Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·16 noiembrie 2011
Senatul · MO 136/2011 · 2011-11-16
Declarații politice și intervenții ale senatorilor: – Dumitru Oprea (PDL) – declarație politică având ca titlu „România trebuie să-și asume ferm controlul deficitelor”; – Gheorghe David (PDL) – declarație politică cu titlul „Contribuția substanțială din acest an a agriculturii la PIB-ul României”; – Doina Silistru (PSD) – declarație politică intitulată „Recensământul – confirmare a politicii decimării”; – Ioan Mang (PSD) – declarație politică având ca titlu „Bugetul pentru educație – bătaia de joc a Guvernului PDL”; – Augustin Daniel Humelnicu (PDL) – declarație politică cu titlul „România, la fel de departe de faliment ca și Norvegia sau Canada”; – Florin Mircea Andrei (PDL) – declarație politică intitulată „Ziua Internațională a Toleranței”; – Toader Mocanu (PDL) – declarație politică având ca titlu „Apel către o opoziție constructivă”; – Alexandru Mocanu (PDL) – declarație politică cu titlul „Cuplul și șutul în fund”; – Dorin Păran (PDL) – declarație politică având ca titlu „Ziua Mondială a Diabetului”; – Iulian Urban (PDL) – declarație politică intitulată „Dacă Guvernul își angajează răspunderea pe varianta de reducere a numărului de parlamentari ieșită luni din coaliție, va avea un vot mai puțin, de la mine”; – Petru Filip (PDL) – declarație politică având ca titlu „Prioritățile bugetului pe 2012”; – Sorin Constantin Lazăr (PSD) – declarație politică cu titlul „Moartea bunului-simț”; – Adrian Țuțuianu (PSD) – declarație politică având ca titlu „Traian Băsescu: trei episoade concrete privind desființarea statului de drept”; – Constantin Tămagă (PSD) – declarație politică intitulată „Recensământul – ce rușine!”; – Florin Constantinescu (PSD) – declarație politică având ca titlu „Starea economiei naționale și bugetul pe 2012”;
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru 19–20
· Declarații politice · adoptat
· Dezbatere proiect de lege
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 21–27 noiembrie 2011 20
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege
· Dezbatere proiect de lege · retrimis
· Dezbatere proiect de lege
18 discursuri
## Bună dimineața!
Îl invit pe domnul senator Dumitru Oprea să deschidă seria declarațiilor politice din această dimineață.
Domnul senator Dumitru Oprea – Grupul parlamentar al PDL.
Mulțumesc, domnule președinte.
Declarația de astăzi este intitulată „România trebuie să-și asume ferm controlul deficitelor”.
Continentul a reușit, în ultimă instanță, să întrevadă limanul stabilității. Spaima de haos a fost îndepărtată, iar piețele financiare s-au mai calmat, după luni de agonie. Însă totul este numai o soluție de moment, fiindcă focul datoriilor suverane încă arde mocnit, sub miliardele pompate în recapitalizarea băncilor. Așadar, Europa s-a salvat, dar doar pe termen foarte scurt și prin costuri imense, atât financiare, cât și morale.
Inconștiența unora este plătită din buzunarul public. Se creează un precedent periculos, iar eliminarea cauzelor dezastrului nu este încă certă. Stabilizarea este doar un prim pas. Presiunea socială și slăbiciunea politică din unele țări ar putea frâna adevăratele reforme. Germania și Franța nu vor putea salva la nesfârșit așa-zisele „PIIGS countries”. Or, tocmai aici este adevărata provocare a Uniunii Europene: cât de capabilă este să-și autoimpună noi strategii pentru o creștere sănătoasă?
Așadar, este nevoie de o adevărată unitate și solidaritate. Din fericire, ca un element pozitiv, recentul Consiliu European a demonstrat că și interesele noilor țări membre sunt luate în considerare. Menținerea expunerilor bancare în aceste state este un semn că vocea lor a fost ascultată, lucru care întărește stabilitatea și încrederea în perspective financiare mai bune, inclusiv în România, dublat de posibilitatea împrumuturilor externe la o dobândă rezonabilă.
Adevărata provocare abia acum începe. Problema deficitului bugetar este o rană veche și a țării noastre, mai ales că discursurile demagogilor nu încetează nici acum. De aceea, este nevoie să convenim reguli stabile și clare în această privință, iar dacă vă gândiți că este un lucru dificil, faimosul Warren Buffett ne oferă și soluția, și anume: dacă deficitul bugetar dintr-o țară trece de 3%, niciun parlamentar să nu mai aibă dreptul la un nou mandat.
Cert este că avem obligația cumpătării, proba de foc urmând să fie dată chiar anul viitor, atunci când ar fi de preferat ca toți politicienii să nu mai facă promisiuni care depășesc limitele unor constrângeri financiare imuabile. Vă mulțumesc.
Mulțumesc domnului senator Oprea.
Am să-l rog pe domnul senator Gheorghe David să prezinte declarația politică pe care a pregătit-o, iar pe
doamna senator Silistru să se pregătească pentru următoarea intervenție.
Domnul senator David – Grupul parlamentar al PDL.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Am să prezint o declarație politică nu foarte lungă, dar foarte importantă, pe care am intitulat-o „Contribuția substanțială din acest an a agriculturii la PIB-ul României”.
Ori de câte ori se vorbește despre relansarea economiei naționale, fie că o fac politicienii, economiștii sau alte personalități din țară ori străinătate, preocupați de așezarea României în procesul dezvoltării în conformitate cu potențialul material și uman de care dispune, agricultura este cel mai pomenit contribuabil la creșterea produsului intern brut.
Este o subliniere pe care, să recunoaștem, au făcut-o și strategii economiei de comandă, cu deosebirea că din gândirea lor lipsea cu desăvârșire ideea de competitivitate.
Repunerea în drepturi a celor năpăstuiți, prin retrocedarea pământurilor deținute cândva de ei ori de părinții lor, s-a dovedit a fi o măsură care, din păcate, nu a fost urmată de o politică menită să le stimuleze interesul pentru a-și cultiva ogorul, în așa fel încât să se apropie cât mai mult de performanțele înregistrate în țările cu potențial pedoclimatic similar. Acest lucru s-a putut vedea din faptul că, de la an la an, au crescut îngrijorător de mult suprafețele agricole – cu o pondere foarte ridicată a arabilului – rămase nelucrate.
Politicienii și, într-o mare măsură, și cei cărora le-a fost încredințată gestionarea acestei inestimabile avuții naționale s-au limitat la a constata fenomenul și la înșirarea măsurilor – de ei avute în vedere – pentru ieșirea de pe panta declinului.
Admiterea țării noastre în Uniunea Europeană ca membru cu drepturi depline, care a presupus asumarea obligativității alinierii la Politica Agricolă Comunitară – sunt cunoscute rigorile ei, deci nu este cazul să insist asupra lor –, s-a dovedit, prea încet, din păcate, a fi benefică. Împinși de la spate de acquis-ul comunitar, muștruluiți de reprezentanții Comisiei Europene pentru că nu ne respectăm obligațiile, că nu suntem consecvenți în ducerea la bun sfârșit a promisiunilor făcute fermierilor, intrați deja pe drumul consolidării economice, și micilor proprietari, în ciuda atâtor poticneli, s-a ajuns totuși ca, în ultimii trei-patru ani, agricultura să-și dovedească la modul real participarea la creșterea avuției economiei naționale.
Mulțumesc, domnule senator.
Doamna senator Doina Silistru – Grupul parlamentar al PSD, urmată de domnul senator Ioan Mang.
Mulțumesc, domnule președinte.
Mi-am intitulat declarația politică „Recensământul – confirmare a politicii decimării”.
Stimați colegi,
A venit și a trecut recensământul 2011, cu scandalurile și imperfecțiunile sale. Ne-au parvenit și primele rezultate și, chiar și în lipsa unor explicații științifice de natură sociologică, datele sunt cel puțin îngrijorătoare. Primele rezultate ale recensământului arată o scădere de peste două milioane de locuitori. Suntem, spune Institutul Național de Statistică, în jur de 19,6 milioane de locuitori.
La ultima mare numărătoare, în 2002, eram 21,8 milioane. Este o scădere de o amploare nebănuită chiar și de către specialiști. Dacă aceasta va continua pe aceleași coordonate, în mod cert putem susține că poporul român se va confrunta cu spectrul dispariției.
România a pierdut în ultimii 15 ani, potrivit statisticilor oficiale, peste 1,5 milioane de locuitori, responsabile fiind scăderea natalității, pe de o parte, și plecarea românilor în căutarea unui trai mai decent prin alte țări. De bine ce le era în țară, se înțelege! O treime din această pierdere este netă, fiindcă provine din reducerea masivă a natalității, deși nici celelalte două treimi nu produc mai puțină îngrijorare, fiindcă majoritatea celor care au plecat nu se vor mai întoarce înapoi.
În general, statele care cunosc natalități reduse sunt dezvoltate, țări care își compensează scăderea populației cu imigrația. În cazul României, emigrația accelerează efectele declinului nașterilor.
Ne întrebăm: unde vom ajunge? Previziunile sunt înfiorătoare. Centrul de Cercetări Demografice din România estimează că în 2050 vor fi mai puțin de 16,7 milioane de români, în timp ce estimările ONU vorbesc de o populație situată sub pragul de 15 milioane. Asta va duce la scăderea numărului celor apți de muncă, dar și la creșterea populației inactive într-un procent mult mai mare decât cel înregistrat în prezent.
Cum ne vom descurca într-o țară confruntată cu o astfel de situație, în care toate sistemele de protecție socială sunt puse la pământ, cu o populație îmbătrânită, în contextul unei economii de țară subdezvoltată? Nu vom risca atunci să clacăm social și instituțional în fața acestui fenomen?
Mulțumesc doamnei senator.
Domnul senator Ioan Mang – Grupul parlamentar al PSD.
Mulțumesc, domnule președinte.
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Bugetul pentru educație – bătaia de joc a Guvernului PDL.”
Stimate doamne și stimați domni,
În declarația mea politică de astăzi aș dori să mă refer la două probleme majore ale sistemului de educație din România: încălcarea Legii educației naționale de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, prin nealocarea celor 6% din PIB, și culpabilizarea cadrelor didactice de către același minister, acțiuni iresponsabile ce vor avea ca efect pe termen lung destructurarea sistemului național de învățământ.
Conform proiectului prezentat de Ministerul Finanțelor Publice, bugetul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului va fi diminuat în 2011 de la 8,92 miliarde de lei la 8,71 miliarde de lei. Ținând cont de cursul leu-euro, în 2012 bugetul prevăzut pentru educație va fi de circa două miliarde de euro, ceea ce reprezintă sub 2,5% din PIB, cel mai mic buget al educației din ultimii 20 de ani. Reamintesc faptul că în Legea educației, pe care Guvernul Boc și-a angajat răspunderea, se prevede foarte clar că, începând cu 1 ianuarie 2012, bugetul educației va fi de 6% din PIB. Avem deci o încălcare gravă și premeditată a legii chiar de către cei care au elaborat-o.
În principal, în proiectul de lege a bugetului, sunt preconizate reduceri ale sumelor aferente proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare și ale celor pentru finanțarea cheltuielilor de capital aferente unităților de învățământ preuniversitar de stat. Dacă în primul caz avem de-a face cu blocarea premeditată a investițiilor și a programelor europene, în cazul cheltuielilor de capital, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului se derobează mișelește de orice responsabilitate și aruncă în spinarea autorităților locale întregul efort financiar.
Argumentul Guvernului cum că aceste cheltuieli de capital se asigură cu precădere din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ este contrazis chiar de practica aceluiași Executiv, condus de Emil Boc. În anul 2011, bugetul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului a fost suplimentat din Fondul de rezervă al Guvernului cu 86,2 milioane de lei tocmai pentru finanțarea cheltuielilor de capital aferente unităților de învățământ preuniversitar, adică exact capitolul de unde se va tăia în 2012.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Întrebare de baraj, dacă mai sunt colegi sau colege care doresc să prezinte declarații politice în această dimineață.
Dacă nu mai sunt, am să rog liderii de grup să încerce să mobilizeze „trupele combatante” și să ne pregătim și pentru apel nominal.
Până când acest lucru se declanșează, doresc să informez plenul Senatului că următorii colegi au depus în scris declarațiile politice pregătite pentru astăzi:
– Grupul parlamentar al PDL – Augustin Daniel Humelnicu, Florin Mircea Andrei, Toader Mocanu, Alexandru Mocanu, Dorin Păran, Iulian Urban, Petru Filip;
– Grupul parlamentar al PSD – Sorin Constantin Lazăr, Adrian Țuțuianu, Constantin Tămagă, Florin Constantinescu, Iulian Bădescu, Șerban Constantin Valeca, Gheorghe Pop;
– Grupul parlamentar al PNL – Emilian Valentin Frâncu, Marius Petre Nicoară, Cornel Popa;
– Grupul parlamentar progresist – Sorin Serioja Chivu.
Declarația politică se intitulează „România, la fel de departe de faliment ca și Norvegia sau Canada”.
Onorat prezidiu,
Stimate doamne și stimați domni senatori,
În aceste zile, întreaga lume este din nou în fierbere din cauza unor state care sunt aproape de faliment și a căror intrare în incapacitate de plată ar avea consecințe grave asupra celorlalte țări. Grecia și Italia sunt doar două dintre statele apropiate nouă, iar agitația creată în jurul acestora pe piețele financiare contaminează și celelalte state din zona euro, care și ele sunt îngropate în datorii. Băncile nu mai acordă împrumuturi Greciei, care a ajuns, de exemplu, dependentă de țițeiul iranian, fiindcă nicio instituție financiară nu mai creditează Atena. Acesta era un lucru de așteptat, în condițiile în care datoria publică a Greciei este mai mare decât PIB-ul țării. Nici Italia nu stă foarte bine, datoria sa publică fiind de 118% comparativ cu produsul intern brut.
Am dat aceste două exemple pentru că nu o singură dată noi, cei din PDL, alături de Guvernul Boc, am fost acuzați că am îndatorat țara și că am adus-o în pragul falimentului. Am fost acuzați de colegii din PSD și PNL fără nicio analiză riguroasă, ci doar din politicianism ieftin. Putem demonstra contrariul bazându-ne pe un raport întocmit de una dintre cele mai puternice companii financiare ale lumii, UBS, instituție ce-și are sediul în una dintre cele mai imparțiale țări: Elveția. Analiza prezentată recent de UBS arată că România se află la același nivel cu Norvegia și Canada în ceea ce privește riscul de a intra în faliment. Și, așa cum știe toată lumea, Norvegia și Canada sunt considerate unele dintre statele cele mai sigure. Deci așa este apreciată și România de analiștii economici!
În timp ce creditorii nu mai au încredere că Grecia și Italia vor reuși să-și plătească datoriile, România este situată la același nivel cu Norvegia și Canada, având un grad de îndatorare publică comparativ cu PIB-ul de doar 35,3%. De altfel, în rândul celor 19 țări evaluate de UBS, România ocupă doar locul 17, cu un scor de 5,1, în condițiile în care cu cât poziția este mai în fruntea topului, cu atât situația este mai gravă. Iar în calcul, la întocmirea analizei, au fost luați mai mulți indicatori: datoria publică raportată la PIB, raportul creditelor față de depozitele bancare, care indică stresul bancar, precum și nivelul creditelor bancare față de PIB, acest indice arătând stresul pieței de credit. Afectarea pieței de creditare este importantă, pentru că asta înseamnă că marile companii pot avea probleme în a-și finanța datoriile.
Declarația politică este intitulată „Ziua Internațională a Toleranței”.
Domnule președinte,
Stimați colegi,
Astăzi este Ziua Internațională a Toleranței. Statele membre ale Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură au semnat, în data de 16 noiembrie 1995, Declarația Principiilor Toleranței, la Paris.
Toleranța este mai necesară astăzi, în lumea modernă, decât oricând. Este necesară atât între indivizi, cât și în cadrul familiei și al comunității. Trăim într-o vreme a mondializării economiei și a accelerării mobilității, comunicației, migrațiilor și deplasărilor de mare amploare ale populațiilor. Diversitatea caracterizează orice zonă a lumii și, de aceea, creșterea intoleranței și riscul confruntărilor constituie amenințări potențiale pentru orice regiune, conform articolului 3 din Declarația Principiilor Toleranței.
Ziua de 16 noiembrie a fost proclamată drept Ziua Internațională a Toleranței cu scopul de a mobiliza opinia publică în favoarea toleranței și a educației pentru toleranță.
Statele membre ONU sunt încurajate ca, în această zi, să organizeze programe și acțiuni prin care să își stimuleze cetățenii să aibă atitudini tolerante.
Sensul termenului juridic de toleranță a fost stabilit în Declarația Principiilor Toleranței, care a fost adoptată pe data de 16 noiembrie 1995 de către Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură. Articolul 1 al acestei declarații – numit emfatic „Sensul Toleranței” – definește cu exactitate ce trebuie să înțelegem noi, cetățeni ai societăților guvernate de regimuri democratice, prin toleranță.
Toleranța înseamnă respectul, acceptarea și aprecierea bogatei diversități, a culturilor lumii noastre, a formelor de expresie și a felurilor de a fi om. Toleranța nu este numai o datorie morală, dar și o cerință politică și juridică.
UNESCO ne impune să fim activi în promovarea toleranței în sensul declarației ei. Acest activism al nostru este „dictat”, „înainte de toate”, de recunoașterea de către noi a libertăților altora, adică activismul nostru civic nu trebuie dictat de nevoia de a ne apăra drepturile, de a ne promova interesele, ci de nevoia noastră de a apăra și promova libertățile, drepturile, interesele altora. Interesele altora sunt „înainte de toate”, deci interesele altora sunt puse de UNESCO și înaintea intereselor noastre. Cine sunt „noi” și cine sunt „alții” pentru fiecare țară semnatară? Cui îi impune UNESCO cerința juridică și politică, precum și datoria morală de a respecta, a accepta și a aprecia felurile altora de a fi om?
Declarația politică se intitulează „Apel către o opoziție constructivă”.
## Domnule președinte,
Doamnelor și domnilor senatori,
Ne aflăm într-un moment politic extrem de important pentru România, când ar trebui să ne concentrăm cu toții asupra unor lucruri esențiale pentru țară. În cazul nostru, evident, concentrarea trebuie să se îndrepte asupra proiectelor de lege care reformează statul și stimulează creșterea economică, toate acestea ducând la o stabilitate generală a țării.
În această perioadă, nu scandalurile de pe scena politică trebuie să reprezinte punctul major de interes pentru populație, nu scenariile create de mass-media, care, sigur, generează rating, dar nu și bunul mers al lucrurilor. Preocuparea noastră comună ar trebui să fie găsirea soluțiilor la rezolvarea problemelor românilor.
Din păcate, ceea ce se întâmplă în ultima perioadă în cadrul PSD tocmai acest deziderat nu îl îndeplinește. În PSD se dă acum o luptă pentru putere, după modelul bolșevic al schimbărilor din PCUS, între garda veche și lupii tineri. În plus, modul în care PSD l-a „executat” pe Mircea Geoană aduce aminte de procesele staliniste din anii ’50-’60, când acuzații nu erau lăsați să se apere, iar vinovăția era stabilită înainte de proces.
Prefer să mă opresc aici cu descrierea reală a situației, pentru că, așa cum spuneam la început, sunt alte lucruri mult mai importante în viață decât conflictele interne ale unui partid politic. Problema însă devine deranjantă când aceste „rufe se spală în public”, afectând și activitatea noastră parlamentară.
Mai exact, după ce că USL a blocat activitatea Senatului de curând, mai mult de o lună, acum ne-am trezit și cu PSD-ul care insistă pe o modalitate inedită de „înlocuire” a președintelui Geoană, arătând un vădit dispreț pentru Regulamentul acestei Camere și Constituția României. Iată astfel apărute premisele unor noi disfuncționalități ale activității parlamentare, în condițiile în care altceva e important acum pentru România, și mă refer în primul rând la bugetul pe anul 2012.
Din acest motiv, consider că trebuie lămurite în PSD cât mai repede aceste divergențe, care nu ne interesează, dar care ne pot afecta negativ, pentru a ne putea desfășura activitatea în zilele care au mai rămas până la sfârșitul anului așa cum ne cere Constituția.
Declarația politică este intitulată „Cuplul și șutul în fund”. Partea I: Cuplul
Prin anii ’70, inegalabilul Marin Sorescu a publicat poezia intitulată „Perechea”. Abia acum am realizat ce premoniție formidabilă a avut maestrul când a scris că lupul a format cu oaia un cuplu. Poetul n-a spus cine este lupul și cine este oaia, dar astăzi vedem bine că lupul – PSD a format un cuplu cu oaia – PNL!
Vă amintiți poezia?
Iat-o într-o variantă, să-i zicem, contemporană: „Oaia ce-a mâncat-o lupul A format cu el un cuplu. Și-au rămas un lup și-o oaie De povestea lumii-n ploaie. – Cum s-a-ntâmplat de te-a luat, Crine dragă? – M-a mâncat. – Victore, cum de-ai putut Să mânci Crinul? – Mi-a plăcut. Oaia ce-a mâncat-o lupul A format cu el un cuplu.”
Recent, Vladimir Tismăneanu spunea că cei care prevesteau o guvernare Ponta-Antonescu au subestimat un factor esențial în istorie: prostia! Mă rog, dacă vi se pare prea dur, ziceți-i lipsa inteligenței politice ori a inteligenței pur și simplu. Dar prostia, oricât de abil ar fi mascată, tot prostie rămâne.
Acum câteva luni, cuplul Ponta-Antonescu îl aveau pe Sorin Ovidiu Vîntu și mult vânt din pupa. Cu ce se ocupă Vîntu acum? În ce direcție bate vântul politicii românești acum?
Să-l tratezi pe Iliescu drept o cantitate neglijabilă în PSD este o probă de gravă, fatală și infantilă miopie. Înseamnă că n-ai înțeles în ce confrerie ai intrat și, atunci, îți meriți soarta. În cultura politică iliesciană, trădările sunt pedepsite nemilos. Să uiți că ai fost inventat de Adrian Năstase doar ca să te joci cu caizii este o altă eroare de dimensiuni galactice atunci când vrei să contezi în acel partid.
Cât îl privește pe atletul grobianismului steril, Crin Antonescu, el este un fel de factor derivat, un efect secundar, un epifenomen, efemer, fără greutate în trecut, fără idei în prezent și fără vocație în viitor. Apoi, lipsa de politețe elementară etalată din ce în ce mai des ține de un patologic deficit al bunului-simț. Personajul, cu a sa agresivă incontinență verbală, amintește de parabola-eseu a lui Marin Preda, din volumul „Imposibila întoarcere”, despre „neobosita inventivitate a tipului infect”. Se pregătește sub ochii noștri „revoluția lipsei de bun-simț”?
Declarația politică se intitulează „Ziua Mondială a Diabetului”.
Domnule președinte,
Stimați colegi,
În urmă cu două zile (14 noiembrie) a fost Ziua Mondială a Diabetului. Aceasta se sărbătorește la inițiativa Federației Internaționale de Diabet (IDF), cu sprijinul Organizației Mondiale a Sănătății.
Momentul este marcat, la nivel internațional, de toate asociațiile membre ale IDF, de furnizorii de servicii de sănătate, cât și de persoanele afectate de diabet, fiind cea mai mare campanie mondială de informare asupra diabetului.
Acest eveniment are ca scop oferirea unei mai bune informări persoanelor care suferă de diabet, reprezentând și o manieră de implicare și de informare a publicului, în general cei care au persoane apropiate care suferă de această boală, publicul larg, profesioniștii din domeniul sănătății și autoritățile publice.
În fiecare an, Ziua Mondială a Diabetului se concentrează pe o temă aparte. Din 2009 și în următorii patru ani, tema este prevenirea diabetului și educarea cu privire la acesta, scopul urmărit fiind de a oferi o înțelegere mai bună asupra diabetului pentru a-l putea controla mai bine. În această zi se prezintă publicului semnele timpurii de diabet și se informează cu privire la riscuri, oferind, de asemenea, îndrumări persoanelor care suferă deja de diabet despre cum să controleze boala.
Ce este trist însă este faptul că din analizele specialiștilor rezultă că până în anul 2025 numărul persoanelor afectate de diabet ar putea ajunge la 380 de milioane. În prezent, circa 250 de milioane de oameni suferă de această afecțiune în toată lumea, dintre care 55,2 milioane în Europa.
Ca și în cazul prevenției cancerului sau a bolilor cardiovasculare, în cazul diabetului ar trebui să se aplice regula celor 60 de minute: mai mult de 60 de minute pe zi pentru activitate fizică și mai puțin de 60 de minute pentru televizor, computer și jocuri video. Acesta ar fi un ideal care ne-ar menține sănătatea!
La nivelul județului Hunedoara, Direcția de Sănătate Publică a prezentat că în primele nouă luni ale acestui an au fost depistate aproximativ 20 de noi cazuri de diabet la copii de până în 14 ani, de șase ori mai multe decât în întreg anul 2010. Dacă anul trecut s-au înregistrat trei cazuri noi de diabet la copii sub 14 ani, în primele nouă luni ale acestui an au fost depistate 17 cazuri noi.
Declarația politică este intitulată „Dacă Guvernul își angajează răspunderea pe varianta de reducere a numărului de parlamentari ieșită luni din coaliție, va avea un vot mai puțin, de la mine”.
Varianta de așa-zisă reducere a numărului de parlamentari ieșită luni din coaliție, mai exact cea impusă de UDMR în fața unor negociatori ai PDL care sunt extrem de lipsiți de fermitate, este o încercare de păcălire, păcălire a dezideratului exprimat de români la referendumul din 2009,
când cetățenii au răspuns apelului președintelui Băsescu și au spus că vor maximum 300 de parlamentari și Parlament unicameral. Pur și simplu, să vii acum să spui că reduci numărul parlamentarilor cu 30 de deputați și 50 de senatori, adică o să ai 388 de parlamentari și Parlament cu două Camere, mi se pare o încercare de prostire în față a românilor și a președintelui Băsescu, iar eu, unul, nu voi vota așa ceva.
Nu ține nici eventualul argument vehiculat: „Dom’le, nu au vrut ungurii, ce să facem?” Păi ungurii nu vor nici regionalizare, nu vor nici ANI, DNA, nici Parlament unicameral, nimic! Și atunci, noi ce facem? Ce vor ei?
Ca să nu spun că în noua formă a Senatului, cu 89 de senatori, nimeni nu s-a gândit că această Cameră a Parlamentului nu va putea funcționa, pentru că ar însemna ca toate comisiile permanente să fie compuse din câte 3 sau 5 membri, cu volum de muncă egal cu cele de la Camera Deputaților. Iar electoral, singurul câștigător va fi... UDMR, care pe sistemul de alegere a câte maximum doi senatori pe județ se vor impune lejer în cel puțin 5 județe, astfel încât vor avea minimum 10 senatori, din cei 89, în viitorul Senat.
Păi asta vrem noi? Să nu respectăm ce au vrut cetățenii la referendum, să nu reducem Parlamentul la maximum 300 de membri, Parlament unicameral, dar, în plus, să ducem lejer UDMR la 12% în viitorul Legislativ? Un UDMR care se opune la tot și la toate și care creează tensiune în această dificilă guvernare?
Refuz să accept, așadar, această soluție degajată din coaliție. Atâta timp cât soluția nu se pliază pe ce au cerut românii la referendum, ea nu este o soluție și, în plus, nu avem de ce să facem cadouri electorale către UDMR, care coace planuri de distrugere a ANI.
Declarația politică se intitulează „Prioritățile bugetului pe 2012”.
Într-o perioadă de criză economică cu efecte devastatoare pe plan european, într-un moment în care cheltuielile statului trebuie eficientizate, într-un viitor în care veniturile la buget sunt incerte, construcția bugetului pe 2012 reprezintă o provocare politică extraordinară. Nu mai este nevoie să subliniez că filozofia generală a construcției bugetare este axată pe prudență.
Cine a citit cu atenție și a putut să lase interpretarea populistă la o parte a putut observa principalele obiective pe care construcția bugetului pe 2012 și le propune: menținerea angajamentului de a reduce deficitul bugetar la 1,9% din PIB în 2012, stimularea investițiilor și crearea de locuri de muncă, menținerea datoriei publice la un nivel sustenabil, restructurarea sistemului de cheltuieli publice, continuarea politicii de reducere și de prevenire a apariției de arierate, continuarea reformelor structurale, măsuri de îmbunătățire a administrației fiscale.
Câteva aspecte mi se par esențiale în filozofia construcției bugetare. Primul aspect este cel legat de investiții. Un semnal pozitiv în acest sens a fost dat de creșterea cuantumului investițiilor în total PIB. Cheltuielile de investiții pe anul 2012 sunt de 37,8 miliarde de lei, reprezentând 6,45% din PIB, în creștere cu peste două miliarde de lei față de anul 2011, din care 16,3 miliarde de lei – sume alocate proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, inclusiv cofinanțarea aferentă acestora.
Cel de-al doilea aspect este cel legat de sănătate. Creșterea fondurilor alocate Ministerului Sănătății, prin suplimentarea de la 4,82 miliarde de lei la 5,46 miliarde de lei, se datorează aplicării prevederilor art. 213 alin. (2) lit. h) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, potrivit cărora contribuția de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din pensii până în 740 de lei se suportă de la bugetul de stat. Sănătatea rămâne totuși un capitol important, care oricum este subfinanțat, chiar și cu această creștere de 0,6 miliarde de lei. Problema de fond nu este nici pe departe atinsă, însă reprezintă un semnal pozitiv.
Declarația politică este intitulată „Moartea bunului-simț”. Stimați colegi,
## Doamnelor și domnilor,
În România contemporană e criză de valori. Știu că, într-o formă sau alta, lucrul acesta l-ați mai auzit. Din păcate, l-am auzit și îl auzim cu toții, fără a face și efectiv ceva.
Trăim momentele în care tot ce era firesc pare că s-a răsturnat, iar anacronicul a devenit normal. Comportamentele noastre au suferit mutații nefaste și din ce în ce mai greu
am putea spune că ne regăsim, că societatea aceasta e și cea în care vrem să trăim.
De la mediile cele mai neînsemnate până la cele mai importante, gradul de neadaptare, de nesiguranța și disconfortul cresc.
De ce toate aceste lucruri, stimați colegi? Bunul-simț, o valoare în sine, cultivată cu grijă altădată și un reper pe care toți îl căutau, de la o zi la alta, am văzut că acesta dispare. Nu mai știm sau nu mai vrem să știm ce înseamnă bunulsimț. Într-o societate răsturnată, a avea sau a aștepta de la ceilalți așa ceva pare nu numai utopic, dar de-a dreptul o prostie.
Și stau și mă întreb: când oare ne-am alterat atât de tare? Când am devenit un popor cu totul alienat, căruia bunul-simț i-a fost extirpat? Cine este de vină și ce putem face?
Noi înșine, într-o lume pe care am transformat-o într-o junglă în care cel mai puternic supraviețuiește, am considerat bunul-simț inutil, desuet, ba chiar o valoare arhaică, ce nu ne mai ajută la nimic. Ne mai mirăm astfel că, atunci când această valoare dispare, totul se răstoarnă?
Cei care ar trebui să dea exemple s-au transformat ei înșiși în demonstrații pure de nimicire a bunului-simț. Alegem luptele intestine, lupta pentru putere, bani și funcții, unde bunul-simț e doar un balast de care vrei rapid să scapi. În școli, elevii râd la auzul lui, iar profesorii nu mai știu să găsească drumul spre a-i întoarce la el. În spitale, bunul-simț pare a fi dictat de cu totul altceva. În stradă, claxonăm furioși, ne grăbim și puțin ne mai pasă de... același bun-simț. Nu ne ajută să ajungem mai repede la serviciu, dimpotrivă.
Așa că, ușor-ușor, bunul-simț a fost înlocuit de interesul nostru meschin, de dorința de supraviețuire într-o lume aflată într-o uriașă criză identitară, de câștigul imediat și, pur și simplu, de crasa nepăsare. De la o generație la alta, se râde și mai tare când se reclamă bunul-simț.
Declarația politică se intitulează „Traian Băsescu: trei episoade concrete privind desființarea statului de drept”. Stimați colegi,
Mă întreb câte zeci de declarații politice trebuie să mai curgă sau câte sute de sesizări trebuie să mai treacă până ca Președintele României să înceteze să se mai comporte iresponsabil. E o întrebare legitimă, pe care mi-o pun ori de câte ori îl văd pe cel aflat în fruntea statului român dinamitând premeditat temeliile constituționale ale statului de drept în România.
Pentru Traian Băsescu a devenit aproape o normă să se comporte antidemocratic. E natura lui: acționează, gândește, respiră antidemocratic.
În decurs de numai câteva zile, a fost „eroul” a nu mai puțin de trei episoade de neconceput într-un stat de drept.
1. A ieșit, mai întâi, la Televiziunea publică și a început să critice Senatul pentru că nu-i aprobă legile după cum ar vrea el, căci asta înseamnă, în mintea președintelui, menirea Parlamentului: să execuți militărește ordinele sale.
Și ce nu aprobasem? Legea cu privire la crearea mecanismului de promovare și selectare a judecătorilor la cea mai înaltă instanță din sistemul judiciar, o lege care să-i permită intruziunea în sistemul juridic prin influențarea directă a numirilor la Înalta Curte de Casație și Justiție. Pentru acest motiv, pentru că ne-am opus unei încălcări grosolane a separației puterilor în stat și a atribuțiilor CSM, Traian Băsescu a izbucnit nervos.
Ori Legea asistenței sociale, care desăvârșește sărăcirea absolută a unei părți importante din populația României, act normativ ce s-a dorit a fi adoptat din nou în Camera Deputaților, prin fraudă, în numele unei iluzorii și periculoase reforme a statului.
· procedural
1 discurs
<chair narration>
#652322. La puțin timp după ce s-a răcorit cu jignirile aduse Senatului, președintele a bifat un nou derapaj de la democrație. Prezent la reuniunea Comisiei de monitorizare a progreselor realizate de România în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției, el a lansat un atac de-a dreptul iresponsabil la adresa justiției și a statului de drept.
A declarat, de pildă, că judecătorii care au pronunțat hotărâri pentru plata drepturilor salariale și a unor pensii trebuie să indice și sursa de finanțare. O afirmație abuzivă, atâta vreme cât judecătorul examinează speța, în cazul de față nerespectarea acestor drepturi, dar nu are și obligația de a calcula dacă și în ce măsură cel care se face vinovat are și sursele pentru plata daunelor provocate.
Traian Băsescu este atât de limitat sau atât de toxic, încât nu poate sau nu vrea să priceapă că și statul, la rândul lui, este supus legilor și normelor constituționale și nu poate încălca legea fără să fie sancționat, că hotărârile judecătorești sunt pronunțate în temeiul unor legi pe care se află și semnătura președintelui sau că nerespectarea actului de justiție și instigarea la nerespectarea actului de justiție – ce face el în mod constant – atrag repercusiuni tot prin lege stabilite.
Poate ar fi fost mai potrivit ca președintele să-și îndrepte furia către propriul Guvern, unicul vinovat pentru abuzurile reclamate de români în instanță și condamnate ca atare. Poate ar fi fost mai potrivit ca președintele să nu le ceară judecătorilor bani pentru plata acestor despăgubiri, ci prietenilor săi din PDL, responsabili pentru gestionarea frauduloasă a bugetului național. Din nefericire, singurul lucru pe care l-a exprimat Băsescu a fost retorica prostească: „de unde bani?”.
Îi transmitem totuși câteva surse de finanțare: veniturile uriașe încasate de asfaltatorii din țara cu o infrastructură la pământ, sălile de sport, bazinele de înot și patinoarele din localități fără apă și canalizare, cele peste 500 de milioane de euro care au fost cheltuite pentru falimentarul recensământ al populației și al locuințelor 2011 sau marea evaziune fiscală de care nimeni nu se atinge de șapte ani, cu largul concurs al instituțiilor abilitate.
„Mesajul meu – a mai spus Băsescu în cadrul aceleiași întruniri – este legat de respectarea echilibrului constituțional între puterile statului.” Adică personajul care încalcă flagrant și abuziv prevederi constituționale fundamentale, care tocmai atunci, cu câteva secunde înainte, le dădea ordine judecătorilor despre cum să se pronunțe, are cutezanța să vorbească senin despre respectarea echilibrului constituțional pe care tocmai îl desființase. Absolut halucinant!
· procedural · adoptat
17 discursuri
Declarația politică este intitulată „Recensământul – ce rușine!”.
S-ar putea să mă înșel, dar eu, până la această dată, nu am auzit și nici nu am văzut vreo informare oficială din partea Institutului Național de Statistică despre încheierea recensământului. Și nici nu știu în ce fel vor fi validate rezultatele recensământului, din moment ce s-au semnalat – nu fără temei – atâtea nereguli.
Cea mai ciudată dintre ele, ca să folosesc un eufemism, s-a înregistrat în Capitală, unde numărătoarea populației s-a oprit, spune INS, la 31 octombrie, la o cifră sub două milioane de locuitori. Mi se pare incredibil. Există estimări ale poliției care arată că în București ar trăi aproape 3 milioane de oameni, inclusiv persoanele fără acte, dar și acestea ar fi trebuit recenzate.
Cum s-a ajuns în această situație și ce se va întâmpla cu persoanele nerecenzate? Nimic, vor rămâne pur și simplu nerecenzate, iar numărătoarea finală, foarte departe de adevăr. Iată cum o acțiune necesară și de nimeni contestată, care se face o dată la 10 ani, se finalizează lamentabil, în cea mai pură tradiție românească. Și pentru această bătaie de joc s-au cheltuit, după cum știu, 50 de milioane de euro din banii noștri.
Scopul recensământului populației și al locuințelor a fost acela de a se obține informații cât mai exacte despre numărul populației, distribuția sa teritorială și structura demografică și socioeconomică a acesteia, elemente absolut necesare – spune chiar INS – în sistemul statistic al oricărui stat. De acord! Și ce-a reușit INS să facă? Un haos total, o comunicare catastrofală și procentaje jenante de participare, care arată, toate acestea, că recensământul a fost un demers ratat. Numai în București există sute de mii de persoane care nu au fost luate în evidență, dar la nivelul întregii țări?
Datele colectate vor sta la baza politicilor economice și sociale – spune același INS – ale statului român pe următorii 10 ani. Și ce-a făcut INS ca datele să fie corecte? A amenințat populația cu obligativitatea declarării CNP-ului. Nu am auzit nici până în ziua de azi vreo explicație oficială coerentă referitoare la necesitatea colectării acestei informații.
Ceea ce s-a întâmplat este pur și simplu scandalos. Autoritățile i-au îndemnat pe românii neînregistrați să se autorecenzeze. Dar câți au această posibilitate? În țara vecină, Ungaria, au apărut probleme similare, dar acolo factorii responsabili au prelungit perioada de recenzare cu o săptămână. Nu se putea și la noi?
Ceea ce s-a vrut a fi cel mai cuprinzător și documentat studiu al populației și al locuințelor s-a dovedit un fiasco total. Responsabili? Nimeni. Toți dau vina unii pe alții, INS pe autoritățile locale, iar primăriile pe statisticieni. Nimeni nu este tras la răspundere. Sute de mii de români nu se vor regăsi în rezultatele finale, iar asta s-a întâmplat din prostie și nepăsare.
Mai poate cineva să creadă în rezultatele acestui studiu?
Declarația politică se intitulează „Starea economiei naționale și bugetul pe 2012”. Doamnelor și domnilor,
Stimați colegi,
În sfârșit, Guvernul a catadicsit să prezinte proiectul bugetului pe 2012. Așa cum au relatat în acest weekend și reprezentanții presei, bugetul pe 2012 este destul de anapoda realizat. Unele domenii, prioritare pentru societatea românească, primesc mai puțini bani decât altele, cu importanță mai mică.
Datele esențiale ale proiectului de buget pe 2012 sunt: deficit – 17,1 miliarde de lei, venituri – 95,65 miliarde de lei, în creștere cu 13,5% față de veniturile din 2011, cheltuieli de 112,8 miliarde de lei, egale cu cele din 2011.
Veniturile ar urma să crească cu circa 4 miliarde de euro din creșterea PIB prognozată pe anul următor. Concret, Guvernul Boc mizează anul viitor pe creșterea veniturilor cu 7%, în condițiile menținerii cotei unice la 16% și a TVA la 24%, în scenariul unei creșteri economice pozitive de circa 2% și al îmbunătățirii colectării și absorbției fondurilor europene. De altfel, se contează pe o creștere a încasărilor din TVA cu 3 miliarde de lei față de 2011 și pe o creștere a încasărilor din accize cu 1,2 miliarde de lei față de acest an.
Dar să nu mai vorbim de date concrete pe care, oricum, nimeni nu le respectă, să vorbim despre inadvertențele vizibile din cadrul proiectului de buget. Există câteva dume de-a dreptul ilare.
În mod original, autoritățile nu mai mizează acum pe o singură cifră privind creșterea economică, ci includ un interval preluat de la FMI, respectiv de 1,8-2,3%. În raportul la buget nu este precizat cursul de schimb pe care se fundamentează proiectul de buget.
Referindu-ne la cheltuielile pentru investiții, constatăm că este prezentată în premieră o structură a acestor costuri pe cele patru categorii – cheltuieli de capital, cheltuieli aferente
programelor cu finanțare rambursabilă, proiecte cu finanțare din fonduri europene nerambursabile și alte transferuri de natura investițiilor – ca pondere în PIB.
Garanțiile guvernamentale sunt setate la 10 miliarde de lei, aproape cât în 2009 și 2010 împreună. Scad subvențiile pentru companii, ceea ce arată diminuarea intervenției statului în economie, se urmărește înlocuirea treptată a subvențiilor de la buget acordate sectorului agricol cu fonduri primite din partea Uniunii Europene.
Declarația politică este intitulată „Isteria cauciucurilor de iarnă”.
Stimați colegi,
Doamnelor și domnilor,
Este bine știut faptul că România o duce din isterie în isterie. Cum se mai dă câte o lege cu implicații la scară majoră, cum românul intră în panică, face forumuri în piață și discută preocupat pe la colțuri.
Mai nou, că tot „iarna nu e ca vara”, orice român dotat cu câte un autoturism aleargă prin târguri și oboare să-și achiziționeze obligatoriile cauciucuri de iarnă, nu care cumva să fie prins și amendat. După ce că face eforturi financiare serioase, rupând din cadoul de Crăciun al copilului, o amendă mai lipsește, ca să circule iarna cu autobuzul.
Toate bune și frumoase. Departe de mine de a critica proiectul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, care, după cum știți, este foarte activ și preocupat de numeroasele autostrăzi ale țării.
Nici măcar nu vreau să vorbesc despre populismul măsurii. Admir inițiativa ministerului, susținut atât de puternic de Guvern, dar am și eu, ca orice român dotat cu mașină și preocupat de respectarea legii, o nelămurire. Dacă tot mai e puțin și folosim în loc de stemă sigla PDL, de ce să nu se ia grabnic măsura să se scrie și pe cauciucurile de iarnă același lucru?
Până la urmă, „RMA Severe Snow Conditions Rated” sună sec, și nici măcar nu e neaoș românesc, stârnind confuzii. Gândiți-vă ce frumos și clar ar suna „PDL”. Așa, am da și Cezarului ce-i al Cezarului, oferindu-ne mulțumirea sinceră pentru actualii guvernanți, ce au învățat de mici că nu te joci cu iarna. Iar dacă bocancii lor atât de puternici intră în orice, de ce nu ar face-o și cauciucurile?
Însoțesc, stimați colegi, declarația mea de interpelarea adresată ministrului transporturilor și infrastructurii, cât și premierului. Asta, ca să nu mai fim criticați că noi, opoziția, nu sprijinim puterea în eforturile lor continue, pline de curaj nebun, de a proteja cetățeanul în lunga iarnă pedelistă.
Vă mulțumesc.
Declarația politică se intitulează „Între democrație și talibanism”.
Stimate doamne și stimați domni,
Într-o declarație pe care am făcut-o în primăvară spuneam:
„Facem reformă, ieșim din criză... ba nu!..., aproape ieșim din recesiune. Cuvinte înșiruite de cei care ne guvernează, cuvinte lipsite de substanță, care nu mai interesează pe nimeni. De aproape doi ani, am atras atenția, cu toată bunacredință, premierului că adevăratele sale preocupări trebuie să fie: locurile de muncă, eliminarea sărăciei, creșterea productivității muncii, cercetarea, educația și sănătatea. Nimic din toate acestea nu au atras atenția guvernanților, ba mai mult, la majoritatea interpelărilor și întrebărilor am primit răspunsuri politicianiste, unele semnate de secretari de stat, care dovedesc o lipsă de profesionalism jenantă. La toate acestea nu am considerat necesar să răspund cu aceeași monedă, deoarece ar fi fost descalificant.”
Iată că, după mai mult de o jumătate de an, atitudinea guvernanților față de popor se înrăutățește. După ce ne-au explicat că ei fac totul în această țară pentru că trebuie, de fapt, pentru că așa vor ei, care sunt la putere, după ce au „talibanizat” discursul public, deoarece dețineau puterea, iată că, începând cu luna septembrie, în Senatul țării, când opoziția parlamentară a devenit mai fermă, „portocaliii” și-au adus aminte de cuvântul „dialog”, iată că premierul își aduce aminte de regulile democratice și ale parlamentarismului, încercând să dea vina pe opoziție când vine vorba de trecerea unor legi nepopulare cu două treimi din voturi – apropo, de ce oare nu are curajul să își asume răspunderea guvernamentală pe aceste proiecte, așa cum a făcut-o de nenumărate ori? –, și îi trimite pe ziariști la liderii opoziției să răspundă în locul său întrebărilor acestora.
Măsurile aberante impuse cu „talibanism”, ca scăderea continuă a salariilor și a pensiilor, limitarea continuă a locurilor de muncă, împrumuturile externe care cresc continuu, închiderea școlilor și a spitalelor, eliminarea ajutoarelor sociale pentru persoanele nevoiașe, lipsa oricărei măsuri de creștere economică și a numărului locurilor de muncă, au condus la o scădere în sondaje a actualei coaliții și, atunci, aceasta solicită, prin mijloace de acum democratice, după trei ani, un dialog cu opoziția, ca să impună niște soluții limitative cum ar fi: modificări constituționale, comasarea alegerilor, votul electronic, blocarea posturilor din administrație și alte tăieri de tot felul.
Declarația politică este intitulată „Și Boc, și Băsescu ar trebui să devină colegi de celulă cu Apostu”.
Stimate colege,
## Stimați colegi,
Trăim vremuri mârșave, vremuri în care democrația și libertatea pentru care unii au murit în decembrie 1989 sunt vândute pe un pumn de parale, că au devenit brusc prea scumpe, vremuri în care cei care conduc România, în loc să facă ceva concret pentru a stimula economia, preferă să se împrumute pe spinarea românilor, pe spinarea copiilor noștri, pentru a plăti pensiile și salariile oricum tăiate.
Siderant este că Guvernul, bazându-se pe nimic altceva decât pe împrumuturile externe, se lansează în tot felul de declarații elucubrante privind creșterea economică din 2012. Despre ce creștere economică poate fi vorba, de vreme ce tot mai mulți români au rămas fără un loc de muncă, de vreme ce tot mai mulți oameni ajung în pragul sărăciei extreme și puterea de cumpărare a scăzut amețitor?
Trăim, stimații mei, vremurile concedierilor în masă, vremurile exploziei datoriilor externe, toate pentru ca mâna de cățelandri hămesiți adunați în jurul puterii portocalii să se ghiftuiască și să fure cu nesaț în continuare. Trăim vremuri în care corupția și furtul sunt premiate cu bani grei din avutul public. Traian Băsescu se lăuda mai zilele trecute pe la TVR că este un om informat, și el, și premierul. De șase luni spune dumnealui că știa ce se petrece la Cluj. Ei, aș! Domnia Sa e fie modest, fie amețit. O fi încurcat lunile cu anii...
Să credem oare că Serviciile Secrete ale președintelui sunt atât de ruginite? Să fim chiar atât de naivi?
Dar hai să credem că până acum vreo șase luni Băsescu și Boc erau neștiutori și imaculați în chestiunea Apostu. Totuși, ce au ales să facă după aceea? În condițiile în care Boc știa despre corupția de la Cluj, el a ales „să admonesteze” „precaut” administrația locală de acolo cu 3,39 milioane de lei, din care 2,68 milioane de lei (78,9%) au fost direcționate spre localități cu primari PDL. A ales să devină complice la delapidarea banului public. Poate totul ar fi decurs ca până acum, lin și fără probleme, dar Apostu are o problemă majoră, i s-a aruncat și lui un os de ros, pe sistemul „dă și tu ce poți”, și dumnealui a făcut eroarea de a lua totul mult prea personal și nu a împărțit cu nimeni nimic. Cum ai putea să împarți trei excursii, câteva hăinuțe de la mall și alte câteva bunuri în natură cu tot partidul-caracatiță? Pentru mine, cam aceasta ar fi cheia în care aș putea interpreta „marile acte” de „mare justiție” de la Cluj.
Declarația politică este intitulată „A comasa sau a nu comasa?”.
O nouă întâlnire PDL-istă a avut loc de curând la Vila Lac. Scopul întâlnirii a fost de a se negocia în cadrul Coaliției guvernamentale comasarea alegerilor, pe care democratliberalii le vor organizate în noiembrie anul viitor, și modificarea sistemului de vot, oferta finală fiind 65% uninominal și 35% pe listă.
Premierul Emil Boc a declarat că PDL le cere partenerilor de coaliție să-și precizeze pozițiile pe temele politice majore de pe agendă: Parlament unicameral, reducerea numărului de parlamentari, revizuirea Constituției, regionalizare și comasarea alegerilor.
În loc să se discute despre problemele importante aflate pe agenda cetățeanului – lipsa locurilor de muncă, plecarea investitorilor, scăderea puterii de cumpărare a pensionarilor, dezordinea din sistemul de sănătate și din domeniul educației etc. –, premierul își invită colegii să discute problemele electorale, ba mai mult, continuă, în zilele următoare, să împartă discreționar, prin capitole bugetare, „fonduri” la diverși apropiați pe criterii de cumetrie.
Bugetul țării se alcătuiește, se pare, pe genunchi, în funcție de cât de apropiat este un lider local de cei care stau la Cotroceni sau la Palatul Victoria, și nu în funcție de interesele țării.
Avem oare acum nevoie de regionalizare? Este oare posibilă schimbarea Constituției? Acestea sunt teme parazite, care încearcă să deturneze atenția opiniei publice de la jafurile la care este supusă România – cazul de la Cluj este poate cel mai elocvent, și nu pentru că este ultimul pe lista unui lung șir de potentați PDL-iști corupți. Ne așteaptă o perioadă grea, bugetul închegat în pripă va fi dezbătut zile întregi de Camerele reunite, parlamentarii puterii având ca misiune să îl adopte în cel mai scurt timp.
În mod surprinzător, a apărut însă un element care va da multe bătăi de cap guvernanților. La insistențele mele, s-a acceptat votul electronic și s-au confecționat cartelele de vot, care vor face imposibil ca doamna Roberta Anastase să stabilească ochiometric că 80 = 170.
De aceea, s-ar putea ca multe dintre amendamentele opoziției să treacă și trupele portocalii vor fi obligate să stea ore întregi consemnate la locul de muncă. Adio țigări pe hol, adio somn de voie prin cotloanele Parlamentului, parlamentarii puterii vor trebui să fie prezenți non-stop la dezbateri. Dat fiind faptul că tot vor chinui țara printr-un buget de austeritate, e bine că se vor chinui câteva zile și ei, ca să aducă bugetul la forma dorită.
Declarația politică se intitulează „Așteptând demisia lui Emil Boc”.
În ultima perioadă, s-au succedat cu repeziciune cazurile de corupție în rândul funcționarilor numiți de PDL, mai mici sau mai mari, așa încât s-a creat un fond de așteptare. Suntem curioși cu toții să vedem pe cine au mai prins, cine și ce a mai vorbit la telefon despre afacerile personale pe banii statului sau ce mare șef de instituție a mai strâns bani pentru partid din donațiile angajaților. Autoritățile de cercetare, cu intenție sau nu, au realizat un serial al acestor prinderi spectaculoase, în care fiecare episod este mai palpitant decât precedentul.
Cazul ultim, de la Cluj, dezvăluie o dată în plus, dacă mai era nevoie, încrengătura complicată și urâtă prin care acest partid face rost de bani sau prin care membrii săi se îmbogățesc peste noapte. Noi am tot spus-o în repetate rânduri, însă fără ecou. Arestările însă fac o impresie puternică și mențin atenția publică.
Nu știu însă cât de atenți au fost cetățenii României la comentariile președintelui Traian Băsescu referitoare la acest caz. Domnia Sa a vorbit despre faptul că se știau lucrurile acestea înainte de arestarea celor doi. Declarația este periculoasă, indiferent de sensul pe care i-l dăm. Dacă raportul de cercetare sau informațiile din dosar i-au fost predate, este grav, președintele întărind cu bună știință impresia că are control asupra activității de cercetare penală. Dacă știau partidul și Emil Boc înainte de a intra cazul în vizorul autorităților, este la fel de grav, pentru că a fost tolerat și, de ce nu, încurajat în acest tip de acțiune, caz în care aștept demisia premierului Emil Boc, cel care i-a făcut campanie electorală edilului de la Cluj, care l-a susținut și promovat și care a garantat în fața clujenilor pentru el.
Vă mulțumesc.
Declarația politică se intitulează „Țara tăierilor de panglică și a drumurilor proaste”.
Cineva străin care ar privi știrile din România pentru câteva zile ar putea crede că aici curge lapte și miere, judecând după câte tăieri de panglică face Guvernul Boc. Fiecare deschidere de șantier este un motiv de sărbătoare, fiecare vizită pe șantier este un prilej de campanie electorală.
Partea proastă este că drumurile pe care le tot anunță sau le inaugurează nu duc nicăieri sau, mai rău, se încăpățânează să rămână la stadiul de șantier.
Între timp, noi continuăm să circulăm pe aceleași drumuri accidentate, peticite și cu promisiunea modernizării, urmărind la televizor noi și noi inaugurări și bucuria ciudată manifestată de guvernanți la fiecare metru de asfalt.
Am obosit întrebând despre stadiul autostrăzii în județul Bihor. Am obosit făcând drumuri la Ministerul Transporturilor sau organizând întâlniri cu autoritățile și cu toți cei interesați de subiect. Răspunsul este același: este o prioritate importantă, se caută soluții de finanțare și se va face... când? – este o altă discuție.
Grav este că n-au avansat în niciun fel nici lucrările de mai mică amploare, la centuri ocolitoare sau drumuri naționale care tranzitează județul, ceea ce mă face să regret că PDL n-a găsit un premier din județul Bihor, ca să își orienteze aici prioritățile, așa cum face în mod evident Emil Boc cu județul Cluj.
Din păcate, eforturile sale, evident electorale, nu-i ajută prea mult nici pe clujeni, care ar vrea și ei să meargă pe autostradă până la București sau măcar până la Brașov sau Sibiu, nu până la Turda.
Aș prefera, așadar, să văd mai puțin fast și mai puține inaugurări, dar mai mulți kilometri de drumuri reparate, asfaltate sau construite.
Declarația politică se intitulează „Românii și România au nevoie de soluții. Conștiința socială și politică”.
„Viitorul este suma pașilor pe care-i faceți, inclusiv ai celor mici, ignorați sau luați în râs.” (Henri Coandă) Stimați colegi,
Doamnelor și domnilor,
Mă aflu în fața dumneavoastră pentru a vă supune atenției un subiect extrem de grav, și anume lipsa de dialog – la toate nivelurile, în orice domeniu și în toate structurile. Este vorba, mai cu seamă, de dialogul social, de acel dialog transparent, deschis, fără restricții, fără interese de partid ori personale, este vorba de dialogul constructiv, având drept unic scop interesele unei comunități și, de ce să n-o spunem, interesul național.
Indiferent de culoarea politică a fiecăruia dintre noi, am sesizat inadvertențe, disjuncții și disfuncționalități la nivelul comunicării bidirecționale dintre instituțiile statului și cetățean, dintre societatea civilă și mediul politic. România are nevoie de stabilitate politică și acest lucru nu se poate face decât prin crearea unui spațiu de dezbatere, a unui cadru propice comunicării, iar implicarea, dincolo de orice înregimentare politică, este cel mai important proces care poate genera reformarea în societatea românească.
Noi, membrii UNPR, am vorbit întotdeauna deschis despre proiectele noastre, despre acțiunile noastre și, în acest fel, am aflat și dorințele oamenilor, nevoile lor, care sunt așteptările lor de la noi.
Românii sunt oameni cu voință, cu inițiativă, oameni care știu să-și asume responsabilități și știu să fie solidari atunci când este cazul. Păstrându-și intactă onoarea, spiritul combativ în apărarea intereselor națiunii și făcând sacrificii pentru progresul patriei, poporul român a putut evita dezastrul economic declanșat de criza economico-financiară. |Guvernul a trebuit să ia măsuri dure, nepopulare, dar|Belacurencu Trifon|absent| |---|---|---| |menii au înțeles că aceasta este unica soluție viabilă și au|Berca Gabriel|absent| |âns rândurile în jurul celor care și-au asumat aceste|Berceanu Radu Mircea|absent| |suri, fiindcă solidaritatea și responsabilitatea socială nu|Bîgiu Marian Cristinel|absent| |t vorbe în vânt, atunci când este vorba de implicare la|Bîrlea Gheorghe|absent| |e nivel.|Blaga Vasile|prezent| |Dragi colegi,|Boagiu Anca Daniela|Guvern| |Suntem aici prin alegerea democratică a poporului român|Boitan Minerva|absentă| |este imperios să venim în întâmpinarea așteptărilor și<br>voilor sale. În întreaga lume au loc frământări care vor|Bokor Tiberiu<br>Borza Dorel Constantin Vasile|absent<br>prezent| |uce mari schimbări, omul nou își va lua soarta în mâini, va|Bota Marius Sorin Ovidiu|absent| |i reformă prin restructurare și revalorificare. Toate acestea|Calcan Valentin Gigel|absent| |pot avea loc fără un dialog rațional, un dialog care să|Câmpanu Liviu|absent| |ecte sintetic ce dorește societatea și să poată echilibra,|Chelaru Ioan|delegație| |punct de vedere doctrinar, dreapta și stânga politică.|Chirvăsuță Laurențiu|absent| |blemele indicate de societatea civilă trebuie analizate,|Chivu Sorin Serioja|absent| |tetizate și catalogate, astfel încât să poată fi găsite soluții|Cibu Constantin Sever|absent| |bile, iar structurile politice trebuie să preia aceste soluții,|Cinteză Mircea|absent| |își asume punerea lor în practică, prin implicare<br>ponsabilă și onestă.|Coca Laurențiu Florian<br>Constantinescu Florin|prezent<br>absent| |Din acest punct de vedere, UNPR a considerat că se|Constantinescu Viorel|prezent| |te nevoia unei platforme civice progresiste, care să adune<br>eanțele și așteptările românilor în proiectele oamenilor<br>itici, într-o formulare pertinentă. În acest sens, este nevoie|Cordoș Alexandru<br>Corlățean Titus<br>Crăciun Avram|absent<br>delegație<br>absent| |construirea unei stângi moderne, reformatoare și|Cseke Attila Zoltán|absent| |ponsabile în România, o stângă activă, onestă,<br>gmatică, echilibrată și capabilă de schimbări în plan<br>nomic, social, dar mai ales în plan politic. În prezent, nu<br>i există niciun fel de dialog social în România, nu există|Daea Petre<br>David Cristian<br>David Gheorghe<br>Diaconescu Cristian|prezent<br>absent<br>prezent<br>absent| |municare și înțelegere, așadar nu mai există încredere.|Diaconu Mircea|absent| |aceea, în acest moment, românii au nevoie, mai mult ca|Dobra Nicolae|absent| |când, de un cadru în care să se desfășoare un dialog<br>onal, social și politic.|Dumitru Constantin<br>Fekete-Szabó András Levente|prezent<br>absent| |Vidul de competențe creat în ultimii ani a dus la|Feldman Radu Alexandru|absent| |crepanțe profunde între societatea civilă și mediul politic,<br>crepanțe care se pot disipa doar printr-o comunicare<br>hilibrată și printr-o raportare onestă a cetățeanului la<br>ietatea românească, din toate punctele de vedere și în<br>bele sensuri, fiindcă schimbarea se face pentru oameni,<br>oameni – prin educație, prin responsabilizare, prin<br>iativă pozitivă activă și cu ajutorul instituțiilor statului, al<br>anizațiilor nonguvernamentale, al mediului privat, al<br>cărui român în parte, prin implicare responsabilă și<br>cernământ nedisimulat.|Filip Petru<br>Fodoreanu Sorin<br>Frâncu Emilian Valentin<br>Frunda György<br>Găină Mihăiță<br>Geoană Mircea Dan<br>Ghișe Ioan<br>Greblă Toni<br>Grosu Corneliu<br>Günthner Tiberiu|prezent<br>prezent<br>prezent<br>delegație<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absent| |**Domnul Mircea Dan Geoană:**|Gyerkó László|absent| |Domnul senator Adrian Țuțuianu va încerca să accelereze<br>cesul de afluire către sala de plen.|Hașotti Puiu<br>Hărdău Mihail<br>Humelnicu Augustin Daniel|prezent<br>prezent<br>prezent| |**Domnul Adrian Țuțuianu:**<br>Albert Álmos<br>absent<br>Andrei Florin Mircea<br>absent<br>Andronescu Ecaterina<br>absentă|Ichim Paul<br>Igaș Traian Constantin<br>Ion Vasile<br>Iordănescu Anghel<br>Jurcan Dorel|absent<br>Guvern<br>prezent<br>absent<br>absent| |Antonescu George Crin Laurențiu<br>absent|Lazăr Sorin Constantin|absent| |Arcaș Viorel<br>absent|Luca Raymond|prezent| |Ariton Ion<br>Guvern|Mang Ioan|prezent| |Badea Viorel Riceard<br>absent|Marcu Gheorghe|prezent| |Banias Mircea Marius<br>absent|Mardare Radu Cătălin|prezent| |Bara Ion<br>delegație|Marian Ovidiu|absent| |Bașa Petru<br>absent|Marian Valer|prezent| |Bădescu Iulian<br>absent|Markó Béla|Guvern| |Bălan Gheorghe Pavel<br>absent|Mazăre Alexandru|absent|
După lupte seculare, avem un început de cvorum.
Am să rog și restul colegilor, care încă nu au venit în sala de plen, să vină și să-și ocupe locurile, pentru a putea să începem ședința noastră.
Înțeleg că domnul vicepreședinte Chelaru este plecat într-o delegație.
Referitor la ordinea de zi, sunt sugestii? Domnul lider Sârbu. Microfonul central.
## **Domnul Ilie Sârbu:**
Domnule președinte, Stimați colegi,
Vă propun ca punctul 30 din ordinea de zi să devină punctul 6, fiind vorba despre o ordonanță de urgență destul de importantă pentru sectorul agricol, este vorba despre Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
Deci, practic, se propune o rocadă. Domnule senator Sârbu! Mutarea pe punctul 6 a punctului 30?
## **Domnul Ilie Sârbu**
**:**
Și curge în continuare!
Din sală
#111391Punctul 6 devine 7!
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
A! Se deplasează după aceea întreg blocul de propuneri legislative.
## Perfect.
Deci se introduce... Punctul 6 rămâne așa și, imediat după aceea, intrăm cu punctul 30, după punctul 5. Aceasta este propunerea.
E în regulă.
Cu această propunere de modificare a ordinii de zi,
Vot · approved
Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 21–27 noiembrie 2011 20
Programul de lucru pentru ziua de astăzi: dezbateri și vot final, la ora 12.00.
Vă rog, votul dumneavoastră.
Rugămintea este să avem o dezbatere cât mai accelerată asupra inițiativelor legislative, pentru a putea să parcurgem volumul mare de legislație pe care o avem în fața noastră.
Cu 45 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și o abținere, programul de lucru pentru astăzi a fost aprobat.
Trecem la punctul 2 din ordinea de zi – Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 21–27 noiembrie 2011.
Programul obișnuit pentru o săptămână de activitate în plenul nostru.
Votul dumneavoastră, vă rog.
Cu 53 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, programul de lucru al Senatului pentru perioada 21–27 noiembrie 2011 a fost aprobat.
Trecem la punctul 3 din ordinea de zi – Informare referitoare la instrumentul internațional adoptat la cea de a 99-a sesiune a Conferinței Internaționale a Muncii, Geneva, iunie 2010 – Recomandarea nr. 200/2010 cu privire la HIV/SIDA și lumea muncii.
Este o solicitare și o obligație internațională a României. Procedura este de informare a plenului Senatului cu privire la faptul că Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, prin intermediul Departamentului pentru relația cu Parlamentul, a transmis, pentru a fi adus la cunoștința plenului Senatului, instrumentul internațional adoptat la Geneva, la Conferința Internațională a Muncii, în iunie 2010, Recomandarea nr. 200/2010 cu privire la HIV/SIDA și lumea muncii.
Această informare a fost efectuată în acest moment și rog Departamentul pentru Relația cu Parlamentul să informeze Executivul român cu privire la îndeplinirea acestei formalități de aducere la cunoștință a acestui instrument internațional în zona menționată.
Aș dori, de asemenea, să vă informez că, din această clipă, curge termenul legal referitor la exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale cu privire la următoarele legi:
– Lege pentru completarea Legii învățământului nr. 84/1995;
– Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Arabiei Saudite privind dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de către misiunile diplomatice ale celor două state, semnat la București la 17 februarie 2011;
· other
1 discurs
<chair narration>
#1152994. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 33 din Legea fondului funciar nr. 18/1991;
· Informare · adoptat tacit
182 de discursuri
secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe
Mulțumesc, domnule președinte.
Doamnelor și domnilor senatori,
Este vorba despre un proiect de lege care reglementează cadrul juridic privind modul în care cele două state își dobândesc dreptul de proprietate asupra terenurilor în scopul bunei funcționări a misiunilor diplomatice.
Este vorba exclusiv despre posibilitatea dobândirii dreptului de proprietate doar în scopul bunei funcționări a misiunilor diplomatice și a oficiilor consulare ale celor două țări. Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Domnule președinte Corlățean, microfonul 7.
Mulțumesc.
Comisia pentru politică externă și, respectiv, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au fost sesizate de Biroul permanent pentru întocmirea unui raport comun în legătură cu proiectul de lege pentru ratificarea acordului menționat.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Guvernul – am văzut și din intervenția anterioară – susține proiectul de lege. Proiectul de lege a fost avizat favorabil, fără amendamente, de Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului.
În consecință, putem afirma și faptul că cele două comisii sesizate în fond, Comisia pentru politică externă și, respectiv, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.
Supunem dezbaterii în plen și votului acest raport favorabil, pentru ratificarea acordului menționat.
Mulțumesc. Intervenții, dezbateri? Nu sunt.
Votul final pe proiectul de lege îl vom da la ora 12.00, conform practicii noastre.
La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru prelungirea perioadei prevăzute la alin. (2[2] ) al art. 24[1] din Ordonanța Guvernului nr. 84/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor.
Doamna secretar de stat Irina Alexe, colega care reprezintă Ministerul Administrației și Internelor, vă rog, punctul de vedere al Guvernului. **Doamna Irina Alexe** – _șef Departament pentru relația cu Parlamentul din Ministerul Administrației și Internelor_ **:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Este un proiect de lege inițiat de Guvern, determinat de atribuțiile stabilite în sarcina serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor prin aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2010, astfel încât menținerea numărului de personal încadrat la aceste servicii să fie realizată la nivelul existent.
Prin proiectul de lege se propune prelungirea cu șase ani a perioadei de detașare a personalului din cadrul Ministerului Administrației și Internelor care funcționează în aceste servicii, cu acordul acestui personal.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru administrația publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a luat în dezbatere acest act normativ și a adoptat, cu majoritate de voturi, un raport de admitere.
Mulțumesc. Intervenții, dezbateri? Domnul președinte Greblă, microfonul 4.
Domnule președinte, Stimați colegi,
A ridica o problemă de constituționalitate în actuala perioadă, în care Constituția interesează pe foarte puțină lume și nu interesează deloc actuala putere, pare o chestiune ușor desuetă.
Eu insist totuși...
Măsura, una peste alta, pare a fi bună. Criza locurilor de muncă... Bine că măcar oamenii aceștia, care au fost detașați și lucrează în serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor, au loc de muncă în continuare, dar Guvernul putea să găsească o altă modalitate, și nu asta, deoarece detașarea este strict reglementată de Codul muncii, ea este limitată la o perioadă de doi ani, cu posibilitatea de a o prelungi în anume condiții. Or, ordonanța de urgență nu face deloc vorbire de legea-cadru, care este Codul muncii.
Drept urmare, rog să fie reanalizate prevederile acestei ordonanțe din prisma concordanței prezentelor prevederi normative cu prevederile Codului muncii, care este legeacadru în materie. Nici măcar nu s-a menționat „prin derogare de la reglementarea generală”.
S-ar putea ca cei care lucrează în aceste servicii să aibă ulterior probleme din cauza faptului că detașarea este realizată pe o perioadă de trei ori mai mare decât cea prevăzută de Codul muncii.
Mulțumesc.
Comisia pentru administrația publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, raportul.
Este vorba de un raport de admitere, cu majoritate de voturi.
Doamna Alexe, vă rog. Microfonul 8.
Vă mulțumesc.
Voiam să mai precizez doar că suntem de acord cu raportul de admitere propus de comisie și vă rugăm să fiți de acord cu proiectul de lege în forma prezentată.
Mulțumesc. Domnul senator Belacurencu. Microfonul 7, vă rog.
Mulțumesc pentru aceste comentarii.
Mai sunt alte intervenții sau dezbateri?
Doamna Alexe, doriți să răspundeți la elementele prezentate de domnul președinte Greblă?
Microfonul 8, vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Da, voi răspunde.
Inițial, detașarea a fost făcută pentru o perioadă de șase ani. Perioada aceasta expiră în decembrie 2011, deci anul acesta. Noi am venit cu o lege în Parlament, nu este o ordonanță de urgență, prin care propunem ca această perioadă de detașare să fie prelungită cu încă șase ani, cu acordul personalului în cauză.
Mulțumesc.
Alte intervenții?
Nu sunt.
Votul final pe proiectul de lege, la ora 12.00.
Cu privire la punctul 30, înțeleg că nu a fost timpul material necesar și suficient ca reprezentantul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale să fie prezent în plenul nostru.
De aceea, am să vă propun să păstrăm punctul 30 ca punct prioritar pe agenda noastră și, de îndată ce reprezentantul Guvernului va ajunge, să reluăm punctul 30 în cursul normal al discuțiilor noastre.
În condițiile în care domnul vicepreședinte Chelaru este într-o delegație oficială în străinătate și în condițiile în care am și eu câteva obligații oficiale astăzi, am să-l rog pe domnul vicepreședinte Filip să se pregătească să preia ostilitățile și conducerea ședinței noastre după punctul 7.
La punctul 7 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 69/2000, Legea educației fizice și sportului, consolidată în 2009.
Doamna președinte Doina Melinte, microfonul 10, vă rog.
## **Doamna Doina Ofelia Melinte** – _președintele Autorității_
## _Naționale pentru Sport și Tineret_ **:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Această propunere legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii educației fizice și sportului, Legea nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare.
Se propune acordarea posibilității autorităților publice de a fi acționare ale societăților comerciale sportive pe acțiuni, precum și exceptarea acestora de la interdicția de a deține acțiuni din capitalul social, în mod similar, la două sau mai multe societăți comerciale sportive pe acțiuni în aceeași ramură de sport.
De asemenea, includerea în bugetul anual al structurilor sportive și a unor sume de la bugetele locale pentru finanțarea cluburilor sportive organizate ca societăți comerciale pe acțiuni, dacă unitatea administrativ-teritorială deține acțiuni în acel club sportiv.
Observație: considerăm că exceptarea expresă a autorităților publice, preconizată la art. 32 alin. (6), trebuie modificată în mod obiectiv și rațional.
Mulțumesc. Domnul președinte Hărdău. Comisiile au reanalizat situația... De la microfonul 6, vă rog.
Vă mulțumesc.
Comisiile reunite, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, respectiv Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, au reluat în analiză această propunere legislativă și își mențin punctul de vedere.
Raportul comun este tot de respingere a acestei propuneri legislative.
Deci rămâneți la opinia inițială, practic.
Da.
Domnule Belacurencu, aveți ceva în plus de adăugat? Microfonul 7.
Nu.
Susțin același punct de vedere.
## **Domnul Mircea Dan Geoană:**
## E în regulă.
Mai sunt alte intervenții cu privire la această propunere legislativă?
Nu sunt.
Votul pe raport și pe propunerea legislativă, la ora 12.00. Îl rog pe domnul vicepreședinte să preia conducerea ședinței, cu rugămintea ca punctul 30 să fie discutat atunci când reprezentantul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale ajunge în plen.
## Mulțumesc foarte mult.
## Stimați colegi,
Sper să putem să dezbatem împreună astăzi cât mai multe inițiative legislative, așa încât o să-mi permit să intru direct în subiect.
La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2011 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri de reducere a riscului seismic al construcțiilor existente.
Din partea Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, prezintă...
Din partea Guvernului, vă rog, domnul secretar de stat Curteanu.
Microfonul 8.
## **Domnul Eugen Dicones Curteanu** – _secretar de stat_
_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului_ **:**
Mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne,
Stimați domni senatori,
Actul normativ supus atenției dumneavoastră era necesar după trecerea a 15 ani de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 20/1994. Ritmul de reabilitare a clădirilor împotriva riscului seismic era unul nesatisfăcător.
Prin urmare, modificarea propusă dumneavoastră este impusă de necesitatea accelerării acțiunii de interes național pe care o reprezintă reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, prin eliminarea unor măsuri care s-au dovedit a fi de natură să genereze întârzieri semnificative în derularea programelor anuale de consolidare a clădirilor de locuit multietajate, încadrate în clasa I de risc seismic și care prezintă pericol public, precum și de modificările intervenite în domeniu prin intrarea în vigoare a Codului de proiectare seismică a construcțiilor.
Două ar fi elementele de interes, foarte pe scurt.
Se preconizează eliminarea ipotecii și înlocuirea acesteia cu notarea în partea a treia a Cărții funciare a imobilelor a măsurilor dispuse prin notificările prevăzute de lege și, al doilea, includerea în măsurile de intervenție privind consolidarea construcțiilor a lucrărilor de reabilitare a acestora din punct de vedere al componentelor nestructurale doar în zona de intervenție.
Mulțumesc, domnule secretar de stat.
Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul secretar Belacurencu.
## Mulțumesc, domnule președinte.
În ședința sa din 27 septembrie anul curent, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a hotărât să adopte un raport de admitere, cu un amendament admis.
Proiectul de lege are caracter de lege ordinară, iar Senatul este primă Cameră sesizată.
Mulțumesc. Dezbateri.
Domnul senator Günthner Tiberiu. Microfonul 2, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Din start, vreau să vă spun că grupul nostru parlamentar, Grupul parlamentar al UDMR, este, evident, solidar cu bucureștenii expuși riscurilor seismice, care stau în construcții care prezintă un risc ridicat de prăbușire în caz de cutremur și, de aceea, evident, susținem toate pachetele de măsuri care vin în sprijinul acestor locatari. Și nu numai din București, evident, sunt și alte localități unde există acest risc seismic și, de aceea, aceste măsuri sunt bine-venite. Practic, este un pachet corect, care vine să crească ritmul de reabilitare a acestor construcții.
Singura problemă care se poate reproșa este că vine cam târziu. De la seismul din martie 1977 au trecut 35 de ani, iar, la vremea respectivă, țin minte că s-a calculat ciclicitatea acestor cutremure în România, era de circa 35-40 de ani pentru aceste cutremure mai mari. De aceea, la ora actuală, era bine ca aceste construcții să fie toate integral reabilitate și să corespundă normativelor seismice.
Din păcate, sunt sute sau mii de clădiri încă în București, cărora, pur și simplu, li s-a pus o bulină roșie și stau și așteaptă, speră ca un eventual cutremur să întârzie cât mai mult.
În orice caz, pachetul este corect stabilit și de aceea noi susținem aceste măsuri. Mulțumesc.
Mulțumesc.
Domnul senator Diaconu, microfonul 2.
## Mulțumesc.
Într-o țară așezată minunat, de altminteri, dar nefericit din punct de vedere seismic, într-o zonă atât de periculoasă, faptul că avem – era să spun – o „amărâtă” de ordonanță din 1994, pe care o mai dregem din când în când cu puțină tencuială pe traseu, este, dacă vreți, măsura neglijenței noastre, efectului drobului de sare, ancestral și istoric pentru nația noastră.
Faptul că interesul pentru un asemenea subiect, mă uit în jur, este atât de mic în acest for de decizie, iarăși, mă sperie, și mă sperie în măsura în care Teatrul „Nottara”, pe care îl conduc de 10 ani, se află într-o clădire cu acest risc seismic. Vorbesc de bulina roșie.
Am trecut, pe traseul a 10 ani, concret, printr-un război adevărat cu colocatarii din blocul în care se află Teatrul „Nottara”, care nu vor să accepte consolidarea. Acesta a fost singurul principiu și singurul motiv al războiului. Câtă vreme nu vor fi obligați cu adevărat, obligați pe toate căile cu putință, și mutați cu forța, dacă nu vor altfel, acest lucru nu va putea fi făcut. Vorbesc de consolidare.
Nu voi putea nici acum, nu vom putea nici în viitorii ani, dacă nu izbutim să facem o lege dură, gravă, la nivelul riscului seismic românesc.
De aceea spun: această ordonanță și cealaltă originală sunt doar tencuieli de vară!
## Mulțumesc.
Mai dorește cineva să intervină? Dacă nu, trecem mai departe.
Votul pe raport și votul final le vom da la ora 12.00.
La punctul 9 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2011 privind trecerea Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară din subordinea Ministerului Administrației și Internelor în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, precum și pentru modificarea unor acte normative.
Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Curteanu. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 8.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne,
## Stimați domni senatori,
Actul normativ pe care îl discutăm astăzi vizează modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30 din 2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative, cu completările și modificările ulterioare, prin organizarea Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară ca instituție publică cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului.
Acest lucru este motivat de faptul că activitățile Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului și cele ale Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară sunt interdependente în ceea ce privește realizarea obiectivelor comune privind politicile sectoriale pentru planificarea dezvoltărilor regionale și înregistrarea sistematică în Cartea funciară, în sistemul de cadastru.
După cum bine știți, și Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, și Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului au atribuții în ceea ce privește dezvoltarea teritorială, fiecare pe componenta și pe partea sa de atribuții. Tocmai pentru a fluidiza acest flux de informații și pentru a le aduce la un numitor comun, au fost necesare intervenția în plan legislativ și modificarea celor două acte normative vizate de substanța Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2011.
Pentru eficientizarea activității a apărut acest act normativ, cu care vă rugăm să fiți de acord și să-l aprobați prin lege. Mulțumesc.
Mulțumesc, domnule secretar de stat.
Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul senator Belacurencu.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Membrii Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, în două ședințe, au abordat acest proiect de lege și au hotărât, cu majoritate de voturi, un raport de respingere.
Proiectul de lege, în raport cu obiectul de reglementare, face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind primă Cameră sesizată.
## **Domnul Petru Filip:**
Mulțumesc. Dezbateri generale pe acest proiect de lege. Domnul senator Țuțuianu, vă rog. Microfonul central.
## **Domnul Adrian Țuțuianu:**
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,
Avem în față un act normativ care este important și care, cred eu, merită atenție.
Aș sublinia câteva chestiuni de principiu și, apoi, am să pun și câteva întrebări.
În primul rând, eu nu am găsit motivată urgența adoptării acestui act normativ, respectiv modificarea structurii unui minister. Scoatem Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară de la Ministerul Administrației și Internelor și o trecem la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului.
Dacă ne raportăm la dispozițiile constituționale, evident că ordonanțe de urgență trebuie să emită Guvernul atunci când urgența este motivată, și eu nu am găsit necesitatea adoptării în această procedură a acestui act normativ.
În al doilea rând, nu am înțeles care e rațiunea pentru care Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară trece de la Ministerul Administrației și Internelor la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului.
Avem în motivarea proiectului de lege o înșiruire de vorbe, așa cum ne-am obișnuit de multe ori în legislația românească, ca să spunem așa, de „vorbe goale ce din coadă au să sune”, dar care nu ne lămurește cu nimic asupra nevoii de trecere a agenției de la un minister la altul. Și vă dau un exemplu: „În lipsa unor înscrieri concrete, sub aspect tehnic și juridic, a proprietăților în cărțile funciare, se blochează proiectele de dezvoltare a infrastructurii.”
Cum se asigură – întrebare pentru domnul secretar de stat – înscrierea mai corectă, tehnic și juridic, a proprietăților în Cartea funciară prin trecerea de la un minister la altul?
Care sunt resorturile pe care le are Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului pentru a urgenta înscrierea în Cartea funciară? Sunt bani mai mulți, există prevederi bugetare noi? Pentru că nu am înțeles acest lucru.
Apoi, spune mai departe motivarea: „sunt interdependente activitățile Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului și ale Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară”, ca și cum în această țară doar Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului are nevoie de înscrieri în Cartea funciară, și nu este o chestiune de interes general, care privește și persoanele fizice, și persoanele juridice, deopotrivă. De asemenea, spune așa: „lipsa cadastrului general are implicații negative în realizarea unor obiective de interes național sau local”.
## Mulțumesc.
Alte intervenții, vă rog.
Domnul senator Constantinescu, după care domnul senator Günthner Tiberiu, domnul senator Mircea Diaconu și cine va mai dori.
Vă rog. Microfonul 3.
## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Paradoxal, de fiecare dată când ni se supune atenției un act normativ care are profunde conotații tehnice, se vorbește foarte mult, dar de către cei care nu au atât de multe tangențe cu domeniul respectiv.
Prin administrarea terenurilor nu trebuie neapărat să credem că sunt implicații cu Legea nr. 18/1991. Este și Legea nr. 18/1991, dar administrarea terenurilor presupune mobilarea, mobilare care poate să fie subterană sau supraterană.
De ce acest act normativ prevede trecerea de la Ministerul Administrației și Internelor la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului? Simplu, pentru că adevărata jumelare există între suportul funciar și ceea ce se construiește. Dacă antevorbitorul meu a văzut vreodată o carte funciară complexă, va vedea că acolo sunt înscrise elementele construite.
Deci acesta este motivul pentru care Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului a solicitat și a obținut această trecere, pentru că există o legătură intrinsecă între ceea ce este construit, ceea ce se dorește să se construiască prin programele sectoriale și suportul funciar.
Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Domnul senator Günthner Tiberiu. Microfonul 2.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Stimați colegi,
Colegul, antevorbitorul meu, sigur, a explicat frumos câteva elemente care sunt importante și care justifică această trecere.
Putem filozofa pe această temă, unde se potrivește mai bine acest oficiu de cadastru, care, cumva, parcă nu și-a găsit până acum locul, dar eu cred că un motiv important, care ar justifica această schimbare, este faptul că la ora actuală nu funcționează corespunzător. Deci ceva trebuie schimbat, evident, or, Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului este un minister pe val, un minister unde există o șansă, și trebuie să-i dăm o șansă ca să schimbe ceva în bine în funcționarea acestui oficiu.
Mulțumesc frumos.
Mulțumesc. Domnul senator Mircea Diaconu. Microfonul 2.
## Vă mulțumesc.
Ar fi foarte multe de spus, în condițiile în care, astăzi, în țara noastră, cadastriștii de pe lângă primării s-au făcut proprietari, pur și simplu, pe planul cadastral local, îl țin sub fund, nici primarul nu are acces la el, și îl exploatează foarte bine.
Despre asta este vorba – domnule Țuțuianu, trebuie să vă completez sau să vă explic, sau să vă lămuresc –, despre, într-adevăr, mai buna exploatare a acestui subiect este vorba. Exact despre asta, pentru că este una dintre cele mai bune afaceri din România aceasta, iar Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului e mult mai „talentată” la asta.
Alte interveniții nu mai sunt. Domnule secretar de stat Curteanu, vă rog. Microfonul 8.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Doar două precizări ar fi de făcut. Una, că în expunerea de motive credeam că am surprins suficient de bine spiritul ordonanței de urgență, și anume că, în ceea ce privește dezvoltarea teritorială, și Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, și Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, pe Directiva INSPIRE, au valențe și au atribuții.
Mai mult decât atât, Guvernul României – nu are importanță coloratura sa politică – și-a asumat responsabilitatea efectuării cadastrului, a făcut-o încă din 2007, prin semnarea acordului de împrumut, lucru explicat suficient de clar în expunerea de motive. Acordul de împrumut prevedea tocmai ca, prin banii împrumutați, să se rezolve problema cadastrării teritoriului României. Faptul că acest lucru nu s-a întâmplat e de o anumită importanță și poate fi discutat, însă ne aflăm la momentul în care trebuie făcut ceva, iar printr-o mai bună gestionare a activității ANCPI și prin atragerea unor fonduri suplimentare atât din bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, cât și din alte surse – și, aici, știți foarte bine că există demersuri în sensul încheierii unui parteneriat public-privat pentru efectuarea lucrărilor de cadastrare –, noi considerăm că Agenția de Cadastru și Publicitate Imobiliară reușește să-și atingă scopul.
Pe de altă parte, nu e de ignorat faptul că o serie de lucrări de cadastru, o serie de lucrări de identificare a elementelor de dezvoltare teritorială se efectuează în momentul de față în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului. Întreaga Direcție Generală de Dezvoltare Teritorială se ocupă de acest lucru.
Prin urmare, o consecință firească a atribuțiilor în domeniu este această modificare de structură administrativă. E o eficientizare a activității. Asta am intenționat. Nu există niciun alt motiv pentru care am venit în fața dumneavoastră cu acest act normativ.
Elemente de finanțare și de eficientizare a activității – acestea sunt cele două mari paliere pe care Guvernul le-a avut în vedere în emiterea actului normativ supus atenției dumneavoastră.
Mulțumesc.
Mulțumesc.
Fiind vorba despre o lege cu caracter organic, votul pe raport și votul final se vor da luni, la ora 17.00.
Trecem, în continuare, la punctul 30 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare.
Din partea Guvernului, participă domnul secretar de stat Octavian Liviu Bumbu.
Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 8.
## **Domnul Octavian Liviu Bumbu** – _secretar de stat_
## _în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Ordonanța de urgență a fost inițiată în vederea soluționării problemelor din cadrul ANIF, probleme care există.
Toate prevederile care sunt trecute în proiectul ordonanței de urgență nu au făcut decât să pună în mișcare acest mecanism de reglare a unor probleme.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare înființarea agenției în locul administrației actuale, a Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, care este o instituție publică, cu personalitate juridică, finanțată din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat. Ea se află în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
A doua modificare foarte importantă este că acest act normativ reglementează numărul total de posturi, care este de 1.500. Pentru completarea numărului de personal necesar executării lucrărilor din teritoriu se dă posibilitatea agenției să încadreze, pe bază de contract de prestări servicii, salariați care să execute muncile respective.
De asemenea, este prevăzută, pentru prima dată, o sursă principală de finanțare, respectiv constituirea unui tarif de îmbunătățiri funciare, conform art. 7. Practic, prin această măsură, se asigură funcționarea în cele mai bune condiții a activității de îmbunătățiri funciare.
De asemenea, se stabilește că directorul general și directorul general adjunct vor fi numiți prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, salariile acestora vor fi stabilite prin ordin al ministrului, iar în ceea ce privește salarizarea celor 1.500 de oameni, care nu sunt funcționari publici, aceasta va fi făcută în conformitate cu prevederile legale privind salarizarea în instituțiile publice.
Mulțumesc, domnule secretar de stat.
Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, domnule președinte Daea, vă rog.
Comisia a întocmit un raport de respingere, cu majoritate de voturi.
Senatul este prima Cameră sesizată. Este o lege cu caracter organic.
Mulțumesc, domnule președinte. Dezbateri la acest proiect de lege. Domnul senator Rotaru. Microfonul central.
Mulțumesc, domnule președinte.
Am solicitat să vin la microfonul central nu pentru vizibilitate, ci în speranța de a mă face auzit și a mă face înțeles în mesajul pe care vreau să-l transmit în numele agricultorilor din România și, în mod deosebit, al celor din județul Brăila, pe care-l reprezint.
Eu cred că această ordonanță de urgență a Guvernului României reprezintă, de fapt, decesul sistemului de irigații din România și a tot ce înseamnă lucrări de îmbunătățiri funciare.
Este de neacceptat și de neconceput cum poate un guvern, care se consideră responsabil, să emită un asemenea act normativ, în condițiile în care se clamează peste tot că agricultura reprezintă o ramură importantă, că agricultura are un aport deosebit la produsul intern brut, că agricultura a rezolvat în mare măsură ceea ce înseamnă creșterea mică sau mai puțin mică, cum va fi în acest an, economică și așa mai departe.
Recent, într-un interviu dat de domnul ministru Tabără, acesta afirma: „Nu am reușit să așezăm sectorul pe un făgaș – sectorul de irigații, evident – de normalitate, iar în 2010 nu am găsit niciun demers către Uniunea Europeană pentru susținerea acestui domeniu.”
Este un adevăr care se confirmă și în 2011. Într-adevăr, nu s-a găsit niciun demers, iar, în înțelepciunea sa, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a găsit cel mai bun demers, demersul pe care îl analizăm și îl discutăm astăzi, și anume de a-și lua complet mâna de pe sistemul de irigații și de pe tot ce înseamnă acest complex de lucrări de îmbunătățiri funciare și de a le lăsa pe spatele agricultorilor.
Când face acest lucru? Într-un an în care, de pildă, de peste 100 de zile nu a mai plouat, decât cu o mică excepție, o cantitate destul de mică și neuniformă, într-un an în care, iată, recolta de rapiță este compromisă, pentru că nu a răsărit aproape nicăieri, într-un an în care nu se poate ara din cauza condițiilor climatice, efectiv, plugul sare din pământ, într-un an în care, de pildă, grecii și israelienii irigă printre stânci cu picătura, iar noi suntem înconjurați de ape și, în loc să elaborăm o strategie prin care să regândim cumva sistemul de irigat – îl mai reabilităm pe acesta, îl mai folosim, avem surse alternative, facem sisteme locale, avem alte variante – venim cu o soluție care, așa cum spuneam, va înmormânta, efectiv, sistemul de irigat.
Mulțumesc. Alte intervenții?
Domnul senator Tiberiu Prodan, microfonul 2. Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte.
Desigur, și domnul președinte Daea dorește să ia cuvântul.
Dezbaterile care au avut loc în Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală au fost niște dezbateri cât se poate de interesante.
Ascultându-l pe distinsul nostru coleg, vreau să-i spun și Domniei Sale..., și profit de faptul că în sală sunt domnul senator Daea și domnul senator Sârbu, își amintesc și Domniile Lor de faptul că în 2005, când au depus o moțiune simplă pe agricultură, la acea vreme fiind ministru domnul Gheorghe Flutur, subiectul pe care l-am abordat în luarea mea de cuvânt de atunci a fost cel legat de sistemul de irigații.
Vreau să-i spun distinsului meu coleg că am muncit cu drag pe vremea lui Ceaușescu și am construit un sistem de irigații de 39.000 de hectare în județul Suceava. Știți câte hectare s-au irigat cu el? Niciunul. A venit acel eveniment fantastic de la Revoluție și tot ce a însemnat sistem de irigații a dispărut, de la stații de pompare, pompe, motoare, țevi, absolut toate au fost furate. Și el este în continuare în subordinea și în patrimoniul ELIF-ului. Nu vorbesc de alte multe sisteme de irigații care sunt în România la ora actuală și sunt complet dezafectate. Sigur că nu problema reducerii personalului este cea care trebuie să ne îngrijoreze. Trebuie să facem acest lucru pe următorul considerent: avem mecanici cu categoria a VI-a, electricieni cu categoria a VI-a și a V-a, care nu au pompat în ultimii șase ani niciun metru cub de apă și sunt plătiți cu salariile cu care sunt plătiți. Mai bine îmi iau o firmă de pază și asigur paza obiectivelor, decât să plătesc oameni, câte 15 ture electricieni, 15 ture mecanici, la o stație de pompare care nu a pompat în ultimii șase ani niciun metru cub de apă. Mai mult de atât, niciunul dintre echipamentele cu care sunt dotate aceste stații de pompare nu a fost reparat.
Sistemele de irigații din România, vreau să vă spun, stimate coleg și stimați colegi, când sunt îmbătrânite și învechite..., prețul pe metrul cub la ora actuală se datorează consumului foarte mare de energie electrică, unui număr de personal mult mai mare decât este nevoie și costului echipamentului în sine.
Mulțumesc.
Domnule senator Petre Daea, vă rog. Microfonul 4.
Îmi cer scuze. Dacă mai sunt și alți doritori să ia cuvântul, vă rog să semnalați din timp și să încercăm să ne focalizăm, ca să putem depăși...
Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,
Este un act normativ care ne-a dat de lucru la comisie și care, din nefericire, nu a putut trece de interesul, exprimat prin vot, al senatorilor din Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, care, de fiecare dată, au alungat umbrele interpretării și au analizat, cu profesia și cu gândul spre bine, fiecare act normativ care a vizat domeniul agriculturii.
În comisie, am avut o serie întreagă de nelămuriri, pe care trebuie să le expunem plenului. Prima nelămurire: nu am găsit la prima întâlnire pe care am avut-o în comisie niciun membru dintre reprezentanții instituțiilor centrale care să cunoască partea lucrativă a actului normativ. Cu alte cuvinte, niciun secretar de stat, niciun director general, niciun alt reprezentant al instituțiilor centrale, care reprezentau Guvernul în analiza de la comisie, nu au cunoscut despre acest act normativ.
I-am întrebat, pur și simplu: „Stimate coleg specialist în domeniu, ai lucrat la asta?” „Nu.” Și atunci, comisia a ajuns la concluzia să lăsăm o perioadă, să amânăm dezbaterea, rugând ca la dezbaterea comisiei să vină ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.
Ce credeți că am găsit sau ce credeți că ne-a spus primul reprezentant al administrației, directorul general Vilmos Lukács? „Nu cunosc unde s-a discutat un asemenea act normativ.”
## Stimați colegi,
Dacă directorul general, conducătorul instituției sau al societății, cu informațiile la zi în domeniu, cu interpretarea profesională pe care a putut-o demonstra în comisie, nu cunoaște sorgintea acestui act normativ, întrebarea firească se pune: de unde vine și pentru cine vine acest act normativ? Nu am aflat nici de la domnul ministru Valeriu Tabără.
Dar acum, după timpul scurs de atunci și până acum, dați-mi voie să vă dau câteva elemente care să stea la baza deciziei dumneavoastră exprimate, evident, prin vot.
## Stimați colegi,
Nu-i vorba de sistemul de irigații aici. Este vorba de sistemul de îmbunătățiri funciare al României, care înseamnă irigații, desecări și eroziuni. Acest sistem este un sistem unitar prin concept și execuție.
Mulțumesc. Domnul senator Tămagă.
Rugămintea mea ar fi, domnule senator, să ne limităm. Consider că s-au spus foarte multe lucruri și cred că, în plus față de ceea ce s-a discutat, nu se mai poate spune pro sau contra.
Vă rog mult.
## De acord, domnule președinte.
Așa este. S-au spus foarte multe, dar problema este deosebit de complexă și deosebit de greu de tratat, așa, cu ușurința care, uneori, din păcate, ne caracterizează.
Vreau să vă spun doar că în Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală am apreciat în mod deosebit profesionalismul cu care s-a discutat de către toți membrii comisiei această chestiune, în ideea de a găsi soluția tehnică, și nu neapărat politică, cea mai bună.
Vă spun, pe scurt, pentru că înțeleg că timpul ne presează, că nu s-a găsit acea soluție tehnică cea mai bună. Poate un singur punct să fi fost apreciat ca rezonabil sau de urmat, acela de a preda digurile și amenajările hidrotehnice către Administrația Națională „Apele Române”, care are obligația să le întrețină, care ar trebui să se țină de ele, pentru că percep taxe și pentru că pot și trebuie să intervină în situații deosebite. În rest, chestiunile tehnice au rămas ca semne de întrebare.
Ca să scurtez intervenția mea, aș avea două întrebări către reprezentantul Guvernului, respectiv al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, plecând de la o situație care putea să fie catastrofală pentru România în anul 2011: seceta care s-a instalat de la jumătatea lunii august până la, aproape, jumătatea lunii octombrie. Dacă seceta venea, cum fusese, de fapt, prognozată, cu o lună mai înainte, vreau să vă spun – ca unul care știu bine chestiunile astea – că, practic, făcea din producția de porumb a României zero și din producția de floarea-soarelui a României tot zero. Nu s-a întâmplat așa și acum avem fiecare și toți la un loc satisfacția că în PIB-ul anului 2011 agricultura a avut o contribuție importantă.
Întrebare: dacă am fi avut un milion de hectare în funcțiune, în situația de a porni doar pompele la buton, dacă vreți, de a cupla doar hidrantul, pentru câte hectare Administrația Națională „Apele Române” dădea apă la irigat, în condițiile în care pe Dunăre se sistase navigația, debitul ajunsese de la 6.000 m[3] /secundă la 2.800 m[3] /secundă, pe Argeș, care dă 1 milion de m[3] /zi Bucureștiului, nu se mai dădeau decât 200.000 de m[3] /zi, se restricționase și apa pentru populație și cea industrială. Cine și câtă apă dădea Administrația Națională „Apele Române” sau oricine altcineva pentru irigații, dacă ar fi fost această situație? Vă spun eu: nimeni, nimic!
## V-aș ruga să încheiem dezbaterile aici.
Domnule secretar de stat, v-aș ruga, foarte scurt, să răspundeți, dacă puteți, la întrebările puse, ca, după aceea, să trecem mai departe.
Vă rog.
Trebuie să constatăm că problemele ridicate s-au referit mai mult la o strategie națională antisecetă, pe care ministerul o actualizează începând de la aspectele formale, adică cele de structuri, de denumiri, și în care va cuprinde inclusiv strategia acestui domeniu de îmbunătățiri funciare.
Deci majoritatea problemelor s-au adresat unui program strategic antisecetă, pe care acum îl demarăm și, cu certitudine, începând de anul viitor, îl vom avea actualizat.
## Mulțumesc.
Fiind vorba de o lege cu caracter organic, votul pe raport și votul final se vor da luni, de la ora 17.00.
La punctul 10 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1994 privind serviciile din subordinea Președintelui României.
Este o inițiativă parlamentară. Inițiatorii sunt prezenți?
Nu sunt prezenți.
Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Valentin Adrian Iliescu.
Microfonul 10.
Vă rog.
## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** – _șeful_
_Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!
Propunerea legislativă aflată în dezbaterea Senatului astăzi are ca obiect de reglementare modificarea și
completarea Legii nr. 47/1994 privind serviciile din subordinea Președintelui României, în sensul transpunerii structurii organizatorice a Administrației Prezidențiale, structură regăsită astăzi în Regulamentul de organizare și funcționare a Administrației Prezidențiale în cadrul art. 2 din legea de care făceam vorbire, prin introducerea unor departamente noi în structura Administrației Prezidențiale.
Din capul locului, fac precizarea că Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, motiv pentru care noi vă solicităm să respingeți raportul comisiei de specialitate, cu amendamentele acceptate.
Și o să-mi permit să prezint câteva argumente:
În vederea exercitării de către Președintele României a prerogativelor care sunt stabilite prin Constituție, instituția Administrației Prezidențiale este organizată și funcționează prin regulamentul pe care Președintele României îl întocmește în acest sens.
Administrația Prezidențială este o instituție publică, cu personalitate juridică proprie, aflată la dispoziția Președintelui României pentru îndeplinirea atribuțiilor sale.
Înființarea unor departamente sau compartimente în cadrul acesteia se face în funcție de prioritățile Președintelui României, astfel încât orice modificare a organigramei acestei instituții, inclusiv denumirea departamentelor sau a compartimentelor, se poate realiza doar cu aprobarea Președintelui României.
## Mulțumesc.
Din partea Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul senator Belacurencu.
Vă rog. Microfonul 7.
## Stimați colegi,
Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, în ședința sa din 27 septembrie anul curent, a hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea unui raport de admitere, cu trei amendamente. Mulțumesc.
Mulțumesc. Dezbateri sunt? Domnule senator David, vă rog. Microfonul 2.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Ar fi interesant, dacă ar fi și inițiatorii prezenți, să-i întrebăm dacă s-au consultat cu Administrația Prezidențială, cea care este în situația respectivă. În al doilea rând, cu tot respectul pentru colegi, dar nu știu în ce măsură au dat un raport de admitere. Sigur, au judecat-o pe baza discuțiilor avute cu inițiatorii, însă, așa cum spunea și reprezentantul Guvernului, este absolut necesar să fie, cel puțin, consultată instituția în cauză, pentru că nu poate fi modificată structura acestei instituții fără a fi consultată, dar, mai mult, orice modificare cred că trebuie să vină de la instituția respectivă, și nu din altă parte, nici măcar de la parlamentari și probabil că nici de la Guvern, ci de la instituția respectivă.
Mulțumesc.
Mulțumesc. Mai sunt intervenții? Domnule senator Oprea, vă rog. Microfonul 2. V-aș ruga să fim chiar punctuali, ca să putem...
Da.
Vă rog.
Apreciem gestul colegilor, care se preocupă de structuri organizatorice din care noi nu avem cum să obținem informațiile necesare, și cred eu că, atât timp cât președintele țării, respectiv instituția prezidențială, reprezintă și președintele Consiliului Suprem de Apărare Țării, toate componentele de strategie, implicit pe planul structurilor organizatorice, revin în exclusivitate instituției prezidențiale.
Cred că aici, cu toată bunăvoința colegilor, nu este obiect de reglementare prin Parlament.
Mulțumesc. Încheiem aici dezbaterea acestui punct.
Votul pe raport și votul final se vor da după ora 12.00.
Trecem la punctul 11 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind managementul privat al întreprinderilor publice.
Este o inițiativă legislativă a unui grup eterogen de senatori din toate grupurile parlamentare.
Din partea inițiatorilor, dorește cineva să ia cuvântul? Domnul senator Sorin Fodoreanu, microfonul 6.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Într-adevăr, este o inițiativă legislativă a mai multor colegi senatori, care acoperă absolut toată structura politică a grupurilor parlamentare din Senat.
Inițiativa legislativă respectivă a fost făcută încă din luna mai 2011 și se referă, în principiu, la reglementarea modalităților de contractare a unui management profesionist, care să asigure administrarea performantă la tot ceea ce înseamnă întreprinderi publice. Întreprinderile publice sunt definite atât în propunerea noastră legislativă, cât și în alte legi, inclusiv în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006, nu mai repet despre ce este vorba, știm cu toții.
În principiu, scopul pe care l-au avut în vedere inițiatorii se referă, în primul rând, la a beneficia în mai mare măsură de cunoștințele și metodele de management ale sectorului privat, ca parte a vieții publice, și ca managerii să aibă libertate de decizie în administrarea companiilor cu capital majoritar de stat sau cu control majoritar al statului.
De asemenea, inițiativa legislativă se referă la reducerea și anularea arieratelor, a pierderilor și subvențiilor, precum și la asigurarea unui profit din exploatare în cadrul acestor companii.
Inițiativa legislativă a fost elaborată într-o perioadă în care s-a discutat foarte mult la negocierile cu Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană și Banca Mondială și s-a avut în vedere întocmirea unui act normativ tehnic. De aceea, după cum ați observat și dumneavoastră, propunerea legislativă are și o serie de anexe tehnice, motiv pentru care, dacă va fi adoptată, va fi un document de sine stătător, care nu mai necesită și alte documente secundare sau terțiare din partea altor instituții ale statului.
După cum ați observat, propunerea legislativă, de asemenea, se referă la transferarea, în totalitate sau parțial, a mai multor funcții, pe care le îndeplinesc atât componenta executivă, cât și componenta administrativă a societăților comerciale. Aici aș vrea să punctez foarte clar că nu este vorba de alegerea sau stabilirea unui manager care să facă execuția, să conducă – să spunem așa – partea executivă a unei societăți comerciale, propunerea legislativă permite ca patronul, care este statul, sau cel care este majoritar în AGA să poată să aleagă, conform acestei inițiative legislative, în baza unei proceduri pe care legea o stabilește foarte clar, managementul atât în zona executivă, cât și în zona administrativă a societăților comerciale.
Vă mulțumesc.
Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Barac, de la Ministerul Justiției.
Vă rog, doamna secretar de stat.
secretar de stat în Ministerul Justiției
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Doamnelor și domnilor senatori,
Guvernul României nu susține această propunerea legislativă, deși apreciază preocuparea pentru o astfel de inițiativă legislativă foarte necesară pentru România.
Motivele ar fi următoarele:
După cum se știe, în scrisoarea cu Fondul Monetar Internațional se prevede că introducerea managementului privat al întreprinderilor publice nu trebuie să fie o măsură disparată, ci o componentă a unui ansamblu de măsuri care au ca scop îmbunătățirea guvernanței corporatiste a societăților de stat. Este motivul pentru care informez Senatul României că, și, evident, pe inițiatorii acestei propuneri legislative, s-a constituit un grup de lucru interministerial, coordonat de Ministerul Justiției, care deja a finalizat un proiect de lege privind guvernanța corporatistă a întreprinderilor de stat, care include și componenta manageri privați, care face obiectul reglementării despre care noi vorbim. Perspectiva este însă una mult mai largă.
Printre deficiențele acestei inițiative legislative identificăm vicii de constituționalitate, de tehnică legislativă și de corelație cu principii izvorâte din legi organice din acest domeniu.
Iată, domeniul de aplicare nu este suficient de clar, destinatarii normei par a fi nu numai societățile cu capital integral sau majoritar de stat, ci și obiectivele publice rămase în administrația autorităților centrale sau locale în urma finalizării unui contract de parteneriat public-privat. Or, în limbajul dreptului, nu găsim în niciun fel de clasificare această denumire de obiective. Care obiective?
Și, în egală măsură, sub acest aspect, propunerea legislativă nu se corelează, din punct de vedere al tehnicii legislative, cu terminologia utilizată de Codul civil, care tocmai a intrat în vigoare. Eu înțeleg că propunerea legislativă a fost inițiată în primăvara acestui an, dar acest lucru este foarte important.
Apoi, propunerea legislativă preconizează ca întreaga administrare a societății să fie transferată managerului. Prin această propunere de reglementare, textul contravine regulii de separație a administrării de conducerea executivă, statuată de Legea societăților comerciale, dar și de principiile privind guvernanța corporatistă.
Vă mulțumesc.
...pentru valorificarea unor idei din această propunere legislativă în procesul de dezbatere în Parlament. Vă mulțumesc.
Este o inițiativă parlamentară cu acceptul, până la urmă, a foarte mulți parlamentari.
Domnul senator Belacurencu, din partea Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, după care v-aș ruga pe cei care vă înscrieți la cuvânt să încercați să fiți punctuali.
Am înțeles, domnule senator Greblă.
Vă rog, domnule senator.
În legătură cu această propunere legislativă, comisia a hotărât adoptarea unui raport de admitere, cu un număr de 45 de amendamente admise, care sunt cuprinse în anexa la raport.
Vă mulțumesc.
Are cuvântul domnul senator Günthner, după care urmează domnul senator Greblă.
Dacă mai este cineva, vă rog să-mi spuneți.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
De la început, aș dori să felicit colegii pentru că au făcut, într-adevăr, un cod de principii, de măsuri, de criterii de selecție, cam cu tot ce este „la modă”, ce este bun la ora actuală, criterii care, de altfel, există și au funcționat, dar nu au funcționat bine, nu au dat rezultatele scontate, dar au funcționat. Cum s-a spus aici, au existat și norme de selecție a managerilor care au fost emise în anii trecuți.
Sigur, noutatea... Criteriile nu sunt chiar noi, dar sunt corecte, fără discuție, este un cod de criterii corecte. Practic, singura noutate efectivă este numirea managerilor privați, care este o denumire la modă astăzi, dar nimeni nu știe ce este în spate. Practic, nici de aici nu rezultă foarte clar de ce ar fi mai privați acești manageri decât cei care au fost înainte, care au fost selectați, tot așa, ca persoane fizice, eventual, firme, poate aici ar putea fi noutatea, dar sunt la fel de privați, la fel cum au fost înainte managerii. Deci, din acest punct de vedere, nu cred că aduce, cu adevărat, o noutate.
Problema cea mai mare este că știm din experiență că managerii selectați pe aceste criterii la firme de stat nu dau aceleași rezultate ca managerii selectați, pe aceleași criterii, la firme private. În rest, cred că lucrurile sunt corecte. Eu cred că poate fi votată.
Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Domnul senator Greblă, microfonul 3.
De obicei, încerc să-mi sintetizez ideile, v-aș ruga însă să-mi acordați două minute în plus de data aceasta, pentru că este deosebit de importantă această propunere legislativă. Este deosebit de seducătoare, dar dacă stăm un pic și o analizăm mai cu atenție, ne dăm seama că este un nonsens.
Nu există noțiunea de management privat și de management de stat. Managerul la o societate de stat nu este nici mai bun, nici mai rău – vorbind în mod generic – decât managerul de la o societate privată. Am asistat la falimente răsunătoare atât la firme de stat, cât și la firme private. _A priori_ , nu putem vorbi decât de management bun sau prost. În întreaga literatură de specialitate, termenul de management privat nu îl veți găsi. Repet, nu există. Există o singură referire la managementul privat în cadrul întreprinderilor, societăților care fac parte dintr-un sistem corporatist. Repet, corporatist. Acest sistem, parte a sistemului corporatist, poate să fie și managementul privat, dar management privat, ca atare, este o prostie, este un nonsens.
Sub acest aspect, noi nu putem fi de acord cu prezenta propunere legislativă. Este ca în perioada anilor ’50. Tot ce venea dinspre Răsărit era bun, tot ce venea dinspre Apus era prost. Acum, când auzim de management privat, ni se pare că ar trebui să fie superior managementului de stat. După aceste principii, dacă extindem sfera de aplicare, mâine am putea să avem un guvern privat, care să fie mult mai eficient decât acest guvern de stat.
Încă trei lucruri, și cu asta închei, cu rugămintea de a fi foarte atenți în momentul în care adoptăm, pentru tot ceea ce înseamnă societate comercială și companie, de la nivelul autorităților publice locale până la cea mai importantă companie a statului român.
Ce face acest manager privat? Încasează în fiecare lună. Dacă este la societatea de gospodărire care adună gunoiul menajer, de la o comună cu 3.000 de locuitori, încasează 75 de milioane de lei vechi pe lună – 7.500 de lei. La aceeași comună, primarul localității are 15 milioane de lei vechi – 1.500 de lei. Este o chestiune absolut inacceptabilă. Merge la companiile cu peste 1.500 de angajați, unde poate să câștige în fiecare lună 67.500 de lei – 675 de milioane de lei vechi. Acestea sunt veniturile lunare. În afară de veniturile lunare, participă la profitul din activitatea companiei, dar nu mai mult de 3,2%. Vă dați seama ce înseamnă ca 3,2% din profitul unei companii să revină directorului general? Pentru că, în realitate, este directorul general al acestei companii.
Mulțumesc foarte mult, domnule senator. Mai sunt dezbateri?
Domnule senator Oprea, v-aș ruga chiar foarte... Vă rog, vă rog...
Vă rog să luați cuvântul.
Microfonul 2.
O să vă propun, pentru că o să avem foarte puține proiecte de lege și propuneri legislative la vot, să continuăm dezbaterea până la ora 12.45 și...
O să avem așa de multe pentru vot, încât n-o să avem nevoie de mai mult de 15 minute.
Vă rog, domnule senator.
Am înțeles. Nici nu vreau să influențez votul, dar vreau să vin cu niște corecții. S-au dus de mult vremurile în care oricine se pricepe la orice. Subiectul abordat aici este ultraprofesionist. Management privat în instituții publice se aplică „de când hăul și părăul”. În Statele Unite sunt instituții publice care numai printr-un management privat au performanță.
Pe mine mă surprinde punctul de vedere al Guvernului. Este foarte ușor să înfierezi o inițiativă legislativă și, dacă se voia cooperare, trebuia să se facă punctual, cum s-a încercat aici, în general, să se spună câte ceva. Americanii au o vorbă: „Decât nimic, mai bine ceva rău”.
Acest refren servit continuu în Parlament, ca și cum inversăm rolurile – Guvernul este cel care trebuie să ne învețe pe noi de ce am venit aici, și nu că el n-ar trebui să fie foarte cooperant –, asta mă deranjează. De ce n-ați venit dumneavoastră mai demult, pentru că mai există, dacă nu mă înșel, trei inițiative legislative ale colegilor noștri pe Legea holdingului. O aveți și pe asta?
Când am dat drumul Legii parteneriatului public-privat, atâta opoziție a fost, încât a ajuns până în structurile europene. De ce? Pentru că se încearcă abordarea pe un trend? Nu este unul neaoș românesc. Este un trend mondial. Oxford, ca universitate, a renunțat, după sute de ani, la sistemul de coordonare managerială și a adus un vicepreședinte al unei mari supercorporații din Australia. Pentru prima dată, lumea academică a fost convinsă că un management privat este cel ce poate schimba soarta unei astfel de instituții-șablon. De ce ne sperie un concept nou? Este loc de mai bine, dar cred că o catalogare, așa, dură: „V-ați apucat și voi să vă jucați cu ceva”... Mai mulți suntem din zona asta, dar am mers pe ideea că poate impulsionăm lucrurile în România și, dacă și dumneavoastră aveți o astfel de preocupare, este excelent. Probabil, într-o lună, două, vom vedea lucrurile așezate.
Mulțumesc.
Vă propun să încheiem aici dezbaterile pe această propunere legislativă.
La punctul 12 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 215(r1) din 23.04.2001 privind administrația publică locală.
Inițiator este domnul senator Frâncu. Vă rog. Microfonul 6.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 1 alin. (2) litera j) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, în scopul extinderii arealului zonelor metropolitane și la municipiile reședință de județ.
Am pornit de la o situație pe care toată lumea o cunoaște, și anume faptul că foarte multe municipii reședință de județ, în acest moment, sunt orașe închise, orașe în care nu mai există posibilitatea să se construiască o fabrică, să se construiască anumite zone de utilități. Sunt orașe – poate spunem un cuvânt greu – care pot să moară, deci nu se mai pot dezvolta.
Conceptul de zonă metropolitană este unul modern, care permite oricărui investitor să vină și, conlucrând toate localitățile din jur, să se găsească un spațiu pentru un aerodrom, de exemplu, ca să poată să vină investitorii mult mai rapid, să se poată construi platforme industriale, să se poată crea locuri de muncă, lucru de care avem cu toții nevoie. Și credem noi că introducerea orașelor centrale dintr-o zonă, respectiv municipiile reședință de județ, în posibilitatea – virtual – de a putea folosi aceste avantaje este un lucru important.
Guvernul a recomandat la un moment dat să corelăm acest act normativ și cu Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național. Am făcut acest lucru și considerăm că, în acest fel, în ambele legi, sintagma „și municipii reședință de județ” a fost introdusă și am îndeplinit – să zicem – solicitările Guvernului. Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Are cuvântul doamna secretar de stat Irina Alexe, microfonul 8, din partea Ministerului Administrației și Internelor.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Guvernul nu susține adoptarea acestui proiect de lege, pentru considerentele menționate în cuprinsul punctului de vedere. Într-adevăr, această completare s-a făcut, dar, pe
fond, Guvernul nu este de acord cu modificarea în forma propusă de inițiator.
Mulțumesc.
Mulțumesc.
Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul senator Belacurencu. Microfonul 7, vă rog.
Membrii Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului au apreciat propunerea legislativă și au hotărât, în unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu 5 amendamente admise, cuprinse în anexa la raport.
Mulțumesc.
Mulțumesc. Dezbateri? Domnul senator Günthner. Aveți o energie formidabilă astăzi. Vă rog.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Ca arhitect, cred că este domeniul meu. Ca arhitect urbanist, este un domeniu în care cred că trebuie să-mi spun părerea.
Vreau să vă spun că această inițiativă legislativă este una care prevede un parteneriat posibil între anumite autorități locale, la nivelul dintre reședința de județ și celelalte localități din jur, posibilitate care există și la ora actuală, doar că, probabil, nu s-ar denumi „zonă metropolitană”.
Prin această prevedere, practic, tot ce se aduce nou este că denumirea ar fi de „zonă metropolitană” și pentru localitățile reședință de județ care nu sunt de rangul I.
Problema este că nici acele localități care aveau dreptul sau erau prevăzute prin lege nu au profitat toate de această posibilitate, nu au reușit să încheie parteneriate voluntare pentru dezvoltarea zonelor metropolitane, și întrebarea mea ar fi, oare... Sigur, le cuprindem..., probabil că va trece această inițiativă legislativă, sigur, vom avea autorități locale interesate în promovarea acestei posibilități care li se oferă și care cred că nu dăunează cu nimic, nu aduce nimic rău. Deci, practic, eu cred că nu avem de ce să împiedicăm această inițiativă legislativă.
Mulțumesc.
## **Domnul Petru Filip:**
## Mulțumesc.
Dacă nu mai sunt alte dezbateri, vom da votul pe raport și votul final după ora 12.00.
Scuzați-mă! Este propunere legislativă cu caracter organic. Deci vom da votul pe raport și votul final luni, 21 noiembrie anul curent, la ora 17.00. Așa este.
La punctul 13 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 255 din 14 decembrie 2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local. Este inițiativă parlamentară.
Inițiatori sunt colegi deputați. Sunt prezenți?
Nu.
Este, de asemenea, o propunere legislativă cu caracter organic.
Îi dau cuvântul domnului secretar de stat Curteanu. Microfonul 10.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Guvernul susține adoptarea inițiativei legislative, sub rezerva însușirii unor observații și propuneri formulate în punctul de vedere transmis în scris Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, comisie care, de altfel, a luat act și a susținut amendamentele propuse de Guvern, și le-a însușit și sunt cuprinse în anexa la raportul de admitere, cu amendamente.
Pentru acest motiv, ne raliem și noi acestui raport și vă propunem adoptarea modificărilor propuse de către inițiatori, cu amendamentele – încă o dată o spun – adoptate.
## Mulțumesc.
Este un raport comun al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.
Domnul senator Belacurencu, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, ne prezintă raportul.
Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supun plenului Senatului spre dezbatere și adoptare un raport comun de admitere, cu amendamente, precum și inițiativa legislativă.
## Mulțumesc.
## Sunt dezbateri?
Nu sunt.
Votul pe raport și votul final, luni, 21 noiembrie anul curent, la ora 17.00.
La punctul 14 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea și completarea articolului 30 din Legea nr. 255 din 14 decembrie 2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local.
Este același titlu, dar este altă inițiativă legislativă.
Este inițiativa legislativă a domnului deputat Seres Dénes, Grupul parlamentar al UDMR.
## Este prezent?
Nu este.
Îi dau cuvântul doamnei secretar de stat Lidia Barac.
Microfonul 9.
Mulțumesc, domnule președinte.
Guvernul României susține raportul comisiei, cu amendamentele formulate, de asemenea, la propunerea Guvernului.
Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul senator Belacurencu. Microfonul 7, vă rog.
Și aici avem un raport comun al celor două comisii, care au adoptat, în unanimitate, un raport de admitere, cu amendamentele care sunt cuprinse în anexa la raport.
Mulțumesc.
Pe dezbatere publică, domnul senator Günthner. Microfonul 2, vă rog.
## Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,
Sigur, este o inițiativă legislativă excepțională, trebuie adoptată, fără discuție, comisiile au fost de acord în unanimitate, însă această inițiativă legislativă are o mică problemă și probabil că va trebui să fie completată. Este vorba de terenurile care nu au fost expropriate, dar au fost blocate timp de doi ani, să se ridice interdicția de expropriere.
Or, cred eu că nici măcar în România, astăzi, nu poți să ții blocate niște terenuri timp de doi ani, fără să plătești niște despăgubiri. Chiar dacă nu se plătește prețul de expropriere, cred că pentru terenurile pentru care nu a existat posibilitatea să fie utilizate la capacitatea lor sau să fie valorificate, și pentru acei doi ani cât aceste terenuri au stat blocate, se impun niște despăgubiri, și acest lucru va trebui văzut.
Această inițiativă legislativă nu face referire la această parte, dar cred că, pe viitor, va trebui să fie completată. Mulțumesc.
## Mulțumesc.
Dacă nu mai sunt dezbateri, trecem la punctul 15 din ordinea de zi.
La punctul 15 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2011 pentru completarea art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.
Inițiator este Ministerul Transporturilor și Infrastructurii. Domnule secretar de stat Pistru, vă rog. Microfonul 8. ## **Domnul Eusebiu Manea Pistru-Popa** – _secretar de stat_
_în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii_ **:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, urmărind exceptarea de la obligația de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale a societăților comerciale, a persoanelor juridice române care prestează servicii de transport public de călători în trafic intern și internațional.
Mulțumesc.
Mulțumesc și eu.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul președinte Ovidiu Marian. Microfonul 7, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia economică, industrii și servicii supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.
## Mulțumesc.
Dacă sunt dezbateri? Nu sunt.
## Stimați colegi,
Pentru că reprezentantul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii este prezent, iar punctul 54 din ordinea de zi este cu același termen de adoptare tacită, respectiv 23 noiembrie anul curent, v-aș propune, dacă sunteți de acord, să luăm în dezbatere Propunerea legislativă pentru modificarea art. 12 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România.
Sunt obiecții?
Înțeleg că nu sunt.
Atunci, vă propun să trecem la punctul 54 din ordinea de zi și vom reveni după aceea la punctul 16 din ordinea de zi. Domnul secretar de stat Pistru. Microfonul 8.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative, din următoarele motive: tariful de utilizare și tariful de trecere pe rețeaua de drumuri naționale au fost fundamentate de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și aprobate de Guvernul României, în mod expres, pentru drumurile naționale.
Mulțumesc.
Mulțumesc.
Comisia economică, industrii și servicii, comisia raportoare.
Domnule vicepreședinte, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Senatul este primă Cameră sesizată, iar propunerea legislativă are caracter de lege ordinară.
Raportul comisiei este de respingere.
Mulțumesc. Dacă sunt dezbateri? Nu sunt.
Mulțumesc.
Votul, după ora 12.00.
Punctul 16 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2011 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale și de plată a unor contribuții la organisme internaționale.
Inițiatori, mai multe ministere.
Din partea Guvernului, domnul Ghizdeanu. Microfonul 10, vă rog.
președintele Comisiei Naționale de Prognoză
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Proiectul de lege are drept obiectiv reducerea arieratelor către bugetul general consolidat, în care sens sunt prevăzute unele modalități speciale pentru stingerea obligațiilor fiscale ale unor operatori economici precum Compania Națională a Huilei, Compania Națională Căi Ferate, Societatea Comercială „Transelectrica”.
Având în vedere conținutul proiectului de lege, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, adresează rugămintea de a fi adoptat și își exprimă acordul cu raportul comisiei de specialitate.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc și eu.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul președinte Ovidiu Marian. Microfonul 7, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Pentru operativitate, voi spune doar că, în urma analizării textului inițiativei legislative și a avizelor primite, comisia a hotărât să adopte un raport de admitere.
Mulțumesc. Dezbateri, dacă sunt? Nu sunt.
Vă rog, scuzați-mă.
Domnul senator Marcu, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Așa este, ne grăbim, cât mai mult, să finalizăm procesul de legiferare, dar, stimați colegi, este o ordonanță cu implicații foarte, foarte grave asupra societății și economiei românești.
Practic, această ordonanță are un titlu destul de confuz, în sensul că face trimitere la reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și, respectiv, la contribuția organismelor internaționale. Una-i una și alta-i alta, așa spune o vorbă românească. Mai mult, această ordonanță se referă la reducerea arieratelor companiilor de stat și în cuprinsul ordonanței sunt trimiteri la cele trei companii, respectiv Compania Națională a Huilei – SA, Compania Națională de Căi Ferate – CFR – SA și SC „Termoelectrica” – SA București.
Dar modul de legiferare, stimați colegi...
Nu am văzut în viața mea asemenea mod de legiferare. Și acum, dați-mi voie să argumentez această afirmație.
În primul rând, societățile comerciale, atât timp cât discutăm despre agenții economici, sunt subsocietăți comerciale, iar capitalul lor este exprimat în numărul de acțiuni.
În acest act normativ, am impresia că nu se cunoaște ce înseamnă noțiunea de „acțiune” într-o societate comercială și „activ” într-o societate comercială. Practic, prin acest act normativ, se încearcă să se elimine plata arieratelor și, respectiv, la aceste trei companii menționate aici să se transfere cota-parte a activelor dintr-o societate comercială printr-un joc pe care nu l-am mai văzut, și lucrez de 20 de ani în domeniu economic. Nu am văzut niciodată acest mod de legiferare.
Practic, să luăm fiecare societate în parte.
Faceți trimitere la Compania Națională a Huilei, care... În componența acestei companii naționale sunt 7 mine, din care... Aici se precizează că obligațiile fiscale, deci diferența dintre veniturile și cheltuielile acestei companii, sunt în anul 2011 în jur de 250 de milioane de lei.
Practic, faceți trimitere aici – reprezentanții Executivului – la faptul că nu putem institui acel ajutor de stat la aceste companii și încercăm, pentru că sunt nerentabile, să le scoatem din componența acestor companii și să le considerăm ca active, facem un raport de evaluare cu un evaluator atestat ANEVAR (Asociația Națională a Evaluatorilor din România) și, după aceea, unde ajung aceste companii?
Îmi cer scuze, dumneavoastră discutați despre punctul 16 sau 17? Suntem la punctul 16.
Punctul 16 discutăm, 16. Da, da, la punctul 16.
Faceți trimitere la prevederile art. 173 din Codul de procedură fiscală. Uitându-mă în Codul de procedură fiscală, acest articol face trimitere la contestații în instanță la executarea silită.
Întrebare firească: aceste trei companii sunt acum în instanță la executare silită?
Mulțumesc.
Dacă vreți, domnule secretar de stat, să-mi răspundeți la întrebările puse către dumneavoastră.
Mulțumesc.
Mai sunt intervenții?
Vă rog, domnule senator Vosganian.
Vă rog, așa cum sunteți dumneavoastră obișnuit, foarte concis și...
Am să fiu scurt de data aceasta, însă aș vrea să atrag atenția asupra faptului că aceasta este o temă de mare gravitate pentru sistemul energetic. Așadar, am să mă refer doar la Compania Națională a Huilei – SA și la „Termoelectrica”.
Aceste două companii sunt grevate de datorii foarte vechi. La „Termoelectrica”, mare parte din ele se datorează modului în care a fost restructurat sistemul energetic acum un deceniu, când, practic, toate datoriile au fost localizate la „Termoelectrica”, în momentul divizării companiei naționale în domeniu. În situația în care vom lăsa lucrurile așa, vom avea cel puțin două efecte negative. Primul este acela că arieratele vor trebui să crească și trebuie să vă spun că, în totalul datoriilor, între 60 și 80% din datorii nu se datorează efectiv creanțelor, ci se datorează diverselor forme de dobânzi și penalități, care s-au acumulat în timp și care vor continua să crească, și, în al doilea rând, vom paraliza orice șansă pentru producția de huilă și pentru unitățile viabile din „Termoelectrica” să-și revină.
De aceea, eu consider că este oportună această modalitate de organizare la nivelul „Termoelectrica” și al Companiei Naționale a Huilei – SA. Practic, se urmărește individualizarea sectoarelor performante și transferarea datoriilor prin intermediul activelor neperformante, și stingerea lor.
Trebuie să vă spun că acestea, „Termoelectrica” și Compania Națională a Huilei – SA, funcționează ca un fel de piatră la rinichi. Avem marea șansă să avem o producție viabilă, între 2 și 3 milioane de tone de huilă, pe care să le conectăm la Termocentrala de la Paroșeni, pe care s-o dezvoltăm, și să dăm Văii Jiului o perspectivă stabilă și viabilă pe termen lung. Nu uitați că resursele noastre de huilă ne-ar ajunge pentru cel puțin un secol de aici înainte.
În legătură cu „Termoelectrica”, au existat parteneriate încheiate cu Galați, cu Brăila, cu Borzești. Mai avem Doicești, avem Iernut, avem Elcen. Toate aceste unități din parteneriat pot deveni unități importante și, în condițiile dezvoltării producției regenerabile, pot constitui bază pentru reechilibrarea sistemului energetic.
De aceea, personal, susțin această modalitate de a se salva ceea ce este viabil și de a încheia o dată pentru totdeauna această temă a arieratelor, care, în mare măsură, se datorează modului defectuos în care s-a făcut, în timp, reorganizarea sistemului energetic românesc. Mulțumesc frumos.
## Mulțumesc.
Domnul Ghizdeanu.
Vă rog, scurt, să răspundeți la întrebări. Microfonul 10.
Două întrebări au fost concrete.
Este corect, numărul acțiunilor care vor face obiectul de reimplant va fi aprobat de acționari în cadrul adunării generale extraordinare. Aici este vorba despre titlurile de participare ale societăților, de exemplu, CFR – SA la filialele sale, și, evident, în bilanțurile societății-mamă apar ca titluri de participare la filiale, și de aici apar... Valorile sunt din Registrul Comerțului.
Legat de instanță, nu este, dar există sechestrul din partea ANAF, AVAS. Există sechestru pe bunuri, dar nu în instanță.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Petru Filip:**
## Stimați colegi,
Am parcurs 18 proiecte de lege, dintre care unele organice, cu votul luni, la ora 17.00.
Vă propun să trecem la votul asupra celor pe care le-am discutat astăzi și care au caracter de lege ordinară.
Vă propun să începem cu punctul 5 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Turcia privind dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de către misiunile diplomatice ale celor două state, semnat la București la 9 decembrie 2010.
Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.
Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Camera decizională.
Vot · Amânat
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Lege pentru completarea Legii învățământului nr. 84/1995; – Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Arabiei Saudite privind dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de către misiunile diplomatice ale celor două state, semnat la București la 17 februarie 2011; – Lege pentru ratificarea Protocolului privind conservarea biodiversității și a cadrului natural al Mării Negre, semnat la Sofia la 14 iunie 2002, la Convenția privind protecția Mării Negre împotriva poluării, semnată la București la 21 aprilie 1992 20
Din sală
#216705Nu merge!
## **Domnul Petru Filip:**
Vot · approved
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Lege pentru completarea Legii învățământului nr. 84/1995; – Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Arabiei Saudite privind dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de către misiunile diplomatice ale celor două state, semnat la București la 17 februarie 2011; – Lege pentru ratificarea Protocolului privind conservarea biodiversității și a cadrului natural al Mării Negre, semnat la Sofia la 14 iunie 2002, la Convenția privind protecția Mării Negre împotriva poluării, semnată la București la 21 aprilie 1992 20
Punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru prelungirea perioadei prevăzute la alin. (2[2] ) al art. 24[1] din Ordonanța Guvernului nr. 84/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor.
Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · Amânat
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Lege pentru completarea Legii învățământului nr. 84/1995; – Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Arabiei Saudite privind dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de către misiunile diplomatice ale celor două state, semnat la București la 17 februarie 2011; – Lege pentru ratificarea Protocolului privind conservarea biodiversității și a cadrului natural al Mării Negre, semnat la Sofia la 14 iunie 2002, la Convenția privind protecția Mării Negre împotriva poluării, semnată la București la 21 aprilie 1992 20
Din sală
#217362## **Din sală:**
Nu merge, nu merge!
## **Domnul Petru Filip:**
Vă rog. Acum
Vot · approved
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Lege pentru completarea Legii învățământului nr. 84/1995; – Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Arabiei Saudite privind dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de către misiunile diplomatice ale celor două state, semnat la București la 17 februarie 2011; – Lege pentru ratificarea Protocolului privind conservarea biodiversității și a cadrului natural al Mării Negre, semnat la Sofia la 14 iunie 2002, la Convenția privind protecția Mării Negre împotriva poluării, semnată la București la 21 aprilie 1992 20
Punctul 7 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 69/2000, Legea educației fizice și sportului, consolidată în 2009.
Raportul suplimentar comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Lege pentru completarea Legii învățământului nr. 84/1995; – Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Arabiei Saudite privind dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de către misiunile diplomatice ale celor două state, semnat la București la 17 februarie 2011; – Lege pentru ratificarea Protocolului privind conservarea biodiversității și a cadrului natural al Mării Negre, semnat la Sofia la 14 iunie 2002, la Convenția privind protecția Mării Negre împotriva poluării, semnată la București la 21 aprilie 1992 20
Din sală
#218050Nu a fost adoptată!
## **Domnul Petru Filip:**
S-a adoptat raportul de respingere și, automat, propunerea legislativă a fost respinsă. Scuzați-mă!
Punctul 8 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2011 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri de reducere a riscului seismic al construcțiilor existente.
Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament admis.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · approved
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Lege pentru completarea Legii învățământului nr. 84/1995; – Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Arabiei Saudite privind dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de către misiunile diplomatice ale celor două state, semnat la București la 17 februarie 2011; – Lege pentru ratificarea Protocolului privind conservarea biodiversității și a cadrului natural al Mării Negre, semnat la Sofia la 14 iunie 2002, la Convenția privind protecția Mării Negre împotriva poluării, semnată la București la 21 aprilie 1992 20
Vot · approved
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Lege pentru completarea Legii învățământului nr. 84/1995; – Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Arabiei Saudite privind dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de către misiunile diplomatice ale celor două state, semnat la București la 17 februarie 2011; – Lege pentru ratificarea Protocolului privind conservarea biodiversității și a cadrului natural al Mării Negre, semnat la Sofia la 14 iunie 2002, la Convenția privind protecția Mării Negre împotriva poluării, semnată la București la 21 aprilie 1992 20
Punctul 10 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1994 privind serviciile din subordinea Președintelui României.
Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este prima Cameră sesizată.
Vot · Respins
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Lege pentru completarea Legii învățământului nr. 84/1995; – Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Arabiei Saudite privind dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de către misiunile diplomatice ale celor două state, semnat la București la 17 februarie 2011; – Lege pentru ratificarea Protocolului privind conservarea biodiversității și a cadrului natural al Mării Negre, semnat la Sofia la 14 iunie 2002, la Convenția privind protecția Mării Negre împotriva poluării, semnată la București la 21 aprilie 1992 20
Vot · Respins
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Lege pentru completarea Legii învățământului nr. 84/1995; – Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Arabiei Saudite privind dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de către misiunile diplomatice ale celor două state, semnat la București la 17 februarie 2011; – Lege pentru ratificarea Protocolului privind conservarea biodiversității și a cadrului natural al Mării Negre, semnat la Sofia la 14 iunie 2002, la Convenția privind protecția Mării Negre împotriva poluării, semnată la București la 21 aprilie 1992 20
Vot · approved
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Lege pentru completarea Legii învățământului nr. 84/1995; – Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Arabiei Saudite privind dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de către misiunile diplomatice ale celor două state, semnat la București la 17 februarie 2011; – Lege pentru ratificarea Protocolului privind conservarea biodiversității și a cadrului natural al Mării Negre, semnat la Sofia la 14 iunie 2002, la Convenția privind protecția Mării Negre împotriva poluării, semnată la București la 21 aprilie 1992 20
Punctul 15 din ordinea de zi – celelalte sunt organice –, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2011 pentru completarea art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.
Raportul comun al comisiilor este de admitere, fără amendamente.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.
Va fi un singur vot și pe raport, și pe proiectul de lege.
Vot · approved
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Lege pentru completarea Legii învățământului nr. 84/1995; – Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Arabiei Saudite privind dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de către misiunile diplomatice ale celor două state, semnat la București la 17 februarie 2011; – Lege pentru ratificarea Protocolului privind conservarea biodiversității și a cadrului natural al Mării Negre, semnat la Sofia la 14 iunie 2002, la Convenția privind protecția Mării Negre împotriva poluării, semnată la București la 21 aprilie 1992 20
Punctul 54 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 12 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România.
## **Domnul Alexandru Pereș**
**:**
Punctul 16 din ordinea de zi.
## **Domnul Petru Filip:**
Da, dar l-am luat în ordinea în care le-am discutat. Avem și punctul 16.
Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.
Vot · Respins
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Lege pentru completarea Legii învățământului nr. 84/1995; – Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Arabiei Saudite privind dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de către misiunile diplomatice ale celor două state, semnat la București la 17 februarie 2011; – Lege pentru ratificarea Protocolului privind conservarea biodiversității și a cadrului natural al Mării Negre, semnat la Sofia la 14 iunie 2002, la Convenția privind protecția Mării Negre împotriva poluării, semnată la București la 21 aprilie 1992 20
Punctul 16 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2011 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale și de plată a unor contribuții la organisme internaționale.
Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.
Un singur vot atât pe raport, cât și pentru proiectul de lege.
Vot · approved
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Lege pentru completarea Legii învățământului nr. 84/1995; – Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Arabiei Saudite privind dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de către misiunile diplomatice ale celor două state, semnat la București la 17 februarie 2011; – Lege pentru ratificarea Protocolului privind conservarea biodiversității și a cadrului natural al Mării Negre, semnat la Sofia la 14 iunie 2002, la Convenția privind protecția Mării Negre împotriva poluării, semnată la București la 21 aprilie 1992 20
Se respinge.
Ca urmare, se reia votul...
Fiind paritate de voturi,
Vot · Respins
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Lege pentru completarea Legii învățământului nr. 84/1995; – Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Arabiei Saudite privind dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de către misiunile diplomatice ale celor două state, semnat la București la 17 februarie 2011; – Lege pentru ratificarea Protocolului privind conservarea biodiversității și a cadrului natural al Mării Negre, semnat la Sofia la 14 iunie 2002, la Convenția privind protecția Mării Negre împotriva poluării, semnată la București la 21 aprilie 1992 20
Reluăm votul într-o ședință viitoare.
Suntem cu 20 de minute înainte de termenul pe care l-am programat pentru dezbateri și pentru că avem în acest moment foarte multe proiecte de lege cu adoptare tacită în 23 noiembrie 2011, aceasta însemnând miercuri, vă propun, stimați colegi, ca, până la ora 13.00, să intrăm în continuare pe dezbateri, pentru ca săptămâna viitoare, luni și miercuri, procesul legislativ să fie mai simplu. Altfel, ne vom complica activitatea în cele două zile.
Dacă nu sunt obiecțiuni, v-aș propune să trecem la punctul 17 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 23/2011 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.
Inițiator este Ministerul Finanțelor Publice, în principal. Îi dau cuvântul domnului Ghizdeanu. Microfonul 10, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, susține proiectul de lege și raportul de admitere al comisiei de specialitate, cu amendamentele din anexă.
Scuzați-mă. Ați încheiat? Da.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul președinte Ovidiu Marian. Microfonul 7.
Mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, amendamentele și proiectul de lege.
Mulțumesc.
Mulțumesc. Dezbateri, vă rog. Nu sunt.
Votul pe raport și votul final, luni.
Trecem la punctul 18 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 24/2011 privind unele măsuri în domeniul evaluării bunurilor.
Dau cuvântul domnului Ghizdeanu.
Microfonul 10, vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte.
Obiectul de reglementare al proiectului de lege îl reprezintă organizarea activității de evaluare și creare a unei noi profesii reglementate.
Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, adresează rugămintea de a adopta proiectul de lege și susține raportul de admitere al comisiei de specialitate.
Mulțumesc.
Domnul președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, Ovidiu Marian. Microfonul 7.
Pentru acest proiect de lege, au fost transmise avize favorabile de la Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social, Comisia economică, industrii și servicii, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a decis să adopte un raport de admitere, fără amendamente.
Mulțumesc. Dezbateri. Domnule senator Belacurencu, vă rog. Microfonul 4.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Mi-am propus, în susținerea acestui proiect de lege, mai multe idei, însă am să mă refer doar la câteva.
După cum s-a menționat, proiectul de lege își propune să reglementeze activitatea de evaluator, să creeze o nouă profesie reglementată, cea de evaluator autorizat.
Proiectul de lege asigură uniformizarea modului de realizare a rapoartelor de evaluare, având ca bază standardele profesionale general acceptate. O chestiune foarte importantă.
De asemenea, este de remarcat că se asigură compatibilitatea cu prevederile Directivei 2005/36 CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale și, respectiv, cu prevederile Directivei 2006/123 CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 septembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne.
Aș mai vrea să adaug, printre motivele imperative de interes general care justifică apariția acestei reglementări, protecția consumatorilor, a beneficiarilor serviciilor și a lucrătorilor, loialitatea tranzacțiilor comerciale și combaterea fraudei. Și, pentru că au fost discuții în legătură cu faptul dacă acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare sau organice, aș vrea să invoc Decizia Curții Constituționale nr. 1.150 din noiembrie 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 16/2007 privind organizarea și exercitarea profesiei de geodez.
Mulțumesc.
Dacă nu mai sunt alte dezbateri, trecem la punctul 19 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2011 pentru modificarea art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea și funcționarea cazierului fiscal.
Inițiator, Ministerul Finanțelor Publice.
Domnule președinte Ghizdeanu, microfonul 10.
Mulțumesc, domnule președinte.
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare diferențierea termenului prin care se radiază faptele și situațiile ce atrag înscrierea în cazierul fiscal.
Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, susține și adresează rugămintea să fie adoptat acest proiect de lege și subliniază acordul pentru raportul comisiei de specialitate. Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Microfonul 7.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege, menționând că amendamentele formulate de domnul senator Adrian Țuțuianu au fost supuse votului și au fost respinse. Ele se regăsesc în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.
## **Domnul Petru Filip:**
Mulțumesc. Sunt dezbateri?
Domnule senator Țuțuianu, vă rog, microfonul central.
## **Domnul Adrian Țuțuianu:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Așa cum a precizat colegul nostru, am două amendamente, care au fost respinse.
Vreau însă să comentez pe marginea acestui subiect, pentru că acest instrument numit cazier fiscal asigură evidența unor fapte săvârșite de către contribuabilii persoane fizice sau juridice, de asociați, de acționari, reprezentanți legali ai persoanei juridice, inclusiv se consemnează în cazierul fiscal atragerea răspunderii solidare a debitorului, a membrilor organelor de conducere, în condițiile Legii falimentului.
În ceea ce privește cele două amendamente pe care le-am formulat, primul amendament se referă la modul în care se face radierea din cazierul fiscal a unor fapte, și eu am considerat util, prin primul amendament, să avem în vedere nu numai ipoteza care este prevăzute de inițiator, de Guvern, respectiv acoperirea sancțiunii stabilite prin procesul-verbal de contravenție, și am zis să avem în vedere și rezolvarea problemei despăgubirilor stabilite prin procesul-verbal de
sancționare a contravenției, pentru că, de foarte multe ori, contravenția este sancționată cu o sumă modică sau poate chiar cu un avertisment, însă prin procesul-verbal au fost constatate și despăgubiri.
Ca atare, dacă dorim cu adevărat să-i protejăm pe toți cei care participă la circuitul comercial, eu cred că trebuie să avem în vedere și acest aspect.
Cel de-al doilea amendament ne arată din nou o concepție care tinde să protejeze doar statul, în sensul că se poate radia din cazierul fiscal, dacă au fost stinse creanțele fiscale datorate ca urmare a atragerii răspunderii solidare cu debitorul declarat insolvabil sau insolvent, însă numai în situația în care se acoperă ceea ce se datorează statului.
Și întrebarea mea este firească: de ce nu-l protejăm, în egală măsură, și pe cel care are creanțe de recuperat, persoană fizică sau juridică, și să radiem din cazierul fiscal aceste fapte, atunci când s-au acoperit integral creanțele, dacă suntem în situația unei răspunderi solidare a reprezentanților legali sau a altor persoane cu debitorul?
## **Domnul Petru Filip:**
## Mulțumesc.
## Mai sunt intervenții?
Dacă nu sunt, trecem la punctul 20 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 29/2011 pentru modificarea și completarea...
## OK!
Atunci, revenim la punctul 19 din ordinea de zi și
Vot · Amânat
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Lege pentru completarea Legii învățământului nr. 84/1995; – Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Arabiei Saudite privind dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de către misiunile diplomatice ale celor două state, semnat la București la 17 februarie 2011; – Lege pentru ratificarea Protocolului privind conservarea biodiversității și a cadrului natural al Mării Negre, semnat la Sofia la 14 iunie 2002, la Convenția privind protecția Mării Negre împotriva poluării, semnată la București la 21 aprilie 1992 20
## **Domnul Alexandru Pereș**
**:**
Domnul Ghizdeanu are ceva de spus.
Aveți ceva de comentat înainte, domnule Ghizdeanu?
Da. Voiam să menționez poziția Ministerului Finanțelor Publice legată de aceste două amendamente – a fost prezentată și în comisie –, dar și faptul că ele nu sunt legate de veniturile bugetului de stat și nu fac obiectul ordonanței Guvernului. În sensul acesta, doar voiam să subliniez încă o dată poziția Guvernului și a Ministerului Finanțelor Publice față de aceste amendamente respinse.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Petru Filip:**
Vă rog să vă ocupați locurile.
Vot · Respins
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Lege pentru completarea Legii învățământului nr. 84/1995; – Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Arabiei Saudite privind dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de către misiunile diplomatice ale celor două state, semnat la București la 17 februarie 2011; – Lege pentru ratificarea Protocolului privind conservarea biodiversității și a cadrului natural al Mării Negre, semnat la Sofia la 14 iunie 2002, la Convenția privind protecția Mării Negre împotriva poluării, semnată la București la 21 aprilie 1992 20
Cu alte cuvinte, în plenul de luni, raportul va intra fără amendamentele discutate și respinse.
Trecem la punctul 20 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 29/2011 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.
Din partea Guvernului, domnul președinte Ghizdeanu, microfonul 10.
Vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Obiectul de reglementare al proiectului de lege îl reprezintă măsurile de simplificare a procedurilor de administrare a creanțelor fiscale, precum și de creștere a eficienței activității de administrare.
Ministerul Finanțelor Publice își exprimă acordul în legătură cu raportul comisiei de specialitate și adresează rugămintea de a fi adoptat acest proiect de lege.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul președinte. Microfonul 7.
Mulțumesc.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.
Mulțumesc.
Dezbateri?
Nu sunt.
Atunci votul final, luni.
Trecem la punctul 21 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 30/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiarfiscale.
Îi dau cuvântul domnului președinte Ghizdeanu. Microfonul 10.
Vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Obiectul de reglementare al proiectului de lege îl reprezintă măsurile financiar-fiscale pentru sprijinirea mediului de afaceri.
Aș vrea să menționez aici doar posibilitatea de reducere a penalităților de întârziere aferente obligațiilor fiscale restante la 31 august 2011, stinse prin plata voluntară sau compensare.
Ca urmare, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, vă adresează rugămintea să adoptați acest proiect de lege și își exprimă susținerea raportului comisiei de specialitate. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Microfonul 7.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.
Mulțumesc. Dezbateri? Nu sunt.
Luni, votul final, la ora 17.00.
Trecem la punctul 22 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind măsurile de recuperare a sumelor diminuate ca urmare a aplicării Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar.
Este o inițiativă a unor colegi deputați: domnii Bănicioiu și Surupăceanu.
Nu sunt prezenți.
Dau cuvântul domnului președinte Ghizdeanu, din partea Guvernului.
Microfonul 10.
Vă rog.
Având în vedere că o parte dintre reglementări au fost realizate, de asemenea, faptul că unele dintre prevederi afectează echilibrul bugetar și macroeconomic, cu impact pe deficitul bugetar, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul președinte.
Mulțumesc.
Potrivit obiectului de reglementare, personalul plătit din fonduri publice care a suferit reducerea salariilor va primi obligațiuni de stat emise de Ministerul Finanțelor Publice, cu o maturitate de 3 ani. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a trimis un aviz negativ, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a trimis un aviz negativ.
În cadrul dezbaterilor s-au formulat două amendamente, care, supuse votului, au fost admise și se regăsesc în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.
Comisia a decis să adopte, cu majoritate de voturi, un raport de admitere, cu amendamente.
Mulțumesc, domnule președinte. Dezbateri, dacă sunt.
Nu sunt.
Vot pe raport și vot final, luni.
Trecem la punctul 23 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 284 din 2010, Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.
Inițiativă parlamentară a doi deputați, doamna Câmpeanu și domnul Dobre.
Din partea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, doamna președinte Pârcălabu. Microfonul 8.
**Doamna Domnica Doina Pârcălabu** – _președintele_
_Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale_ **:**
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Funcția publică de execuție de auditor, nefiind funcție publică specifică, nu poate fi introdusă la lit. d) din anexa nr. 1 la Legea-cadru nr. 284/2010, așa cum se propune în inițiativa legislativă.
Față de aceste argumente, Guvernul nu susține prezenta propunere legislativă.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc, doamnă președinte.
Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, domnul președinte Bașa.
Vă rog, microfonul 6.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Comisia pentru muncă, familie și protecție socială împreună cu Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au adoptat un raport de admitere.
Această inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată. Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
Dezbateri, dacă sunt pe această propunere legislativă? Nu sunt.
Vot final, luni.
Trecem la punctul 24 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea alin. (1) al art. 134 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii.
Este o inițiativă parlamentară a doi colegi senatori, domnul Frâncu și domnul Pașca, și a unui deputat, domnul Giurgiu.
Vă rog, domnule senator Frâncu. Microfonul 7.
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Propunerea noastră legislativă are ca obiect declararea zilei de 30 noiembrie ca sărbătoare legală.
Sunt mai multe argumente care ne-au făcut să ne gândim că este important ca ziua de 30 noiembrie să fie zi liberă, deci sărbătoare legală. În primul rând, este Ziua Românilor de Pretutindeni, este o zi importantă pentru toți cei care, într-un fel, simt românește. În al doilea rând, este declarată de Biserica Ortodoxă Română drept o zi de mare sărbătoare, se sărbătorește Sfântul Andrei, patronul spiritual al României, și credem noi că alăturarea zilei de 30 noiembrie cu ziua de 1 Decembrie, ziua noastră națională, ar potența ambele sărbători, una a spiritualității românești de pretutindeni și cealaltă, ziua noastră națională. Sunt doar câteva motive. Pe lângă acestea, 640.000 de români au numele Andrei, Andra, Andreea etc, și sunt argumente absolut suficiente, cred eu.
Este cu sprijinul și la rugămintea Patriarhului României pentru acest lucru. Vă mulțumesc.
## Mulțumesc.
Din partea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, doamna Pârcălabu. Microfonul 8.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Guvernul este de acord cu raportul întocmit de Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, raport de respingere.
Vă mulțumesc.
Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, domnul președinte Bașa. Microfonul 6.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Este o propunere legislativă interesantă, cu toate că în comisie s-a hotărât, cu majoritate de voturi, un raport de respingere.
Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.
Senatul este primă Cameră sesizată.
Dezbateri.
Aici sunt convins că vom depăși programul până la ora 13.00. Domnul lider Rădulescu, vă rog. Microfonul 2.
## Domnule președinte, Stimați colegi,
Argumentele de fond le-am prezentat în cadrul dezbaterii din comisie, o dezbatere, de altfel, foarte frumoasă și profundă, dar eu, pe fond, aș susține această inițiativă legislativă. Însă, dat fiind faptul că din partea Guvernului, în momentul de față, avem un punct de vedere negativ, pentru a aranja cele două poziții și, implicit, și poziția pentru vot, propun retrimiterea la comisie. Suntem încă în termen și nu va fi nicio problemă.
## **Domnul Petru Filip:**
Vă mulțumesc.
Existând propunerea de retrimitere la comisie,
Vot · approved
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 15 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată: – Lege pentru completarea Legii învățământului nr. 84/1995; – Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Arabiei Saudite privind dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de către misiunile diplomatice ale celor două state, semnat la București la 17 februarie 2011; – Lege pentru ratificarea Protocolului privind conservarea biodiversității și a cadrului natural al Mării Negre, semnat la Sofia la 14 iunie 2002, la Convenția privind protecția Mării Negre împotriva poluării, semnată la București la 21 aprilie 1992 20
Stimați colegi,
Mai era un proiect de lege, ca să încheiem cele 25 de puncte din ordinea de zi. Considerați că... sau dacă...
Eu vă propun să terminăm și acest punct, este o inițiativă legislativă, în așa fel încât să...
Domnule senator, vă rog frumos.
Trecem la punctul 25 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 12/2011 privind
preluarea personalului calificat în domeniul evaluării conformității dispozitivelor medicale și a sistemelor de management de la Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale la Oficiul Tehnic de Dispozitive Medicale Certificare.
Din partea Ministerului Sănătății, domnul secretar de stat Cristian Irimie, vă rog.
Microfonul 10.
## **Domnul Cristian Anton Irimie** – _secretar de stat_
## _în Ministerul Sănătății_ **:**
Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate doamne,
Stimați domni senatori,
Guvernul susține raportul comisiei, de adoptare a proiectului de lege.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Petru Filip:**
Mulțumesc.
Raportul comisiei?
Este un raport de admitere să înțeleg, și atunci îl luăm ca atare.
Sunt dezbateri? Nu sunt.
Vot final, luni.
Atunci declar încheiată ședința noastră de astăzi. Un sfârșit de săptămână cu rezultate fructuoase! Mulțumesc.
La revedere!
**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**
„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
&JUYDGY|591325]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 136/25.XI.2011 conține 44 de pagini.**
Prețul: 13,20 lei
Recoltele și producțiile agricole din acest an, net superioare anilor anteriori, chiar dacă o cuantificare definitivă nu a fost încă finalizată, nu pot fi puse exclusiv pe seama unui an climatic deosebit de favorabil, care, în treacăt fie spus, nu poate fi nici pe departe neglijat.
De aceea, mă încumet să le spun celor care se limitează să le explice exclusiv pe seama acestui factor că o contribuție la fel de importantă a avut-o respectarea mult mai evidentă în veniturile agricultorilor a promisiunilor făcute la începutul anului agricol recent încheiat.
Este vorba, în primul rând, de intrarea în normalitate a plății subvențiilor primite de ei, venite, deopotrivă, dinspre Uniunea Europeană și din fondurile alocate Ministerului Agriculturii în acest scop. În plus, ca sumă pe hectar, pe cap de animal etc., ele au fost sensibil mai mari. De reținut că acest lucru a fost posibil pe fondul crizei economice, care nu a ocolit pe nimeni, și al reducerilor drastice ale cheltuielilor – bugetare, în primul rând –, care au creat, pe deplin justificat, multe nemulțumiri, dar pe care din ce în ce mai mulți români le percep a fi pe deplin justificate.
Chiar dacă bugetul pe anul viitor nu a fost pe deplin bătut în cuie, nu putem trece cu vederea faptul că agricultura continuă, alături de investițiile în infrastructură și alte sectoare vitale pentru creșterea – fie ea și modestă, atâta se poate – a produsului intern brut, să ocupe un loc de primă mărime.
Vă mulțumesc.
Întrebarea este retorică, stimați colegi. De fapt, mai degrabă ne-am întreba cum ne descurcăm acum și ce
intenționăm să facem pentru a regla întregul corp al instituțiilor și politicile sociale pentru a nu da și noi o mână de ajutor acestui fenomen. Ne-am „ajutat” destul până acum, aplicând o politică a decimării. Ajunge!
Până la urmă, stimați colegi, responsabilitatea este a noastră, a tuturor. Ignorarea pe mai departe a unor astfel de previziuni nu va face decât să ne trimită și mai repede pe lista neagră a popoarelor care s-au scos singure din istorie. Mulțumesc.
Orice se poate spune despre această abordare, numai despre management coerent și profesionist nu poate fi vorba. Membrii Cabinetului Boc știu foarte bine că primăriile, mai ales în cazul comunelor mici, abia își pot asigura propriul buget și nu au resursele suficiente pentru cheltuielile de capital la școli și grădinițe. Cu toate acestea, ei nu ezită să transfere acestora întreaga responsabilitate.
Mă întreb cum poate un ministru al educației să spună că educația este un domeniu prioritar, când el nu este capabil să asigure resursele financiare prevăzute de lege, atât de necesare pentru dezvoltarea și modernizarea acestui domeniu. Câtă încredere mai pot avea elevii și dascălii într-un ministru care aruncă responsabilitatea financiară pe umerii primarilor?
Un guvern responsabil, chiar și într-o perioadă de criză, ar fi continuat investițiile în educație, singura care, pe termen lung, poate asigura țării locuri de muncă, prosperitate și dezvoltare. Un buget care sacrifică educația este un buget care sacrifică viitorul țării și viitorul copiilor noștri.
Tocmai de aceea, nici eu, personal, și nici Partidul Social Democrat nu putem fi de acord cu această construcție bugetară propusă de PDL și Cabinetul Boc.
Pe cale de consecință, solicit în mod imperativ primministrului Emil Boc, ministrului finanțelor publice Gheorghe Ialomițianu și ministrului educației Daniel Petru Funeriu reașezarea bugetului alocat învățământului. Nu vreau decât un singur lucru: respectarea Legii educației naționale și alocarea a 6% din PIB pentru sistemul de învățământ.
Stimați colegi,
Ministrul educației se pricepe doar la televizor și în massmedia să „lupte” pentru interesele educației, pentru că, atunci când trebuie să asigure resursele financiare, el se dovedește un incapabil. Domnul Funeriu nu este în stare să asigure un buget echilibrat pentru învățământul din România și astfel vom ajunge în situația nefericită în care se vor închide, din nou, școli, iar dascălii vor ajunge cu salariile tăiate sau înghețate.
Deja amânați cu plata drepturilor salariale câștigate în justiție, aceștia sunt pedepsiți din nou, pentru că, prin măsurile bugetare pentru anul 2012, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului nu vrea doar să le înghețe salariile, ci, de fapt, dorește înghețarea în sărăcie a dascălilor din România.
Domnul ministru Funeriu, în loc să se ocupe de asigurarea bugetului de 6% din PIB, are o cu totul altă preocupare: să ne prezinte situația profesorilor acuzați de fraudă la examenul de bacalaureat. Daniel Petru Funeriu nu se vrea un manager al sistemului de învățământ, ci, mai degrabă, un anchetator-șef care dispune și pedepsește după bunul său plac, o atitudine pe cât de cinică, pe atât de caracteristică Domniei Sale și partidului din care face parte. Ei nu fac decât să continue politica de învrăjbire a diferitelor categorii sociale, practică brevetată de Partidul Democrat Liberal pentru a ascunde lipsa de viziune și incompetența guvernamentală.
Prin culpabilizarea cadrelor didactice, neasigurarea resurselor bugetare optime și lipsa unui dialog social real, Partidul Democrat Liberal și ministrul Daniel Petru Funeriu nu vor obține altceva decât destructurarea sistemului educațional românesc. Criza financiară și cea bugetară sunt utilizate doar drept scuză pentru mascarea incompetenței, diletantismului și corupției generalizate ce caracterizează guvernarea pedelistă.
Vă mulțumesc.
În topul celor 19 țări analizate de UBS, mai bine decât România stau doar SUA și Polonia. Bulgaria, vecina și rivala noastră în toate comparațiile, este pe poziția a 12-a, adică prezintă riscuri mult mai mari de a intra în incapacitate de plată, iar Grecia – pe poziția a patra.
Personal, nu mă îndoiesc că se vor găsi așa-ziși analiști economici, pe la televiziunile mogulilor, care să-i contrazică chiar și pe experții elvețieni, renumiți pentru minuțiozitatea cu care studiază detaliile și întocmesc rapoartele. Însă îi îndemn pe acești analiști, apăruți peste noapte și al căror rol nu este decât să combată la cerere, să arunce mai întâi un ochi la țările din Europa aproape de faliment.
Noi am primit ușor ajutor de la FMI și Banca Mondială, pentru că ne permitem să ne împrumutăm și să dăm banii înapoi. Am avut nevoie de fonduri doar pentru a avea o plasă de siguranță. Uitați-vă însă, stimați colegi, de câte reuniuni europene a fost nevoie pentru ca Greciei să i se acorde doar șansa teoretică a unui credit. Uitați-vă ce măsuri draconice de austeritate trebuie să ia această țară pentru a primi împrumutul care să o ajute să nu intre în faliment. Aruncați o privire și în Italia, apoi veniți cu gândul înapoi în țară și vedeți că România încă funcționează, chiar dacă și noi, la rândul nostru, a trebuit să mai micșorăm cheltuielile anul trecut. Însă aceste reduceri le-am făcut la timp, astfel încât ne putem permite să vorbim acum de o creștere economică și să nu tremurăm de teama falimentului iminent, pentru că, dacă nu făceam sacrificii în 2010, acum deja nu mai puteam plăti salarii și pensii, iar toată țara era în colaps.
Iată deci, stimați colegi parlamentari, că măsurile luate de Guvernul Boc în acești ani de criză ne-au ținut pe direcția bună, iar cei care contestă realitatea pe care noi am afirmat-o și pe care acum a confirmat-o o puternică și imparțială companie de analiză financiară, o fac doar pentru a se auzi vorbind.
Evident, această cerință se adresează majorității populației fiecărei țări semnatare.
Toleranța este respectul, acceptarea și aprecierea bogăției și diversității culturilor lumii noastre, a felurilor noastre de expresie și a manierelor de exprimare a calității noastre de ființe umane. Ea este încurajată prin cunoașterea, deschiderea spiritului, comunicație și libertatea gândirii, conștiinței și credinței.
Toleranța nu e nici concesie, nici condescendență ori indulgență. Toleranța este, mai ales, o atitudine activă, generată de recunoașterea drepturilor universale ale persoanei umane și a libertăților fundamentale ale altora. În niciun caz toleranța nu poate fi invocată pentru a justifica violarea acestor valori fundamentale. Toleranța trebuie să fie practicată de către indivizi, grupuri și state.
În conformitate cu respectarea drepturilor omului, a practica toleranța nu înseamnă nici a tolera nedreptatea socială, nici a renunța la propriile convingeri, nici a face concesii în această privință. Ea semnifică acceptarea faptului că ființele umane, care se caracterizează natural prin diversitatea aspectului lor fizic, prin situația lor, felul de exprimare, comportamente și prin valorile lor, au dreptul de a trăi în pace și de a fi cele care sunt.
Ea semnifică, de asemenea, că nimeni nu trebuie să-și impună propriile opinii altuia. Toleranța e necesară atât între indivizi, cât și în cadrul familiei și al comunității. Promovarea toleranței și modelarea atitudinilor față de diferite opinii, în sensul unei deschideri reciproce și al solidarității, urmează să aibă loc în școli și universități și prin intermediul educației nonformale, acasă și la locul de muncă.
Stabilitatea macroeconomică a României ar trebui să fie în acest moment singura prioritate pentru noi toți, și nu tot felul de scandaluri politicianiste, pentru a nu călca pe urmele Greciei sau Italiei. În ceea ce privește proiectul de buget propus de Guvern, trebuie să conștientizăm cu responsabilitate faptul că, și în anul acesta, contextul economic internațional este cel care trebuie să primeze în deciziile noastre. Bugetul pentru anul următor trebuie să fie unul prudent, unul în care orice schimbare, orice mărire de salarii să fie făcute doar dacă au acoperire economică. În acest fel, nu se vor mai repeta gafele Guvernului Tăriceanu din anul 2008, când mărirea necontrolată a salariilor a avut consecințe grave.
Din păcate, cu atenția distrasă de atâtea scandaluri toxice, în ultima vreme, mulți dintre noi nu și-au însușit, de exemplu, informația că în al treilea trimestru, conform Eurostat, România a avut cea mai mare creștere trimestrială din Uniunea Europeană, cu un avans de 1,9% față de trimestrul al doilea, urmată de Letonia și Lituania, cu câte 1,3%. În plus, conform INS, România a înregistrat o creștere economică de 4,5% în trimestrul al treilea din acest an comparativ cu perioada similară din 2010, aceasta fiind cel mai mare avans de la începutul anului trecut. Astfel, pe întreg
anul 2011, România ar putea obține un PIB în urcare cu două procente față de anul trecut, aceasta fiind peste nivelul estimat de Fondul Monetar Internațional și Comisia Europeană, de 1,5%, respectiv 1,7%.
Iată cum noile cifre de creștere economică obținute de România pe trimestrul al treilea arată că țara noastră se află pe drumul cel bun al relansării economice și al atingerii unui ritm de creștere economică sustenabilă.
În ciuda încercărilor opoziției de a preface orice realizare a actualului Guvern din alb în negru, în ciuda boicoturilor intense, cifrele reale ale economiei vin să valideze corectitudinea politicilor responsabile promovate de Guvernul Boc în ultimii ani.
Tăria de care au dat dovadă PDL și partenerii săi de guvernare, de a adopta măsuri de austeritate dure, este răsplătită prin realizări concrete, care se văd la nivelul cifrelor economiei. Aceste cifre demonstrează că PDL a făcut ceea ce a trebuit atunci când a trebuit, asigurând României revenirea pe un ritm de creștere economică sustenabilă.
Tocmai de aceea, voi încheia tot cu îndemnul de început al declarației mele politice. Altceva e mai important pentru România în aceste momente decât scandalurile și diversiunile politicianiste. Haideți să vorbim mai puțin și să muncim mai mult! Sunt sigur că, dacă vom avea sprijinul responsabil al opoziției, în 2012 România o s-o ducă și mai bine. Doar de asta ne aflăm acum în Parlament prin voturile pe care ni le-au oferit românii la alegerile din 2008, nu-i așa?
Oricum însă, marcat de fatuitate și vacuitate, Crin Antonescu este cel mai perisabil personaj dintre cei care s-au zbătut să intre în prim-planul politicii românești în ultimii ani. Pentru istorie, Crin Antonescu va rămâne groparul PNL, un fel de Emil Constantinescu din care s-a extras rădăcina pătrată.
A încerca demolarea lui Geoană, fost președinte și candidat prezidențial al PSD, pe care îl susțineai cu herculeană energie în 2009, punând astfel sub semnul întrebării o poziție influentă a PSD și USL, doar pentru că vrei să-ți afirmi ego-ul, este proba că îți lipsește nervul esențial al politicii. Legile politicului sunt diferite de cele ale jocului lego!
În poligonul politicii românești de azi, Ponta este un mare pierzător, fie și numai pentru că nu a putut rosti măcar o frază convingătoare de când este pseudoliderul acestei formațiuni. Niște simpli bloggeri stângiști sunt mai interesanți decât Ponta în cele mai inspirate momente ale sale. Nu e de stânga, nu e dreapta, nu este de nicăieri, este „omul fără însușiri”, ajuns pe trambulina puterii pentru că așa a dorit păpușarul. Să notăm că toți protagoniștii luptelor intestine din PSD sunt, de fapt, creațiile lui Iliescu, veteranul păpușar bolșevic și regizorul unui spectacol cu multe umbre și prea puțină lumină. Politica uslașă se derulează sub semnul vendetelor mediocrității.
Gândindu-mă la marionetele lui Iliescu – numite Ponta, Antonescu, Geoană, Voiculescu –, mi-am amintit un cântec al lui Christophe, din tinerețea mea, „Les Marionnettes”, pe care curioșii și nostalgicii îl găsesc la adresa: _http://www.youtube.com/watch._
(Această parte a declarației a fost scrisă și difuzată spre publicare duminică, 13 octombrie, cu 7-8 ore înainte de „judecarea” lui Mircea Geoană în fața Comisiei de arbitraj, etică și litigii a PSD.)
poate fi imaginată ca o repetiție generală pentru alte epurări. Folosind un pretext ridicol, Ponta a mobilizat masa de manevră pesedistă pentru a dovedi cât e el de viguros și de tenace. Acum, crede el, nu-i mai poate nimeni tăgădui rolul de „lider național”. Așa credea și Petre Roman prin 1990 și s- a înșelat amarnic. Iliescu l-a pus imediat la colț, arătându-i cât se poate de categoric că este doar un pion pe tabla sa de șah.
Cu trei zile în urmă, spuneam că în „cultura politică” iliesciană trădările sunt tratate nemilos. Iliescu nu a uitat că în 1996, atunci când a pierdut prezidențialele, primul șut în fund l-a primit de la Geoană, care, din poziția de ambasador al României în SUA, trimis în acel post chiar de Iliescu, l-a felicitat pe proaspătul ales Emil Constantinescu, spunându-i: „Am văzut lacrimi în ochii copiilor mei de bucurie că regimul Iliescu, cancerul democrației românești, a fost înlăturat.”
Apoi, în februarie 2005, când realegerea sa ca președinte al PSD trebuia să fie o formalitate, tot Geoană, ajutat de „grupul de la Cluj” și de câțiva baroni, a fost cel care i-a tras preșul „bătrânului bolșevic”, instalându-se el în fruntea PSD. Faptul că aceiași baroni și același grup de la Cluj sunt astăzi alături de Victor Ponta nu trebuie să mire pe nimeni. Nu peste multă vreme, tot ei îi vor lua gâtul și lui Ponta. Or, Iliescu, se știe, nu uită și nu iartă, chiar dacă pentru această răzbunare PSD ar pierde președinția Senatului.
Geoană nu l-a luat în serios pe Ponta și a crezut că avertismentele grupării Iliescu-Năstase vor fi suficiente pentru a-l calma pe ambițiosul cârlan. Dacă pierde președinția Senatului – și o va pierde, cu siguranță! –, Ponta va trebui să plătească efectele îndârjirii sale ce frizează iraționalul. Confruntarea Ponta-Geoană nu este una de idei, de filozofii, de valori, ci, în tradiția experienței politice a lui Ion Iliescu, este vorba de comploturi sordide și lovituri sub centură. Ponta crede că și-a obținut acum certificatul de maturitate politică. Eu cred că, mai degrabă, și-a dovedit nesătula sete de putere, pe care baronii, cei care trag cu adevărat sforile în PSD, nu i-o vor tolera mult timp.
Dacă, printr-un miracol, Geoană nu va fi exclus din partid la ședința Consiliului Național de săptămâna viitoare, Ponta va fi obligat să-și facă de îndată harachiri, în direct și la o oră de vârf. Se spune că, în oricare ipoteză, suntem deja martorii primului episod din operația de antonescizare a PSD-ului, de care nici Crin Antonescu nu este străin. De ce? Pentru că și bonapartismul cu șubă roșie al lui Crin Antonescu e născut să facă victime. Noroc că ograda pesedistă e populată cu suficiente orătănii pentru care azvârlirea peste gard este echivalentul șutului în fund de pe vremea comsomolistului Iliescu, adică un mare pas înainte! Asta să îl aștepte pe Mircea Geoană?
Partea a II-a: Șutul în fund și pasul înainte?
Gata! De-acum este limpede: Mircea Geoană a fost executat fără milă pentru o serie de vini care par mai mult inventate. Cât de democratică a fost judecata lui Geoană am văzut cu toții, dar cel mai mult a șocat cinismul „cârlanilor” Ponta și Șova, care au orchestrat această execuție publică folosind o metodă tipic stalinistă: „Invită-l pe prost la 14.15, iar noi facem ședința și luăm decizia între 13.00 și 14.00!”
În politică, loialitatea este ca o floare-de-colț: foarte frumoasă și extrem de rară. Acum, aparent, este ceasul de glorie al celui care în urmă cu mai puțin de doi ani îi jura credință lui Mircea Geoană. Debarcarea unui fost președinte de partid, fost candidat prezidențial, fost ministru de externe etc.,
Presa (ZHD) a relatat despre statisticile reprezentanților DSP Hunedoara. Așadar, la finele anului trecut, în județ erau înregistrați 20.893 de bolnavi de diabet, dintre care mai mult de jumătate aveau vârste între 15 și 64 de ani. În primul trimestru al acestui an, comparativ cu datele statistice pe întreg anul 2010, numărul bolnavilor a crescut, ajungând la un total de 22.135 de persoane suferinde de diabet, dintre care 1.380 sunt cazuri noi.
Specialiștii consideră că factorii de risc în relația cu diabetul sunt fumatul, consumul excesiv de alcool, sedentarismul, nutriția dezechilibrată, obezitatea și stresul.
De aceea, în concluzie, atât la nivel global, cât și la nivel local, cel mai important aspect este cel al prevenirii îmbolnăvirilor de diabet, iar aceasta nu se poate face decât printr-o continuă informare asupra cauzelor.
Vă mulțumesc.
Apropo de asta, UDMR se va opune creșterii în 2012 a bugetului ANI.
- Știți cum ar arăta în această situație viitorul Senat? – 11 mandate – UDMR;
- 7-8 mandate – UNPR;
- 18 mandate – PDL;
– 3-4 mandate – Partidul Poporului;
- 48 de mandate – USL.
La această configurare, ce credeți că va face UDMR? Va intra la guvernare alături de USL. Și asta cum? Cu ajutorul PDL, dat cuiva care s-a opus la tot, repet: regionalizare, ANI, DNA, schimbarea Constituției, Parlament unicameral, tot.
Eu refuz să-i mint în față pe românii care au votat la referendum. Decât un Senat cu 89 de locuri, total ineficient, mai bine fără Senat.
Să nu uit și de domnii deputați. Soluția ca, deși la Camera Deputaților sunt cei mai mulți parlamentari, să se taie de aici doar 30 de locuri, iar de la Senat să se taie cam 45% din locuri, mi se pare o aberație menită să satisfacă orgoliul unor deputați, mari lideri în PDL, care se visează salvați pe ei, pentru că la unii dintre ei salvarea înseamnă să fie realeși în 2012. Iar pe mine mă interesează ca din 2012, dacă voi rămâne acasă, fie pentru că nu voi mai fi agreat, fie pentru că așa voi decide, să văd că măcar rămâne în urmă un Parlament unicameral, dacă se poate, dar în niciun caz unul cu mai mult de 300 de parlamentari. Ce am votat la referendum este literă de lege pentru mine și nu voi face compromisuri. Poate se aude undeva... mesajul președintelui Băsescu!
Vă mulțumesc.
Însă, în legătură cu cel de-al treilea aspect, doresc să trag un semnal de alarmă. Scăderea bugetului alocat educației nu reprezintă un pas înainte în dezvoltarea societății. Educația alături de sănătate sunt două dintre domeniile strategice pe care România nu le mai poate ignora. Educația înseamnă dezvoltare. Acest lucru nu se poate face cu un buget diminuat.
Este adevărat că scăderea bugetului pentru educație se datorează încheierii unor proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile în anul 2012, însă această chestiune nu trebuie să justifice problema de fapt.
Și din nou mă întreb, stimați colegi: putem trăi fără bun-simț?
Dacă declarăm moartea bunului-simț, ce ne mai rămâne și, mai ales, ce va mai face diferența între oamenii care pretindem că suntem și animalul pe care îl plimbăm în lesă? Vă mulțumesc.
Nu doresc să fac o recenzie a instituțiilor care primesc mai mulți bani și a instituțiilor al căror buget nu va mai fi nici măcar la nivelul anului 2011. Este clar că proiectul a fost realizat politic, fără a se lua în seamă prioritățile. Nu spun că nu am avea nevoie de fonduri pentru siguranța națională, dar este nevoie de fonduri și pentru agricultură sau pentru cultură. Nu doresc nici să realizez un inventar al deficiențelor care există în buget. Totuși, dați-mi voie să subliniez câteva aspecte care mie, personal, mi se par esențiale pentru construirea bugetului.
În primul rând, creșterea economică cuprinsă între 1,8% și 2,3% contravine estimării PIB-ului pentru 2012. Acesta este estimat la 579,6 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de 2,3%. Deci nu prea are ce căuta un interval în dreptul creșterii economice. Chiar dacă acest interval a primit girul FMI și al Comisiei Europene, știm foarte bine că s-a greșit și în 2009, și în 2010 cu prognoza. Dacă în 2009 s-a estimat pentru România plus 2%, am avut minus 7%, în 2010 s-a estimat un plus de 1,5%, dar a fost minus 1,3%. Să nu mai spunem că deja se estima pentru 2012 plus 4% – prognoză care nu s-a mai confirmat în proiectul de buget. Inclusiv avansarea unui interval denotă nesiguranța forumurilor internaționale, dar și nesiguranța autorităților noastre. Mult mai corect ar fi fost să mergem pe creștere zero și, în practică, să avem o creștere economică.
Cheltuielile cu bunuri și servicii sunt mai mari cu 8% față de anul în curs și chiar mai mari cu 500 de milioane de lei față de prognoza anterioară pentru 2012, când se prevedeau o creștere economică de 4% și un deficit de 3% din PIB. Dacă numărul de bugetari va scădea, cheltuielile cu bunuri și servicii ar trebui să scadă proporțional.
Înainte de criza datoriilor suverane, Guvernul prevedea un nivel al cheltuielilor cu dobânzile de 10,1 miliarde de lei, față de 9,5 miliarde de lei în 2011, iar acum prevede cheltuieli cu dobânzile de 10,2 miliarde de lei pentru 2012, deci o creștere de 100 de milioane de lei. Din această perspectivă, consider că este mult prea optimistă evoluția cheltuielilor cu dobânzile. Orice economist știe că cea mai mare slăbiciune a statului – incapacitatea de a strânge venituri la buget, deci ponderea redusă a veniturilor în PIB și dependența mare de finanțarea externă –, nu numai a statului, ci a întregului sistem bancar, pune România într-o situație dificilă în 2012. Or, a fi atât de optimist în ceea ce privește evoluția cheltuielilor cu dobânzile este destul de nesănătos pentru mediul economic.
În textul proiectului nu există numărul de angajați ai statului – număr care ar trebui să fie cel mai important indicator. Deci cu ce număr de angajați mergi în 2012, per total și pentru fiecare domeniu în parte: sănătate, educație, administrație publică și așa mai departe? De aici ar fi trebuit să pornească bugetul: în 2012 este estimat că vom avea o populație de X persoane, din care în detaliu, pe structură de vârstă. Apoi, estimăm că vom avea atâția salariați, că vom avea atâția elevi de școală, de grădiniță, că se vor îmbolnăvi de gripă atâția oameni, că vor trebui finanțate atâtea stadioane, săli de sport. Unde sunt toate aceste date? Nu există nici măcar numărul de angajați pe fiecare minister în parte.
Conform datelor oferite de proiectul de buget, cheltuielile de personal scad cu doar 1,8% în 2012, de la 40,5 miliarde de lei până la 39,8 miliarde de lei, în condițiile în care Guvernul Boc ne-a anunțat că numărul de personal bugetar s-a diminuat cu 10%.
Iarăși o prognoză aberantă este cea referitoare la exporturi. Acestea ar trebui să crească cu 10%, în condițiile în care Uniunea Europeană, cel mai mare partener comercial al României, prevede o creștere de doar 0,6% a PIB, deci mai degrabă o stagnare economică. Procentul este nesustenabil, dacă luăm în considerare și ultimele evenimente, cel mai recent fiind plecarea „Nokia” din România.
Estimările privind atragerea fondurilor europene sunt fantasmagorice. Guvernul estimează că va obține de la Uniunea Europeană ca decontări pentru facturile trimise la Bruxelles 9,69 miliarde de lei – 2,3 miliarde de euro – în 2012, adică cu 60% mai mult decât în acest an. Decontările pe achiziții publice, care reprezintă 80% din programe, sunt blocate de patru luni din cauza fraudelor și nici măcar nu se știe dacă plata facturilor va fi reluată. Absorbția a 9,69 miliarde de lei într-un singur an ar însemna că România ar trebui să facă într-un singur an, 2012, cu 40% mai mult decât tot ceea ce a reușit să atragă bani de la Uniunea Europeană între 2007 și 2011, adică timp de cinci ani.
Lipsesc din proiect bugetele companiilor de stat. Atât timp cât Uniunea Europeană cere deja includerea anumitor companii mari de stat în calculul deficitului bugetar, prezentarea unui buget fără rezultatele estimate pentru cele mai importante 35 de companii de stat, care au avut împreună afaceri de 10 miliarde de euro și pierderi totale de 500 de milioane de euro în 2010, este incompletă. Cum pierderile companiilor de stat și mai ales arieratele pot da peste cap orice estimare a bugetului consolidat, prin neplata contribuțiilor sociale sau a celorlalte obligații, ar trebui, practic, incluse la fiecare minister sau, consolidat, într-un capitol „Participații ale statului”, mai ales că multe dintre subvențiile de la transporturi, de exemplu, pentru Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale sau pentru calea ferată, merg chiar la aceste companii.
## Stimați colegi,
Bugetul pentru 2012, din păcate, nu este realist. Este un text realizat pe genunchi, pentru unele interese politice ale puterii actuale, din care lipsesc chestiuni foarte importante. Bugetul pe anul 2012 pare mai degrabă o proiecție optimistă a economiei naționale, proiecție în care sunt prezente măsuri populiste și prognoze nesustenabile.
Din păcate pentru România și pentru români, puterea a ales să dea țării, fără consultarea societății civile sau a mediului de afaceri, cifre și vorbe goale. Noi, Uniunea SocialLiberală, nu vom fi de acord cu acest buget pompieristic și ne vom opune batjocurii la care este supus acest popor.
Vă mulțumesc.
Considerând că s-au jucat destul de-a alba-neagra între „talibanism” și „informații din dosare”, cu scopul de aplicare prin forță a unor reguli nepopulare, se impune ca românii să le aplice o lecție de democrație prin participarea masivă la vot, astfel ca actuala putere să devină istorie, iar ultima încercare de sfidare a regulilor democratice prin aplicarea metodei „găleata portocalie” să dea greș pentru totdeauna.
Totuși, noi, românii de rând, rămânem cu o altă problemă. Dacă premierul Boc știa de șase luni despre ceea ce se întâmplă la Cluj, atunci avea datoria de a ieși în fața opiniei publice cu o explicație. De ce nu a acționat cel puțin politic?
Este limpede că atât el, cât și Băsescu au tot interesul să perpetueze corupția și furtul la toate nivelurile. Și pentru aceasta, și unul, și celălalt ar trebui să dispară de pe scena politică și de la cârma țării. Și unul, și celălalt ar trebui să devină colegi de celulă cu Apostu.
Vă mulțumesc.
Guvernul a trebuit să ia măsuri dure, nepopulare, dar oamenii au înțeles că aceasta este unica soluție viabilă și au strâns rândurile în jurul celor care și-au asumat aceste măsuri, fiindcă solidaritatea și responsabilitatea socială nu sunt vorbe în vânt, atunci când este vorba de implicare la orice nivel.
Suntem aici prin alegerea democratică a poporului român și este imperios să venim în întâmpinarea așteptărilor și nevoilor sale. În întreaga lume au loc frământări care vor aduce mari schimbări, omul nou își va lua soarta în mâini, va dori reformă prin restructurare și revalorificare. Toate acestea nu pot avea loc fără un dialog rațional, un dialog care să reflecte sintetic ce dorește societatea și să poată echilibra, din punct de vedere doctrinar, dreapta și stânga politică. Problemele indicate de societatea civilă trebuie analizate, sintetizate și catalogate, astfel încât să poată fi găsite soluții viabile, iar structurile politice trebuie să preia aceste soluții, să își asume punerea lor în practică, prin implicare responsabilă și onestă.
Din acest punct de vedere, UNPR a considerat că se simte nevoia unei platforme civice progresiste, care să adune doleanțele și așteptările românilor în proiectele oamenilor politici, într-o formulare pertinentă. În acest sens, este nevoie de construirea unei stângi moderne, reformatoare și responsabile în România, o stângă activă, onestă, pragmatică, echilibrată și capabilă de schimbări în plan economic, social, dar mai ales în plan politic. În prezent, nu mai există niciun fel de dialog social în România, nu există comunicare și înțelegere, așadar nu mai există încredere. De aceea, în acest moment, românii au nevoie, mai mult ca oricând, de un cadru în care să se desfășoare un dialog rațional, social și politic.
Vidul de competențe creat în ultimii ani a dus la discrepanțe profunde între societatea civilă și mediul politic, discrepanțe care se pot disipa doar printr-o comunicare echilibrată și printr-o raportare onestă a cetățeanului la societatea românească, din toate punctele de vedere și în ambele sensuri, fiindcă schimbarea se face pentru oameni, cu oameni – prin educație, prin responsabilizare, prin inițiativă pozitivă activă și cu ajutorul instituțiilor statului, al organizațiilor nonguvernamentale, al mediului privat, al fiecărui român în parte, prin implicare responsabilă și discernământ nedisimulat.
Domnul senator Adrian Țuțuianu va încerca să accelereze procesul de afluire către sala de plen.
## 18
|Măgureanu Cezar Mircea|concediu medical|Voiculescu Dan|absent| |---|---|---|---| |Mărcuțianu Ovidius|absent|Vosganian Varujan|absent| |Meleșcanu Teodor Viorel<br>Mihăilescu Petru Șerban<br>Mitrea Elena|absent<br>absent<br>absentă|**Domnul Mircea Dan Geoană:**<br>Cu răbdare, să încercăm să reluăm|procesul.| |Mitrea Miron Tudor<br>Mîrza Gavril<br>Mocanu Alexandru<br>Mocanu Toader<br>Moga Nicolae<br>Mustățea Vasile<br>Mutu Gabriel<br>Necula Marius Gerard<br>Nedelcu Vasile|absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent|**Domnul Adrian Țuțuianu:**<br>Albert Álmos<br>Andrei Florin Mircea<br>Andronescu Ecaterina<br>Antonescu George Crin Laurențiu<br>Arcaș Viorel<br>Ariton Ion<br>Badea Viorel Riceard<br>Banias Mircea Marius|prezent<br>absent<br>absentă<br>absent<br>absent<br>Guvern<br>prezent<br>absent| |Nicoară Marius Petre<br>Nicoară Romeo Florin<br>Nicolaescu Sergiu Florin|absent<br>absent<br>absent|Bara Ion<br>Bașa Petru<br>Bădescu Iulian|delegație<br>prezent<br>absent| |Nicula Vasile Cosmin|absent|Bălan Gheorghe Pavel|absent| |Nistor Vasile|absent|Belacurencu Trifon|prezent| |Niță Mihai|absent|Berca Gabriel|absent| |Onofrei Orest|absent|Berceanu Radu Mircea|absent| |Oprea Dumitru|prezent|Bîgiu Marian Cristinel|absent| |Oprea Mario Ovidiu|prezent|Bîrlea Gheorghe|prezent| |Panțuru Tudor<br>Pașca Liviu Titus<br>Păran Dorin|absent<br>prezent<br>absent|Blaga Vasile<br>Boagiu Anca Daniela<br>Boitan Minerva|prezent<br>Guvern<br>prezentă| |Pereș Alexandru<br>Pintilie Vasile<br>Plăcintă Sorina Luminița<br>Pop Gheorghe<br>Popa Cornel<br>Popa Mihaela<br>Prodan Tiberiu Aurelian<br>Prunea Nicolae Dănuț|prezent<br>absent<br>absentă<br>absent<br>absent<br>absentă<br>absent<br>prezent|Bokor Tiberiu<br>Borza Dorel Constantin Vasile<br>Bota Marius Sorin Ovidiu<br>Calcan Valentin Gigel<br>Câmpanu Liviu<br>Chelaru Ioan<br>Chirvăsuță Laurențiu<br>Chivu Sorin Serioja<br>Cibu Constantin Sever|prezent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>absent<br>delegație<br>prezent<br>absent<br>absent| |Rasaliu Marian Iulian|absent|Cinteză Mircea|absent| |Rădulescu Cristian<br>Rădulescu Șerban|absent<br>prezent|Coca Laurențiu Florian<br>Constantinescu Florin|prezent<br>absent| |Robu Nicolae|absent|Constantinescu Viorel|prezent| |Rotaru Ion|prezent|Cordoș Alexandru|prezent| |Rușanu Dan Radu|absent|Corlățean Titus|delegație| |Rușeț Ion|prezent|Crăciun Avram|prezent| |Saghian Gheorghe|prezent|Cseke Attila Zoltán|prezent| |Savu Daniel|absent|Daea Petre|prezent| |Sârbu Ilie|absent|David Cristian|absent| |Sbîrciu Ioan|absent|David Gheorghe|prezent| |Secășan Iosif<br>Severin Georgică<br>Silistru Doina<br>Staicu Dumitru Florian<br>Stănișoară Mihai<br>Șova Dan Coman<br>Tămagă Constantin<br>Toma Ion<br>Țopescu Cristian George<br>Țuțuianu Adrian<br>Udriștoiu Tudor|prezent<br>delegație<br>prezentă<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>absent|Diaconescu Cristian<br>Diaconu Mircea<br>Dobra Nicolae<br>Dumitru Constantin<br>Fekete-Szabó András Levente<br>Feldman Radu Alexandru<br>Filip Petru<br>Fodoreanu Sorin<br>Frâncu Emilian Valentin<br>Frunda György<br>Găină Mihăiță<br>Geoană Mircea Dan|absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>prezent<br>delegație<br>absent<br>prezent| |Urban Iulian|absent|Ghișe Ioan|absent| |Valeca Șerban Constantin|absent|Greblă Toni|prezent| |Vasilescu Lia Olguța|absentă|Grosu Corneliu|prezent| |Verestóy Attila|absent|Günthner Tiberiu|prezent| |Voicu Cătălin|absent|Gyerkó László|prezent| |Hașotti Puiu|prezent| |---|---| |Hărdău Mihail|prezent| |Humelnicu Augustin Daniel|prezent| |Ichim Paul|absent| |Igaș Traian-Constantin|Guvern| |Ion Vasile|prezent| |Iordănescu Anghel|prezent| |Jurcan Dorel|prezent| |Lazăr Sorin Constantin|absent| |Luca Raymond|prezent| |Mang Ioan|prezent| |Marcu Gheorghe|prezent| |Mardare Radu Cătălin|prezent| |Marian Ovidiu|prezent| |Marian Valer|prezent| |Markó Béla|Guvern| |Mazăre Alexandru|absent| |Măgureanu Cezar Mircea|prezent| |Mărcuțianu Ovidius<br>Meleșcanu Teodor Viorel|absent<br>absent| |Mihăilescu Petru Șerban|absent| |Mitrea Elena<br>Mitrea Miron Tudor|prezentă<br>absent| |Mîrza Gavril<br>Mocanu Alexandru<br>Mocanu Toader<br>Moga Nicolae<br>Mustățea Vasile<br>Mutu Gabriel<br>Necula Marius Gerard<br>Nedelcu Vasile|prezent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent<br>absent| |Nicoară Marius Petre|absent| |Nicoară Romeo Florin<br>Nicolaescu Sergiu Florin<br>Nicula Vasile Cosmin<br>Nistor Vasile<br>Niță Mihai<br>Onofrei Orest<br>Oprea Dumitru<br>Oprea Mario-Ovidiu<br>Panțuru Tudor|absent<br>prezent<br>prezent<br>absent<br>absent<br>absent<br>prezent<br>prezent<br>absent| |Pașca Liviu Titus|prezent| |Păran Dorin<br>Pereș Alexandru<br>Pintilie Vasile|absent<br>prezent<br>absent| |Plăcintă Sorina Luminița|absentă| |Pop Gheorghe<br>Popa Cornel|absent<br>absent| |Popa Mihaela|absentă| |Prodan Tiberiu Aurelian|absent| |Prunea Nicolae Dănuț<br>Rasaliu Marian Iulian|prezent<br>absent| |Rădulescu Cristian|prezent| |Rădulescu Șerban|prezent| |Robu Nicolae|prezent| |Rotaru Ion|prezent| |Rușanu Dan Radu|absent| |Rușeț Ion|prezent| |Saghian Gheorghe|prezent| |Savu Daniel|absent| |Sârbu Ilie|prezent| |Sbîrciu Ioan|prezent|
|Secășan Iosif|prezent| |---|---| |Severin Georgică|delegație| |Silistru Doina|prezentă| |Staicu Dumitru Florian|absent| |Stănișoară Mihai|absent| |Șova Dan Coman|absent| |Tămagă Constantin|prezent| |Toma Ion|prezent| |Țopescu Cristian George|absent| |Țuțuianu Adrian|prezent| |Udriștoiu Tudor|prezent| |Urban Iulian|prezent| |Valeca Șerban Constantin|absent| |Vasilescu Lia Olguța|absentă| |Verestóy Attila|absent| |Voicu Cătălin|absent| |Voiculescu Dan|absent| |Vosganian Varujan|absent|
Mulțumesc mult.
– Lege privind ratificarea Protocolului privind conservarea biodiversității și a cadrului natural al Mării Negre, semnat la Sofia la 14 iunie 2001, la Convenția privind protecția Mării Negre împotriva poluării, semnată la București la 21 aprilie 1992.
La punctul 4 din ordinea de zi este înscrisă aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarelor inițiative legislative:
1. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun, precum și a Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății;
2. Propunerea legislativă privind modificarea art. 1 din Legea nr. 239/2002 privind înființarea Universității „Titu Maiorescu” din București;
3. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetaredezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare;
Punctul de vedere al Guvernului: susține adoptarea acestei propuneri legislative, sub rezerva observațiilor de la punctul 2.
Pentru aceste considerente și dat fiind faptul că există un raport de adoptare, vă rugăm să fiți de acord cu textul propus și supus atenției dumneavoastră astăzi. Vă mulțumesc.
Întrebare pentru domnul secretar de stat: care sunt măsurile pe care Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului le are în vedere pentru a urgenta realizarea cadastrului general al României și dacă avem prevederi financiare care să acopere cheltuielile necesare punerii în aplicare a acestui act normativ, pentru că problema cadastrului ține de bani, ține de oameni specializați, care să întocmească documentațiile tehnice, ține de finalizarea aplicării dispozițiilor Legii fondului funciar și ține de clarificarea regimului juridic, pe alte acte normative, al proprietăților din România. Faptul că trecem agenția de la un minister la altul nu ne dă răspuns la aceste chestiuni, care sunt esențiale.
De asemenea, ne spune Guvernul în motivare că „se urmărește realizarea unei mai bune administrări a terenurilor”.
Ce legătură are Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului cu administrarea terenurilor, cu fondul funciar din România?
În sfârșit, ca să asistăm în continuare la această înșiruire – și explicațiile dumneavoastră, domnule secretar de stat, astăzi, sunt tot din categoria vorbe goale –, „fluidizarea acestui flux de informații”. Care să ce?!
Adică eu cred că ne jucăm de-a legiferarea și mai cred că o structură administrativă nu poate fi modificată, transferată în această modalitate. Când vrem să avem administrație performantă, trebuie să avem instituții care funcționează după reguli foarte clare. Dacă trebuia să trecem undeva Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară de la Ministerul Administrației și Internelor, poate că era logic să o trecem la Ministerul Justiției, pentru că înscrierile în Cartea funciară au o strânsă legătură cu ceea ce înseamnă activitatea Ministerului Justiției. Și a fost cândva și pe acolo. Dar să o trecem la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, eu nu găsesc nicio rațiune, nu găsesc nicio explicație, și este motivul pentru care grupul nostru parlamentar va vota împotriva acestui proiect de lege.
Vă mulțumesc.
Acesta este punctul de vedere al Guvernului și vă rugăm să adoptați proiectul de lege.
Nu este de acceptat o asemenea situație și aș vrea să subliniez faptul că, deși avem amenajate pentru irigat circa 3 milioane, 3 milioane și ceva de hectare, se mai irigau în ultima perioadă câteva zeci de mii sau sute de mii, după acest act normativ nu se va mai iriga nimic. De ce? Și așa tariful pentru irigat era destul de mare, ajungea între 6-8-10-12 până la 15 milioane de lei pe hectar, în funcție de treapta de udare în condițiile actuale.
Dacă mai introducem o taxă suplimentară la acest tarif, imaginați-vă că nimeni nu-și va mai permite să facă acest lucru, pentru că, în condițiile în care este un an secetos, trebuie să dai două sau trei udări, care te vor duce, în medie, la 25-30 de milioane de lei – spun o medie, pentru că costurile pot fi mai mari. Haideți să adăugăm aici celelalte costuri pentru înființarea producției și toate celelalte și o să ajungem la concluzia că nimeni nu-și va mai putea permite să irige în România.
Or, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, în loc să facă demersuri către Uniunea Europeană, pe care le enunța domnul ministru în interviul pe care l-am amintit, și să găsească soluții de a înlocui această subvenție pentru energie cu compensații, conform mecanismului care este în vigoare astăzi la nivelul Uniunii Europene, vine cu acest act normativ și îl pune în brațele agricultorilor.
Aș vrea să spun că, dacă s-ar găsi soluții..., și consecințele sunt clare din acest punct de vedere, dar dacă s-ar găsi soluții numai pentru energie, probabil că atunci ar exista o variantă în care oamenii să mai poată uda.
Vorbim însă de o situație excepțională. Am avut niște ani agricoli buni, ultimii doi ani, în sensul că a plouat. Haideți să ne imaginăm ce se va întâmpla dacă va fi secetă în anul următor. Despre ce vorbim: cum vom mai putea iriga, cum vom putea face celelalte lucrări de îmbunătățiri funciare? Spre ce ne îndreptăm până la urmă?
Este de-a dreptul rușinos și condamnabil să adoptăm o asemenea atitudine, să transformăm, de fapt, această activitate, care este de interes național, irigarea culturilor, într-o activitate comercială, și să nu o privim într-un context în care am rezolva și problemele care țin de producție, și problemele agricultorilor, problemele care țin și de mediu, și așa mai departe.
Eu cred că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale greșește grav aici. Eu cred că nu aceasta este soluția spre care ar trebui să ne îndreptăm și ar trebui Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale să gândească, poate, și Măsura 1.2.5 privind accesarea fondurilor în această direcție, a sistemului de irigații.
Ar trebui să privim în context, poate, și măsurile adiacente, care înseamnă împăduririle, perdelele forestiere, și așa mai departe, pentru care avem legi și o strategie națională care nu se mai aplică. Or, noi nu venim să punem nimic pe acest teren gol, mai tăiem ceva și așteptăm rezultate. Rezultatele, stimați colegi, vor reprezenta un dezastru pentru agricultură.
Acum, aș vrea să mă refer efectiv la actul normativ, despre care ni spune că este elaborat în ideea de a îmbunătăți managementul acestei activități, făcându-se însă sublinierea că amenajările funciare nu se mai asigură prin subvenții de la bugetul de stat, dar, în același timp, acest lucru va permite dezvoltarea activităților din domeniul îmbunătățirilor funciare de interes național – atenție –,
asigurarea protecției terenurilor de orice fel, și va putea îndeplini cu succes rolul statului în activități ce au drept scop prevenirea și înlăturarea factorilor de risc: exces de apă, eroziunea solului, inundații, poluare.
Unde este adevărul, în prima afirmație, în a doua afirmație?
Mai mult decât atât, ducându-ne pe text, la un moment dat, în ordonanță se spune că: „Agenția va preda Administrației Naționale «Apele Române» lucrările de apărare împotriva inundațiilor de pe râurile inferioare și a celor de pe Dunăre, compuse din diguri (...).”, și mă opresc aici. Deci le va „preda”.
În același timp, „Veniturile proprii ale Agenției se constituie din:
(...)
Lit. e) tarifele de trecere pe digurile aflate în administrarea Agenției (...);”.
Păi ori le predă, ori le are și încasează venituri de pe ele?
„Lit. i) sume rezultate din valorificarea masei ierboase obținute în urma lucrărilor de întreținere a digurilor (...);”.
Păi, dacă le-a predat, ce să mai întrețină?
Sunt, iată, câteva exemple prin care se dovedește că nimeni nu a citit cu atenție această ordonanță a Guvernului, nimeni nu a prevăzut consecințele și dezastrul pe care le va provoca și, pe cale de consecință, nu putem fi de acord, și bine a procedat Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală că a adoptat un raport de respingere, lucru pe care ar trebui să-l facem cu toții.
Vă mulțumesc.
Se predau digurile la „Apele Române”. Foarte bine că se predau digurile la Administrația Națională „Apele Române”, pentru că Administrația Națională „Apele Române” este cea care percepe, ca și companie, prețul pe metrul cub de apă folosită pentru irigație. Dacă ei percep bani pentru metrul cub de apă folosit la irigații, ei să fie cei care repară.
În programul Administrației Naționale „Apele Române”, vreau să vă informez că sunt fonduri și pot să obțină fonduri europene pentru repararea acestor diguri.
Am prezentat la Ministerul Mediului și Pădurilor și am și discutat, și există, probabil, un plan național care va porni pentru repararea digurilor de la Dunăre, pe un sistem din palplanșe din plastic, ultramodern, sistem folosit în Statele Unite ale Americii.
Aceste diguri nu vor aduce bani din ceea ce înseamnă cosirile de vegetație, vă spun eu, care am exploatat multe diguri, nu vor aduce bani. Ei, pe ici, pe colo, vor fi niște fonduri, dar, dacă noi putem să predăm aceste diguri la Administrația Națională „Apele Române”, s-o facem. Reducem numărul de personal la cât avem nevoie și este foarte bine.
Cel mai important lucru pe care l-am discutat cu domnul comisar european Cioloș – și mă bucur că domnul președinte a fost de față când am ridicat această problemă a irigațiilor – a fost cum vedem și cum putem să soluționăm această problemă în viitor. România va constitui, din 2013 până în 2020, un fond național – sigur, cu fonduri europene – care va fi dirijat spre refacerea sistemului de irigații, însemnând echipamente noi, însemnând echipamente electrice noi și un sistem mai modern de transfer de apă din Dunăre sau din râuri.
Ceea ce-și dorește Guvernul României – și zic Doamne, ajută-ne! – este să finalizăm sistemul Siret – Bărăgan. Apa adusă la Dridu înseamnă peste 800.000 de hectare care vor putea beneficia de irigații.
Dumneavoastră spuneați de 3 milioane de hectare care au fost amenajate pentru a fi irigate pe vremea lui Ceaușescu. Teoretic, din cele 18, 19 milioane de hectare de teren agricol, noi am irigat maximum 1.600.000 de hectare. Nu am irigat niciodată 3 milioane de hectare. Ne-am dori să irigăm 3, 4, 5 milioane de hectare, pentru că atunci producția agricolă a României ar crește în așa fel încât produsul intern brut ar avea de 6 până la 10 ori un venit mai mare din agricultură. Asta în 10 ani, dacă s-ar face. Și noi ne dorim acest lucru, stimate coleg, ne dorim din toată inima.
Fondurile necesare sunt extrem de mari. Singura modalitate este să constituim acest fond național, și asta am discutat cu domnul comisar european Cioloș, în sensul acesta.
Această ordonanță de urgență a Guvernului, zic, poate nu este cea mai bună redactare pe care am găsit-o, dar este un pas. Trebuie să-i dăm drumul.
Am discutat și cu Comisia pentru agricultură din Camera Deputaților să venim cu amendamentele corespunzătoare. Este primul pas pe care-l face ministerul în a opri scurgerea de fonduri către aceste agenții.
Ați văzut și dumneavoastră articolele din ziar. Sute de flexuri cumpărate, mii de mașini de găurit și alte minuni cumpărate la sistemele de irigații... sau altele care nu știu cui folosesc: foarfeci de tăiat pomi. Păi nu este posibil. Trebuie să luăm de undeva și să începem să tăiem, să vedem ce se poate reface din acest sistem de irigații.
Sunt de acord că poate fi îmbunătățită această ordonanță de urgență a Guvernului – și o vom face la Camera Deputaților –, dar eu, pentru moment, v-aș ruga să fiți de acord și să-i dăm drumul, când vom vota această ordonanță de urgență, pentru că este primul pas bun. Mulțumesc.
Cu zâmbetul celor de la Guvern, pot continua spunându-le că momentul deciziei presupune responsabilitate maximă, iar astăzi este un moment al deciziei în care responsabilitatea trebuie să fie maximă.
Ce se dorește? Un singur lucru: să se reducă cheltuielile din domeniu acum. Dar consecința acestora? Iată care este consecința: România are la această dată peste 3.500 de stații de pompare, iar în sistem, prin această reducere, rămân 1.500 de salariați, de la primul paznic, care nu este paznic – și o să vă explic –, până la directorul general.
## Stimați colegi,
I-am pus întrebarea și ministrului. Cumva, stațiile de pompare sunt pe rotile, le duceți undeva, într-un parc rece, le închideți și puneți cheia ca să le păziți? Nu. Cum puteți atunci să asigurați integritatea unui patrimoniu, a unei investiții, despre care putem discuta dacă mai este valoroasă sau nu? Dacă există, este valoroasă. Cât este de valoroasă vom vedea și putem discuta.
Cum puteți asigura integritatea celor 3.500 de stații de pompare cu un număr de 1.500 de angajați, inclusiv directorul general? Păi nu poți! Efectiv, nu ai cum! Nici din punct de vedere al protecției muncii.
Sistemele de irigații din România au valoarea lor, iar starea lor sau punerea în funcțiune depinde doar de voința noastră, și nu de rezistența la rugină a pieselor din care sunt compuse stațiile de pompare.
Spuneam că în stațiile de pompare nu sunt paznici. Sunt electromecanici care fac pe paznicii în momentul în care stația nu funcționează. Păi, dacă este așa – spuneau că lucrurile nu merg –, tancurile României nu sunt păzite acum, dacă nu sunt în război? Le lași paragină? Nu. Se întrețin, se mențin și se verifică, ca să fie funcționale atunci când situația o impune.
Acest sistem de îmbunătățiri funciare răspunde nu numai la secetă, răspunde și la ploi abundente, inundații, alunecări de teren. O asemenea ordonanță de urgență nu poate să treacă prin Senatul României. Este greu ce spun, nepotrivit ca limbaj, dar s-ar da liber la furat în aceste condiții.
## Stimați colegi,
Cum puteți ca 3.500 de stații de pompare..., uitați-vă la actul normativ, în 30 de zile trebuie să se dea în primire administrației viitoare, agenției viitoare, în condițiile în care acum a devenit ordonanța efectivă și nu ai cui să-i transmiți acest patrimoniu, pentru că nu mai sunt, că sunt scoși din dispozitiv.
La Jucu ne-am alertat toți pentru că sunt muncitori care intră pe o ușă și ies pe aceeași ușă, pentru că se disponibilizează 2.000 de oameni, aici se disponibilizează 3.500 de oameni. Trebuie sau nu? Părerea mea este că nu,
iar materialele date de directorul general al acestei structuri denotă, cu analize clare, că este o măsură nepotrivită.
De aceea, Senatul trebuie să știe ce votează și mi-am îngăduit să vă transmit frământările pe care le are un om care știe ce vorbește despre un domeniu în care a lucrat. Vă mulțumesc.
Problema este sursa de apă, stimați colegi, și această chestiune, dincolo de pompe, de nepompe, de... E corect ce spune domnul senator Prodan, că trebuie luat de la capăt, înlocuit, modernizat, și așa mai departe, trebuie uitat de concepția de irigații. Din păcate, trebuie să o luăm de la capăt.
Această ordonanță nu rezolvă nimic. Eu zic că este bine să o respingem, să ne mai gândim, să revenim, să revedem, să refacem absolut tot, gândirea despre irigații, în primul rând, să uităm că am fi avut 3 milioane de hectare și că am putea să le irigăm, să o luăm de la capăt, fără apă în Dunăre repompată cu energie – știu specialiștii cu câtă energie –, ci invers, prin cădere, fără consum de 1.000 m[3] /hectar, ci maximum 100 m[3] /hectar, și așa mai departe.
Deci v-aș ruga să fiți convinși toți cei care veți vota astăzi, dincolo de apartenența politică, că nu se rezolvă decât o chestiune de personal prin această ordonanță, se scapă cumva de o presiune salarială și atât. Nu se rezolvă irigații, desecări sau ceea ce înseamnă îmbunătățiri funciare.
Este bine de regândit chestiunea și v-aș ruga să nu votați această ordonanță.
Vă mulțumesc foarte mult.
Într-o anumită interpretare, putem considera că o asemenea inițiativă legislativă poate fi considerată neconstituțională în raport cu principiul separației și echilibrul puterilor în stat.
Repet ceea ce spuneam la început, Guvernul nu susține această inițiativă parlamentară. Vă mulțumesc.
Propunerea legislativă se referă la modalitatea de management al societăților comerciale cu capital majoritar de stat, respectându-se în totalitate toate prevederile Legii nr. 31/1990 a societăților comerciale, și se referă, în mod egal, atât la sistemul unitar de management – acel sistem clasic pe care îl cunoaștem cu toții: consilii de administrație și echipele executive –, cât și la sistemul dual, care se referă la sistemul de administrare în formă de directorat și consiliu de supraveghere.
Noi, inițiatorii, considerăm că acest proiect de lege a avut în vedere absolut toate principiile care pot să stea la baza unui management profesionist privat în cadrul societăților comerciale și, după discuții cu reprezentanți ai Guvernului, am avut în vedere introducerea în comisii a unor amendamente care se referă și la noul concept care se încearcă a fi reglementat inclusiv la nivelul Uniunii Europene, cel al guvernării corporatiste.
Rugămintea mea este să fiți de acord cu această propunere legislativă și să o adoptăm, pentru că noi, inițiatorii, considerăm că este foarte importantă pentru creșterea performanțelor societăților comerciale cu capital majoritar de stat.
Vă mulțumesc.
La fel, procedura de selecție preconizată intră în conflict cu normele Legii-cadru nr. 31/1990, care prevede că doar persoanele fizice pot avea calitatea de director, respectiv administrator executiv al societăților comerciale.
Nu în ultimul rând, dar foarte important, aceeași procedură de selecție încalcă principiul liberei circulații a serviciilor în spațiul comunitar, întrucât impune deținerea de către candidați a unei adeverințe eliberate de o societate de consultanță în management, agreată de autoritatea publică ce organizează selecția. Nu putem fi în conflict cu dreptul Uniunii Europene.
La fel, procedura de contestare a procesului de selecție este una pur administrativă, cu încălcarea art. 21 din Constituție privind accesul și controlul judiciar propriu-zis.
Credem că toate aceste argumente, la care adăugăm faptul că, în general, propunerea legislativă preia norme din normele metodologice privind încheierea contractelor de administrare, prevăzute printr-o veche hotărâre de guvern
din 1999... Textul acestei ordonanțe a fost respins, vă reamintesc, în Senat, în Parlamentul României, încă din anul 2000.
Părerea noastră este că în procesul legislativ care va fi declanșat în legătură cu acest cod al guvernanței corporatiste domnii senatori și deputați care s-au asociat pentru acest demers măreț să coopereze...
Ultimul argument. Nu știu ce poate să facă, în unele situații deosebit de încurcate, acest „superman”. În prezent, o parte dintre companiile naționale se află în situație financiară dificilă, ca urmare a blocajului financiar. Și am să vă dau un singur exemplu. Societatea Națională a Lignitului Oltenia livrează cărbune pentru CET-urile – printre altele – de la Brașov, Arad, Drobeta-Turnu Severin. Aceste CET-uri nu au plătit de un an și jumătate nicio cantitate de cărbune,
drept pentru care CET-ul de la Arad are să plătească Societății Naționale a Lignitului Oltenia 1.000 de miliarde de lei vechi. La rândul ei, Societatea Națională a Lignitului Oltenia are de plătit aproape aceeași sumă către diferite componente ale bugetului consolidat de stat.
Ce va face managerul privat în această situație? Va opri livrarea cărbunelui către CET-urile acestor municipii, lăsând toată populația în frig? Va găsi el vreo modalitate de a rezolva aceste arierate? Este evident că nu și, din această cauză, niște lucruri foarte corect trecute aici, în inițiativa legislativă, pot fi luate în considerare de adunarea generală a fiecărei societăți sau companii naționale atunci când stabilește criteriile de angajare, criteriile de performanță ale administratorului societății.
Drept urmare, nu putem fi de acord cu propunerea legislativă în forma prezentată.
Dacă ne uităm în expunerea de motive, la „Alte informații”, aflăm și unde ajung aceste companii. Și citesc din expunerea de motive a Guvernului:
„Prin darea în plată a acțiunilor/activelor deținute de companiile naționale..., nu se îngrădește dreptul creditorilor privați de a-și îndestula creanțele, luând în considerare...” – și faceți trimitere la aceste trei companii naționale.
Practic, pentru o diferență între venituri și cheltuieli de 250 de milioane de lei, care împărțit la patru înseamnă 60 de milioane de lei, scoateți din structura, din patrimoniul unei companii naționale trei mine, dar nu precizați care este valoarea acestor companii – în anexa nr. 1 – și lăsați la voia întâmplării ca un evaluator atestat ANEVAR să facă, poate, echivalentul a doi lei sau a unui leu, sau poate trebuie să mai plătim niște bani ca să ia cineva aceste trei mine, respectiv mina de la Petrila, de la Paroșeni și de la Uricani.
Pe de altă parte, precizați... Și citesc ce spuneți dumneavoastră... Spuneți așa: „Pentru continuarea producției de huilă în condiții de rentabilitate, având în vedere rolul energiei produse în sistemul de termocentrale pentru susținerea Sistemului Energetic Național”... și puneți sub semnul întrebării că ar cădea Sistemul Energetic Național.
Domnul secretar de stat este aici de față și eu nu înțeleg de ce ministrul economiei, care are o viziune de ansamblu
asupra Sistemului Energetic Național..., și cunoaștem foarte bine că, din cele trei moduri de producere: hidro, nucleară și termică, cea mai ieftină energie electrică este hidro. Alaltăieri, în plenul Senatului, discutam despre acea taxă clawback folosită pentru distribuitorii și producătorii de medicamente.
Atât timp, stimați colegi, cât energia electrică produsă prin hidro este cea mai ieftină... Să nu spuneți că opoziția doar vine și atacă Guvernul, ci vine și cu o altă măsură. Haideți să facem... Și voi veni cu o inițiativă legislativă, ca să introducem o taxă clawback pentru producătorul de energie hidro, și, atunci vor dispărea, stimați colegi, și acei „băieți deștepți” din sistemul energetic.
Așa reușim și avem sursa necesară ca și aceste mine, care se află în subordinea acestei companii, să devină rentabile și să nu apelăm la ajutorul de stat sau să emitem ordonanțe în care fiecare consumator casnic din România să plătească mai mult la energia electrică, începând de la 1 ianuarie 2012, ca să avem acei bani pentru energia produsă prin metode neconvenționale. Uitați că v-am dat un exemplu.
La Compania Națională de Căi Ferate, pentru datorii de 5 miliarde de lei, ce faceți dumneavoastră? Scoateți de aici și folosiți noțiunea de dare în plată la trei filiale din opt filiale. Precizez care sunt cele trei filiale: SC „Electrificare” – CFR SA, SC „Grupul Exploatare și Întreținere Palat CFR” – SA și SC „Telecomunicații CFR”.
Stimați colegi,
Atât timp cât scoți din compania națională electrificarea, întreținerea și telecomunicațiile, spuneți-mi ce rămâne? Este fier vechi.
Uitați-vă la modul de abordare și la viziunea actualului Guvern!
Facem trimitere acum la cea de-a treia companie, și anume „Termoelectrica” – SA București, în care, și aici, din patru puncte de lucru, trei filiale le dați în dare în plată.
Ce mă surprinde pe mine? Dumneavoastră, în cuprinsul acestei ordonanțe, faceți trimitere că aceste active vor fi evaluate de către un evaluator atestat ANEVAR.
O întrebare, domnule secretar de stat, și vă rog frumos să-mi răspundeți.
În anexa nr. 2, la aceste active pe care acum deja le transformați în societăți comerciale, puneți și numărul de titluri de participare.
Pentru cei care nu știu ce înseamnă titlu de participare, este dreptul sub formă de acțiuni sau alte venituri cu venit variabil deținut într-o societate comercială.
Deci valoarea unui titlu de proprietate ascunde, de fapt, o mai mare valoare decât cea a acțiunilor.
Întrebare firească: de unde și cine a stabilit aceste valori ale titlurilor de participare?
În mod normal, nu ați fi pus numărul de acțiuni. Atât timp cât ele, în interiorul acestor societăți comerciale, apar ca și active, de unde știți numărul de acțiuni? Fiindcă acest lucru se face numai în procedura de divizare a unei societăți comerciale.
Văzând modul în care dumneavoastră ați încercat să plătiți aceste arierate, de fapt, îmi pun un serios semn de întrebare.
Și dacă vreți să mai răspundeți la următoarea întrebare: de ce vreți să lichidați aceste creanțe, deoarece la art. 2 dumneavoastră faceți trimitere prin derogare de la prevederile art. 175 din Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.
Ca atare, amendamentul meu are în vedere faptul că data scoaterii din evidență este data stingerii tuturor creanțelor, și nu doar a creanțelor față de bugetul de stat.
Susțin cele două amendamente și eu consider că sunt utile din perspectiva protejării creditului general și a activității comerciale.
Vă mulțumesc mult.