛iile au fost extrase dintr-un control al Autorit„˛ii Na˛ionale de Control, condus„, atunci, de ministrul P.S.D. Ionel Bl„nculescu, realizat Ón toamna anului 2003.

Materialul a ajuns ∫i pe masa dumneavoastr„, domnule senator Ilie S‚rbu, ∫i l-a˛i vizat Ón 24 noiembrie 2003. M„suri luate? Nici una! Nici o surpriz„, de altfel, domnul T„r„cil„ nefiind singurul cru˛at de luarea m„surilor. Nici Ómpotriva fostului prefect P.S.D. de Teleorman, Teodor Ni˛ulescu, ∫i el beneficiar de subven˛ii pentru instala˛ii de irigat prin firma so˛iei, nu s-a luat vreo m„sur„. A˛i ∫tiut ∫i a˛i t„cut, domnule S‚rbu, o t„cere vinovat„, ∫ti˛i foarte bine!

Trebuie s„ v„ reamintesc aici ∫i situa˛ia de la Agen˛ia Domeniilor Statului. Mai Ónt‚i, clientelismul. Cine exploateaz„ terenuri A.D.S. ast„zi? Tot firmele dumneavoastr„ ∫i alor dumneavoastr„. Oameni politici din P.S.D. ∫i apropia˛i P.S.D. au ac˛iuni ∫i interese la societ„˛i care concesioneaz„ aproape 30% din suprafa˛a total„ a Agen˛iei Domeniilor Statului, ∫i aici este vorba doar de pe∫tii cei mari, la care se adaug„ ∫i plevu∫ca din jude˛e. Se pare c„ ace∫tia prefer„ s„ administreze gratuit ∫i ilegal terenurile A.D.S.

Œn ianuarie 2005, 23% din terenurile A.D.S., adic„ 110.000 hectare, nu erau contractate, fiind totu∫i administrate Ón tain„ Ón cea mai mare parte de clientela politic„ P.S.D.

Cel mai flagrant caz este cel din jude˛ul Gorj, unde 90% din proprietatea A.D.S. nu era contractat„. Probabil c„ prietenii baronului Mischie, acum dorit, din nou, Ón P.S.D. îaveau grij„“ de averea statului f„r„ nici un fel de contract. Daunele astfel produse sunt substan˛iale, cel pu˛in 120 miliarde lei pe an, la care se adaug„ ∫i cele 3.300 de miliarde lei pe care A.D.S. le are Ónc„ de Óncasat ∫i nu le poate Óncasa.

Voi men˛iona aici, Ón mod special, cazul îInsula Mare a Br„ilei“, unde reprezentantul P.S.D. ∫i fostul deputat Culi˛„ T„r‚˛„ primea un sprijin total de 415 miliarde lei, din care 278 miliarde lei subven˛ii, Ón schimb pl„tind o redeven˛„ doar de 156 miliarde lei. O afacere proast„ pentru stat, care investea 3 lei ∫i ob˛inea un leu, dar o afacere excelent„ pentru domnul T„r‚˛„, care investea un leu ∫i scotea 3 lei. Œn plus, un discount special pentru domnul Culi˛„ T„r‚˛„, A.D.S. a inventat calamitatea natural„ pe suprafa˛„, care nu exist„, oferind desp„gubiri pentru calamit„˛i de 18.730 de hectare, cu 7.987 hectare Ón plus fa˛„ de realitatea din documente. Din acest adev„rat RAFO al agriculturii am fi putut subven˛iona, stima˛i colegi, 130.000 de hectare teren, adic„ cea mai mare parte din suprafa˛a arabil„ a unor jude˛e precum Cara∫-Severin sau Neam˛.

Vre˛i s„ ∫ti˛i, stima˛i reprezentan˛i ai P.S.D., de unde ar mai putea veni bani pentru subven˛ia agricultorului? De la Regia Na˛ional„ a P„durilor, care a angajat cheltuieli de aproape 1.000 de miliarde de lei. Astfel,

220 de miliarde lei pentru zeci ∫i zeci de cabane de v‚n„toare r„sp‚ndite Ón toat„ ˛ara, pentru ca fiecare c„pitan de jude˛ de la P.S.D. s„ aib„ un loc de lini∫te ∫i relaxare, 462 miliarde de lei pentru noul sediu al regiei, plus hotel ∫i sal„ de sport, Ón condi˛iile Ón care actualul sediu este foarte bun, ∫i 202 miliarde lei pentru Muzeul V‚n„torii de la Posada. S„ nu uit„m aici ∫i banii da˛i pentru cravate de 3.000.000 lei bucata ∫i costume v‚n„tore∫ti de 28.000.000 lei fiecare. S„ nu uit„m aici ∫i sute de nereguli ∫i cheltuieli aiuristice din teritoriu. Alt exemplu: o trecere Ón revist„ a documentelor de la Direc˛ia pentru Agricultur„ Mehedin˛i, domnule senator Daea, a ar„tat c„ acolo s-a angajat o cheltuial„ de 300.000.000 lei doar pentru ghereta portarului. Mai punea˛i un pic ∫i Ói f„cea˛i garsonier„ Ón curtea direc˛iei. Cam 9.000 de euro cost„ o garsonier„ la marginea ora∫ului Drobeta-Turnu Severin!

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/21.IV.2005 Domnilor senatori P.S.D.,

Am spicuit doar c‚teva elemente, c‚teva instantanee reprezentative pentru agricultura rom‚neasc„ din ultimii ani.

Dac„ a˛i fi fost cinsti˛i cu dumneavoastr„, Ón∫iv„, dar nu sunte˛i, a˛i fi f„cut o mo˛iune Ómpotriva spiritului care a guvernat agricultura Ón ultimii patru ani. V-am spus ∫i v„ repet ce a caracterizat politica agricol„ Ón ultimii patru ani: l„comia ∫i teama. Din l„comia clientelei politice a˛i l„sat o pia˛„ agricol„ dominat„ de monopoluri. Din teama c„ v„ ve˛i pierde voturile ˛„ranilor, a˛i ˛inut Ón subdezvoltare satul, ned‚nd celor dinamici ∫ansa s„ produc„, s„ urce ∫i s„ c‚∫tige. Œn parte, a˛i reu∫it. De acum Óncolo, Óns„, v„ promitem c„ lumea satului nu va mai sem„na cu ceea ce a fost. Din ce Ón ce mai pu˛ini oameni vor fi dependen˛i de stat, din ce Ón ce mai mul˛i oameni vor fi con∫tien˛i de poten˛ialul ∫i for˛a lor. Proprietatea ∫i creditul le vor da aceast„ for˛„ pe care dumneavoastr„ nu o s„ le-o pute˛i lua niciodat„.

Domnilor colegi din arcul guvernamental, cred c„ elementele prezentate mai sus sunt motive suficiente pentru respingerea mo˛iunii P.S.D. Am v„zut ce a Ónsemnat spiritul P.S.D. pentru agricultur„. Am v„zut c„ i-a interesat, Ón primul r‚nd, clientela ∫i voturile. Integrarea european„ a fost preg„tit„ mai mult pe h‚rtie, iar politicile agricole ale ultimilor ani au fost lipsite de viziune ∫i de curaj, g‚ndite ∫i aplicate Ón spirit etatist.

Am Óncredere c„ ve˛i vota Ómpotriva mo˛iunii ∫i pentru o agricultur„ bazat„ pe proprietate privat„ stabil„, pe investi˛ii, pe pia˛„ concuren˛ial„, pe dinamism ∫i liber„ ini˛iativ„, cu un sprijin de stat corect ∫i la timp acordat. V„ mul˛umesc.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/21.IV.2005 ia, probabil, alt„ direc˛ie. Are Rom‚nia o legisla˛ie vamal„ care s„ nu permit„ astfel de anomalii? Nu are. Sau dac„ exist„, s-au l„sat ceva porti˛e prin care s„ se strecoare bani de la stat c„tre buzunarele importatorilor ∫i nu numai. Mai Óntotdeauna legisla˛ia noastr„ s-a vrut s„ fie foarte permisiv„, dar nu Ón sens pozitiv, de aceea am ajuns la astfel de anomalii. Ce are de spus Ón acest sens Ministerul Finan˛elor Publice ∫i, prin el, Direc˛ia General„ a V„milor?

De la Ónceputul anului 2005, mai exact din 17 ianuarie 2005, Uniunea Na˛ional„ a Cresc„torilor de P„s„ri a f„cut Ón cinci r‚nduri demersuri c„tre Pre∫edin˛ia Rom‚niei, primul-ministru, Ministerul Finan˛elor Publice, Ministerul Economiei ∫i Comer˛ului, Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, Direc˛ia General„ a V„milor, mai urma s„ fac„ ∫i c„tre importatori, f„r„ a primi vreun r„spuns. Asta ne face s„ credem c„ ∫i t„cerea e un r„spuns.

Dac„ concluzion„m, politicile comerciale din Rom‚nia, ˛ar„ cu un poten˛ial care s„ poat„ asigura consumul produselor agroalimentare pentru de peste trei ori popula˛ia Rom‚niei, am ajuns Ón situa˛ia Ón care s„ import„m foarte mari cantit„˛i de produse agroalimentare ∫i s„ ajungem s„ dezechilibr„m balan˛a de pl„˛i, devenind, Ón felul acesta, din exportatori mari importatori de carne.

Un alt subiect pe care a∫ dori s„-l abordez la aceast„ dezbatere este acela privind subven˛iile pentru sus˛inerea ∫i dezvoltarea zootehniei rom‚ne∫ti, care, de fapt, este motorul agriculturii ∫i care rezolv„ ∫i problema pe care domnul ministru Gheorghe Flutur a anun˛at-o ca fiind o prioritate, ∫i anume pia˛a produselor agricole. Cea mai bun„ pia˛„ pentru produsele primare agricole ∫i care realizeaz„ ∫i valoarea ad„ugat„, c‚t ∫i ocuparea for˛ei de munc„ este zootehnia. Din datele pe care dumneavoastr„, domnule ministru Gheorghe Flutur, le-a˛i promovat prin hot„r‚re de guvern ∫i ordin al ministrului, rezult„ c„ aceste subven˛ii la principalele specii de animale, c‚t ∫i la p„s„ri vor reprezenta aproape 50% din cantitatea subven˛ionat„ Ón anul 2004, iar finan˛area s-ar putea realiza doar Ón primele 5—6 luni ale acestui an. Exist„ riscul ca produc„torii de carne s„-∫i restr‚ng„ efectivele de animale ∫i p„s„ri.

Din datele statistice rezult„ c„ efectivele de porci crescu˛i Ón sistem organizat au sc„zut de la 850.000 de capete, la 31 decembrie 2004, la 750.000 de capete la finele lunii martie.

A∫ mai exemplifica ∫i faptul c„ firmele de reproduc˛ie ce produc ou„ pentru incuba˛ie din care s„ rezulte pui de carne ∫i-au restr‚ns activitatea ca urmare a concuren˛ei neloiale practicate de importatorii de carne de pas„re, c‚t ∫i Óngrijorarea lor c„ produc˛ia de carne nu va fi subven˛ionat„ p‚n„ la finele anului 2005.

Onorat„ asisten˛„, Ón mai toate discursurile colegilor no∫tri care, vremelnic, sunt la putere, se aminte∫te mereu de acele pomeni electorale.

## Stimate colege ∫i stima˛i colegi,

Din c‚te ˛in minte, Ón anul 2000, s-au alocat agriculturii de c„tre Guvernul de la acea vreme Ón jur de

27.000 de miliarde lei, ceea ce reprezenta tot un fel de pomeni electorale, dar prin aceast„ finan˛are s-au realizat produc˛ii extraordinar de bune Ón anul 2000.

Œn anul 2004, acela∫i lucru l-a f„cut ∫i P.S.D.-ul, ∫i culmea e c„ s-au realizat produc˛ii excelente.

Sincer, dragi colegi, nu v-a˛i dori ca actualul, c‚t ∫i viitoarele guverne s„ considere fiecare an ca fiind an electoral ∫i s„ fac„ pomeni cu valori c‚t mai mari pentru a reforma agricultura Rom‚niei, pentru a o aduce la standardele impuse de Uniunea European„ ∫i a realiza produse agroalimentare Ón Rom‚nia la pre˛uri c‚t mai mici, diminu‚nd Ón felul acesta importurile de produse agroalimentare din alte ˛„ri.

La Ónvestirea Guvernului N„stase Ón decembrie 2000, primul-ministru promitea noi acte legislative, precum ∫i modificarea unora deja existente, pentru a Ónscrie, Ón scurt timp, agricultura rom‚neasc„ pe linia sectoarelor productive ∫i profitabile asem„n„toare celor din Uniunea European„. Am fost acuza˛i ∫i atunci de abandonarea ∫i sus˛inerea agriculturii rom‚ne∫ti, a intereselor ˛„r„nimii, prin renun˛area la facilit„˛ile ∫i sprijinul statului acordate produc„torilor agricoli, Ón contradic˛ie cu politicile de subven˛ii practicate de ˛„rile vest-europene.

Ba mai mult, ar trebui men˛ionate declara˛iile triumfaliste ale ministrului agriculturii, domnul Ilie S‚rbu, cu ocazia prezent„rii Domniei sale Ón plenul Comisiilor pentru agricultur„, silvicultur„ ∫i servicii specifice ale celor dou„ Camere, unde asigura parlamentarii de o lupt„ acerb„ cu Ministerul Finan˛elor Publice Ón vederea repartiz„rii unor bugete de peste 1 miliard de dolari, curs decembrie 2000, pentru relansarea sectorului agricol. A fost o promisiune neonorat„, care nu-i face cinste domnului, acum senator, Ilie S‚rbu.

Cu bugetul la jum„tate, dar cu dorin˛a ferm„ de a-∫i respecta promisiunile f„cute clientelei politice ∫i mai pu˛in ˛„ranilor, P.S.D. a Ónceput demolarea ac˛iunilor privind creditarea bugetar„ a lucr„rilor agricole, consider‚nd probabil c„ banul, ochiul dracului, este mai atractiv dec‚t cuponul, metod„ folosit„ Ón perioada 1997—2000. Œn loc s„ perfec˛ioneze ∫i s„ securizeze acest mod de subven˛ionare, s-a recurs la sume fixe acordate pentru fiecare hectar cultivat. Milionul a devenit metoda P.S.D. de a momi ˛„ranul rom‚n.

Œn acest sens, Ordonan˛a de urgen˛„ a Guvernului nr. 12/2005 vrea s„ pun„ ordine Ón modul de subven˛ionare, chiar cu riscul de a mic∫ora vremelnic cuantumul sumelor acordate ca ajutor financiar, prin bonuri valorice, pentru anumi˛i produc„tori agricoli.

Oricum, dorim s„ cercet„m ∫i s„ g„sim Ómpreun„ cu Guvernul ∫i, bineÓn˛eles, cu dumneavoastr„, stimate colege ∫i stima˛i colegi, semnatari ai prezentei mo˛iuni, solu˛ii viabile pentru a ajunge la o subven˛ionare echitabil„ ∫i transparent„ a agriculturii rom‚ne∫ti.

Œn acela∫i timp, nu putem s„ trecem cu vederea fraudele financiare ∫i funciare pe care P.S.D. le-a comis Ón 4 ani de guvernare, Ón numele sus˛inerii intereselor ˛„r„nimii ∫i pentru o agricultur„ competitiv„ cu cea din Uniunea European„, de fapt, pentru binele ∫i progresul financiar al clien˛ilor de frunte ai P.S.D. Sub obl„duirea

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/21.IV.2005 ∫i aten˛ia mini∫trilor agriculturii apar˛in‚nd P.S.D., Ón perioada 2001—2004, institu˛ii responsabile cu urm„rirea ∫i gestionarea averii statului au admis acte ilegale cu efecte financiare negative Ón bugetul na˛ional, ca de exemplu: privatiz„ri ∫i concesion„ri sub comand„ politic„, schimburi de teren Óntre A.D.S. ∫i persoane fizice partizane P.S.D., stabilirea unor redeven˛e minime la terenuri concesionate de la A.D.S., lipsa unor eviden˛e clare ale limitelor ∫i ale balan˛elor terenurilor administrate de A.D.S., clientelism politic ∫i ilegalit„˛i Ón primirea la licita˛ie a unor societ„˛i comerciale cu datorii la stat ∫i adjudecarea licita˛iilor de c„tre acestea.

Toate aceste ac˛iuni ilegale practicate de A.D.S. Ón decurs de 4 ani, sub conducerea directorilor Cristian Tande˛ ∫i Corneliu Popa, au adus statului rom‚n prejudicii de 3.500 de miliarde lei anual, sume comparabile cu lipsa l„sat„ de P.S.D. Ón bugetul de stat pe 2005, care ar fi acoperit, Ón mare parte, ∫i promisiunea de 2,5 milioane lei pe hectarul cultivat cu porumb, ov„z ∫i plante furajere.

Suntem de acord c„ Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale este ministerul hranei, dar al hranei tuturor rom‚nilor, ∫i nu numai al frunta∫ilor P.S.D., fo∫ti mini∫tri, fo∫ti sau actuali senatori ∫i deputa˛i, a∫a cum, de fapt, reiese din activitatea Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale Ón perioada 2001—2004. Dac„ da, atunci tema mo˛iunii ar trebui din nou schimbat„ din îAgricultura — Ón pragul demar„rii declinului“ Ón îDemararea stop„rii furturilor de subven˛ii din agricultura rom‚neasc„“.

De aceea, noi, senatorii Alian˛ei îDreptate ∫i Adev„r“ P.N.L.-P.D., cerem Guvernului Rom‚niei urm„toarele:

1. Continuarea controalelor Ón toate structurile subordonate Ministerului Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale, pentru a cunoa∫te dimensiunea furturilor din bani publici, precum ∫i responsabilii, politici sau nu, ai acestor ilegalit„˛i;

2. Corectarea ∫i adoptarea punctului 4 de la solicit„rile P.S.D. din prezenta mo˛iune, ∫i anume informarea urgent„ ∫i cu caracter permanent, Ón total„ transparen˛„, a Óntregii opinii publice, cu prec„dere a celei din spa˛iul rural, asupra situa˛iei la zi Ón acordarea sprijinului financiar, precum ∫i sanc˛ionarea ∫i recuperarea sumelor primite ilegal, indiferent de categoriile de produc„tori agricoli;

3. Luarea de m„suri pentru accelerarea procesului de transformare ∫i modernizare a satului rom‚nesc, d‚nd o mai mare aten˛ie dezvolt„rii economice, proceselor de accesare ∫i absorb˛ie a sumelor din programele SAPARD, PHARE ∫i altele, pozi˛ie esen˛ial„ ∫i obligatorie specificat„ Ón Capitolul VII — îAgricultur„“, semnat cu Uniunea European„.

Œn final, facem un apel tuturor colegilor senatori pentru un vot de respingere a prezentei mo˛iuni, care trateaz„, de fapt, o problem„ de procedur„, bonuri valorice sau bani, dar nu rezolv„ deloc marea problem„ a furturilor financiare ∫i funciare petrecute Ón cei 4 ani de guvernare P.S.D.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/21.IV.2005 va conduce la c„derea iriga˛iilor ∫i Ón anul agricol urm„tor, poate ∫i ceilal˛i doi vor fi un dezastru pentru agricultur„ ∫i Ómbun„t„˛iri funciare. Nu a luat-o nimeni Ón seam„.

Existen˛a, Óns„, a legii Ón aceast„ etap„ blocheaz„ activitatea de iriga˛ii. Conform prevederilor acesteia, tarifele trebuiau realizate p‚n„ la sf‚r∫itul lunii august, anul trecut, contractele multianuale, p‚n„ la 25 septembrie, avansul prev„zut s-a stabilit prin ordin al ministrului la sf‚r∫itul lunii decembrie, care prevedea un procent de 20%, procent inadmisibil ∫i pe care agricultorii nu pot s„-l pl„teasc„. S-au luat Ón aceast„ prim„var„ c‚teva m„suri. Ordinul ministrului a fost modificat Ón luna martie, la interven˛ia noastr„, ∫i s-a admis un avans de 5%. Tarifele au fost stabilite de-abia Ón luna martie. Contractele de iriga˛ii Ónc„ nu s-au Óncheiat, iar fondurile din aloca˛iile pentru iriga˛ii sunt blocate din lipsa contractelor. Tarifarea diferen˛iat„ a apei pentru asocia˛iile de ud„tori, care Ónc„ nu s-au Ónfiin˛at peste tot, iar pentru cei care ud„ individual sunt diferen˛iate ∫i Ói defavorizeaz„ pe ace∫tia din urm„. Deci aplicarea Legii nr. 138/2004 ar trebui urgent am‚nat„ cu cel pu˛in un an. Indiferent cine ar fi la guvernare ast„zi, activitatea de iriga˛ii a fost blocat„ din ignoran˛„ ∫i nepricepere Ón anul 2004.

Fa˛„ de cele prezentate mai sus, doresc s„ precizez c„ Grupul parlamentar al Partidului Umanist Rom‚n din Senat nu poate atribui rezultatele ce au Ónceput s„ apar„ domnului ministru Flutur ∫i echipei sale, Óntruc‚t nu au nici un merit Ón preg„tirea anului agricol 2004—2005.

A∫ dori, totu∫i, s„ men˛ionez c„ Ministerul Agriculturii, P„durilor ∫i Dezvolt„rii Rurale ar trebui s„ desprind„ din cantonarea ∫i ocuparea Óntregului personal cu rezolvarea problemelor Legii propriet„˛ii, a transferului terenului, a cadastrului, legi absolut necesare, de altfel, Óns„, acum ar trebui creat un colectiv restr‚ns care s„ Ónceap„ s„ lucreze cu colective din Ministerul Justi˛iei ∫i cel al Administra˛iei ∫i Internelor, pentru finalizarea acestora, iar restul personalului s„ preia problemele urgente pe care le are agricultura ∫i s„ Óncerce, c‚t mai urgent, rezolvarea acestora.

A∫ dori s„ supun aten˛iei reprezentan˛ilor Guvernului ∫i, Ón special, domnului ministru al finan˛elor publice urm„torul aspect: starea agriculturii ∫i a satului rom‚nesc este atent ∫i exigent monitorizat„ de Comunitatea European„ ∫i admiterea Ón Comunitate este condi˛ionat„ de starea acesteia, Ón schimb, realizarea cu un an ori 6 luni mai t‚rziu de autostr„zi sau alte investi˛ii nu condi˛ioneaz„ intrarea ˛„rii noastre Ón Europa.

Ca atare, Ón timpul r„mas trebuie ca to˛i s„ fim con∫tien˛i c„ prioritatea num„rul unu a Rom‚niei este dezvoltarea agriculturii ∫i Ómbun„t„˛irea condi˛iilor de via˛„ Ón satele rom‚ne∫ti ∫i pentru aceasta trebuie ca o parte important„ a bugetului pe anul urm„tor, dar ∫i rectific„rile bugetare din acest an s„ aib„ Ón vedere alocarea de resurse, cu prioritate, agriculturii.

Mul˛umesc, Ónc„ o dat„, ini˛iatorilor mo˛iunii, ce ne-au prilejuit dezbaterea, iar meritele, at‚t ale preg„tirii anului agricol 2004, c‚t ∫i rezultatele ce le analiz„m ast„zi, apar˛in ini˛iatorilor mo˛iunii.

V„ mul˛umesc _. (Aplauze.)_

Dac„ Ón jude˛ele Gala˛i, Buz„u, conform exemplelor ar„tate Ón mo˛iune, aceast„ ordonan˛„ a creat nemul˛umiri Ón r‚ndul produc„torilor, Ón jude˛ele de deal ∫i munte, cum este jude˛ul S„laj, unde cultura porumbului, ov„zului ∫i a furajelor ocup„ suprafe˛e preponderente, iar soia ∫i floarea-soarelui nu se cultiv„, situa˛ia este mult mai grav„. Œn jude˛ul S„laj, pentru suprafa˛a de 64.500 hectare cultivat„ Ón aceast„ prim„var„ se primesc

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/21.IV.2005 cupoane doar pentru 13.000 de hectare. Comuna Creaca, de exemplu, Óns„m‚n˛eaz„ 825 hectare ∫i prime∫te cupoane doar pentru 76 de hectare, deci pentru 8%. Ora∫ul Cehu Silvaniei Óns„m‚n˛eaz„ 1.428 de hectare ∫i prime∫te subven˛ie pentru 295 de hectare. Comuna Some∫-Odorhei Óns„m‚n˛eaz„ 1.642 de hectare, prime∫te subven˛ie doar pentru 188 hectare. Sigur, exemplele pot continua. M„ Óntreb ce vin„ au locuitorii din zonele de deal ∫i munte ∫i to˛i cultivatorii de porumb, plante furajere din ˛ar„ c„ Guvernul risipe∫te bani pe tip„rirea cupoanelor personalizate ∫i pe alte cheltuieli generate de folosirea cupoanelor agricole? Vreau s„ m„ refer la acordarea subven˛iei, conform Ordonan˛ei de urgen˛„ a Guvernului nr. 12/2005, proprietarilor de terenuri, ∫i nu celor care lucreaz„ p„m‚ntul Ón arend„, potrivit Legii nr. 16/2000, Legea arendei. Œn acest caz, proprietarul de teren care a arendat p„m‚ntul Óncalc„ legea, Óntruc‚t trebuie s„ v‚nd„ cupoanele sau Óngr„∫„mintele ∫i semin˛ele pentru a valorifica m„car par˛ial valoarea cuponului.

Ideea c„ aceste cupoane nu pot fi v‚ndute este absurd„. Vinde Óngr„∫„m‚ntul, nu cuponul, ∫i tot vinde ceva. Nu Ón˛eleg de ce domnul ministru Flutur nu a propus acordarea subven˛iei ∫i exploata˛iilor agricole comerciale, av‚nd Ón vedere c„ Ón Programul de guvernare se prevede organizarea agriculturii Ón exploata˛ii agricole, deziderat aprobat de Uniunea European„. Deci cine arendeaz„ suprafe˛e peste 5 hectare nu prime∫te cupoane, a∫a se Ón˛elege. Grav este c„ unii agen˛i economici nici nu vor s„ onoreze aceste cupoane, av‚nd Ón vedere dificultatea ac˛iunii de a intra Ón posesia banilor. Este regretabil c„ domnul ministru Flutur ∫i cei care-l sus˛in nu au Ónv„˛at nimic din perioada cuponiadei din 1997—2000.

Domnilor senatori,

P‚n„ a cunoa∫te Ón profunzime cerin˛ele agriculturii, nefiind specialist Ón domeniu, fiind silvicultor de profesie, cred c„ domnul ministru Flutur face experimente Ón acest sector vital al economiei rom‚ne∫ti, prinz‚nd din zbor idei ∫i informa˛ii pe care le prezint„ ca fiind novatoare ∫i eficiente, dar care se dovedesc c„, Ón realitate, sunt p„gubitoare. Nu numai Ordonan˛a privind subven˛ionarea agriculturii prin cupoane, ini˛iat„ de domnul ministru Flutur, este ineficient„ ∫i inechitabil„ pentru produc„torii agricoli, dar ∫i ini˛iativa legislativ„ care duce la modificarea din temelii a legilor fondului funciar. Acestea dovedesc faptul c„ domnul ministru Flutur, f„c‚nd jocul unor grupuri de interese ostile ˛„rii, este c‚nd exigent ∫i preocupat de s„r„cia bugetului Rom‚niei, c‚nd risipitor peste m„sur„, atunci c‚nd propune _restitutio in integrum_ a suprafe˛ei agricole a ˛„rii sau atunci c‚nd doneaz„ 90.000 de hectare de p„dure, cu mijloace fixe ∫i de inventar aferente, la valoare de contabilitate, dar a c„ror valoare real„ este de c‚teva sute de miliarde lei.

Popularizarea prin mass-media a ini˛iativelor legislative de restituire _in integrum_ a suprafe˛elor agricole ∫i forestiere a avut un impact negativ incomparabil mai mare asupra agriculturii rom‚ne∫ti dec‚t a∫a-zisele cuponiade.

Œn nenum„rate ocazii, domnul ministru Flutur a declarat c„ va modifica legile fondului funciar, care nu sunt bune, ∫i c„ va face un adev„rat cod al propriet„˛ii. Œn declara˛iile Domniei sale exist„ inconsecven˛„, Ón sensul c„ o dat„ declar„ c„ va restitui terenurile la nivelul anului 1945, alt„ dat„ declar„ c„ va restitui terenurile la nivelul anului 1921, acolo unde exist„ continuitate. De asemenea, spune c„ restituirea trebuie s„ se fac„ inclusiv pe seama propriet„˛ii de stat.

Prefec˛ii jude˛elor, impulsiona˛i de domnul ministru Flutur, lucreaz„ din zori la Óntocmirea unor situa˛ii cu retroced„ri de terenuri agricole, p„duri, Ón a∫a fel Ónc‚t statul rom‚n s„ nu r„m‚n„ cu nici un hectar de p„m‚nt. Men˛ion„m c„ statul rom‚n a avut, Ónainte de 1945, Óntre cele dou„ r„zboaie mondiale, o suprafa˛„ de 650.000 hectare, reprezentate prin ferme Ón toate jude˛ele ˛„rii, la care se adaug„ 400.000 hectare teren arabil ob˛inut Ón urma lucr„rilor de desecare, deci 1.050.000 hectare. Din aceast„ suprafa˛„ s-au retrocedat p‚n„ Ón prezent 650.000 hectare, ∫i asta contrar legilor fondului funciar Ón vigoare. Acum vrem, chipurile, s„ repar„m ced‚ndu-le pe toate. Nu pricep cum se poate a∫a ceva.

Œnt‚i s„ le refacem aceste 1.050.000 hectare, dup„ care s„ retrocedeze domnul Flutur tot ce dore∫te.

Ministerul Agriculturii Ón teritoriu, Ón prezent, nu dispune de p‚rghiile necesare verific„rii utiliz„rii subven˛iilor la fiecare agricultor Ón parte ∫i nici de personalul necesar pentru o astfel de verificare. De aceea, au ap„rut solicit„ri pentru suprafe˛e care au dep„∫it suprafa˛a arabil„ a comunei, suma acordat„ Ón plus agricultorilor sau cereri nesemnate ∫i nevizate de prim„rii, ∫i alte nereguli.

Prin urmare, eviden˛ele Óntocmite din acest punct de vedere nu sunt exacte, pentru c„, prin metodele actuale, este imposibil de evaluat c‚t s-a sem„nat, c‚te

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/21.IV.2005 Óngr„∫„minte sau erbicide s-au folosit efectiv pe fiecare parcel„ Ón parte, c„tre fiecare produc„tor Ón parte.

Subven˛iile sunt bani din impozitele pl„tite de to˛i cet„˛enii ˛„rii, cu scopul de a beneficia de ele, Óntr-o form„ indirect„, prin produse agricole, Óntreaga societate. Agricultorii sunt doar cei prin care sunt utiliza˛i ace∫ti bani ∫i cei care, prin munca lor, deservesc to˛i cet„˛enii ˛„rii. Institu˛iile statului, la r‚ndul lor, au obliga˛ia s„ acorde subven˛ii ∫i s„ vegheze asupra utiliz„rii acestora. M„sura de schimbare a modului de acordare a subven˛iilor s-a luat tocmai pentru a elimina aceste scurgeri de bani publici Ón alte direc˛ii dec‚t cele propuse.

Subven˛ionarea prin cupoane nu a fost reintrodus„, pentru c„, Ón 1996—2000, s-a mai folosit aceast„ metod„. Ea s-a reintrodus pentru anul 2005 pentru c„, Ón faza actual„, garan˛ia ca banii aloca˛i s„ ajung„ Ón agricultur„ prin aceast„ metod„ este cea mai mare. Cupoanele se pot folosi numai pentru achizi˛ionarea de produse identificate prin ele, care nu au alt„ destina˛ie final„ dec‚t produc˛ia agricol„.

Desigur, ∫tim c„ aceast„ metod„ nu este perfect„. ™tim c„ cere mult„ birocra˛ie, munc„ din partea aparatului din institu˛ii, c„ timpul de decontare este relativ lung, c„ au fost cheltuieli cu tip„rirea ∫i distribu˛ia lor, dar, cu toate acestea, Ón faza actual„, c‚nd Ónc„ nu func˛ioneaz„ perfect acel sistem institu˛ional prin care se poate urm„ri utilizarea precis„ a banilor, aceast„ variant„ este cea mai eficient„.

Mo˛iunea se refer„ la faptul c„, prin modificarea formelor de sprijin, practic se schimb„ regulile jocului, care ar conduce la influen˛e negative privind produc˛iile agricole pe anul 2005.

Doamnelor ∫i domnilor, toat„ lumea ∫tie c„ principiul de baz„...

Imediat dup„ schimbarea conducerii Ministerului Agriculturii, Ón 2001, obiectivul ini˛ial al proiectului ROMAG ’98, respectiv v‚nzarea de pachete tehnologice unor Óntreprinderi agricole rom‚ne∫ti, selectate dup„ un set riguros de criterii ∫i cu facilit„˛i avantajoase, a fost deturnat.

Œn realitate, sintetiz‚nd, situa˛ia programului ROMAG se prezint„ astfel: au fost cump„rate 91 pachete agricole, cu o valoare de 102 milioane dolari. Pl„˛ile urmau s„ se efectueze Ón lei, Ón zece rate trimestriale, iar din totalul de 91 pachete urmau s„ fie v‚ndute 85, ceea ce s-a ∫i f„cut. S-au v‚ndut 65 Ón 1999—2000 ∫i 20 de pachete Ón 2000—2001.

Œn 2001, o dat„ cu schimbarea conducerii Ministerului agriculturii ∫i revenirea, cu acordul acesteia, la conducerea S.N.I.F. a domnului Apostol Valentin, prin notific„ri, S.N.I.F. ∫i-a reziliat contractele de v‚nzarecump„rare, Ón program r„m‚n‚nd doar 12 contracte.

Principalii responsabili pentru dezastrul Ón care a sf‚r∫it ROMAG ’98 sunt domnii actuali senatori Ilie S‚rbu ∫i Petre Daea, conduc„tori ai Ministerului Agriculturii Ón

perioada 2001—2005, care au supervizat ∫i au acceptat at‚t deturnarea scopului principal al programului amintit, c‚t ∫i Ónc„lc„rile de o gravitate f„r„ precedent ale legisla˛iei Ón vigoare la data derul„rii programului.

Domnul Apostol Valentin, care a condus programul din dou„ ipostaze — Ón calitate de director general al S.N.I.F. Ón perioada de negociere ∫i apoi, c‚nd, Ómpreun„ cu domnul director Petre Toma, a Óncercat s„ acopere urmele îtunului“ de 100 milioane dolari dat bugetului statului.

Consecin˛ele acestei ac˛iuni sunt urm„toarele: TRANSAG, societatea care a dirijat toate aceste ac˛iuni, se afl„ Ón procedur„ de faliment, toate componentele pachetelor agricole au fost v‚ndute de c„tre A.V.A.S. la pre˛ul derizoriu de 7 milioane dolari, iar S.N.I.F. a fost obligat s„ achite Ón 2004 T.V.A. Ón valoare de 282 miliarde lei, peste 10 milioane dolari.

Practic, cei 4.500 de angaja˛i ai S.N.I.F. au fost neferici˛ii ale∫i de a achita singuri o sum„ de peste 10 milioane dolari din valoarea total„ a îtunului financiar“, Ón timp ce restul sumei, de circa 100 milioane dolari, a fost achitat„ de c„tre Óntregul popor rom‚n.

Iat„ cum a Ón˛eles guvernarea N„stase s„ deruleze ∫i s„ aplice un excelent program al mult hulitei Conven˛ii Democratice din perioada 1997—2000.

Merg‚nd mai departe ∫i lu‚nd o situa˛ie sintetic„ din perioada 2001—2004 privind realiz„ri la unele obiective de Ómbun„t„˛iri funciare cu finan˛are de la buget, Ón care principalele obiective prev„d lucr„ri de reabilitare la prize, sta˛ii de pompare ∫i desec„ri de la N„dlac, Teuz, Ant, Titcov, Maicanu, C‚mpia Covurlui ∫i celelalte, procentele de realiz„ri sunt urm„toarele: Ón 2001 au fost de 10,5% din plan; Ón 2002, de 24%; Ón 2003, de 20% ∫i Ón 2004, de 17%.

îRezultatele“ excelentelor programe temeinic fundamentate, invocate de semnatarii mo˛iunii la Ónceputul expunerii de motive, ∫i ale procentelor extraordinare de realiz„ri s-au v„zut vara trecut„, Ón foarte multe locuri, Ón Rom‚nia. Astfel, dup„ mai bine de 50 de ani, am v„zut preo˛i ∫i enoria∫i ie∫ind cu icoane ∫i cu moa∫te ale sfintelor din biserici ∫i urm‚nd Ón procesiune trasee pe c‚mpuri ∫i pe dealuri, s„ se roage la Dumnezeu s„ le dea ploaie. Drumul pe care Ól str„b„teau trecea pe l‚ng„ canale de iriga˛ii f„r„ ap„, pe l‚ng„ sta˛ii de pompare f„r„ pompe ∫i motoare, pe l‚ng„ linii de alimentare cu energie electric„, unde, ici-colo, a mai r„mas c‚te un st‚lp, cablurile electrice lipsind cu des„v‚r∫ire.

Œnchei cu urm„toarea concluzie. Œn realitate, domnul senator Ion Iliescu ∫i o parte dintre colegii s„i, semnatari ai mo˛iunii, au adresat aceast„ mo˛iune P.S.D.-ului, adic„ lor Ón∫i∫i, care sunt principalii vinova˛i pentru starea actual„ a agriculturii rom‚ne∫ti, ∫i nicidecum actualului Guvern ∫i actualului ministru al agriculturii, c„rora li se cere s„ Ónf„ptuiasc„ miracole la numai 100 de zile de la preluarea puterii.

Mul˛umesc.

Dumneavoastr„ a˛i afirmat a∫a: avem bugetul vostru ∫i politica noastr„. Aici e punctul de plecare, ∫i nu numai Ón agricultur„, Ón tot ce se Ónt‚mpl„ de patru luni de zile Ón Rom‚nia. Deci este un buget proiectat pe o g‚ndire, pe o politic„ economic„, ∫i este o politic„ economic„ gestionat„ pe alt„ g‚ndire. Cele dou„ chestiuni nu pot

convie˛ui. ™i atunci vin ∫i pun Óntrebarea, nu neap„rat dumneavoastr„, actualului Guvern: de ce Ón patru luni de zile nu a˛i venit cu alt„ proiec˛ie bugetar„? De ce nu a˛i reg‚ndit bugetul, ca s„ fie armonizat cu politica dumneavoastr„? Noi nu suntem de vin„ pentru acest lucru. Este adev„rat c„ noi am f„cut bugetul a∫a cum am considerat c„ este necesar ca s„ sus˛in„ g‚ndirea noastr„ Ón politicile economice. Am considerat c„ vom r„m‚ne la guvernare ∫i va fi o continuitate Ón gestiunea economic„, deci asta presupunea ∫i o continuitate Ón alocarea bugetar„.

Dumneavoastr„, acum, pune˛i tot Ón contul nostru faptul c„ de patru luni de zile nu sunte˛i Ón stare s„ veni˛i cu o alt„ g‚ndire bugetar„.

Domnule ministru,

Trebuia s„ v„ g‚ndi˛i la aceast„ chestiune Ónainte de a introduce cota unic„ sau, Ón orice caz, a doua zi trebuia s„ veni˛i ∫i cu o nou„ proiec˛ie bugetar„, pentru c„ nu se poate s„ fie func˛ional un buget g‚ndit pe un anumit sistem de impozitare, Ón condi˛iile Ón care dumneavoastr„ a˛i trunchiat veniturile pe care s-a proiectat bugetul cu peste 50.000 de miliarde ∫i, de atunci, iat„, ave˛i patru luni de zile de c‚nd, cu disperare, c„uta˛i variante alternative ∫i invoca˛i, pentru toate e∫ecurile guvern„rii dumneavoastr„, lipsa resursei bugetare.

Iar dac„ e s„ venim la problematica agriculturii, eu a∫ vrea s„ v„ spun c„ resursa bugetar„ exist„ pentru sus˛inerea politicilor Ón agricultur„ a∫a cum le-am g‚ndit noi. Mai exact, Ón buget vom reg„si alocat„ suma pentru a se acorda 2,5 milioane lei pe hectar pentru de˛in„torii de suprafe˛e p‚n„ la 5 hectare, dar, pentru a Ón˛elege unde este problema pe care o reclama˛i dumneavoastr„, c„ ar fi insuficient„ aceast„ resurs„, ar trebui s„ v„ ∫i pricepe˛i pu˛in la proiec˛ia bugetar„ ∫i la execu˛ia bugetar„, dar s-ar p„rea c„ nu v„ pricepe˛i, pentru c„ v-am auzit de foarte multe ori, Ón diverse ocazii, invoc‚nd insuficienta acoperire cu resurse a acestui program de sus˛inere a agriculturii.

Domnule ministru,

A∫a cum este proiectat bugetul, el acoper„ Ón propor˛ie de peste 90% tot necesarul de resurse, p‚n„ la plata g‚ndit„ de noi a se efectua Ón luna iulie 2005. Ce nu acoper„? Nu acoper„ ultima tran∫„, cea scadent„ la 1 septembrie 2005, ∫i nu acoper„, pentru c„ a∫a am g‚ndit noi, s„ nu acopere, c„ Ónsemna s„ bloc„m o resurs„ bugetar„ p‚n„ atunci, Ón detrimentul altor sectoare de activitate. ™i am g‚ndit s„ nu acoperim, pentru c„, de c‚nd lucr„m Ón sistemul acesta, la jum„tatea anului se face rectificare bugetar„ ∫i atunci, Ón mod premeditat, aceast„ etap„ de finan˛are a fost l„sat„ pentru rectificarea bugetar„, nu neap„rat pentru a nu bloca resursa, ci pentru c„, p‚n„ la acel moment, domnule ministru — dac„ nu v„ intereseaz„, discut cu ceilal˛i din sal„ —, pentru c„, p‚n„ la acea dat„, se efectueaz„ regularizarea cu beneficiarii sistemului de sprijin.

Spunea ∫i Ón mo˛iune colegul nostru, domnul senator Daea, s„ nu confund„m exerci˛iul bugetar cu anul agricol.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/21.IV.2005 Deci un an agricol Ól vom reg„si Ón finan˛are bugetar„, Ón bugetele pe doi ani ∫i ceea ce s-a dat Ón plus Óntr-un an ∫i se constat„ ulterior, c‚nd se face recep˛ia pe suprafe˛ele prelucrate, se regularizeaz„ ∫i relaxeaz„ efortul pe anul urm„tor.

Dumneavoastr„ a˛i venit ∫i a˛i prezentat aici aceast„ chestiune ca fiind o infrac˛iune. Faptul c„ unora, pe propria declara˛ie, li s-au avansat ni∫te bani ∫i s-a constatat c„, fa˛„ de ce ∫i-a propus el Ón toamn„ s„ cultive, peste iarn„ s-au Ónt‚mplat ni∫te calamit„˛i ∫i a reconsiderat structura, ajungem, c‚nd se face recep˛ia, Ón luna iunie, s„ constat„m c„ el, prin regularizare, trebuie s„ dea ni∫te bani Ónapoi, este o chestie reglementat„ prin lege. Nu este infrac˛iune, domnule ministru! Acesta este unul din motivele pentru care noi contam c„ Ón bugetul pe 2005 vom avea o influen˛„ pozitiv„ din sumele care vor fi de compensat de cei care le-au primit Ón 2004. ™i aceasta e una din explica˛iile pentru care avem o neacoperire de 10% acolo. ™i mai avem o explica˛ie. ™ti˛i foarte bine c„ tendin˛a este de comasare a suprafe˛elor. ™i atunci, nu pe to˛i cei care Ón 2004 aveau p‚n„ Ón 5 hectare, ∫i au beneficiat de sprijin, ∫i a c„ror eviden˛„ am avut-o Ón vedere la proiectarea bugetului, Ói vom reg„si ∫i Ón 2005 Ón aceea∫i situa˛ie.

Deci doi beneficiari de suprafe˛e de p‚n„ Ón 5 hectare, Ón momentul Ón care aceste suprafe˛e s-au comasat… efectul este Ónjum„t„˛irea sumei necesare pentru acordarea sprijinului.

## **Doamna Maria Petre**

Astfel, dar, stima˛i colegi, recolta bun„ s-a datorat Óntr-o foarte mare m„sur„ condi˛iilor climatice deosebit de favorabile, ∫i nu modului de subven˛ionare a acesteia.

Stima˛i colegi,

De ce nu au fost produc˛ii la fel de bune Ón anul agricol precedent, adic„ 2003, dac„ s-a dorit eviden˛ierea rolului avut de subven˛ii? R„spunsul este acela∫i ca ∫i Ón 2000, adic„ a fost un an mai secetos.

Iat„, dar, aceste rezultate din 2004 nu se datoreaz„ faptului c„ au fost subven˛ii mai bune sau politici agricole mai bune, ci faptului c„ bunul Dumnezeu a l„sat o vreme mai bun„ pentru Rom‚nia.

Un alt repro∫ f„cut Guvernului este c„ a Ónlocuit banii cu bonurile valorice. S-a procedat astfel tocmai pentru a avea garan˛ia c„ ele vor fi folosite exclusiv pentru Ónfiin˛area ∫i Óntre˛inerea culturilor, fiind de notorietate faptul c„ banii cash da˛i Ón contul celor 2,5 milioane lei/hectar au fost toca˛i Ón alte scopuri.

C‚t prive∫te eliminarea sprijinului pentru cultivarea porumbului, ov„zului ∫i plantelor furajere, s„ le reamintim domnilor colegi care ne acuz„ c„ Ómpingem agricultura spre dezastru despre golurile l„sate Ón buget prin sus˛inerea a tot felul de promisiuni populiste.

Stima˛i colegi din P.S.D., v-a˛i cam gr„bit. Acum regreta˛i, dar este prea t‚rziu.

V„ mul˛umesc.

Œnchiderea capitolului VII, Capitolul îAgricultura“, care a fost cel mai hulit, v„ aminti˛i, niciodat„ nu ne-a˛i dat o ∫ans„, c‚t a˛i fost Ón opozi˛ie, c„ vom putea s„ Ónchidem

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/21.IV.2005 Capitolul îAgricultura“. L-am Ónchis cu ∫ase luni Ónainte ∫i am negociat cotele mai bine dec‚t ˛„rile noastre vecine. Sunt documente, le ave˛i, sunt la minister ∫i astea ar trebui s„ v„ preocupe pe dumneavoastr„. S„ vede˛i cum ve˛i face de acum Ónainte ca ceea ce am f„cut noi s„ duce˛i mai departe, fiindc„ vine o perioad„ extrem de dificil„, implementarea acestor m„suri asumate, de care, domnule ministru, cu p„rere de r„u, nu v-am auzit vorbind niciodat„.

Vorbi˛i la televiziune de retroced„ri, a˛i dat p„durile, distruge˛i cercetarea, da˛i tot, domnule ministru, nu ∫tiu cui. Dar va veni ziua scaden˛ei, c‚nd dumneavoastr„ la Uniunea European„ ∫i la Bruxelles va trebui s„ v„ duce˛i cu programe viabile, nu cu promisiuni pe care le face˛i la televizor.

Uniunea European„ nu pe dumneavoastr„ v„ va Óntreba c‚t de corec˛i am fost noi. Va Óntreba justi˛ia, procuratura, alte structuri ale statului. Dumneavoastr„ ne Óntreba˛i pe noi toat„ ziua. ™i sigur, aici, pe final, am s„ v„ felicit pentru acest lucru, dar mai am c‚teva probleme pe care le-a∫ sublinia.

Nu v-am auzit Ón toate discu˛iile pe care le-am avut noi, ∫i le ave˛i ∫i dumneavoastr„ pe diverse posturi de televiziune, de radio, s„ vorbi˛i Ón limba p„s„reasc„ pe care ne-am Ónsu∫it-o noi c‚nd am f„cut cele 7.000 de pagini pe care le-am transmis traduse la Bruxelles, prin documentul de pozi˛ie, ce Ónseamn„ IAH, ce Ónseamn„ RICA, ce Ónseamn„ SIPA. Nu vorbi˛i despre asta.

Nu v-am auzit niciodat„. Probabil c„ nu le ∫ti˛i. E mult de citit. 7.000 de pagini ave˛i de citit numai pe Uniunea European„.

A˛i spus aici c„ nu am avut strategie. Avem strategii ∫i avem una pe 25 de ani, chiar strategia p‚n„ Ón 2025, f„cut„ cu speciali∫ti de la Uniunea European„. Contesta˛i-i, domnule Flutur!

O s„ v„ Ónt‚lni˛i cu ei c‚nd negocia˛i ∫i o s„ v„ spun„ ei dac„ programele pe care noi le-am adoptat ne-au apar˛inut nou„. Noi nu am f„cut altceva dec‚t s„ prelu„m ceea ce am discutat cu cei de la Bruxelles.

Dumneavoastr„ acum le transforma˛i Ón arm„ politic„. O face˛i cu noi, ast„zi ∫i aici, ∫i Ón pres„ toat„ ziua, at‚t timp c‚t presa v„ va mai da acest timp, pentru c„ se termin„ ∫i luna de miere.

Alt argument pentru ceea ce am spus, ∫i pe care Ól consider„m cel mai serios, de∫i unii dintre colegii no∫tri l-au luat cumva Ón der‚dere: ce argument mai puternic poate s„ fie Ón activitatea unei institu˛ii dec‚t rezultatul, Ón agricultur„, respectiv produc˛ia?

P„i trebuie s„ v„ spun, domnule Flutur, ∫i colegilor dumneavoastr„, dac„ nu a˛i citit, c„ cea mai mare produc˛ie de gr‚u pe care a avut-o Rom‚nia Ón istorie a fost Ón anul 2004, datorit„ programelor pe care noi le-am lansat ∫i datorit„ faptului c„ s-a lucrat terenul, c„, dac„ ar fi fost numai ploaia, am fi recoltat buruiana.

Cea mai mare produc˛ie de cereale, contesta˛i-o ∫i pe aceasta, 22 milioane de tone de cereale Ón 2004, o ton„ pe cap de locuitor, contesta˛i-o ∫i pe-asta, dar statisticile nu v„ dau dreptul.

Acestea sunt argumentele noastre, restul, sigur, a∫a cum a˛i spus, pot fi acuze, discu˛ii politice, nu asta ne

deranjeaz„. A spus unul dintre colegii no∫tri, domnul senator Pere∫, c„ am promis un buget de un miliard, am l„sat un buget de un miliard c‚nd am plecat. Dac„ nu ∫ti˛i, citi˛i-l ∫i o s„ vede˛i. L-am l„sat, dac„ am plecat... dar eu l-am l„sat la un miliard.

A˛i mai vorbit, de asemenea, de un lucru despre care v„ aud mereu vorbind pe la televiziuni: A.D.S. — datorie 3.500 miliarde. P„i, ea nu ne apar˛ine nou„, domnule ministru, ea apar˛ine colegilor dumneavoastr„ care, Ón 2000, au l„sat 1.500 de miliarde datorii la redeven˛„, neÓncasate, ∫i care au produs, Ón timp, Ónc„ 1.500 de miliarde penalit„˛i la firme care v-au apar˛inut dumneavoastr„ ∫i pe care nu le mai g„se∫te nimeni. Justi˛ia le urm„re∫te, nu au nimic comun, nu a Óncasat A.D.S.-ul niciodat„ mai mult dec‚t Ón ace∫ti patru ani. 90%—91% rat„ de Óncasare? Nu v„ spune nimic lucrul acesta? Sigur c„ niciodat„ nu se va putea Óncasa tot, fiindc„ nu se poate, sunt firme care dau faliment, sunt manageri pro∫ti, care nu ∫tiu s„ gestioneze, dar, totu∫i, s-au Óncasat aceste sume.

Subven˛iile, totdeauna se aduc Ón discu˛ie aceste subven˛ii ∫i clien˛ii politici, c‚t am dat, cui am dat. Noi nu ne-am ascuns, nu ne ascundem ∫i nu ne vom ascunde niciodat„, pentru c„ nou„ ni-s dragi ˛„ranii, asta este situa˛ia, asta este via˛a, ∫i vrem s„ facem programe pentru ei ∫i s„ le d„m Ón continuare subven˛ii, dar vreau s„ v„ spun c„ nu am dat niciodat„ ∫i nu vom da, c„ nu ne permite legea s„ d„m aceste subven˛ii pe nume sau pe societ„˛i comerciale. Ele se dau pe suprafe˛e, ele nu se dau pe nume. Fiindc„ tot v-a˛i referit la Culi˛„ T„r‚˛„, nu are rost s„-l evit, subven˛iile nu se dau pentru Culi˛„ T„r‚˛„, se dau pentru Insula Mare. Dumneavoastr„ ave˛i dreptul ∫i datoria, ∫i sunte˛i la putere, s„ verifica˛i dac„ s-au dat Ón mod corect, asta s„ ne repro∫a˛i, dac„ am semnat, care ne facem vinova˛i. E o lege, cum s„-l elimin eu pe Culi˛„ T„r‚˛„ sau altul, pe care i-a˛i citit dumneavoastr„ aici, de la subven˛ii, c‚nd el are dreptul, legea Ói d„ dreptul. Acolo spune: se dau dou„ milioane ∫i jum„tate pe hectar, se d„ pentru tractoare subven˛ie de 45%, se d„ 70% pentru irigat. Cum s„-l elimini, fiindc„-l chema Culi˛„ T„r‚˛„? Atunci ar trebui s„-l elimin„m ∫i pe CARUS Br„ila, clientul dumneavoastr„ recunoscut. Nu l-am eliminat ∫i i-am dat dou„ milioane de dolari, anul trecut numai, ∫i-i da˛i ∫i dumneavoastr„ un milion anul acesta.

∫i Ómi amintesc c„ erau ∫i restan˛e din 2003. ™i noi am fost obliga˛i s„ pl„tim de anul trecut o serie de datorii care afecteaz„ bugetul anului 2005, dar v„ asigur c„ la rectificare avem Ón vedere s„ men˛inem aceast„ subven˛ie pentru sectorul zootehnic pe care am majorat-o consistent, a∫a cum v-am spus, cu 50% la carnea de porc. ™i vreau s„ v„ aduc aminte aici c„, anul trecut, Rom‚nia a importat peste 3.000.000 de porci. Sigur c„ e u∫or de discutat acum, dar dac„ ne g‚ndim la deficitul balan˛ei comerciale numai de anul trecut ∫i vedem c‚t a fost Ón defavoarea produselor agricole, Rom‚nia a devenit o mare importatoare de produse agroalimentare. Trebuie s„ tragem concluzia ∫i s„ recunoa∫tem c„ nu a fost cel mai potrivit management Ón acest domeniu.

Am v„zut c„ exist„ o temere exagerat„ Ón problema retroced„rii propriet„˛ilor. ™i, de fapt, dezbaterea mo˛iunii de azi pe agricultur„ s-a mutat u∫or pe zona retroced„rii propriet„˛ilor. Dar nu putem s„ neglij„m faptul c„, acolo unde mergem, Ón satul rom‚nesc, este at‚ta nedreptate ∫i at‚ta a∫teptare, pentru c„ acel îde regul„, pe vechile amplasamente“ a creat milioane de procese ∫i rom‚nii au fost nevoi˛i s„ se duc„ s„ se judece 10—12 ani de zile. ™i evident c„ aceast„ situa˛ie ne oblig„ s„ rezolv„m aceste probleme, aceste a∫tept„ri, cum ne oblig„ s„ rezolv„m unele ambiguit„˛i care se refer„ la problema propriet„˛ii. ™i, repet, ∫i spun de la tribuna Senatului, nu vom afecta amplasamentele puse legal Ón posesie de toate legile, inclusiv de Legea nr. 18/1991, de Legea nr. 400/2002, care este ast„zi Ón vigoare, ci vom pune Ón posesie diferen˛ele de terenuri, ∫i sigur c„ la capitolul îAbuzuri“ vom Óncerca s„ g„sim o rezolvare rapid„. Œns„, Ón pachetul legilor propriet„˛ii vorbim de transparen˛„, vorbim de sanc˛ionarea celor care trebuiau s„ aplice legea ∫i nu au aplicat-o, vorbim de circula˛ia juridic„ a terenurilor ∫i de facilit„˛i pentru gruparea suprafe˛elor, pentru c„ nu putem merge cu îcurelele“ pe care le-am g„sit... Ón Ialomi˛a, îcurele“ de 0,8 metri l„˛ime ∫i 2 kilometri lungime. A∫a au fost f„cute punerile Ón posesie, ca s„ nu mai poat„ beneficia un proprietar de proprietatea lui. Deci despre asta este vorba Ón reforma de fond a propriet„˛ii Ón Rom‚nia.

Œn ceea ce prive∫te programele externe ∫i meritele dumneavoastr„... dac„ a˛i Ón˛eles, eu am mul˛umit la Ónceput ∫i parlamentarilor P.S.D. pentru efortul tuturor for˛elor politice pentru votul de ieri Ón Parlamentul European. Dar trebuie s„ realiz„m ∫i c‚teva lucruri: SAPARD-ul, 82% din Programul SAPARD este doar pe M„sura II/1 îDrumuri — infrastructur„“. Celelalte m„suri, la un loc, sunt 18%. Dac„ dezbr„c„m SAPARD-ul de M„sura îDrumuri“, ∫i iar v„ amintesc c„ Óntr-o stenogram„ scria c„ îe bine s„ faci drumuri, chiar dac„ nu dai m‚ncare ˛„ranilor“, atunci ∫tim de ce s-a consumat fondul pentru drumuri la M„sura SAPARD. S„ nu uit„m aceste lucruri, pentru c„ avem 800 de cereri Ón a∫teptare ∫i nu mai sunt fonduri, pentru c„ am consumat — e bine c„ am consumat, dar nu am f„cut acela∫i lucru ∫i la M„sura I/1 îMarketingul ∫i procesarea produselor agricole“ — ∫i acum va trebui s„ lu„m m„suri mai nepopulare pentru foarte multe unit„˛i pe care nu

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 47/21.IV.2005 le-a˛i dat publicit„˛ii anul trecut, c‚nd a˛i negociat capitolul VII privind agricultura... peste 1.200 de unit„˛i neconforme cu normele Uniunii Europene. ™i aici venim cu creditul pe investi˛ii ca s„ Ói ajut„m, ∫i nu s„-i sigil„m, cum voia domnul Harbuz, ca s„ se salveze... Agen˛ia de Pl„˛i, acel organism care va face pl„˛i pentru gospod„riile ˛„r„ne∫ti, pentru ferme, din 2007. A˛i spus de SAPARD c„ era o etichet„ pe u∫„. ™i la Agen˛ia de Pl„˛i am g„sit, la acest Ónceput de an, doar o mimare a Ónfiin˛„rii Agen˛iei de Pl„˛i, tot o etichet„ pe u∫„, ∫i doar 18 oameni care figurau acolo. Or, Agen˛ia de Pl„˛i trebuie s„ aib„ peste 2.000 de oameni care s„ poat„ face pl„˛ile. ™i v„ aduc aminte Ónt‚rzierea zborurilor pentru identificarea parcelelor, ca s„ putem face pl„˛i. Pentru c„ nu se vor putea face pl„˛i dac„ nu avem un catalog al parcelelor ∫i identificarea animalelor. ™i am fost nevoi˛i s„ d„m o ordonan˛„ de urgen˛„ pentru prorogarea unor termene, s„ putem face subven˛ii Ón zootehnie Ón aceast„ perioad„.

S„ nu mai vorbesc despre punctele de control la frontier„, unde, de asemenea, nu s-au prins nici fonduri, nu s-au rezolvat problemele ∫i sunt Ón Ónt‚rziere, Óncerc„m s„ recuper„m aceste restan˛e... ecarisajul la nivel na˛ional ∫i a∫a mai departe. Sunt filme pentru 27% din zboruri f„cute la nivelul Rom‚niei, care au z„cut Ón beciurile Ministerului Ap„r„rii Na˛ionale ∫i s-au degradat, pentru c„ nu se Ón˛elegeau la comisioane unii ∫i al˛ii, Ón ceea ce prive∫te developarea acestor filme. ™i am Óncercat, ∫i am ∫i reu∫it, s„ dep„∫im acest moment prin modificare de legisla˛ie ∫i printr-o mai bun„ organizare.

Œn ceea ce prive∫te Capitolul VII — îAgricultura“, sigur c„ uit„m s„ spunem, ∫i trebuie s„ fim sinceri aici, c„ noi am negociat la umbra Poloniei, Polonia, care a avut un lobby foarte puternic. Noi nici nu avem Ónc„ reprezentare, Ón momentul de fa˛„, la Federa˛ia Sindical„ de la Bruxelles. ™i atunci, principiul a fost foarte simplu: ceea ce a ob˛inut Polonia, la umbra lor a trebuit s„ ob˛inem ∫i noi. ™i s„ ne amintim c„ a fost Óntr-un mare secret aceast„ negociere, Ón mai—iunie anul trecut, Ón plin„ campanie pentru alegerile locale, c‚nd aflam ∫i noi foarte greu ce Ónsemna capitolul VII — îAgricultur„“. Sigur c„ am luat noi m„suri s„ ar„t„m ce Ónseamn„ capitolul VII, care sunt costurile privind integrarea. Pentru c„ va trebui s„ vedem ∫i partea goal„ a paharului. Din 9.500.000 hectare de teren arabil avem eligibile 7.000.000 hectare.

Vorbim despre cota de lapte. Sigur, Rom‚nia, neoficial, produce ast„zi peste 5 miliarde de litri de lapte, ∫i noi avem o cot„ de 3 miliarde litri. Va trebui s„ g„sim o solu˛ie. O s„ spune˛i c„ doar un miliard litri se industrializeaz„. La zah„r, doar 20% pentru sfecla de zah„r ∫i a∫a mai departe. Sunt multe lucruri de discutat. Œn˛elegem ∫i dificult„˛ile care au fost Ón negociere, dar nu am auzit la Bruxelles s„ fie oameni care s„ negocieze ferm acolo, a∫a cum au f„cut mini∫trii polonezi ai agriculturii, care ∫i-au spus punctul de vedere, chiar dac„ uneori au deranjat, dar au negociat pentru ˛„ranii lor a∫a cum se cuvine. Deci e u∫or acum s„ spunem numai partea plin„ a paharului, dar trebuie s„ vorbim ∫i despre cealalt„ problem„.

Œn ceea ce prive∫te produc˛ia de gr‚u... Foarte bine. Am f„cut, dar a˛i suspendat Legea pie˛elor ∫i, Ón caz de supraproduc˛ie, tot ˛„ranul pl„te∫te pentru c„ pre˛ul gr‚ului s-a pr„bu∫it. ™i ar fi trebuit s„ d„m drumul la Legea pie˛elor, ceea ce preg„tim acum, ∫i s„ avem un pre˛ de interven˛ie, pentru c„ diferen˛a de pre˛ care este ast„zi a falimentat foarte multe asocia˛ii ∫i exploata˛ii Ón agricultur„ Ón acest domeniu. ™i vreau s„ v„ reamintesc c„ tot produc˛ii foarte bune au fost ∫i Ón 1997 ∫i Ón 2001, peste 7.000.000 de tone, ∫i nu doar Ón 2004.

Œn ceea ce prive∫te A.D.S.-ul, Agen˛ia Domeniilor Statului... sigur c„ aici a fost simbolul de ineficien˛„ a statului Ón administrarea unei averi. Nici Ón momentul de fa˛„ Ónc„ nu g„sim peste 100.000 hectare de terenuri. S-au pl„tit peste 600 de miliarde lei la o firm„ din Timi∫oara — vechea conducere a A.D.S.-ului, Ónc„lc‚nd regulamentul privind licita˛ia, pentru a afla unde sunt aceste suprafe˛e. Deci peste 100.000 hectare de terenuri Ónc„ sunt Óntre comisiile comunale ∫i A.D.S., pe drum, undeva, ∫i facem verific„ri s„ vedem ce este cu aceste terenuri Ón momentul de fa˛„.

Avem peste 1.400 de procese la Agen˛ia Domeniilor Statului. Acolo am fost nevoi˛i s„ lu„m m„suri ∫i s„ trimitem organelor de anchet„ pe cei care sunt vinova˛i de nerespectarea legii.

Sigur, sunt ∫i alte probleme care s-au ridicat referitoare la acciz„. Vreau s„ spun domnului senator Viorel ™tefan, legat de problema aceasta, c„ acest capitol a fost negociat tot de guvernarea dumneavoastr„, ca s„ nu putem reduce acciza — v„ reamintesc — la motorin„ p‚n„ Ón 2007. Pentru c„ era una din solu˛ii. Sigur, conjunctura este acum cu totul alta, dar aceast„ negociere a fost f„cut„ de dumneavoastr„ pentru pre˛ul accizei la motorin„.

Ar fi foarte multe lucruri de discutat. ™i poate c„ am deranjat prin faptul c„ am spus ∫i multe lucruri concrete. Œns„ eu vreau s„ v„ spun ceva. Dorim o finan˛are mai eficient„ a agriculturii ∫i preg„tim acest lucru. Pentru c„ nu dorim s„ acuz„m pe nimeni, dar punem Óntreb„ri punctuale, pot fi ∫i gre∫eli. Cum poate s„ explice domnul Daea c„, Ón anul 2003, c‚nd era secretar de stat, Ón aceea∫i zi, cu aceea∫i adres„, cu acela∫i num„r, d„ unui jude˛ pentru tractoare ∫i ma∫ini agricole 20 de miliarde lei ∫i, dup„ aceea, 25 de miliarde lei? Vin cet„˛enii ∫i fac cereri de plat„, cereri pentru a beneficia de aceste tractoare, ∫i unii primesc ∫i al˛ii nu primesc. S-au folosit cumva ambele h‚rtii, una ar„t‚nd-o c„ nu am, ∫i o alta ar„t‚nd-o c„ o am? Deci acest mod dorim s„-l elimin„m, acest arbitrar. Este o problem„ de fond care trebuie s„ ne caracterizeze. Noi am pornit la drum spre Uniunea European„ ∫i, dac„ adev„rul doare, nu avem ce face. Trebuie s„ lua˛i anestezic.

V„ mul˛umesc.

Œn consecin˛„, Guvernul recunoa∫te c„ aceste dou„ ministere, Ón spe˛a de care vorbim, nu ∫i-au Óndeplinit atribu˛iile legale. Œn al doilea r‚nd, Guvernul mai recunoa∫te, implicit, ∫i altceva: faptul, pe care noi l-am eviden˛iat de mai multe ori Ón lu„rile de cuv‚nt, Ón declara˛iile politice. Toate sau marea majoritate a proiectelor de lege sau a ordonan˛elor de urgen˛„ trimise de Guvern Parlamentului nu au fost Ónso˛ite de fi∫a fiscal„.

Œn aceste condi˛ii, trebuie s„ apreciem faptul c„ ele nu trebuiau aprobate, pentru c„, a∫a cum a men˛ionat Guvernul, s-au Ónc„lcat mai multe texte de lege. Eu sper c„, din acest moment, dezbaterea Ón Parlament a viitoarelor acte politice va Óncepe cu prezentarea, de c„tre reprezentan˛ii Guvernului, a fi∫elor fiscale.

Œn ultim„ instan˛„, Guvernul a apreciat c„, de∫i este important„ ∫i oportun„ aceast„ ini˛iativ„ legislativ„, ea va fi preluat„, ∫i domnul ministru Flutur a amintit de c‚teva ori ast„zi, aici, Óntr-un posibil viitor pachet legislativ, pe care-l preg„te∫te Guvernul.

## Domnilor colegi,

Cred c„ ne afl„m Ón fa˛a unui precedent destul de periculos. De-acum Óncolo, orice ini˛iativ„ legislativ„ ar putea avea aceea∫i soart„. Œn opinia noastr„, cred c„ trebuie s„ reglement„m, atunci c‚nd se ive∫te ocazia, cu respectarea procedeelor legale, anumite domenii ale vie˛ii economice, sociale ∫.a.m.d., iar atunci c‚nd Guvernul va ini˛ia un pachet legislativ sau un act normativ, el are posibilitatea s„ preia Óntocmai aceast„ reglementare

f„cut„ anterior de noi, sau s-o modifice, dac„ apreciaz„ c„ este de cuviin˛„.

Œn aceste condi˛ii, v„ adresez rug„mintea, domnilor colegi, s„ vota˛i pentru aceast„ ini˛iativ„ legislativ„. V„ mul˛umesc.