Pentru organizarea ºi coordonarea unitarã a activitãþilor ce privesc apãrarea þãrii ºi siguranþa naþionalã, în anul 1998 Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii ºi-a exercitat atribuþiile în strictã conformitate cu prevederile constituþionale ºi legale, în contextul general al cadrului normativ existent, care reglementeazã funcþionarea Sistemului Naþional de Apãrare.
Obiectivele stabilite în planul propriu de activitate au vizat asigurarea suportului organizatoric ºi funcþional necesar iniþierii ºi finalizãrii unor acþiuni complexe ºi de maximã importanþã aferente asigurãrii conducerii, forþelor, resurselor ºi infrastructurii de apãrare, cu semnificaþii deosebite în planul _dezvoltãrii capacitãþii de cunoaºtere, prevenþie, ripostã ºi contracarare_ a oricãror agresiuni îndreptate împotriva statului român.
În acest sens, prioritãþile Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii au avut în vedere _reevaluarea strategiei naþionale de securitate în noul context politico-militar, îmbunãtãþirea structurilor organizatorice ale componentelor Sistemului Naþional de Apãrare, continuarea reformei forþelor armate, asigurarea resurselor umane, financiare ºi materiale pentru susþinerea eforturilor de apãrare, redimensionarea programelor de perspectivã privind înzestrarea ºi dotarea armatei, analizarea situaþiilor generatoare de ameninþãri virtuale sau potenþiale la adresa siguranþei naþionale ºi aprobarea mãsurilor necesare înlãturãrii acestora, concomitent cu redefinirea orientãrilor de bazã în domeniul relaþiilor internaþionale militare ºi consolidarea legãturilor cu structurile euroatlantice._
Potrivit atribuþiilor ce-i revin pe linia conducerii Sistemului Naþional de Apãrare, Consiliul a adoptat hotãrâri care au vizat redefinirea ºi perfecþionarea fundamentelor conceptuale ºi doctrinare privind apãrarea þãrii, siguranþa naþionalã ºi ordinea publicã, în contextul mutaþiilor politico-militare complexe, raportate la realitãþile interne ºi externe specifice perioadei actuale.
Astfel, în ºedinþa din 13 februarie a fost reevaluatã _Strategia de securitate naþionalã a României_ , în perspectiva evoluþiilor post-Madrid ºi post-Luxemburg, ale cãror semnificaþii ºi consecinþe, virtuale sau potenþiale, au relevanþã deosebitã în planul apãrãrii ºi securitãþii naþionale.
În aceastã abordare, obiectivele _Strategiei_ vizeazã, deopotrivã, protecþia individualã a cetãþeanului, garantarea drepturilor ºi libertãþilor constituþionale ale acestora, protejarea ºi promovarea intereselor naþionale fundamentale, menþinerea identitãþii etnice, religioase ºi culturale a românilor din afara graniþelor þãrii. Consiliul a reiterat cã realizarea acestor obiective este posibilã în mãsura în care se va acþiona eficient, prin cãi ºi mijloace politice, diplomatice, economice ºi militare proprii, precum ºi în cooperare cu organisme de securitate ºi þãri din spaþiul european, euroatlantic ºi internaþional.
Apreciind cã Uniunea Europanã ºi Alianþa NordAtlanticã vor defini arhitectura de securitate a viitorului început de secol, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a reconfirmat decizia fermã de integrare a României în structurile economice ºi de securitate vest-europene, susþinutã prin eforturile de stimulare ºi dezvoltare a unui parteneriat activ, ca expresie a ireversibilitãþii opþiunii de consolidare a procesului democratic în þara noastrã.
Dupã aprobarea _Strategiei de securitate naþionalã a României_ documentul a fost pus la dispoziþia partidelor parlamentare, organizaþiilor neguvernamentale, reprezentanþilor societãþii civile ºi opiniei publice, pentru eventuale sugestii sau completãri, urmând sã fie prezentat Parlamentului, de Preºedintele României, printr-o declaraþie politicã. Corespunzãtor acestei _Strategii_ , Guvernul a fost abilitat sã adopte _Cartea albã a securitãþii naþionale_ , iar Ministerul Apãrãrii Naþionale sã elaboreze _Strategia militarã a României_ .
Analizând proiectul _Legii privind planificarea apãrãrii naþionale a României_ ºi respectiv, al _Legii privind regimul stãrii de asediu ºi regimul stãrii de urgenþã._ Consiliul a hotãrât completarea ºi definitivarea acestora, conform propunerilor avansate de toate componentele Sistemului Naþional de Apãrare, ºi a solicitat Guvernului sã le trimitã, spre dezbatere ºi aprobare, Parlamentului României.
Referitor la _proiectul bugetului de stat pe anul 1998,_ Consiliul a recomandat Guvernului României sã propunã ca sumele în lei ºi în valutã, obþinute din valorificarea în þarã sau la export a excedentului stocurilor de mobilizare, sau a unor produse aflate în înzestrarea componentelor Sistemului Naþional de Apãrare, precum ºi contravaloarea anumitor prestãri de servicii, sã fie repartizate instituþiilor cu atribuþii în domeniile apãrãrii, siguranþei naþionale ºi ordinii publice, pentru finanþarea cheltuielilor materiale ºi de capital. Totodatã s-a solicitat iniþierea demersurilor pentru modificarea cadrului normativ existent, în vederea reþinerii integrale de cãtre Ministerul Apãrãrii Naþionale ºi Ministerului de Interne a veniturilor în valutã încasate prin participarea la operaþiuni O.N.U. destinate menþinerii pãcii sau în scopuri umanitare. De asemenea, Consiliul a fost de acord sã se solicite suplimentarea surselor extrabugetare ale Ministerului Apãrãrii Naþionale ºi Ministerului de Interne cu sumele echivalente fondurilor primite de la partenerii strãini în cadrul activitãþilor de asistenþã bilateralã sau pentru realizarea programelor de interoperabilitate cu structurile NATO. În acelaºi timp, s-a însuºit propunerea ca Ministerul de Interne sã beneficieze de 25% din încasãrile în lei ºi în valutã provenite din confiscãri ºi amenzi aplicate de unitãþile de poliþie, pompieri ºi jandarmi, iar diferenþa sã constituie venit la bugetul de stat.
În temeiul atribuþiilor conferite prin lege, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a acþionat în mod prioritar
pentru perfecþionarea cadrului general necesar organizãrii ºi coordonãrii unitare a eforturilor de apãrare.
În acest sens, în luna februarie a analizat _capacitatea de luptã a Armatei României_ , rezultând cã obiectivele stabilite prin Programul de guvernare privind restructurarea ºi modernizarea forþelor armate, demarate în 1997, au fost îndeplinite în limita fondurilor financiare alocate. S-a apreciat cã în condiþiile cunoscute de austeritate bugetarã, România a reuºit sã-ºi menþinã o capacitate de apãrare credibilã, în mãsurã sã descurajeze ºi sã facã faþã ameninþãrilor militare de orice naturã. Concomitent, în baza hotãrârilor anterioare ale Consiliului, au fost realizate noi capacitãþi operaþionale, care permit participarea României atât la exerciþii NATO/PfP, cât ºi la misiuni de menþinere ºi/sau în sprijinul pãcii.
De asemenea, prin hotãrârile adoptate, Consiliul a accelerat _dezvoltarea programelor de interoperabilitate a structurilor militare, de comandã, control ºi comunicaþii, concomitent cu optimizarea procedurilor de acþiune în domeniile logisticii ºi infrastructurii pentru apãrare._
Astfel, finalizarea acþiunii de reorganizare funcþionalã a armatei, concomitent cu reducerea numãrului de mari unitãþi ºi unitãþi operative ori cu capacitate de luptã incompletã, asigurã în prezent posibilitãþi superioare de reacþie la diferite tipuri de crizã, oferind premise viabile pentru integrarea României în Alianþa Nord-Atlanticã.
Pe de altã parte, s-a concluzionat cã insuficienþa fondurilor financiare destinate apãrãrii amplificã riscul diminuãrii capacitãþii de luptã a armatei, cu efecte directe, imediate ºi de perspectivã asupra potenþialului militar al României. Estimând consecinþele acestei situaþii în planul înzestrãrii ºi, implicit, al capacitãþii de luptã a armatei, Consiliul a adoptat hotãrâri în consecinþã pentru menþinerea potenþialului defensiv credibil al României ºi realizarea condiþiilor preliminare necesare accederii în structurile euroatlantice.
Au fost aprobate, de asemenea, _mãsurile de reorganizare a Ministerului de Interne_ , ºi s-a recomandat Guvernului sã definitiveze ºi sã promoveze proiectele de acte normative pentru transformarea acestuia în instituþie fundamental civilã, într-o perspectivã cât mai apropiatã.
Consiliul a aprobat _propunerile privind accelerarea ritmului reformei în Poliþia Românã_ , care vizeazã, în principal, elaborarea unor noi reglementãri legislative ori modificarea celor existente, concomitent cu îmbunãtãþirea înzestrãrii ºi dotãrii cu mijloace moderne de acþiune necesare îndeplinirii atribuþiilor specifice.
În acelaºi timp, s-a solicitat Ministerului de Interne sã dispunã mãsuri corespunzãtoare pentru _ridicarea capacitãþii operative ºi de intervenþie a poliþiei_ , în aºa fel încât, pe fondul respectãrii drepturilor ºi libertãþilor constituþionale ale cetãþeanului, sã poatã interveni eficient pentru prevenirea ºi combaterea faptelor infracþionale sau manifestãrilor antisociale de orice naturã, în cadrul statului de drept.
Analizând _activitatea serviciilor ºi structurilor departamentale de informaþii_ , membrii Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii au concluzionat cã sunt îndeplinite elementele necesare constituirii unei comunitãþi informative care sã asigure complementaritatea atribuþiilor specifice ale acestora, evitarea paralelismelor ºi îmbunãtãþirea conlucãrii lor pentru identificarea, controlul ºi contracararea factorilor de risc la adresa siguranþei naþionale. Într-o astfel de perspectivã, s-a recomandat iniþierea
demersurilor necesare pentru completarea ºi modificarea cadrului legislativ existent.
Totodatã, în temeiul Legii nr. 51/1991 privind siguranþa naþionalã a României, Consiliul _a analizat datele ºi informaþiile obþinute de organele de stat cu atribuþii în domeniul siguranþei naþionale, a aprobat modalitãþile de valorificare a acestora ºi a stabilit principalele direcþii de acþiune pentru prevenirea ºi înlãturarea ameninþãrilor interne ºi externe ce pot aduce atingere intereselor României._
Pe baza rapoartelor ºi studiilor privind eficientizarea activitãþii instituþiilor cu atribuþii în domeniul siguranþei naþionale, Consiliul a aprobat _modificarea structurilor organizatorice ale Serviciului Român de Informaþii, Serviciului de Informaþii Externe, Serviciului de Protecþie ºi Pazã ºi componentelor de informaþii aparþinând Ministerului Apãrãrii Naþionale ºi Ministerului de Interne_ , astfel încât în prezent acestea sunt conforme serviciilor similare din statele cu democraþie avansatã.
De asemenea, s-au adoptat hotãrâri privind _modificarea prevederilor regulamentelor de funcþionare ale Serviciului Român de Informaþii ºi Serviciului de Informaþii Externe ºi s-a aprobat nivelul cheltuielilor operative destinate realizãrii siguranþei naþionale_ , corespunzãtor sarcinilor ce au revenit serviciilor de informaþii ºi structurilor informative departamentale.
În conformitate cu prevederile Legii nr. 1/1998, Consiliul a aprobat _cadrul organizatoric general ºi concepþia de funcþionare a Serviciului de Informaþii Externe la mobilizare, precum ºi normele privind modul de planificare, evidenþã, utilizare ºi justificare a fondurilor necesare funcþionãrii acestui serviciu._
În ºedinþa din 22 mai, însuºindu-ºi propunerile de eficientizare a activitãþii Serviciului de Protecþie ºi Pazã, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a hotãrât _modificarea structurii organizatorice ºi redimensionarea acestuia_ , prin reducerea cu 31% a funcþiilor existente în statul de organizare ºi cu 23% a efectivelor încadrate. Pe aceastã bazã au fost diminuate structurile de comandã ºi unele compartimente specifice, s-au desfiinþat unele unitãþi ºi au fost transferate anumite misiuni ºi categorii de efective în subordinea altor componente ale Sistemului Naþional de Apãrare. Concomitent s-a dispus verificarea profesionalã, de specialitate ºi fizicã, precum ºi testarea psihologicã a efectivelor, în perspectiva disponibilizãrii persoanelor care nu corespund exigenþelor specifice acestei instituþii.
Pe de altã parte, în vederea înlãturãrii unor disfuncþionalitãþi ºi pentru îmbunãtãþirea actului medical, s-a aprobat _trecerea Laboratorului de Igienã ºi Epidemiologie din structura Serviciului de Protecþie ºi Pazã în subordinea Centrului Medical de Diagnostic ºi Tratament Ambulator din cadrul Ministerului Apãrãrii Naþionale._
Luând act de existenþa unor deficienþe importante în activitatea Direcþiei de Protecþie ºi Siguranþã Militarã, Consiliul a solicitat Ministerului Apãrãrii Naþionale sã acþioneze pentru înlãturarea imediatã a neajunsurilor existente atât în domeniile selecþiei ºi pregãtirii personalului, valorificãrii ºi exploatãrii informaþiilor, cât ºi pe linia cooperãrii ºi conlucrãrii cu celelalte structuri informative.
Totodatã, examinând modul de organizare, competenþele ºi activitatea U.M. 0215 din Ministerul de Interne, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a constatat cã încã de la înfiinþarea acesteia, în 1990, a preluat cadre militare care au fãcut parte din fosta Poliþie Politicã,
predispuse la abuzuri ºi ilegalitãþi. În consecinþã, s-a hotãrât _desfiinþarea U.M. 0215_ , simultan cu _înfiinþarea Direcþiei Generale de Protecþie Militarã_ în subordinea Ministerului de Interne ºi _Direcþiei Generale de Investigaþii a Criminalitãþii_ , în componenþa Inspectoratului General al Poliþiei.
Unul din vectorii importanþi ai activitãþii Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii, în 1998, l-a reprezentat asigurarea resurselor ºi infrastructurii destinate apãrãrii, în condiþiile de austeritate bugetarã specifice perioadei.
Astfel, la solicitarea Consiliului au fost prezentate rapoarte pe baza cãrora a fost analizatã _situaþia înzestrãrii ºi starea de operativitate la principalele categorii de tehnicã ºi materiale_ existente în dotarea Ministerului Apãrãrii Naþionale, Ministerului de Interne, Serviciului Român de Informaþii, Serviciului de Informaþii Externe, Serviciului de Protecþie ºi Pazã ºi Serviciului de Telecomunicaþii Speciale. S-a constatat cã, urmare a insuficienþei fondurilor bugetare, situaþia înzestrãrii ºi starea de operativitate la principalele categorii de tehnicã ºi materiale din dotarea acestora nu au cunoscut îmbunãtãþiri semnificative. Prin urmare, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a solicitat sã se analizeze posibilitatea suplimentãrii fondurilor financiare destinate instituþiilor cu atribuþii în domeniile apãrãrii, siguranþei naþionale ºi ordinii publice, inclusiv prin modificarea ºi completarea actelor normative referitoare la valorificarea, crearea ºi achiziþionarea de materiale sau echipamente militare ori efectuarea de prestãri de servicii, în vederea îmbunãtãþirii înzestrãrii ºi dotãrii forþelor armate.
De asemenea, a fost evaluatã _situaþia capacitãþilor de producþie specialã, modul de îndeplinire a programelor de cercetare-dezvoltare a produselor noi de tehnicã militarã ºi stadiul realizãrii comenzilor ºi contractelor pentru achiziþionarea de armament, muniþie ºi tehnicã de luptã_ , corespunzãtor planurilor de înzestrare ale componentelor Sistemului Naþional de Apãrare.
În context, Consiliul a examinat rapoarte privind _ramurile industriale, întreprinderile ºi unitãþile economice aflate în proprietatea statului, care prezintã interes pentru apãrarea ºi siguranþa naþionalã_ , concluzionând cã, în scopul asigurãrii unor surse sigure de înzestrare, atât în împrejurãrile actuale, cât ºi în cazul unor eventuale situaþii de crizã, se recomandã menþinerea unor modalitãþi de control al statului asupra activitãþii unitãþilor economice cu profil de apãrare, din punct de vedere al pãstrãrii obiectului lor de activitate, pentru realizarea comenzilor necesare instituþiilor cu atribuþii în domeniile apãrãrii, siguranþei naþionale ºi ordinii publice.
Analizarea oportunitãþii ºi modalitãþilor de _privatizare a agenþilor economici din sectorul producþiei de apãrare_ , prin prisma cerinþelor actuale ºi de perspectivã ale componentelor sistemului naþional de apãrare, a recomandat adoptarea unei hotãrâri privind rãmânerea în proprietatea statului a R.A. ARSENALUL ARMATEI, R.A. RAMI DACIA ºi R.A. RASIROM. S-a stabilit ca agenþii economici din cadrul Regiei Autonome pentru Producþia de Tehnicã Militarã RATMIL sã fie privatizaþi parþial, având în vedere, în primul rând, sectoarele destinate producþiei civile. În acelaºi timp, s-a stabilit ca agenþii economici supuºi procesului de privatizare sã pãstreze, în continuare, capacitãþile de producþie cuprinse în ”Inventarul general al patrimoniului sectorului producþiei de apãrareÒ, în condiþiile reglementate de Legea nr. 78/1995 privind protecþia personalului ºi a patrimoniului sectorului pro-
ducþiei de apãrare. Pentru monitorizarea aspectelor de naturã economicã circumscrise apãrãrii ºi siguranþei naþionale, s-a hotãrât înfiinþarea unei comisii de specialitate care sã prezinte propuneri corespunzãtoare Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii.
În aceeaºi ordine de idei, s-a cerut Comisiei de Coordonare a Producþiei de Apãrare, Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale ºi instituþiilor interesate sã analizeze ºi sã prezinte un studiu complet privind oportunitatea ºi posibilitãþile de finalizare, conservare, reamplasare sau valorificare în circuitul economic a capacitãþilor de producþie neterminate, care nu mai prezintã interes pentru industria de apãrare, în corelaþie cu disponibilitãþile economico-financiare ºi cu prevederile Planului de mobilizare a economiei naþionale.
Analizând posibilitãþile de _asigurare tehnico-materialã la rãzboi a forþelor Sistemului Naþional de Apãrare_ , pe baza strategiilor sectoriale ale ministerelor de resort, Consiliul a sesizat anumite disfuncþii generate de diminuarea potenþialului economiei naþionale ºi a apreciat cã, pe fondul scãderii producþiei industriale, existã riscul neacoperirii în întregime a necesarului destinat apãrãrii. Prin urmare, a solicitat componentelor Sistemului Naþional de Apãrare sã elaboreze o nouã concepþie de înzestrare cu armament, muniþii, tehnicã de luptã ºi alte materiale, recomandând Guvernului României sã dispunã mãsuri pentru optimizarea posibilitãþilor de asigurare a cererilor forþelor armate.
Totodatã au fost evaluaþi _factorii de risc potenþial la adresa siguranþei naþionale_ , generaþi de situaþia economico-financiarã a agenþilor economici din sectorul industriei de apãrare, specificã etapei de restructurare ºi reformã economicã. În context, s-au identificat vulnerabilitãþi relevante în domeniul managementului industriei de apãrare, pe fondul degradãrii ori aducerii în stare de nefuncþionare a unor importante capacitãþi de producþie specialã, datoritã neasigurãrii suportului financiar necesar întreþinerii, reparaþiilor sau conservãrii acestora. Au fost constatate, de asemenea, disfuncþionalitãþi ºi paralelisme cu efecte negative în planul eficienþei economice, care au grevat inclusiv asupra bugetului de apãrare ºi eforturilor valutare ale statului.
Pe de altã parte, s-a luat act de faptul cã decapitalizarea agenþilor economici, imposibilitatea asigurãrii unui minimum de resurse materiale, lipsa posibilitãþilor de investiþii în domeniu, unele carenþe de naturã tehnicã ºi tehnologicã, precum ºi elemente conjuncturale specifice perioadei de tranziþie au condus la restrângerea activitãþii productive în sectoarele cu producþie specialã ºi la disponibilizarea personalului aferent, cu efecte negative asupra integritãþii patrimoniului industriei de apãrare.
În consecinþã, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a recomandat Guvernului României sã dispunã mãsurile necesare pentru înlãturarea neajunsurilor existente ºi protejarea industriei de apãrare.
În luna noiembrie 1998 a fost analizat proiectul _Strategiei de dezvoltare a comunicaþiilor naþionale în corelare cu necesitãþile sistemului naþional de apãrare_ , elaborat de Ministerul Comunicaþiilor ºi Ministerul Apãrãrii Naþionale, în colaborare cu instituþiile interesate ºi operatorii publici de profil.
Pornind de la faptul cã sistemul naþional de comunicaþii face parte din componentele de bazã ale infrastructurii teritoriale pentru apãrare, Consiliul a hotãrât ca în procesul de concretizare a acestei strategii sã se
acþioneze pentru realizarea cu prioritate a reþelelor destinate instituþiilor cu atribuþii în domeniile apãrãrii, siguranþei naþionale ºi ordinii publice. Astfel, s-a avut în vedere conectarea la magistralele de fibrã opticã a tuturor centralelor de comunicaþii permanente ºi temporare aparþinând forþelor destinate apãrãrii, modernizarea acestor centrale corespunzãtor parametrilor tehnologici actuali ºi dotarea lor cu echipamente ºi aparaturã la acelaºi nivel de performanþã ºi de compatibilitate cu cele civile, care sã asigure un înalt grad de protecþie a comunicaþiilor proprii. Totodatã s-a prevãzut crearea infrastructurilor aferente implementãrii sistemului naþional de comunicaþii în corelare cu strategiile ºi programele de pregãtire a economiei ºi a teritoriului pentru apãrare, în aºa fel încât sã fie asiguratã continuitatea serviciilor prestate ºi înlãturarea cu operativitate a deranjamentelor din reþelele comunicaþiilor de stat. De asemenea, s-a aprobat constituirea unor baze de date de interes comun pe principale probleme de comunicaþii, care sã ofere posibilitatea accesãrii lor de componentele abilitate ale sistemului naþional de apãrare, în condiþiile legii.
Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a cerut Ministerului Comunicaþiilor sã elaboreze, împreunã cu toate instituþiile interesate, propuneri pentru completarea cadrului legal ºi metodologic necesar coordonãrii ºi dezvoltãrii programelor de compatibilitate, interfaþare ºi interconectare a reþelelor administrate de instituþiile care au atribuþii în domeniile apãrãrii, siguranþei naþionale ºi ordinii publice cu sistemele tuturor operatorilor naþionali de pe teritoriul României.
S-a stabilit, de asemenea, ca trecerea sistemelor de comunicaþii în proprietate privatã sã se realizeze exclusiv pe baza unor contracte cu clauze speciale, pentru asigurarea tuturor cerinþelor funcþionale ºi de protecþie a reþelelor care deservesc componentele apãrãrii siguranþei naþionale ºi ordinii publice.
Complementar, Consiliul a luat act de faptul cã implementarea sistemului digital integral de radiocomunicaþii mobile ”PhoenixÒ, destinat instituþiilor din domeniul apãrãrii, siguranþei naþionale ºi ordinii publice se realizeazã conform programelor stabilite.
La propunerea ministrului afacerilor externe, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a aprobat încetarea valabilitãþii convenþiilor privind legãturile telefonice ºi telegrafice internaþionale cifrate, încheiate în perioada 1958Ð1978 între Guvernul României ºi guvernele unor þãri din fostul Tratat de la Varºovia (U.R.S.S., Bulgaria, Polonia, Ungaria), precum ºi cu Guvernul R.P.D. Coreene. În consecinþã, s-a hotãrât ca Serviciul de Telecomunicaþii Speciale sã desfiinþeze legãturile de transmisiuni aflate în funcþiune în baza convenþiilor menþionate, dupã notificarea încetãrii valabilitãþii acestora.
Potrivit Legii nr. 73/1995 privind pregãtirea economiei ºi teritoriului pentru apãrare, Consiliul a analizat propunerile referitoare la _funcþionarea organelor de specialitate din structura autoritãþilor publice, administraþiei publice ºi a unor agenþi economici pentru ducerea la îndeplinire a atribuþiilor ce le revin în domeniul apãrãrii_ . Anticipând cã intensificarea procesului de restructurare economicã la nivel naþional dezvoltã noi sarcini ºi responsabilitãþi în planul apãrãrii siguranþei naþionale ºi ordinii publice, atât pe timp de pace, cât ºi la mobilizare ºi la rãzboi, Consiliul a aprobat o nouã _Listã a organelor de specialitate care funcþioneazã în structura organelor publice a autoritãþilor administraþiei publice ºi agenþilor economici, cãrora le revin sarcini deose-_
_bite pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã_ . Complementar au fost aprobate statele funcþiilor militare încadrate cu specialiºti detaºaþi de la instituþiile cu atribuþii în domeniile apãrãrii, ordinii publice ºi siguranþei naþionale, corespunzãtor atribuþiilor ce le revin.
Având în vedere importanþa protecþiei populaþiei, valorilor materiale ºi culturale naþionale, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a aprobat _Planul centralizator de evacuare în caz de dezastre_ , care prevede modalitãþile concrete de organizare ºi conducere a acþiunilor de evacuare, în diferite variante ºi ipoteze. În acelaºi timp a aprobat concepþia de înfiinþare a _Sistemului integrat de acþiune în caz de necesitate ºi pentru misiuni de cãutare-salvare_ ºi a cerut Ministerului Apãrãrii Naþionale ºi Ministerului Transporturilor sã elaboreze, împreunã cu Ministerul de Interne, Ministerul Sãnãtãþii ºi celelalte instituþii abilitate, proiectul detaliat al acestui sistem, iar Ministerului Finanþelor sã analizeze posibilitatea alocãrii sumelor necesare implementãrii acestuia, începând cu anul bugetar 2000.
Un domeniu important al activitãþi Consiliului Suprem - de Apãrare a Þãrii, în 1998, l-a constituit analizarea, avi zarea ºi aprobarea iniþiativelor ºi propunerilor de acþiuni - concrete în domeniul relaþiilor internaþionale militare, pre cum ºi evaluarea oportunitãþii participãrii unor unitãþi ºi subunitãþi ale Armatei României cu efective ºi tehnicã de luptã la misiuni, aplicaþii sau exerciþii comune cu unitãþi sau subunitãþi militare strãine, atât pe teritoriul naþional, cât ºi în afara þãrii.
Consecvent politicii României de afirmare ca factor de stabilitate zonalã, de participare activã la soluþionarea paºnicã a crizelor ºi de integrare în structurile politice, economice ºi de securitate europene ºi euroatlantice, pornind de la obligaþiile asumate de þara noastrã prin tratatele internaþionale în vigoare, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii ºi-a exprimat acordul pentru solicitarea aprobãrii Parlamentului, în vederea _participãrii unor efective cu tehnicã militarã la constituirea forþelor internaþionale destinate menþinerii pãcii sau în scopuri umanitare._
Astfel, la propunerea Ministerului Apãrãrii Naþionale, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a aprobat negocierea ºi semnarea documentelor privind: _participarea României la Brigada Multinaþionalã cu Capacitate de Luptã Ridicatã a Forþelor în Aºteptare (SHIRBRIG); Iniþiativa Þãrilor Central-Europene privind Cooperarea în Domeniul Menþinerii Pãcii (CENCOOP); Programul Individual de Parteneriat între România ºi NATO pentru 1998Ð2000; negocierea ºi semnarea Acordului cu privire la constituirea Forþei Multinaþionale de Pace în Sud-Estul Europei (MPFSEE) º.a._
În ºedinþa din 13.02.1998, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a evaluat punctele de vedere ale unor componente ale Sistemului Naþional de Apãrare, referitoare la solicitarea preliminatã de participare a României la _Forþa Multinaþionalã de Intervenþie în Irak_ , determinatã de nerespectarea de cãtre aceastã þarã a rezoluþiilor Consiliului de Securitate al O.N.U. privind inspectarea capacitãþilor sale militare de cãtre UNSCOM. Luând act de faptul cã o eventualã participare cu forþe combatante într-un conflict armat presupune, în mod inevitabil, asumarea unor riscuri la adresa efectivelor de militari români implicate, precum ºi ameninþãri de naturã nonmilitarã la adresa României, Consiliul a recomandat Guvernului sã
declare oficial sprijinul pentru soluþionarea crizei pe cale politico-diplomaticã ºi sã confirme disponibilitatea þãrii noastre de a participa, potrivit rezoluþiilor Consiliului de Securitate al O.N.U., la eventuale operaþiuni multinaþionale în sprijinul pãcii în zona Golfului Persic.
Totodatã s-a cerut Ministerului Apãrãrii Naþionale sã întreprindã mãsurile necesare pentru constituirea ºi pregãtirea unui detaºament militar multifuncþional destinat îndeplinirii misiunilor ce i-ar putea fi încredinþate în aceastã zonã.
În luna octombrie 1998, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a analizat propunerile de _mãsuri pentru prevenirea unor situaþii de naturã sã afecteze securitatea naþionalã ca urmare a agravãrii situaþiei din Kosovo_ . Subliniind cã amplificarea crizei politico-militare din spaþiul ex-iugoslav este de naturã sã potenþeze riscuri ºi ameninþãri directe la adresa securitãþii României, Consiliul a aprobat mãsurile luate de Ministerul Apãrãrii Naþionale pentru prevenirea surprinderii ºi creºterea capacitãþii de acþiune a forþelor armate ºi a hotãrât sã se solicite aprobarea Parlamentului pentru a permite accesul aeronavelor NATO în spaþiul aerian al României, în eventualitatea unor situaþii de urgenþã sau neprevãzute. Totodatã ºi-a însuºit propunerea de înfiinþare a unui detaºament mobil multifuncþional de sprijin umanitar care, la solicitare ºi cu aprobarea Parlamentului, sã fie în mãsurã sã participe la operaþiuni multinaþionale în aceastã zonã.
În acelaºi timp, a aprobat _participarea României cu un grup de observatori la misiunea O.S.C.E. de verificare la Kosovo ºi, respectiv, cu un avion militar AN-30 cu echipaj ºi dotare specificã, la misiunea de supraveghere aerianã din aceastã zonã._
Consiliul a analizat ºi aprobat _Studiul de interoperabilitate globalã în cadrul PfP/RomâniaÐ1998_ , care prezintã ansamblul realizãrilor þãrii noastre în cadrul procesului de planificare ºi analizã a Parteneriatului, raportat la obiectivele circumscrise misiunilor de menþinere a pãcii, cãutare, salvare ºi umanitare. Pentru realizarea standardelor de interoperabilitate propuse, s-a recomandat perfecþionarea sistemelor de conducere în armatã, optimizarea activitãþilor informaþionale ºi decizionale, dezvoltarea la parametrii de performanþã NATO a managementului traficului aerian ºi a infrastructurii logistice ale categoriilor de forþe ale armatei, realizarea capacitãþii de integrare a unitãþilor nominalizate pentru misiuni PfP conduse de Alianþa Nord-Atlanticã, dezvoltarea unor proceduri comune în domeniile comandã-control, comunicaþii, logistic º.a. Consiliul a aprobat prezentarea acestui document autoritãþilor NATO în vederea elaborãrii planurilor de parteneriat ale României pentru perioada 1998Ð2000. În perioada de referinþã au fost aprobate 3 noi acorduri militare de cooperare bilateralã cu S.U.A., Macedonia ºi Ucraina.
Activitãþile militare comune planificate ºi aprobate de Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii în 1998 au vizat, cu prioritate, creºterea asistenþei oferite de þãrile membre NATO la îmbunãtãþirea procesului de pregãtire profesionalã ºi de specialitate a militarilor români, dezvoltarea posibilitãþilor concrete de acþiuni în misiunile specifice NATO/PfP, crearea condiþiilor necesare pentru participarea la acþiuni PfP de cãutare-salvare ºi în cadrul Forþelor de Reacþie Rapidã, adaptarea bazei materiale de instrucþie, a infrastructurii ºi a suprastructurilor de apãrare la nivelul standardelor NATO.
În aceastã orientare, cu înºtiinþarea prealabilã a Parlamentului, Consiliul a aprobat 45 de _propuneri de par-_
_ticipare a unor unitãþi ale armatei cu efective ºi tehnicã de luptã la exerciþii, aplicaþii ºi antrenamente militare comune cu unitãþi ale altor state, în afara teritoriului României,_ respectiv, în Albania, Anglia, Belgia, Bosnia, Bulgaria, Canada, Danemarca, Germania, Grecia, Italia, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovenia, Spania, S.U.A., Turcia, Ucraina ºi Ungaria.
Totodatã ºi-a însuºit propunerile privind _organizarea în România a unor exerciþii cu duratã determinatã, la care sã participe efective militare strãine_ ºi a hotãrât sã se solicite aprobarea prealabilã a Parlamentului în acest sens.
Astfel, cu avizul Consiliului Suprem de Apãrare a Þãrii, în baza aprobãrii Parlamentului, în 1998 s-au _organizat ºi s-au desfãºurat în România douã exerciþii NATO/PfP,_ la care au participat cu efective militare ºi tehnicã de luptã din 10 þãri.
În acelaºi timp, au avut loc pe teritoriul naþional alte 33 de _activitãþi de pregãtire militarã comunã, în plan bilateral,_ cu unitãþi (subunitãþi) militare din Bulgaria, Cehia, Egipt, Franþa, Germania, Grecia, Israel, Italia, Iugoslavia, Olanda, Slovacia, S.U.A., Turcia, Ucraina ºi Ungaria.
Toate exerciþiile ºi antrenamentele desfãºurate în strãinãtate sau pe teritoriul naþional au fost circumscrise eforturilor de promovare a politicii þãrii noastre, de integrare în structurile de securitate euroatlantice ºi de îndeplinire a obiectivelor de interoperabilitate a Armatei României cu structurile NATO.
În context, a fost analizatã _activitatea Ministerului Apãrãrii Naþionale pentru punerea în aplicare a acordurilor ºi tratatelor pe linia controlului armamentelor_ la care România este parte. Cu aceastã ocazie a fost mandatatã delegaþia românã care a participat la _Reuniunea miniºtrilor apãrãrii, 16+1,_ din 23Ð25.11.1998 de la Bruxelles, sã prezinte punctul de vedere al þãrii noastre referitor la adaptarea Tratatului privind forþele convenþionale în Europa, în sensul cã prin aceasta nu se va bloca extinderea NATO spre Est, se vor asigura garanþii cã România va avea aceleaºi drepturi sã acceadã în NATO ca ºi celelalte þãri învecinate, iar la graniþa sa de est nu va fi dislocatã o cantitate mai mare de trupe strãine. Totodatã, s-a aprobat iniþiativa Ministerului Apãrãrii Naþionale privind elaborarea unui proiect de hotãrâre de guvern pentru _aplicarea unitarã a prevederilor tratatelor, acordurilor, convenþiilor ºi altor documente internaþionale, pe linia controlului armamentelor, creºterii încrederii ºi securitãþii, la care România este parte._
Potrivit competenþelor ce-i revin, Consiliul a analizat _rapoarte ºi informãri prezentate de conducãtori ai organelor administraþiei publice cu atribuþii în domeniile apãrãrii, siguranþei naþionale ºi ordinii publice_ ºi a dispus, de la caz la caz, aplicarea mãsurilor necesare.
Astfel, în luna februarie a analizat raportul ministrului de interne _privind asigurarea pazei militare la obiectivele de importanþã deosebitã._ Pentru înlãturarea neajunsurilor ºi disfuncþionalitãþilor existente în domeniu, membrii Consiliului au recomandat Guvernului României sã dispunã mãsuri imediate pentru recuperarea de cãtre Ministerul de Interne a debitelor de la beneficiarii de pazã militarã ºi pentru obligarea acestora sã realizeze, potrivit legii, amenajãrile necesare serviciului ºi subunitãþilor de pazã. De asemenea, a cerut Statului Major General sã analizeze posibilitatea asigurãrii necesarului de recruþi al Ministerului de Interne cu respectarea criteriilor de calitate prevãzute
pentru militarii care executã misiuni de pazã a obiectivelor de importanþã deosebitã.
Fiind informat despre _consecinþele fenomenului migraþiei ilegale în România,_ care au confirmat implicarea structurilor criminalitãþii organizate ºi a grupãrilor de tip mafiot în acþiuni ce pot constitui ameninþãri la adresa siguranþei naþionale, Consiliul a hotãrât constituirea unui colectiv de specialiºti, format din reprezentanþi ai Ministerului de Interne, Ministerului Apãrãrii Naþionale, Ministerului Afacerilor Externe, Serviciului Român de Informaþii ºi Serviciului de Informaþii Externe, care sã prezinte Guvernului României propuneri privind adoptarea unui set de acte normative pentru asigurarea cadrului organizatoric necesar limitãrii ºi contracarãrii migraþiei ilegale. Acelaºi colectiv a fost abilitat sã elaboreze ºi sã dea publicitãþii un material-sintezã referitor la cauzele, efectele ºi riscurile fenomenului migraþiei în România.
Întrunit în ºedinþã la 25 aprilie 1998, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a analizat _situaþia creatã de memorandumul adresat de 15 parlamentari ai Partidului România Mare anumitor instituþii ºi organizaþii_ internaþionale. S-a considerat cã afirmaþiile din acest document, potrivit cãrora în România instituþiile puterii sunt asociate cu structuri de tip mafiot, precum ºi acuzaþiile de corupþie aduse unor înalþi demnitari sunt neadevãrate ºi calomnioase. Constatând cã afirmaþiile acestor parlamentari, cuprinse în memorandum, aduc grave prejudicii intereselor României atât în plan intern, cât ºi internaþional, fiind de naturã sã afecteze siguranþa þãrii, imaginea ºi funcþionalitatea instituþiilor statului de drept, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a considerat cã este de datoria Parchetului de pe lângã Curtea Supremã de Justiþie sã cerceteze temeinicia acuzaþiilor din acest document, potrivit procedurilor legale, ºi sã ia mãsurile ce se impun. În acelaºi timp, s-a subliniat cã toate cercetãrile trebuie sã se desfãºoare într-o deplinã transparenþã, iar opinia publicã sã fie informatã cu rezultatele cercetãrilor. În context, Consiliul ºi-a reafirmat poziþia fermã conform cãreia nici o persoanã, indiferent de funcþia pe care o ocupã în societate, nu va fi protejatã dacã se va dovedi cã a încãlcat legile þãrii ºi nimãnui nu trebuie sã-i fie îngãduit sã defãimeze instituþiile statului fãrã a suporta rigorile legii.
La 8.05.1998, Consiliul a luat în discuþie problema contrabandei în România, constatând cã, prin amploarea ºi efectele sale, este de naturã sã submineze economia þãrii ºi sã punã în pericol siguranþa statului. În context, s-a apreciat cã inclusiv infracþiunea de contrabandã cu þigãri descoperitã pe Aeroportul Otopeni face parte dintr-o reþea autohtonã cu ramificaþii internaþionale. Pornind de la acest caz, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a analizat mecanismele contrabandei cu þigãri, fiind informat în legãturã cu filierele interne, metodele de operare ºi conexiunile externe ºi a apreciat cã daunele produse economiei naþionale sunt deosebit de mari, având în vedere cã numai cazurile descoperite în ultimii ºase ani confirmã pagube de peste 1.000 miliarde lei. S-a concluzionat cã amploarea fenomenului de contrabandã, în general, ºi a contrabandei cu þigãri, în special, nu ar fi cãpãtat astfel de dimensiuni fãrã implicarea directã a unor funcþionari din structurile administraþiei centrale sau locale. În consecinþã, Consiliul a cerut în mod imperativ tuturor instituþiilor cu atribuþii în domeniul combaterii contrabandei sã efectueze anchete interne, în scopul depistãrii oricãror persoane implicate, indiferent de funcþia pe care a ocupat-o anterior
ori o deþin actualmente în ierarhia statului, S-a hotãrât ca bazele militare aeriene, navale ºi terestre sã deserveascã numai activitãþile cu caracter militar, iar transporturile comerciale, inclusiv cele de tehnicã militarã, sã se efectueze în exclusivitate pe aeroporturi ºi porturi civile, cu respectarea regimului comercial civil. Totodatã, Consiliul a recomandat Guvernului un complex de mãsuri legislative, administrative ºi economico-financiare, inclusiv pe linia întãririi securitãþii graniþelor, care sã conducã la limitarea ºi neutralizarea contrabandei cu þigãri. În acelaºi scop, s-a recomandat intensificarea colaborãrii cu instituþiile specializate în lupta crimei organizate din Bulgaria, Turcia, Grecia ºi Republica Moldova.
_Analiza activitãþii firmelor de pazã ºi protecþie_ a scos în evidenþã cã, pe fondul unor disfuncþionalitãþi în aplicarea cadrului legislativ, unele dintre acestea întreprind acþiuni de culegere de informaþii, filaj, investigaþii, interceptãri ale convorbirilor telefonice ºi înregistrãri video, de recuperare a debitelor de la anumite persoane fizice ºi juridice, prin metode violente ºi ºantaj.
A rezultat, de asemenea, cã unele dintre aceste societãþi funcþioneazã pe principii paramilitare, se implicã în activitãþi de culegere de informaþii din domeniile economic, social, politic ºi militar, servind interese oculte ale unor cetãþeni români sau strãini ºi dispun de forþe umane ºi posibilitãþi tehnice deosebite, care le permit sã iniþieze acþiuni clandestine periculoase din punct de vedere al siguranþei naþionale ºi pot compromite instituþiile de stat abilitate prin lege în acest domeniu. S-a constatat cã, în marea majoritate a cazurilor, în aceste firme lucreazã cadre militare din fosta Securitate, iar o parte a angajaþilor sunt foºti ofiþeri ºi subofiþeri care ºi-au desfãºurat activitatea în Ministerul Apãrãrii Naþionale, Ministerul de Interne, Serviciul Român de Informaþii ºi Serviciul de Protecþie ºi Pazã, cu experienþã ºi disponibilitãþi deosebite în domeniul muncii de informaþii ºi contrainformaþii. În consecinþã, s-a solicitat Ministerului de Interne sã verifice modul în care s-a acordat dreptul de înfiinþare a acestor societãþi, iar în cazul în care se va constata încãlcarea prevederilor legale, sã se procedeze la suspendarea sau retragerea autorizaþiei de funcþionare ºi la sesizarea, de la caz la caz, a Parchetului, pentru începerea urmãririi penale ºi trimiterea în justiþie a celor vinovaþi.
Totodatã, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii a dispus ca serviciile de informaþii ale statului ºi structurile informative departamentale din Ministerul Apãrãrii Naþionale, Ministerul de Interne ºi Ministerul Justiþiei sã ia mãsurile necesare pentru prevenirea scurgerii de informaþii, prin întãrirea controlului intern ºi sancþionarea persoanelor din subordine care încalcã prevederile legale sau normele interne referitoare la apãrarea secretului.
În ºedinþa din 29 iunie 1998, Consiliul ºi-a exprimat disponibilitatea în legãturã cu _deconspirarea integralã a fostei Poliþii Politice_ ºi a apreciat cã finalizarea demersurilor privind adoptarea unei legi speciale în acest sens va crea premisele reformei instituþionale ºi morale a societãþii româneºti.
Într-o astfel de perspectivã, pentru consolidarea încrederii cetãþenilor României în instituþiile de apãrare, siguranþã naþionalã ºi ordine publicã, Consiliul a solicitat Ministerului Apãrãrii Naþionale, Ministerului de Interne, Serviciului Român de Informaþii ºi Serviciului de Informaþii Externe sã consulte toate documentele pe care le deþin cu privire la persoanele din componenþa sa Ñ Preºedintele
României, primul-ministru, ministrul de stat, ministrul apãrãrii naþionale, ministrul afacerilor externe, ministrul de interne, ministrul industriilor ºi comerþului, ºeful Statului Major General, directorul Serviciului Român de Informaþii, directorul Serviciului de Informaþii Externe ºi consilierul prezidenþial pentru apãrare ºi siguranþã naþionalã, pentru a se confirma cã nici unul dintre aceºti demnitari nu au avut vreo legãturã cu fosta Securitate, ca Poliþie Politicã. Considerând cã procesul de asanare moralã a þãrii trebuie sã se realizeze în deplin respect al legalitãþii ºi adevãrului, membrii Consiliului au hotãrât cã, în situaþia în care se va dovedi cã a existat o asemenea relaþie, persoana în cauzã va demisiona din funcþiile publice pe care le deþine.
La 6 iulie Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii s-a întrunit pentru _analizarea informaþiilor referitoare la investigaþiile efectuate în arhivele organelor de stat cu atribuþii în domeniul siguranþei naþionale_ privind persoanele din componenþa sa. Pe baza datelor prezentate de Serviciul Român de Informaþii, Serviciul de Informaþii Externe, Ministerul Apãrãrii Naþionale ºi Ministerul de Interne a rezultat cã nici unul din membrii Consiliului nu a avut legãturã cu fosta Securitate, ca Poliþie Politicã, în calitate de agent (lucrãtor operativ, inclusiv acoperit) sau colaborator (rezident, deþinãtor de locuinþã conspirativã, informator), nu a semnat angajamente de colaborare ºi nici nu a întocmit note informative pentru aceastã instituþie.
Luând act de datele prezentate de Ministerul Afacerilor Externe privitor la _necesitatea valorificãrii poziþiei geo-strategice a României,_ Consiliul a apreciat cã participarea þãrii noastre la fluxurile de hidrocarburi din zona Mãrii Caspice cãtre Europa Occidentalã va avea ca efect realizarea siguranþei energetice a þãrii pe termen mediu ºi lung, prin menþinerea sectorului petrolier naþional, crearea premiselor de dezvoltare a unei infrastructuri proprii de transport ºi
realizarea de investiþii pe componenta geograficã a ”drumului mãtãsiiÒ. Într-o astfel de perspectivã s-a estimat cã vor fi condiþii pentru punerea în valoare a ramurilor conexe prelucrãrii petrolului, respectiv petrochimia, industria de medicamente, industria de utilaje ºi echipamente petroliere ºi pentru consolidarea poziþiei þãrii noastre în cadrul sistemului european de transport.
Ca urmare, au fost aprobate propunerile de materializare a iniþiativelor privind includerea României în viitoarele trasee de transport al hidrocarburilor din bazinul Mãrii Caspice cãtre Europa Occidentalã. În acest sens, s-a hotãrât constituirea unui mecanism interministerial abilitat sã elaboreze o strategie adecvatã pentru punerea în practicã a deschiderilor realizate pânã în prezent, în vederea racordãrii þãrii noastre la fluxul energetic Marea Caspicã-Europa.
Corespunzãtor competenþelor ºi atribuþiilor conferite prin lege, Consiliul a avizat _numirea a 27 de ofiþeri în funcþii prevãzute în statele de organizare cu grad de general de armatã sau de general de corp de armatã_ (4 din Ministerul Apãrãrii Naþionale, 10 din Ministerul de Interne, 1 din Serviciul Român de Informaþii, 10 din Serviciul de Informaþii Externe ºi 2 din Serviciul de Telecomunicaþii Speciale). De asemenea, a aprobat _înaintarea în gradul urmãtor a 10 generali ºi amirali, participarea la examenul pentru acordarea gradului de general_ ºi, respectiv, _acordarea gradului de general de brigadã_ unui numãr de 7 colonei ºi comandori, toþi din Ministerul Apãrãrii Naþionale.
În anul 1998, Consiliul Suprem de Apãrare a Þãrii s-a întrunit în 10 ºedinþe ºi a analizat 141 de documente, adoptând 115 hotãrâri aferente domeniilor apãrãrii, siguranþei naþionale ºi ordinii publice, prezentate în anexa alãturatã.
Anexã la nr. C2/215 din 24.03.1999
**L I S T A**
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.