Lidia Barac

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul României nu susține această propunerea legislativă, deși apreciază preocuparea pentru o astfel de inițiativă legislativă foarte necesară pentru România.

Motivele ar fi următoarele:

După cum se știe, în scrisoarea cu Fondul Monetar Internațional se prevede că introducerea managementului privat al întreprinderilor publice nu trebuie să fie o măsură disparată, ci o componentă a unui ansamblu de măsuri care au ca scop îmbunătățirea guvernanței corporatiste a societăților de stat. Este motivul pentru care informez Senatul României că, și, evident, pe inițiatorii acestei propuneri legislative, s-a constituit un grup de lucru interministerial, coordonat de Ministerul Justiției, care deja a finalizat un proiect de lege privind guvernanța corporatistă a întreprinderilor de stat, care include și componenta manageri privați, care face obiectul reglementării despre care noi vorbim. Perspectiva este însă una mult mai largă.

Printre deficiențele acestei inițiative legislative identificăm vicii de constituționalitate, de tehnică legislativă și de corelație cu principii izvorâte din legi organice din acest domeniu.

Iată, domeniul de aplicare nu este suficient de clar, destinatarii normei par a fi nu numai societățile cu capital integral sau majoritar de stat, ci și obiectivele publice rămase în administrația autorităților centrale sau locale în urma finalizării unui contract de parteneriat public-privat. Or, în limbajul dreptului, nu găsim în niciun fel de clasificare această denumire de obiective. Care obiective?

Și, în egală măsură, sub acest aspect, propunerea legislativă nu se corelează, din punct de vedere al tehnicii legislative, cu terminologia utilizată de Codul civil, care tocmai a intrat în vigoare. Eu înțeleg că propunerea legislativă a fost inițiată în primăvara acestui an, dar acest lucru este foarte important.

Apoi, propunerea legislativă preconizează ca întreaga administrare a societății să fie transferată managerului. Prin această propunere de reglementare, textul contravine regulii de separație a administrării de conducerea executivă, statuată de Legea societăților comerciale, dar și de principiile privind guvernanța corporatistă.

La fel, procedura de selecție preconizată intră în conflict cu normele Legii-cadru nr. 31/1990, care prevede că doar persoanele fizice pot avea calitatea de director, respectiv administrator executiv al societăților comerciale.

Nu în ultimul rând, dar foarte important, aceeași procedură de selecție încalcă principiul liberei circulații a serviciilor în spațiul comunitar, întrucât impune deținerea de către candidați a unei adeverințe eliberate de o societate de consultanță în management, agreată de autoritatea publică ce organizează selecția. Nu putem fi în conflict cu dreptul Uniunii Europene.