Stenogramă plen

## Bună dimineața!

Îl invit pe domnul senator Dumitru Oprea să deschidă seria declarațiilor politice din această dimineață.

Domnul senator Dumitru Oprea – Grupul parlamentar al PDL.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația de astăzi este intitulată „România trebuie să-și asume ferm controlul deficitelor”.

Continentul a reușit, în ultimă instanță, să întrevadă limanul stabilității. Spaima de haos a fost îndepărtată, iar piețele financiare s-au mai calmat, după luni de agonie. Însă totul este numai o soluție de moment, fiindcă focul datoriilor suverane încă arde mocnit, sub miliardele pompate în recapitalizarea băncilor. Așadar, Europa s-a salvat, dar doar pe termen foarte scurt și prin costuri imense, atât financiare, cât și morale.

Inconștiența unora este plătită din buzunarul public. Se creează un precedent periculos, iar eliminarea cauzelor dezastrului nu este încă certă. Stabilizarea este doar un prim pas. Presiunea socială și slăbiciunea politică din unele țări ar putea frâna adevăratele reforme. Germania și Franța nu vor putea salva la nesfârșit așa-zisele „PIIGS countries”. Or, tocmai aici este adevărata provocare a Uniunii Europene: cât de capabilă este să-și autoimpună noi strategii pentru o creștere sănătoasă?

Așadar, este nevoie de o adevărată unitate și solidaritate. Din fericire, ca un element pozitiv, recentul Consiliu European a demonstrat că și interesele noilor țări membre sunt luate în considerare. Menținerea expunerilor bancare în aceste state este un semn că vocea lor a fost ascultată, lucru care întărește stabilitatea și încrederea în perspective financiare mai bune, inclusiv în România, dublat de posibilitatea împrumuturilor externe la o dobândă rezonabilă.

Adevărata provocare abia acum începe. Problema deficitului bugetar este o rană veche și a țării noastre, mai ales că discursurile demagogilor nu încetează nici acum. De aceea, este nevoie să convenim reguli stabile și clare în această privință, iar dacă vă gândiți că este un lucru dificil, faimosul Warren Buffett ne oferă și soluția, și anume: dacă deficitul bugetar dintr-o țară trece de 3%, niciun parlamentar să nu mai aibă dreptul la un nou mandat.

Cert este că avem obligația cumpătării, proba de foc urmând să fie dată chiar anul viitor, atunci când ar fi de preferat ca toți politicienii să nu mai facă promisiuni care depășesc limitele unor constrângeri financiare imuabile. Vă mulțumesc.

Mulțumesc domnului senator Oprea.

Am să-l rog pe domnul senator Gheorghe David să prezinte declarația politică pe care a pregătit-o, iar pe

doamna senator Silistru să se pregătească pentru următoarea intervenție.

Domnul senator David – Grupul parlamentar al PDL.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Am să prezint o declarație politică nu foarte lungă, dar foarte importantă, pe care am intitulat-o „Contribuția substanțială din acest an a agriculturii la PIB-ul României”.

Ori de câte ori se vorbește despre relansarea economiei naționale, fie că o fac politicienii, economiștii sau alte personalități din țară ori străinătate, preocupați de așezarea României în procesul dezvoltării în conformitate cu potențialul material și uman de care dispune, agricultura este cel mai pomenit contribuabil la creșterea produsului intern brut.

Este o subliniere pe care, să recunoaștem, au făcut-o și strategii economiei de comandă, cu deosebirea că din gândirea lor lipsea cu desăvârșire ideea de competitivitate.

Repunerea în drepturi a celor năpăstuiți, prin retrocedarea pământurilor deținute cândva de ei ori de părinții lor, s-a dovedit a fi o măsură care, din păcate, nu a fost urmată de o politică menită să le stimuleze interesul pentru a-și cultiva ogorul, în așa fel încât să se apropie cât mai mult de performanțele înregistrate în țările cu potențial pedoclimatic similar. Acest lucru s-a putut vedea din faptul că, de la an la an, au crescut îngrijorător de mult suprafețele agricole – cu o pondere foarte ridicată a arabilului – rămase nelucrate.

Politicienii și, într-o mare măsură, și cei cărora le-a fost încredințată gestionarea acestei inestimabile avuții naționale s-au limitat la a constata fenomenul și la înșirarea măsurilor – de ei avute în vedere – pentru ieșirea de pe panta declinului.

Admiterea țării noastre în Uniunea Europeană ca membru cu drepturi depline, care a presupus asumarea obligativității alinierii la Politica Agricolă Comunitară – sunt cunoscute rigorile ei, deci nu este cazul să insist asupra lor –, s-a dovedit, prea încet, din păcate, a fi benefică. Împinși de la spate de acquis-ul comunitar, muștruluiți de reprezentanții Comisiei Europene pentru că nu ne respectăm obligațiile, că nu suntem consecvenți în ducerea la bun sfârșit a promisiunilor făcute fermierilor, intrați deja pe drumul consolidării economice, și micilor proprietari, în ciuda atâtor poticneli, s-a ajuns totuși ca, în ultimii trei-patru ani, agricultura să-și dovedească la modul real participarea la creșterea avuției economiei naționale.

Mulțumesc, domnule senator.

Doamna senator Doina Silistru – Grupul parlamentar al PSD, urmată de domnul senator Ioan Mang.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mi-am intitulat declarația politică „Recensământul – confirmare a politicii decimării”.

Stimați colegi,

A venit și a trecut recensământul 2011, cu scandalurile și imperfecțiunile sale. Ne-au parvenit și primele rezultate și, chiar și în lipsa unor explicații științifice de natură sociologică, datele sunt cel puțin îngrijorătoare. Primele rezultate ale recensământului arată o scădere de peste două milioane de locuitori. Suntem, spune Institutul Național de Statistică, în jur de 19,6 milioane de locuitori.

La ultima mare numărătoare, în 2002, eram 21,8 milioane. Este o scădere de o amploare nebănuită chiar și de către specialiști. Dacă aceasta va continua pe aceleași coordonate, în mod cert putem susține că poporul român se va confrunta cu spectrul dispariției.

România a pierdut în ultimii 15 ani, potrivit statisticilor oficiale, peste 1,5 milioane de locuitori, responsabile fiind scăderea natalității, pe de o parte, și plecarea românilor în căutarea unui trai mai decent prin alte țări. De bine ce le era în țară, se înțelege! O treime din această pierdere este netă, fiindcă provine din reducerea masivă a natalității, deși nici celelalte două treimi nu produc mai puțină îngrijorare, fiindcă majoritatea celor care au plecat nu se vor mai întoarce înapoi.

În general, statele care cunosc natalități reduse sunt dezvoltate, țări care își compensează scăderea populației cu imigrația. În cazul României, emigrația accelerează efectele declinului nașterilor.

Ne întrebăm: unde vom ajunge? Previziunile sunt înfiorătoare. Centrul de Cercetări Demografice din România estimează că în 2050 vor fi mai puțin de 16,7 milioane de români, în timp ce estimările ONU vorbesc de o populație situată sub pragul de 15 milioane. Asta va duce la scăderea numărului celor apți de muncă, dar și la creșterea populației inactive într-un procent mult mai mare decât cel înregistrat în prezent.

Cum ne vom descurca într-o țară confruntată cu o astfel de situație, în care toate sistemele de protecție socială sunt puse la pământ, cu o populație îmbătrânită, în contextul unei economii de țară subdezvoltată? Nu vom risca atunci să clacăm social și instituțional în fața acestui fenomen?

Mulțumesc doamnei senator.

Domnul senator Ioan Mang – Grupul parlamentar al PSD.

Mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Bugetul pentru educație – bătaia de joc a Guvernului PDL.”

Stimate doamne și stimați domni,

În declarația mea politică de astăzi aș dori să mă refer la două probleme majore ale sistemului de educație din România: încălcarea Legii educației naționale de către Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, prin nealocarea celor 6% din PIB, și culpabilizarea cadrelor didactice de către același minister, acțiuni iresponsabile ce vor avea ca efect pe termen lung destructurarea sistemului național de învățământ.

Conform proiectului prezentat de Ministerul Finanțelor Publice, bugetul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului va fi diminuat în 2011 de la 8,92 miliarde de lei la 8,71 miliarde de lei. Ținând cont de cursul leu-euro, în 2012 bugetul prevăzut pentru educație va fi de circa două miliarde de euro, ceea ce reprezintă sub 2,5% din PIB, cel mai mic buget al educației din ultimii 20 de ani. Reamintesc faptul că în Legea educației, pe care Guvernul Boc și-a angajat răspunderea, se prevede foarte clar că, începând cu 1 ianuarie 2012, bugetul educației va fi de 6% din PIB. Avem deci o încălcare gravă și premeditată a legii chiar de către cei care au elaborat-o.

În principal, în proiectul de lege a bugetului, sunt preconizate reduceri ale sumelor aferente proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare și ale celor pentru finanțarea cheltuielilor de capital aferente unităților de învățământ preuniversitar de stat. Dacă în primul caz avem de-a face cu blocarea premeditată a investițiilor și a programelor europene, în cazul cheltuielilor de capital, Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului se derobează mișelește de orice responsabilitate și aruncă în spinarea autorităților locale întregul efort financiar.

Argumentul Guvernului cum că aceste cheltuieli de capital se asigură cu precădere din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ este contrazis chiar de practica aceluiași Executiv, condus de Emil Boc. În anul 2011, bugetul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului a fost suplimentat din Fondul de rezervă al Guvernului cu 86,2 milioane de lei tocmai pentru finanțarea cheltuielilor de capital aferente unităților de învățământ preuniversitar, adică exact capitolul de unde se va tăia în 2012.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Întrebare de baraj, dacă mai sunt colegi sau colege care doresc să prezinte declarații politice în această dimineață.

Dacă nu mai sunt, am să rog liderii de grup să încerce să mobilizeze „trupele combatante” și să ne pregătim și pentru apel nominal.

Până când acest lucru se declanșează, doresc să informez plenul Senatului că următorii colegi au depus în scris declarațiile politice pregătite pentru astăzi:

– Grupul parlamentar al PDL – Augustin Daniel Humelnicu, Florin Mircea Andrei, Toader Mocanu, Alexandru Mocanu, Dorin Păran, Iulian Urban, Petru Filip;

– Grupul parlamentar al PSD – Sorin Constantin Lazăr, Adrian Țuțuianu, Constantin Tămagă, Florin Constantinescu, Iulian Bădescu, Șerban Constantin Valeca, Gheorghe Pop;

– Grupul parlamentar al PNL – Emilian Valentin Frâncu, Marius Petre Nicoară, Cornel Popa;

– Grupul parlamentar progresist – Sorin Serioja Chivu.

Declarația politică se intitulează „România, la fel de departe de faliment ca și Norvegia sau Canada”.

Onorat prezidiu,

Stimate doamne și stimați domni senatori,

În aceste zile, întreaga lume este din nou în fierbere din cauza unor state care sunt aproape de faliment și a căror intrare în incapacitate de plată ar avea consecințe grave asupra celorlalte țări. Grecia și Italia sunt doar două dintre statele apropiate nouă, iar agitația creată în jurul acestora pe piețele financiare contaminează și celelalte state din zona euro, care și ele sunt îngropate în datorii. Băncile nu mai acordă împrumuturi Greciei, care a ajuns, de exemplu, dependentă de țițeiul iranian, fiindcă nicio instituție financiară nu mai creditează Atena. Acesta era un lucru de așteptat, în condițiile în care datoria publică a Greciei este mai mare decât PIB-ul țării. Nici Italia nu stă foarte bine, datoria sa publică fiind de 118% comparativ cu produsul intern brut.

Am dat aceste două exemple pentru că nu o singură dată noi, cei din PDL, alături de Guvernul Boc, am fost acuzați că am îndatorat țara și că am adus-o în pragul falimentului. Am fost acuzați de colegii din PSD și PNL fără nicio analiză riguroasă, ci doar din politicianism ieftin. Putem demonstra contrariul bazându-ne pe un raport întocmit de una dintre cele mai puternice companii financiare ale lumii, UBS, instituție ce-și are sediul în una dintre cele mai imparțiale țări: Elveția. Analiza prezentată recent de UBS arată că România se află la același nivel cu Norvegia și Canada în ceea ce privește riscul de a intra în faliment. Și, așa cum știe toată lumea, Norvegia și Canada sunt considerate unele dintre statele cele mai sigure. Deci așa este apreciată și România de analiștii economici!

În timp ce creditorii nu mai au încredere că Grecia și Italia vor reuși să-și plătească datoriile, România este situată la același nivel cu Norvegia și Canada, având un grad de îndatorare publică comparativ cu PIB-ul de doar 35,3%. De altfel, în rândul celor 19 țări evaluate de UBS, România ocupă doar locul 17, cu un scor de 5,1, în condițiile în care cu cât poziția este mai în fruntea topului, cu atât situația este mai gravă. Iar în calcul, la întocmirea analizei, au fost luați mai mulți indicatori: datoria publică raportată la PIB, raportul creditelor față de depozitele bancare, care indică stresul bancar, precum și nivelul creditelor bancare față de PIB, acest indice arătând stresul pieței de credit. Afectarea pieței de creditare este importantă, pentru că asta înseamnă că marile companii pot avea probleme în a-și finanța datoriile.

Declarația politică este intitulată „Ziua Internațională a Toleranței”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Astăzi este Ziua Internațională a Toleranței. Statele membre ale Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură au semnat, în data de 16 noiembrie 1995, Declarația Principiilor Toleranței, la Paris.

Toleranța este mai necesară astăzi, în lumea modernă, decât oricând. Este necesară atât între indivizi, cât și în cadrul familiei și al comunității. Trăim într-o vreme a mondializării economiei și a accelerării mobilității, comunicației, migrațiilor și deplasărilor de mare amploare ale populațiilor. Diversitatea caracterizează orice zonă a lumii și, de aceea, creșterea intoleranței și riscul confruntărilor constituie amenințări potențiale pentru orice regiune, conform articolului 3 din Declarația Principiilor Toleranței.

Ziua de 16 noiembrie a fost proclamată drept Ziua Internațională a Toleranței cu scopul de a mobiliza opinia publică în favoarea toleranței și a educației pentru toleranță.

Statele membre ONU sunt încurajate ca, în această zi, să organizeze programe și acțiuni prin care să își stimuleze cetățenii să aibă atitudini tolerante.

Sensul termenului juridic de toleranță a fost stabilit în Declarația Principiilor Toleranței, care a fost adoptată pe data de 16 noiembrie 1995 de către Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură. Articolul 1 al acestei declarații – numit emfatic „Sensul Toleranței” – definește cu exactitate ce trebuie să înțelegem noi, cetățeni ai societăților guvernate de regimuri democratice, prin toleranță.

Toleranța înseamnă respectul, acceptarea și aprecierea bogatei diversități, a culturilor lumii noastre, a formelor de expresie și a felurilor de a fi om. Toleranța nu este numai o datorie morală, dar și o cerință politică și juridică.

UNESCO ne impune să fim activi în promovarea toleranței în sensul declarației ei. Acest activism al nostru este „dictat”, „înainte de toate”, de recunoașterea de către noi a libertăților altora, adică activismul nostru civic nu trebuie dictat de nevoia de a ne apăra drepturile, de a ne promova interesele, ci de nevoia noastră de a apăra și promova libertățile, drepturile, interesele altora. Interesele altora sunt „înainte de toate”, deci interesele altora sunt puse de UNESCO și înaintea intereselor noastre. Cine sunt „noi” și cine sunt „alții” pentru fiecare țară semnatară? Cui îi impune UNESCO cerința juridică și politică, precum și datoria morală de a respecta, a accepta și a aprecia felurile altora de a fi om?

Declarația politică se intitulează „Apel către o opoziție constructivă”.

## Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Ne aflăm într-un moment politic extrem de important pentru România, când ar trebui să ne concentrăm cu toții asupra unor lucruri esențiale pentru țară. În cazul nostru, evident, concentrarea trebuie să se îndrepte asupra proiectelor de lege care reformează statul și stimulează creșterea economică, toate acestea ducând la o stabilitate generală a țării.

În această perioadă, nu scandalurile de pe scena politică trebuie să reprezinte punctul major de interes pentru populație, nu scenariile create de mass-media, care, sigur, generează rating, dar nu și bunul mers al lucrurilor. Preocuparea noastră comună ar trebui să fie găsirea soluțiilor la rezolvarea problemelor românilor.

Din păcate, ceea ce se întâmplă în ultima perioadă în cadrul PSD tocmai acest deziderat nu îl îndeplinește. În PSD se dă acum o luptă pentru putere, după modelul bolșevic al schimbărilor din PCUS, între garda veche și lupii tineri. În plus, modul în care PSD l-a „executat” pe Mircea Geoană aduce aminte de procesele staliniste din anii ’50-’60, când acuzații nu erau lăsați să se apere, iar vinovăția era stabilită înainte de proces.

Prefer să mă opresc aici cu descrierea reală a situației, pentru că, așa cum spuneam la început, sunt alte lucruri mult mai importante în viață decât conflictele interne ale unui partid politic. Problema însă devine deranjantă când aceste „rufe se spală în public”, afectând și activitatea noastră parlamentară.

Mai exact, după ce că USL a blocat activitatea Senatului de curând, mai mult de o lună, acum ne-am trezit și cu PSD-ul care insistă pe o modalitate inedită de „înlocuire” a președintelui Geoană, arătând un vădit dispreț pentru Regulamentul acestei Camere și Constituția României. Iată astfel apărute premisele unor noi disfuncționalități ale activității parlamentare, în condițiile în care altceva e important acum pentru România, și mă refer în primul rând la bugetul pe anul 2012.

Din acest motiv, consider că trebuie lămurite în PSD cât mai repede aceste divergențe, care nu ne interesează, dar care ne pot afecta negativ, pentru a ne putea desfășura activitatea în zilele care au mai rămas până la sfârșitul anului așa cum ne cere Constituția.

Declarația politică este intitulată „Cuplul și șutul în fund”. Partea I: Cuplul

Prin anii ’70, inegalabilul Marin Sorescu a publicat poezia intitulată „Perechea”. Abia acum am realizat ce premoniție formidabilă a avut maestrul când a scris că lupul a format cu oaia un cuplu. Poetul n-a spus cine este lupul și cine este oaia, dar astăzi vedem bine că lupul – PSD a format un cuplu cu oaia – PNL!

Vă amintiți poezia?

Iat-o într-o variantă, să-i zicem, contemporană: „Oaia ce-a mâncat-o lupul A format cu el un cuplu. Și-au rămas un lup și-o oaie De povestea lumii-n ploaie. – Cum s-a-ntâmplat de te-a luat, Crine dragă? – M-a mâncat. – Victore, cum de-ai putut Să mânci Crinul? – Mi-a plăcut. Oaia ce-a mâncat-o lupul A format cu el un cuplu.”

Recent, Vladimir Tismăneanu spunea că cei care prevesteau o guvernare Ponta-Antonescu au subestimat un factor esențial în istorie: prostia! Mă rog, dacă vi se pare prea dur, ziceți-i lipsa inteligenței politice ori a inteligenței pur și simplu. Dar prostia, oricât de abil ar fi mascată, tot prostie rămâne.

Acum câteva luni, cuplul Ponta-Antonescu îl aveau pe Sorin Ovidiu Vîntu și mult vânt din pupa. Cu ce se ocupă Vîntu acum? În ce direcție bate vântul politicii românești acum?

Să-l tratezi pe Iliescu drept o cantitate neglijabilă în PSD este o probă de gravă, fatală și infantilă miopie. Înseamnă că n-ai înțeles în ce confrerie ai intrat și, atunci, îți meriți soarta. În cultura politică iliesciană, trădările sunt pedepsite nemilos. Să uiți că ai fost inventat de Adrian Năstase doar ca să te joci cu caizii este o altă eroare de dimensiuni galactice atunci când vrei să contezi în acel partid.

Cât îl privește pe atletul grobianismului steril, Crin Antonescu, el este un fel de factor derivat, un efect secundar, un epifenomen, efemer, fără greutate în trecut, fără idei în prezent și fără vocație în viitor. Apoi, lipsa de politețe elementară etalată din ce în ce mai des ține de un patologic deficit al bunului-simț. Personajul, cu a sa agresivă incontinență verbală, amintește de parabola-eseu a lui Marin Preda, din volumul „Imposibila întoarcere”, despre „neobosita inventivitate a tipului infect”. Se pregătește sub ochii noștri „revoluția lipsei de bun-simț”?

Declarația politică se intitulează „Ziua Mondială a Diabetului”.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În urmă cu două zile (14 noiembrie) a fost Ziua Mondială a Diabetului. Aceasta se sărbătorește la inițiativa Federației Internaționale de Diabet (IDF), cu sprijinul Organizației Mondiale a Sănătății.

Momentul este marcat, la nivel internațional, de toate asociațiile membre ale IDF, de furnizorii de servicii de sănătate, cât și de persoanele afectate de diabet, fiind cea mai mare campanie mondială de informare asupra diabetului.

Acest eveniment are ca scop oferirea unei mai bune informări persoanelor care suferă de diabet, reprezentând și o manieră de implicare și de informare a publicului, în general cei care au persoane apropiate care suferă de această boală, publicul larg, profesioniștii din domeniul sănătății și autoritățile publice.

În fiecare an, Ziua Mondială a Diabetului se concentrează pe o temă aparte. Din 2009 și în următorii patru ani, tema este prevenirea diabetului și educarea cu privire la acesta, scopul urmărit fiind de a oferi o înțelegere mai bună asupra diabetului pentru a-l putea controla mai bine. În această zi se prezintă publicului semnele timpurii de diabet și se informează cu privire la riscuri, oferind, de asemenea, îndrumări persoanelor care suferă deja de diabet despre cum să controleze boala.

Ce este trist însă este faptul că din analizele specialiștilor rezultă că până în anul 2025 numărul persoanelor afectate de diabet ar putea ajunge la 380 de milioane. În prezent, circa 250 de milioane de oameni suferă de această afecțiune în toată lumea, dintre care 55,2 milioane în Europa.

Ca și în cazul prevenției cancerului sau a bolilor cardiovasculare, în cazul diabetului ar trebui să se aplice regula celor 60 de minute: mai mult de 60 de minute pe zi pentru activitate fizică și mai puțin de 60 de minute pentru televizor, computer și jocuri video. Acesta ar fi un ideal care ne-ar menține sănătatea!

La nivelul județului Hunedoara, Direcția de Sănătate Publică a prezentat că în primele nouă luni ale acestui an au fost depistate aproximativ 20 de noi cazuri de diabet la copii de până în 14 ani, de șase ori mai multe decât în întreg anul 2010. Dacă anul trecut s-au înregistrat trei cazuri noi de diabet la copii sub 14 ani, în primele nouă luni ale acestui an au fost depistate 17 cazuri noi.

Declarația politică este intitulată „Dacă Guvernul își angajează răspunderea pe varianta de reducere a numărului de parlamentari ieșită luni din coaliție, va avea un vot mai puțin, de la mine”.

Varianta de așa-zisă reducere a numărului de parlamentari ieșită luni din coaliție, mai exact cea impusă de UDMR în fața unor negociatori ai PDL care sunt extrem de lipsiți de fermitate, este o încercare de păcălire, păcălire a dezideratului exprimat de români la referendumul din 2009,

când cetățenii au răspuns apelului președintelui Băsescu și au spus că vor maximum 300 de parlamentari și Parlament unicameral. Pur și simplu, să vii acum să spui că reduci numărul parlamentarilor cu 30 de deputați și 50 de senatori, adică o să ai 388 de parlamentari și Parlament cu două Camere, mi se pare o încercare de prostire în față a românilor și a președintelui Băsescu, iar eu, unul, nu voi vota așa ceva.

Nu ține nici eventualul argument vehiculat: „Dom’le, nu au vrut ungurii, ce să facem?” Păi ungurii nu vor nici regionalizare, nu vor nici ANI, DNA, nici Parlament unicameral, nimic! Și atunci, noi ce facem? Ce vor ei?

Ca să nu spun că în noua formă a Senatului, cu 89 de senatori, nimeni nu s-a gândit că această Cameră a Parlamentului nu va putea funcționa, pentru că ar însemna ca toate comisiile permanente să fie compuse din câte 3 sau 5 membri, cu volum de muncă egal cu cele de la Camera Deputaților. Iar electoral, singurul câștigător va fi... UDMR, care pe sistemul de alegere a câte maximum doi senatori pe județ se vor impune lejer în cel puțin 5 județe, astfel încât vor avea minimum 10 senatori, din cei 89, în viitorul Senat.

Păi asta vrem noi? Să nu respectăm ce au vrut cetățenii la referendum, să nu reducem Parlamentul la maximum 300 de membri, Parlament unicameral, dar, în plus, să ducem lejer UDMR la 12% în viitorul Legislativ? Un UDMR care se opune la tot și la toate și care creează tensiune în această dificilă guvernare?

Refuz să accept, așadar, această soluție degajată din coaliție. Atâta timp cât soluția nu se pliază pe ce au cerut românii la referendum, ea nu este o soluție și, în plus, nu avem de ce să facem cadouri electorale către UDMR, care coace planuri de distrugere a ANI.

Declarația politică se intitulează „Prioritățile bugetului pe 2012”.

Într-o perioadă de criză economică cu efecte devastatoare pe plan european, într-un moment în care cheltuielile statului trebuie eficientizate, într-un viitor în care veniturile la buget sunt incerte, construcția bugetului pe 2012 reprezintă o provocare politică extraordinară. Nu mai este nevoie să subliniez că filozofia generală a construcției bugetare este axată pe prudență.

Cine a citit cu atenție și a putut să lase interpretarea populistă la o parte a putut observa principalele obiective pe care construcția bugetului pe 2012 și le propune: menținerea angajamentului de a reduce deficitul bugetar la 1,9% din PIB în 2012, stimularea investițiilor și crearea de locuri de muncă, menținerea datoriei publice la un nivel sustenabil, restructurarea sistemului de cheltuieli publice, continuarea politicii de reducere și de prevenire a apariției de arierate, continuarea reformelor structurale, măsuri de îmbunătățire a administrației fiscale.

Câteva aspecte mi se par esențiale în filozofia construcției bugetare. Primul aspect este cel legat de investiții. Un semnal pozitiv în acest sens a fost dat de creșterea cuantumului investițiilor în total PIB. Cheltuielile de investiții pe anul 2012 sunt de 37,8 miliarde de lei, reprezentând 6,45% din PIB, în creștere cu peste două miliarde de lei față de anul 2011, din care 16,3 miliarde de lei – sume alocate proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, inclusiv cofinanțarea aferentă acestora.

Cel de-al doilea aspect este cel legat de sănătate. Creșterea fondurilor alocate Ministerului Sănătății, prin suplimentarea de la 4,82 miliarde de lei la 5,46 miliarde de lei, se datorează aplicării prevederilor art. 213 alin. (2) lit. h) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, potrivit cărora contribuția de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile din pensii până în 740 de lei se suportă de la bugetul de stat. Sănătatea rămâne totuși un capitol important, care oricum este subfinanțat, chiar și cu această creștere de 0,6 miliarde de lei. Problema de fond nu este nici pe departe atinsă, însă reprezintă un semnal pozitiv.

Declarația politică este intitulată „Moartea bunului-simț”. Stimați colegi,

## Doamnelor și domnilor,

În România contemporană e criză de valori. Știu că, într-o formă sau alta, lucrul acesta l-ați mai auzit. Din păcate, l-am auzit și îl auzim cu toții, fără a face și efectiv ceva.

Trăim momentele în care tot ce era firesc pare că s-a răsturnat, iar anacronicul a devenit normal. Comportamentele noastre au suferit mutații nefaste și din ce în ce mai greu

am putea spune că ne regăsim, că societatea aceasta e și cea în care vrem să trăim.

De la mediile cele mai neînsemnate până la cele mai importante, gradul de neadaptare, de nesiguranța și disconfortul cresc.

De ce toate aceste lucruri, stimați colegi? Bunul-simț, o valoare în sine, cultivată cu grijă altădată și un reper pe care toți îl căutau, de la o zi la alta, am văzut că acesta dispare. Nu mai știm sau nu mai vrem să știm ce înseamnă bunulsimț. Într-o societate răsturnată, a avea sau a aștepta de la ceilalți așa ceva pare nu numai utopic, dar de-a dreptul o prostie.

Și stau și mă întreb: când oare ne-am alterat atât de tare? Când am devenit un popor cu totul alienat, căruia bunul-simț i-a fost extirpat? Cine este de vină și ce putem face?

Noi înșine, într-o lume pe care am transformat-o într-o junglă în care cel mai puternic supraviețuiește, am considerat bunul-simț inutil, desuet, ba chiar o valoare arhaică, ce nu ne mai ajută la nimic. Ne mai mirăm astfel că, atunci când această valoare dispare, totul se răstoarnă?

Cei care ar trebui să dea exemple s-au transformat ei înșiși în demonstrații pure de nimicire a bunului-simț. Alegem luptele intestine, lupta pentru putere, bani și funcții, unde bunul-simț e doar un balast de care vrei rapid să scapi. În școli, elevii râd la auzul lui, iar profesorii nu mai știu să găsească drumul spre a-i întoarce la el. În spitale, bunul-simț pare a fi dictat de cu totul altceva. În stradă, claxonăm furioși, ne grăbim și puțin ne mai pasă de... același bun-simț. Nu ne ajută să ajungem mai repede la serviciu, dimpotrivă.

Așa că, ușor-ușor, bunul-simț a fost înlocuit de interesul nostru meschin, de dorința de supraviețuire într-o lume aflată într-o uriașă criză identitară, de câștigul imediat și, pur și simplu, de crasa nepăsare. De la o generație la alta, se râde și mai tare când se reclamă bunul-simț.

Declarația politică se intitulează „Traian Băsescu: trei episoade concrete privind desființarea statului de drept”. Stimați colegi,

Mă întreb câte zeci de declarații politice trebuie să mai curgă sau câte sute de sesizări trebuie să mai treacă până ca Președintele României să înceteze să se mai comporte iresponsabil. E o întrebare legitimă, pe care mi-o pun ori de câte ori îl văd pe cel aflat în fruntea statului român dinamitând premeditat temeliile constituționale ale statului de drept în România.

Pentru Traian Băsescu a devenit aproape o normă să se comporte antidemocratic. E natura lui: acționează, gândește, respiră antidemocratic.

În decurs de numai câteva zile, a fost „eroul” a nu mai puțin de trei episoade de neconceput într-un stat de drept.

1. A ieșit, mai întâi, la Televiziunea publică și a început să critice Senatul pentru că nu-i aprobă legile după cum ar vrea el, căci asta înseamnă, în mintea președintelui, menirea Parlamentului: să execuți militărește ordinele sale.

Și ce nu aprobasem? Legea cu privire la crearea mecanismului de promovare și selectare a judecătorilor la cea mai înaltă instanță din sistemul judiciar, o lege care să-i permită intruziunea în sistemul juridic prin influențarea directă a numirilor la Înalta Curte de Casație și Justiție. Pentru acest motiv, pentru că ne-am opus unei încălcări grosolane a separației puterilor în stat și a atribuțiilor CSM, Traian Băsescu a izbucnit nervos.

Ori Legea asistenței sociale, care desăvârșește sărăcirea absolută a unei părți importante din populația României, act normativ ce s-a dorit a fi adoptat din nou în Camera Deputaților, prin fraudă, în numele unei iluzorii și periculoase reforme a statului.

2. La puțin timp după ce s-a răcorit cu jignirile aduse Senatului, președintele a bifat un nou derapaj de la democrație. Prezent la reuniunea Comisiei de monitorizare a progreselor realizate de România în domeniul reformei sistemului judiciar și al luptei împotriva corupției, el a lansat un atac de-a dreptul iresponsabil la adresa justiției și a statului de drept.

A declarat, de pildă, că judecătorii care au pronunțat hotărâri pentru plata drepturilor salariale și a unor pensii trebuie să indice și sursa de finanțare. O afirmație abuzivă, atâta vreme cât judecătorul examinează speța, în cazul de față nerespectarea acestor drepturi, dar nu are și obligația de a calcula dacă și în ce măsură cel care se face vinovat are și sursele pentru plata daunelor provocate.

Traian Băsescu este atât de limitat sau atât de toxic, încât nu poate sau nu vrea să priceapă că și statul, la rândul lui, este supus legilor și normelor constituționale și nu poate încălca legea fără să fie sancționat, că hotărârile judecătorești sunt pronunțate în temeiul unor legi pe care se află și semnătura președintelui sau că nerespectarea actului de justiție și instigarea la nerespectarea actului de justiție – ce face el în mod constant – atrag repercusiuni tot prin lege stabilite.

Poate ar fi fost mai potrivit ca președintele să-și îndrepte furia către propriul Guvern, unicul vinovat pentru abuzurile reclamate de români în instanță și condamnate ca atare. Poate ar fi fost mai potrivit ca președintele să nu le ceară judecătorilor bani pentru plata acestor despăgubiri, ci prietenilor săi din PDL, responsabili pentru gestionarea frauduloasă a bugetului național. Din nefericire, singurul lucru pe care l-a exprimat Băsescu a fost retorica prostească: „de unde bani?”.

Îi transmitem totuși câteva surse de finanțare: veniturile uriașe încasate de asfaltatorii din țara cu o infrastructură la pământ, sălile de sport, bazinele de înot și patinoarele din localități fără apă și canalizare, cele peste 500 de milioane de euro care au fost cheltuite pentru falimentarul recensământ al populației și al locuințelor 2011 sau marea evaziune fiscală de care nimeni nu se atinge de șapte ani, cu largul concurs al instituțiilor abilitate.

„Mesajul meu – a mai spus Băsescu în cadrul aceleiași întruniri – este legat de respectarea echilibrului constituțional între puterile statului.” Adică personajul care încalcă flagrant și abuziv prevederi constituționale fundamentale, care tocmai atunci, cu câteva secunde înainte, le dădea ordine judecătorilor despre cum să se pronunțe, are cutezanța să vorbească senin despre respectarea echilibrului constituțional pe care tocmai îl desființase. Absolut halucinant!

Declarația politică este intitulată „Recensământul – ce rușine!”.

S-ar putea să mă înșel, dar eu, până la această dată, nu am auzit și nici nu am văzut vreo informare oficială din partea Institutului Național de Statistică despre încheierea recensământului. Și nici nu știu în ce fel vor fi validate rezultatele recensământului, din moment ce s-au semnalat – nu fără temei – atâtea nereguli.

Cea mai ciudată dintre ele, ca să folosesc un eufemism, s-a înregistrat în Capitală, unde numărătoarea populației s-a oprit, spune INS, la 31 octombrie, la o cifră sub două milioane de locuitori. Mi se pare incredibil. Există estimări ale poliției care arată că în București ar trăi aproape 3 milioane de oameni, inclusiv persoanele fără acte, dar și acestea ar fi trebuit recenzate.

Cum s-a ajuns în această situație și ce se va întâmpla cu persoanele nerecenzate? Nimic, vor rămâne pur și simplu nerecenzate, iar numărătoarea finală, foarte departe de adevăr. Iată cum o acțiune necesară și de nimeni contestată, care se face o dată la 10 ani, se finalizează lamentabil, în cea mai pură tradiție românească. Și pentru această bătaie de joc s-au cheltuit, după cum știu, 50 de milioane de euro din banii noștri.

Scopul recensământului populației și al locuințelor a fost acela de a se obține informații cât mai exacte despre numărul populației, distribuția sa teritorială și structura demografică și socioeconomică a acesteia, elemente absolut necesare – spune chiar INS – în sistemul statistic al oricărui stat. De acord! Și ce-a reușit INS să facă? Un haos total, o comunicare catastrofală și procentaje jenante de participare, care arată, toate acestea, că recensământul a fost un demers ratat. Numai în București există sute de mii de persoane care nu au fost luate în evidență, dar la nivelul întregii țări?

Datele colectate vor sta la baza politicilor economice și sociale – spune același INS – ale statului român pe următorii 10 ani. Și ce-a făcut INS ca datele să fie corecte? A amenințat populația cu obligativitatea declarării CNP-ului. Nu am auzit nici până în ziua de azi vreo explicație oficială coerentă referitoare la necesitatea colectării acestei informații.

Ceea ce s-a întâmplat este pur și simplu scandalos. Autoritățile i-au îndemnat pe românii neînregistrați să se autorecenzeze. Dar câți au această posibilitate? În țara vecină, Ungaria, au apărut probleme similare, dar acolo factorii responsabili au prelungit perioada de recenzare cu o săptămână. Nu se putea și la noi?

Ceea ce s-a vrut a fi cel mai cuprinzător și documentat studiu al populației și al locuințelor s-a dovedit un fiasco total. Responsabili? Nimeni. Toți dau vina unii pe alții, INS pe autoritățile locale, iar primăriile pe statisticieni. Nimeni nu este tras la răspundere. Sute de mii de români nu se vor regăsi în rezultatele finale, iar asta s-a întâmplat din prostie și nepăsare.

Mai poate cineva să creadă în rezultatele acestui studiu?

Declarația politică se intitulează „Starea economiei naționale și bugetul pe 2012”. Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi,

În sfârșit, Guvernul a catadicsit să prezinte proiectul bugetului pe 2012. Așa cum au relatat în acest weekend și reprezentanții presei, bugetul pe 2012 este destul de anapoda realizat. Unele domenii, prioritare pentru societatea românească, primesc mai puțini bani decât altele, cu importanță mai mică.

Datele esențiale ale proiectului de buget pe 2012 sunt: deficit – 17,1 miliarde de lei, venituri – 95,65 miliarde de lei, în creștere cu 13,5% față de veniturile din 2011, cheltuieli de 112,8 miliarde de lei, egale cu cele din 2011.

Veniturile ar urma să crească cu circa 4 miliarde de euro din creșterea PIB prognozată pe anul următor. Concret, Guvernul Boc mizează anul viitor pe creșterea veniturilor cu 7%, în condițiile menținerii cotei unice la 16% și a TVA la 24%, în scenariul unei creșteri economice pozitive de circa 2% și al îmbunătățirii colectării și absorbției fondurilor europene. De altfel, se contează pe o creștere a încasărilor din TVA cu 3 miliarde de lei față de 2011 și pe o creștere a încasărilor din accize cu 1,2 miliarde de lei față de acest an.

Dar să nu mai vorbim de date concrete pe care, oricum, nimeni nu le respectă, să vorbim despre inadvertențele vizibile din cadrul proiectului de buget. Există câteva dume de-a dreptul ilare.

În mod original, autoritățile nu mai mizează acum pe o singură cifră privind creșterea economică, ci includ un interval preluat de la FMI, respectiv de 1,8-2,3%. În raportul la buget nu este precizat cursul de schimb pe care se fundamentează proiectul de buget.

Referindu-ne la cheltuielile pentru investiții, constatăm că este prezentată în premieră o structură a acestor costuri pe cele patru categorii – cheltuieli de capital, cheltuieli aferente

programelor cu finanțare rambursabilă, proiecte cu finanțare din fonduri europene nerambursabile și alte transferuri de natura investițiilor – ca pondere în PIB.

Garanțiile guvernamentale sunt setate la 10 miliarde de lei, aproape cât în 2009 și 2010 împreună. Scad subvențiile pentru companii, ceea ce arată diminuarea intervenției statului în economie, se urmărește înlocuirea treptată a subvențiilor de la buget acordate sectorului agricol cu fonduri primite din partea Uniunii Europene.

Declarația politică este intitulată „Isteria cauciucurilor de iarnă”.

Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Este bine știut faptul că România o duce din isterie în isterie. Cum se mai dă câte o lege cu implicații la scară majoră, cum românul intră în panică, face forumuri în piață și discută preocupat pe la colțuri.

Mai nou, că tot „iarna nu e ca vara”, orice român dotat cu câte un autoturism aleargă prin târguri și oboare să-și achiziționeze obligatoriile cauciucuri de iarnă, nu care cumva să fie prins și amendat. După ce că face eforturi financiare serioase, rupând din cadoul de Crăciun al copilului, o amendă mai lipsește, ca să circule iarna cu autobuzul.

Toate bune și frumoase. Departe de mine de a critica proiectul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, care, după cum știți, este foarte activ și preocupat de numeroasele autostrăzi ale țării.

Nici măcar nu vreau să vorbesc despre populismul măsurii. Admir inițiativa ministerului, susținut atât de puternic de Guvern, dar am și eu, ca orice român dotat cu mașină și preocupat de respectarea legii, o nelămurire. Dacă tot mai e puțin și folosim în loc de stemă sigla PDL, de ce să nu se ia grabnic măsura să se scrie și pe cauciucurile de iarnă același lucru?

Până la urmă, „RMA Severe Snow Conditions Rated” sună sec, și nici măcar nu e neaoș românesc, stârnind confuzii. Gândiți-vă ce frumos și clar ar suna „PDL”. Așa, am da și Cezarului ce-i al Cezarului, oferindu-ne mulțumirea sinceră pentru actualii guvernanți, ce au învățat de mici că nu te joci cu iarna. Iar dacă bocancii lor atât de puternici intră în orice, de ce nu ar face-o și cauciucurile?

Însoțesc, stimați colegi, declarația mea de interpelarea adresată ministrului transporturilor și infrastructurii, cât și premierului. Asta, ca să nu mai fim criticați că noi, opoziția, nu sprijinim puterea în eforturile lor continue, pline de curaj nebun, de a proteja cetățeanul în lunga iarnă pedelistă.

Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Între democrație și talibanism”.

Stimate doamne și stimați domni,

Într-o declarație pe care am făcut-o în primăvară spuneam:

„Facem reformă, ieșim din criză... ba nu!..., aproape ieșim din recesiune. Cuvinte înșiruite de cei care ne guvernează, cuvinte lipsite de substanță, care nu mai interesează pe nimeni. De aproape doi ani, am atras atenția, cu toată bunacredință, premierului că adevăratele sale preocupări trebuie să fie: locurile de muncă, eliminarea sărăciei, creșterea productivității muncii, cercetarea, educația și sănătatea. Nimic din toate acestea nu au atras atenția guvernanților, ba mai mult, la majoritatea interpelărilor și întrebărilor am primit răspunsuri politicianiste, unele semnate de secretari de stat, care dovedesc o lipsă de profesionalism jenantă. La toate acestea nu am considerat necesar să răspund cu aceeași monedă, deoarece ar fi fost descalificant.”

Iată că, după mai mult de o jumătate de an, atitudinea guvernanților față de popor se înrăutățește. După ce ne-au explicat că ei fac totul în această țară pentru că trebuie, de fapt, pentru că așa vor ei, care sunt la putere, după ce au „talibanizat” discursul public, deoarece dețineau puterea, iată că, începând cu luna septembrie, în Senatul țării, când opoziția parlamentară a devenit mai fermă, „portocaliii” și-au adus aminte de cuvântul „dialog”, iată că premierul își aduce aminte de regulile democratice și ale parlamentarismului, încercând să dea vina pe opoziție când vine vorba de trecerea unor legi nepopulare cu două treimi din voturi – apropo, de ce oare nu are curajul să își asume răspunderea guvernamentală pe aceste proiecte, așa cum a făcut-o de nenumărate ori? –, și îi trimite pe ziariști la liderii opoziției să răspundă în locul său întrebărilor acestora.

Măsurile aberante impuse cu „talibanism”, ca scăderea continuă a salariilor și a pensiilor, limitarea continuă a locurilor de muncă, împrumuturile externe care cresc continuu, închiderea școlilor și a spitalelor, eliminarea ajutoarelor sociale pentru persoanele nevoiașe, lipsa oricărei măsuri de creștere economică și a numărului locurilor de muncă, au condus la o scădere în sondaje a actualei coaliții și, atunci, aceasta solicită, prin mijloace de acum democratice, după trei ani, un dialog cu opoziția, ca să impună niște soluții limitative cum ar fi: modificări constituționale, comasarea alegerilor, votul electronic, blocarea posturilor din administrație și alte tăieri de tot felul.

Declarația politică este intitulată „Și Boc, și Băsescu ar trebui să devină colegi de celulă cu Apostu”.

Stimate colege,

## Stimați colegi,

Trăim vremuri mârșave, vremuri în care democrația și libertatea pentru care unii au murit în decembrie 1989 sunt vândute pe un pumn de parale, că au devenit brusc prea scumpe, vremuri în care cei care conduc România, în loc să facă ceva concret pentru a stimula economia, preferă să se împrumute pe spinarea românilor, pe spinarea copiilor noștri, pentru a plăti pensiile și salariile oricum tăiate.

Siderant este că Guvernul, bazându-se pe nimic altceva decât pe împrumuturile externe, se lansează în tot felul de declarații elucubrante privind creșterea economică din 2012. Despre ce creștere economică poate fi vorba, de vreme ce tot mai mulți români au rămas fără un loc de muncă, de vreme ce tot mai mulți oameni ajung în pragul sărăciei extreme și puterea de cumpărare a scăzut amețitor?

Trăim, stimații mei, vremurile concedierilor în masă, vremurile exploziei datoriilor externe, toate pentru ca mâna de cățelandri hămesiți adunați în jurul puterii portocalii să se ghiftuiască și să fure cu nesaț în continuare. Trăim vremuri în care corupția și furtul sunt premiate cu bani grei din avutul public. Traian Băsescu se lăuda mai zilele trecute pe la TVR că este un om informat, și el, și premierul. De șase luni spune dumnealui că știa ce se petrece la Cluj. Ei, aș! Domnia Sa e fie modest, fie amețit. O fi încurcat lunile cu anii...

Să credem oare că Serviciile Secrete ale președintelui sunt atât de ruginite? Să fim chiar atât de naivi?

Dar hai să credem că până acum vreo șase luni Băsescu și Boc erau neștiutori și imaculați în chestiunea Apostu. Totuși, ce au ales să facă după aceea? În condițiile în care Boc știa despre corupția de la Cluj, el a ales „să admonesteze” „precaut” administrația locală de acolo cu 3,39 milioane de lei, din care 2,68 milioane de lei (78,9%) au fost direcționate spre localități cu primari PDL. A ales să devină complice la delapidarea banului public. Poate totul ar fi decurs ca până acum, lin și fără probleme, dar Apostu are o problemă majoră, i s-a aruncat și lui un os de ros, pe sistemul „dă și tu ce poți”, și dumnealui a făcut eroarea de a lua totul mult prea personal și nu a împărțit cu nimeni nimic. Cum ai putea să împarți trei excursii, câteva hăinuțe de la mall și alte câteva bunuri în natură cu tot partidul-caracatiță? Pentru mine, cam aceasta ar fi cheia în care aș putea interpreta „marile acte” de „mare justiție” de la Cluj.

Declarația politică este intitulată „A comasa sau a nu comasa?”.

O nouă întâlnire PDL-istă a avut loc de curând la Vila Lac. Scopul întâlnirii a fost de a se negocia în cadrul Coaliției guvernamentale comasarea alegerilor, pe care democratliberalii le vor organizate în noiembrie anul viitor, și modificarea sistemului de vot, oferta finală fiind 65% uninominal și 35% pe listă.

Premierul Emil Boc a declarat că PDL le cere partenerilor de coaliție să-și precizeze pozițiile pe temele politice majore de pe agendă: Parlament unicameral, reducerea numărului de parlamentari, revizuirea Constituției, regionalizare și comasarea alegerilor.

În loc să se discute despre problemele importante aflate pe agenda cetățeanului – lipsa locurilor de muncă, plecarea investitorilor, scăderea puterii de cumpărare a pensionarilor, dezordinea din sistemul de sănătate și din domeniul educației etc. –, premierul își invită colegii să discute problemele electorale, ba mai mult, continuă, în zilele următoare, să împartă discreționar, prin capitole bugetare, „fonduri” la diverși apropiați pe criterii de cumetrie.

Bugetul țării se alcătuiește, se pare, pe genunchi, în funcție de cât de apropiat este un lider local de cei care stau la Cotroceni sau la Palatul Victoria, și nu în funcție de interesele țării.

Avem oare acum nevoie de regionalizare? Este oare posibilă schimbarea Constituției? Acestea sunt teme parazite, care încearcă să deturneze atenția opiniei publice de la jafurile la care este supusă România – cazul de la Cluj este poate cel mai elocvent, și nu pentru că este ultimul pe lista unui lung șir de potentați PDL-iști corupți. Ne așteaptă o perioadă grea, bugetul închegat în pripă va fi dezbătut zile întregi de Camerele reunite, parlamentarii puterii având ca misiune să îl adopte în cel mai scurt timp.

În mod surprinzător, a apărut însă un element care va da multe bătăi de cap guvernanților. La insistențele mele, s-a acceptat votul electronic și s-au confecționat cartelele de vot, care vor face imposibil ca doamna Roberta Anastase să stabilească ochiometric că 80 = 170.

De aceea, s-ar putea ca multe dintre amendamentele opoziției să treacă și trupele portocalii vor fi obligate să stea ore întregi consemnate la locul de muncă. Adio țigări pe hol, adio somn de voie prin cotloanele Parlamentului, parlamentarii puterii vor trebui să fie prezenți non-stop la dezbateri. Dat fiind faptul că tot vor chinui țara printr-un buget de austeritate, e bine că se vor chinui câteva zile și ei, ca să aducă bugetul la forma dorită.

Declarația politică se intitulează „Așteptând demisia lui Emil Boc”.

În ultima perioadă, s-au succedat cu repeziciune cazurile de corupție în rândul funcționarilor numiți de PDL, mai mici sau mai mari, așa încât s-a creat un fond de așteptare. Suntem curioși cu toții să vedem pe cine au mai prins, cine și ce a mai vorbit la telefon despre afacerile personale pe banii statului sau ce mare șef de instituție a mai strâns bani pentru partid din donațiile angajaților. Autoritățile de cercetare, cu intenție sau nu, au realizat un serial al acestor prinderi spectaculoase, în care fiecare episod este mai palpitant decât precedentul.

Cazul ultim, de la Cluj, dezvăluie o dată în plus, dacă mai era nevoie, încrengătura complicată și urâtă prin care acest partid face rost de bani sau prin care membrii săi se îmbogățesc peste noapte. Noi am tot spus-o în repetate rânduri, însă fără ecou. Arestările însă fac o impresie puternică și mențin atenția publică.

Nu știu însă cât de atenți au fost cetățenii României la comentariile președintelui Traian Băsescu referitoare la acest caz. Domnia Sa a vorbit despre faptul că se știau lucrurile acestea înainte de arestarea celor doi. Declarația este periculoasă, indiferent de sensul pe care i-l dăm. Dacă raportul de cercetare sau informațiile din dosar i-au fost predate, este grav, președintele întărind cu bună știință impresia că are control asupra activității de cercetare penală. Dacă știau partidul și Emil Boc înainte de a intra cazul în vizorul autorităților, este la fel de grav, pentru că a fost tolerat și, de ce nu, încurajat în acest tip de acțiune, caz în care aștept demisia premierului Emil Boc, cel care i-a făcut campanie electorală edilului de la Cluj, care l-a susținut și promovat și care a garantat în fața clujenilor pentru el.

Vă mulțumesc.

Declarația politică se intitulează „Țara tăierilor de panglică și a drumurilor proaste”.

Cineva străin care ar privi știrile din România pentru câteva zile ar putea crede că aici curge lapte și miere, judecând după câte tăieri de panglică face Guvernul Boc. Fiecare deschidere de șantier este un motiv de sărbătoare, fiecare vizită pe șantier este un prilej de campanie electorală.

Partea proastă este că drumurile pe care le tot anunță sau le inaugurează nu duc nicăieri sau, mai rău, se încăpățânează să rămână la stadiul de șantier.

Între timp, noi continuăm să circulăm pe aceleași drumuri accidentate, peticite și cu promisiunea modernizării, urmărind la televizor noi și noi inaugurări și bucuria ciudată manifestată de guvernanți la fiecare metru de asfalt.

Am obosit întrebând despre stadiul autostrăzii în județul Bihor. Am obosit făcând drumuri la Ministerul Transporturilor sau organizând întâlniri cu autoritățile și cu toți cei interesați de subiect. Răspunsul este același: este o prioritate importantă, se caută soluții de finanțare și se va face... când? – este o altă discuție.

Grav este că n-au avansat în niciun fel nici lucrările de mai mică amploare, la centuri ocolitoare sau drumuri naționale care tranzitează județul, ceea ce mă face să regret că PDL n-a găsit un premier din județul Bihor, ca să își orienteze aici prioritățile, așa cum face în mod evident Emil Boc cu județul Cluj.

Din păcate, eforturile sale, evident electorale, nu-i ajută prea mult nici pe clujeni, care ar vrea și ei să meargă pe autostradă până la București sau măcar până la Brașov sau Sibiu, nu până la Turda.

Aș prefera, așadar, să văd mai puțin fast și mai puține inaugurări, dar mai mulți kilometri de drumuri reparate, asfaltate sau construite.

Declarația politică se intitulează „Românii și România au nevoie de soluții. Conștiința socială și politică”.

„Viitorul este suma pașilor pe care-i faceți, inclusiv ai celor mici, ignorați sau luați în râs.” (Henri Coandă) Stimați colegi,

Doamnelor și domnilor,

Mă aflu în fața dumneavoastră pentru a vă supune atenției un subiect extrem de grav, și anume lipsa de dialog – la toate nivelurile, în orice domeniu și în toate structurile. Este vorba, mai cu seamă, de dialogul social, de acel dialog transparent, deschis, fără restricții, fără interese de partid ori personale, este vorba de dialogul constructiv, având drept unic scop interesele unei comunități și, de ce să n-o spunem, interesul național.

Indiferent de culoarea politică a fiecăruia dintre noi, am sesizat inadvertențe, disjuncții și disfuncționalități la nivelul comunicării bidirecționale dintre instituțiile statului și cetățean, dintre societatea civilă și mediul politic. România are nevoie de stabilitate politică și acest lucru nu se poate face decât prin crearea unui spațiu de dezbatere, a unui cadru propice comunicării, iar implicarea, dincolo de orice înregimentare politică, este cel mai important proces care poate genera reformarea în societatea românească.

Noi, membrii UNPR, am vorbit întotdeauna deschis despre proiectele noastre, despre acțiunile noastre și, în acest fel, am aflat și dorințele oamenilor, nevoile lor, care sunt așteptările lor de la noi.

Românii sunt oameni cu voință, cu inițiativă, oameni care știu să-și asume responsabilități și știu să fie solidari atunci când este cazul. Păstrându-și intactă onoarea, spiritul combativ în apărarea intereselor națiunii și făcând sacrificii pentru progresul patriei, poporul român a putut evita dezastrul economic declanșat de criza economico-financiară. |Guvernul a trebuit să ia măsuri dure, nepopulare, dar|Belacurencu Trifon|absent| |---|---|---| |menii au înțeles că aceasta este unica soluție viabilă și au|Berca Gabriel|absent| |âns rândurile în jurul celor care și-au asumat aceste|Berceanu Radu Mircea|absent| |suri, fiindcă solidaritatea și responsabilitatea socială nu|Bîgiu Marian Cristinel|absent| |t vorbe în vânt, atunci când este vorba de implicare la|Bîrlea Gheorghe|absent| |e nivel.|Blaga Vasile|prezent| |Dragi colegi,|Boagiu Anca Daniela|Guvern| |Suntem aici prin alegerea democratică a poporului român|Boitan Minerva|absentă| |este imperios să venim în întâmpinarea așteptărilor și<br>voilor sale. În întreaga lume au loc frământări care vor|Bokor Tiberiu<br>Borza Dorel Constantin Vasile|absent<br>prezent| |uce mari schimbări, omul nou își va lua soarta în mâini, va|Bota Marius Sorin Ovidiu|absent| |i reformă prin restructurare și revalorificare. Toate acestea|Calcan Valentin Gigel|absent| |pot avea loc fără un dialog rațional, un dialog care să|Câmpanu Liviu|absent| |ecte sintetic ce dorește societatea și să poată echilibra,|Chelaru Ioan|delegație| |punct de vedere doctrinar, dreapta și stânga politică.|Chirvăsuță Laurențiu|absent| |blemele indicate de societatea civilă trebuie analizate,|Chivu Sorin Serioja|absent| |tetizate și catalogate, astfel încât să poată fi găsite soluții|Cibu Constantin Sever|absent| |bile, iar structurile politice trebuie să preia aceste soluții,|Cinteză Mircea|absent| |își asume punerea lor în practică, prin implicare<br>ponsabilă și onestă.|Coca Laurențiu Florian<br>Constantinescu Florin|prezent<br>absent| |Din acest punct de vedere, UNPR a considerat că se|Constantinescu Viorel|prezent| |te nevoia unei platforme civice progresiste, care să adune<br>eanțele și așteptările românilor în proiectele oamenilor<br>itici, într-o formulare pertinentă. În acest sens, este nevoie|Cordoș Alexandru<br>Corlățean Titus<br>Crăciun Avram|absent<br>delegație<br>absent| |construirea unei stângi moderne, reformatoare și|Cseke Attila Zoltán|absent| |ponsabile în România, o stângă activă, onestă,<br>gmatică, echilibrată și capabilă de schimbări în plan<br>nomic, social, dar mai ales în plan politic. În prezent, nu<br>i există niciun fel de dialog social în România, nu există|Daea Petre<br>David Cristian<br>David Gheorghe<br>Diaconescu Cristian|prezent<br>absent<br>prezent<br>absent| |municare și înțelegere, așadar nu mai există încredere.|Diaconu Mircea|absent| |aceea, în acest moment, românii au nevoie, mai mult ca|Dobra Nicolae|absent| |când, de un cadru în care să se desfășoare un dialog<br>onal, social și politic.|Dumitru Constantin<br>Fekete-Szabó András Levente|prezent<br>absent| |Vidul de competențe creat în ultimii ani a dus la|Feldman Radu Alexandru|absent| |crepanțe profunde între societatea civilă și mediul politic,<br>crepanțe care se pot disipa doar printr-o comunicare<br>hilibrată și printr-o raportare onestă a cetățeanului la<br>ietatea românească, din toate punctele de vedere și în<br>bele sensuri, fiindcă schimbarea se face pentru oameni,<br>oameni – prin educație, prin responsabilizare, prin<br>iativă pozitivă activă și cu ajutorul instituțiilor statului, al<br>anizațiilor nonguvernamentale, al mediului privat, al<br>cărui român în parte, prin implicare responsabilă și<br>cernământ nedisimulat.|Filip Petru<br>Fodoreanu Sorin<br>Frâncu Emilian Valentin<br>Frunda György<br>Găină Mihăiță<br>Geoană Mircea Dan<br>Ghișe Ioan<br>Greblă Toni<br>Grosu Corneliu<br>Günthner Tiberiu|prezent<br>prezent<br>prezent<br>delegație<br>absent<br>prezent<br>absent<br>prezent<br>absent<br>absent| |**Domnul Mircea Dan Geoană:**|Gyerkó László|absent| |Domnul senator Adrian Țuțuianu va încerca să accelereze<br>cesul de afluire către sala de plen.|Hașotti Puiu<br>Hărdău Mihail<br>Humelnicu Augustin Daniel|prezent<br>prezent<br>prezent| |**Domnul Adrian Țuțuianu:**<br>Albert Álmos<br>absent<br>Andrei Florin Mircea<br>absent<br>Andronescu Ecaterina<br>absentă|Ichim Paul<br>Igaș Traian Constantin<br>Ion Vasile<br>Iordănescu Anghel<br>Jurcan Dorel|absent<br>Guvern<br>prezent<br>absent<br>absent| |Antonescu George Crin Laurențiu<br>absent|Lazăr Sorin Constantin|absent| |Arcaș Viorel<br>absent|Luca Raymond|prezent| |Ariton Ion<br>Guvern|Mang Ioan|prezent| |Badea Viorel Riceard<br>absent|Marcu Gheorghe|prezent| |Banias Mircea Marius<br>absent|Mardare Radu Cătălin|prezent| |Bara Ion<br>delegație|Marian Ovidiu|absent| |Bașa Petru<br>absent|Marian Valer|prezent| |Bădescu Iulian<br>absent|Markó Béla|Guvern| |Bălan Gheorghe Pavel<br>absent|Mazăre Alexandru|absent|

După lupte seculare, avem un început de cvorum.

Am să rog și restul colegilor, care încă nu au venit în sala de plen, să vină și să-și ocupe locurile, pentru a putea să începem ședința noastră.

Înțeleg că domnul vicepreședinte Chelaru este plecat într-o delegație.

Referitor la ordinea de zi, sunt sugestii? Domnul lider Sârbu. Microfonul central.

## **Domnul Ilie Sârbu:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Vă propun ca punctul 30 din ordinea de zi să devină punctul 6, fiind vorba despre o ordonanță de urgență destul de importantă pentru sectorul agricol, este vorba despre Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

Deci, practic, se propune o rocadă. Domnule senator Sârbu! Mutarea pe punctul 6 a punctului 30?

## **Domnul Ilie Sârbu**

**:**

Și curge în continuare!

Punctul 6 devine 7!

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

A! Se deplasează după aceea întreg blocul de propuneri legislative.

## Perfect.

Deci se introduce... Punctul 6 rămâne așa și, imediat după aceea, intrăm cu punctul 30, după punctul 5. Aceasta este propunerea.

E în regulă.

Cu această propunere de modificare a ordinii de zi,

Programul de lucru pentru ziua de astăzi: dezbateri și vot final, la ora 12.00.

Vă rog, votul dumneavoastră.

Rugămintea este să avem o dezbatere cât mai accelerată asupra inițiativelor legislative, pentru a putea să parcurgem volumul mare de legislație pe care o avem în fața noastră.

Cu 45 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și o abținere, programul de lucru pentru astăzi a fost aprobat.

Trecem la punctul 2 din ordinea de zi – Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru perioada 21–27 noiembrie 2011.

Programul obișnuit pentru o săptămână de activitate în plenul nostru.

Votul dumneavoastră, vă rog.

Cu 53 de voturi pentru, niciun vot împotrivă și o abținere, programul de lucru al Senatului pentru perioada 21–27 noiembrie 2011 a fost aprobat.

Trecem la punctul 3 din ordinea de zi – Informare referitoare la instrumentul internațional adoptat la cea de a 99-a sesiune a Conferinței Internaționale a Muncii, Geneva, iunie 2010 – Recomandarea nr. 200/2010 cu privire la HIV/SIDA și lumea muncii.

Este o solicitare și o obligație internațională a României. Procedura este de informare a plenului Senatului cu privire la faptul că Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, prin intermediul Departamentului pentru relația cu Parlamentul, a transmis, pentru a fi adus la cunoștința plenului Senatului, instrumentul internațional adoptat la Geneva, la Conferința Internațională a Muncii, în iunie 2010, Recomandarea nr. 200/2010 cu privire la HIV/SIDA și lumea muncii.

Această informare a fost efectuată în acest moment și rog Departamentul pentru Relația cu Parlamentul să informeze Executivul român cu privire la îndeplinirea acestei formalități de aducere la cunoștință a acestui instrument internațional în zona menționată.

Aș dori, de asemenea, să vă informez că, din această clipă, curge termenul legal referitor la exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale cu privire la următoarele legi:

– Lege pentru completarea Legii învățământului nr. 84/1995;

– Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Arabiei Saudite privind dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de către misiunile diplomatice ale celor două state, semnat la București la 17 februarie 2011;

4. Propunerea legislativă pentru modificarea art. 33 din Legea fondului funciar nr. 18/1991;

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Este vorba despre un proiect de lege care reglementează cadrul juridic privind modul în care cele două state își dobândesc dreptul de proprietate asupra terenurilor în scopul bunei funcționări a misiunilor diplomatice.

Este vorba exclusiv despre posibilitatea dobândirii dreptului de proprietate doar în scopul bunei funcționări a misiunilor diplomatice și a oficiilor consulare ale celor două țări. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnule președinte Corlățean, microfonul 7.

Mulțumesc.

Comisia pentru politică externă și, respectiv, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au fost sesizate de Biroul permanent pentru întocmirea unui raport comun în legătură cu proiectul de lege pentru ratificarea acordului menționat.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Guvernul – am văzut și din intervenția anterioară – susține proiectul de lege. Proiectul de lege a fost avizat favorabil, fără amendamente, de Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului.

În consecință, putem afirma și faptul că cele două comisii sesizate în fond, Comisia pentru politică externă și, respectiv, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte raport de admitere, fără amendamente.

Supunem dezbaterii în plen și votului acest raport favorabil, pentru ratificarea acordului menționat.

Mulțumesc. Intervenții, dezbateri? Nu sunt.

Votul final pe proiectul de lege îl vom da la ora 12.00, conform practicii noastre.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru prelungirea perioadei prevăzute la alin. (2[2] ) al art. 24[1] din Ordonanța Guvernului nr. 84/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor.

Doamna secretar de stat Irina Alexe, colega care reprezintă Ministerul Administrației și Internelor, vă rog, punctul de vedere al Guvernului. **Doamna Irina Alexe** – _șef Departament pentru relația cu Parlamentul din Ministerul Administrației și Internelor_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este un proiect de lege inițiat de Guvern, determinat de atribuțiile stabilite în sarcina serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor prin aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2010, astfel încât menținerea numărului de personal încadrat la aceste servicii să fie realizată la nivelul existent.

Prin proiectul de lege se propune prelungirea cu șase ani a perioadei de detașare a personalului din cadrul Ministerului Administrației și Internelor care funcționează în aceste servicii, cu acordul acestui personal.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru administrația publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a luat în dezbatere acest act normativ și a adoptat, cu majoritate de voturi, un raport de admitere.

Mulțumesc. Intervenții, dezbateri? Domnul președinte Greblă, microfonul 4.

Domnule președinte, Stimați colegi,

A ridica o problemă de constituționalitate în actuala perioadă, în care Constituția interesează pe foarte puțină lume și nu interesează deloc actuala putere, pare o chestiune ușor desuetă.

Eu insist totuși...

Măsura, una peste alta, pare a fi bună. Criza locurilor de muncă... Bine că măcar oamenii aceștia, care au fost detașați și lucrează în serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor, au loc de muncă în continuare, dar Guvernul putea să găsească o altă modalitate, și nu asta, deoarece detașarea este strict reglementată de Codul muncii, ea este limitată la o perioadă de doi ani, cu posibilitatea de a o prelungi în anume condiții. Or, ordonanța de urgență nu face deloc vorbire de legea-cadru, care este Codul muncii.

Drept urmare, rog să fie reanalizate prevederile acestei ordonanțe din prisma concordanței prezentelor prevederi normative cu prevederile Codului muncii, care este legeacadru în materie. Nici măcar nu s-a menționat „prin derogare de la reglementarea generală”.

S-ar putea ca cei care lucrează în aceste servicii să aibă ulterior probleme din cauza faptului că detașarea este realizată pe o perioadă de trei ori mai mare decât cea prevăzută de Codul muncii.

Mulțumesc.

Comisia pentru administrația publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, raportul.

Este vorba de un raport de admitere, cu majoritate de voturi.

Doamna Alexe, vă rog. Microfonul 8.

Vă mulțumesc.

Voiam să mai precizez doar că suntem de acord cu raportul de admitere propus de comisie și vă rugăm să fiți de acord cu proiectul de lege în forma prezentată.

Mulțumesc. Domnul senator Belacurencu. Microfonul 7, vă rog.

Mulțumesc pentru aceste comentarii.

Mai sunt alte intervenții sau dezbateri?

Doamna Alexe, doriți să răspundeți la elementele prezentate de domnul președinte Greblă?

Microfonul 8, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Da, voi răspunde.

Inițial, detașarea a fost făcută pentru o perioadă de șase ani. Perioada aceasta expiră în decembrie 2011, deci anul acesta. Noi am venit cu o lege în Parlament, nu este o ordonanță de urgență, prin care propunem ca această perioadă de detașare să fie prelungită cu încă șase ani, cu acordul personalului în cauză.

Mulțumesc.

Alte intervenții?

Nu sunt.

Votul final pe proiectul de lege, la ora 12.00.

Cu privire la punctul 30, înțeleg că nu a fost timpul material necesar și suficient ca reprezentantul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale să fie prezent în plenul nostru.

De aceea, am să vă propun să păstrăm punctul 30 ca punct prioritar pe agenda noastră și, de îndată ce reprezentantul Guvernului va ajunge, să reluăm punctul 30 în cursul normal al discuțiilor noastre.

În condițiile în care domnul vicepreședinte Chelaru este într-o delegație oficială în străinătate și în condițiile în care am și eu câteva obligații oficiale astăzi, am să-l rog pe domnul vicepreședinte Filip să se pregătească să preia ostilitățile și conducerea ședinței noastre după punctul 7.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 69/2000, Legea educației fizice și sportului, consolidată în 2009.

Doamna președinte Doina Melinte, microfonul 10, vă rog.

## **Doamna Doina Ofelia Melinte** – _președintele Autorității_

## _Naționale pentru Sport și Tineret_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Această propunere legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii educației fizice și sportului, Legea nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare.

Se propune acordarea posibilității autorităților publice de a fi acționare ale societăților comerciale sportive pe acțiuni, precum și exceptarea acestora de la interdicția de a deține acțiuni din capitalul social, în mod similar, la două sau mai multe societăți comerciale sportive pe acțiuni în aceeași ramură de sport.

De asemenea, includerea în bugetul anual al structurilor sportive și a unor sume de la bugetele locale pentru finanțarea cluburilor sportive organizate ca societăți comerciale pe acțiuni, dacă unitatea administrativ-teritorială deține acțiuni în acel club sportiv.

Observație: considerăm că exceptarea expresă a autorităților publice, preconizată la art. 32 alin. (6), trebuie modificată în mod obiectiv și rațional.

Mulțumesc. Domnul președinte Hărdău. Comisiile au reanalizat situația... De la microfonul 6, vă rog.

Vă mulțumesc.

Comisiile reunite, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, respectiv Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, au reluat în analiză această propunere legislativă și își mențin punctul de vedere.

Raportul comun este tot de respingere a acestei propuneri legislative.

Deci rămâneți la opinia inițială, practic.

Da.

Domnule Belacurencu, aveți ceva în plus de adăugat? Microfonul 7.

Nu.

Susțin același punct de vedere.

## **Domnul Mircea Dan Geoană:**

## E în regulă.

Mai sunt alte intervenții cu privire la această propunere legislativă?

Nu sunt.

Votul pe raport și pe propunerea legislativă, la ora 12.00. Îl rog pe domnul vicepreședinte să preia conducerea ședinței, cu rugămintea ca punctul 30 să fie discutat atunci când reprezentantul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale ajunge în plen.

## Mulțumesc foarte mult.

## Stimați colegi,

Sper să putem să dezbatem împreună astăzi cât mai multe inițiative legislative, așa încât o să-mi permit să intru direct în subiect.

La punctul 8 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2011 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri de reducere a riscului seismic al construcțiilor existente.

Din partea Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, prezintă...

Din partea Guvernului, vă rog, domnul secretar de stat Curteanu.

Microfonul 8.

## **Domnul Eugen Dicones Curteanu** – _secretar de stat_

_în Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului_ **:**

Mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne,

Stimați domni senatori,

Actul normativ supus atenției dumneavoastră era necesar după trecerea a 15 ani de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 20/1994. Ritmul de reabilitare a clădirilor împotriva riscului seismic era unul nesatisfăcător.

Prin urmare, modificarea propusă dumneavoastră este impusă de necesitatea accelerării acțiunii de interes național pe care o reprezintă reducerea riscului seismic al construcțiilor existente, prin eliminarea unor măsuri care s-au dovedit a fi de natură să genereze întârzieri semnificative în derularea programelor anuale de consolidare a clădirilor de locuit multietajate, încadrate în clasa I de risc seismic și care prezintă pericol public, precum și de modificările intervenite în domeniu prin intrarea în vigoare a Codului de proiectare seismică a construcțiilor.

Două ar fi elementele de interes, foarte pe scurt.

Se preconizează eliminarea ipotecii și înlocuirea acesteia cu notarea în partea a treia a Cărții funciare a imobilelor a măsurilor dispuse prin notificările prevăzute de lege și, al doilea, includerea în măsurile de intervenție privind consolidarea construcțiilor a lucrărilor de reabilitare a acestora din punct de vedere al componentelor nestructurale doar în zona de intervenție.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul secretar Belacurencu.

## Mulțumesc, domnule președinte.

În ședința sa din 27 septembrie anul curent, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a hotărât să adopte un raport de admitere, cu un amendament admis.

Proiectul de lege are caracter de lege ordinară, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Mulțumesc. Dezbateri.

Domnul senator Günthner Tiberiu. Microfonul 2, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Din start, vreau să vă spun că grupul nostru parlamentar, Grupul parlamentar al UDMR, este, evident, solidar cu bucureștenii expuși riscurilor seismice, care stau în construcții care prezintă un risc ridicat de prăbușire în caz de cutremur și, de aceea, evident, susținem toate pachetele de măsuri care vin în sprijinul acestor locatari. Și nu numai din București, evident, sunt și alte localități unde există acest risc seismic și, de aceea, aceste măsuri sunt bine-venite. Practic, este un pachet corect, care vine să crească ritmul de reabilitare a acestor construcții.

Singura problemă care se poate reproșa este că vine cam târziu. De la seismul din martie 1977 au trecut 35 de ani, iar, la vremea respectivă, țin minte că s-a calculat ciclicitatea acestor cutremure în România, era de circa 35-40 de ani pentru aceste cutremure mai mari. De aceea, la ora actuală, era bine ca aceste construcții să fie toate integral reabilitate și să corespundă normativelor seismice.

Din păcate, sunt sute sau mii de clădiri încă în București, cărora, pur și simplu, li s-a pus o bulină roșie și stau și așteaptă, speră ca un eventual cutremur să întârzie cât mai mult.

În orice caz, pachetul este corect stabilit și de aceea noi susținem aceste măsuri. Mulțumesc.

Mulțumesc.

Domnul senator Diaconu, microfonul 2.

## Mulțumesc.

Într-o țară așezată minunat, de altminteri, dar nefericit din punct de vedere seismic, într-o zonă atât de periculoasă, faptul că avem – era să spun – o „amărâtă” de ordonanță din 1994, pe care o mai dregem din când în când cu puțină tencuială pe traseu, este, dacă vreți, măsura neglijenței noastre, efectului drobului de sare, ancestral și istoric pentru nația noastră.

Faptul că interesul pentru un asemenea subiect, mă uit în jur, este atât de mic în acest for de decizie, iarăși, mă sperie, și mă sperie în măsura în care Teatrul „Nottara”, pe care îl conduc de 10 ani, se află într-o clădire cu acest risc seismic. Vorbesc de bulina roșie.

Am trecut, pe traseul a 10 ani, concret, printr-un război adevărat cu colocatarii din blocul în care se află Teatrul „Nottara”, care nu vor să accepte consolidarea. Acesta a fost singurul principiu și singurul motiv al războiului. Câtă vreme nu vor fi obligați cu adevărat, obligați pe toate căile cu putință, și mutați cu forța, dacă nu vor altfel, acest lucru nu va putea fi făcut. Vorbesc de consolidare.

Nu voi putea nici acum, nu vom putea nici în viitorii ani, dacă nu izbutim să facem o lege dură, gravă, la nivelul riscului seismic românesc.

De aceea spun: această ordonanță și cealaltă originală sunt doar tencuieli de vară!

## Mulțumesc.

Mai dorește cineva să intervină? Dacă nu, trecem mai departe.

Votul pe raport și votul final le vom da la ora 12.00.

La punctul 9 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2011 privind trecerea Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară din subordinea Ministerului Administrației și Internelor în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, precum și pentru modificarea unor acte normative.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Curteanu. Vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimate doamne,

## Stimați domni senatori,

Actul normativ pe care îl discutăm astăzi vizează modificarea și completarea Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30 din 2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Internelor și Reformei Administrative, cu completările și modificările ulterioare, prin organizarea Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară ca instituție publică cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului.

Acest lucru este motivat de faptul că activitățile Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului și cele ale Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară sunt interdependente în ceea ce privește realizarea obiectivelor comune privind politicile sectoriale pentru planificarea dezvoltărilor regionale și înregistrarea sistematică în Cartea funciară, în sistemul de cadastru.

După cum bine știți, și Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, și Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului au atribuții în ceea ce privește dezvoltarea teritorială, fiecare pe componenta și pe partea sa de atribuții. Tocmai pentru a fluidiza acest flux de informații și pentru a le aduce la un numitor comun, au fost necesare intervenția în plan legislativ și modificarea celor două acte normative vizate de substanța Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 81/2011.

Pentru eficientizarea activității a apărut acest act normativ, cu care vă rugăm să fiți de acord și să-l aprobați prin lege. Mulțumesc.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul senator Belacurencu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Membrii Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, în două ședințe, au abordat acest proiect de lege și au hotărât, cu majoritate de voturi, un raport de respingere.

Proiectul de lege, în raport cu obiectul de reglementare, face parte din categoria legilor organice, Senatul fiind primă Cameră sesizată.

## **Domnul Petru Filip:**

Mulțumesc. Dezbateri generale pe acest proiect de lege. Domnul senator Țuțuianu, vă rog. Microfonul central.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Avem în față un act normativ care este important și care, cred eu, merită atenție.

Aș sublinia câteva chestiuni de principiu și, apoi, am să pun și câteva întrebări.

În primul rând, eu nu am găsit motivată urgența adoptării acestui act normativ, respectiv modificarea structurii unui minister. Scoatem Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară de la Ministerul Administrației și Internelor și o trecem la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului.

Dacă ne raportăm la dispozițiile constituționale, evident că ordonanțe de urgență trebuie să emită Guvernul atunci când urgența este motivată, și eu nu am găsit necesitatea adoptării în această procedură a acestui act normativ.

În al doilea rând, nu am înțeles care e rațiunea pentru care Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară trece de la Ministerul Administrației și Internelor la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului.

Avem în motivarea proiectului de lege o înșiruire de vorbe, așa cum ne-am obișnuit de multe ori în legislația românească, ca să spunem așa, de „vorbe goale ce din coadă au să sune”, dar care nu ne lămurește cu nimic asupra nevoii de trecere a agenției de la un minister la altul. Și vă dau un exemplu: „În lipsa unor înscrieri concrete, sub aspect tehnic și juridic, a proprietăților în cărțile funciare, se blochează proiectele de dezvoltare a infrastructurii.”

Cum se asigură – întrebare pentru domnul secretar de stat – înscrierea mai corectă, tehnic și juridic, a proprietăților în Cartea funciară prin trecerea de la un minister la altul?

Care sunt resorturile pe care le are Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului pentru a urgenta înscrierea în Cartea funciară? Sunt bani mai mulți, există prevederi bugetare noi? Pentru că nu am înțeles acest lucru.

Apoi, spune mai departe motivarea: „sunt interdependente activitățile Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului și ale Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară”, ca și cum în această țară doar Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului are nevoie de înscrieri în Cartea funciară, și nu este o chestiune de interes general, care privește și persoanele fizice, și persoanele juridice, deopotrivă. De asemenea, spune așa: „lipsa cadastrului general are implicații negative în realizarea unor obiective de interes național sau local”.

## Mulțumesc.

Alte intervenții, vă rog.

Domnul senator Constantinescu, după care domnul senator Günthner Tiberiu, domnul senator Mircea Diaconu și cine va mai dori.

Vă rog. Microfonul 3.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Paradoxal, de fiecare dată când ni se supune atenției un act normativ care are profunde conotații tehnice, se vorbește foarte mult, dar de către cei care nu au atât de multe tangențe cu domeniul respectiv.

Prin administrarea terenurilor nu trebuie neapărat să credem că sunt implicații cu Legea nr. 18/1991. Este și Legea nr. 18/1991, dar administrarea terenurilor presupune mobilarea, mobilare care poate să fie subterană sau supraterană.

De ce acest act normativ prevede trecerea de la Ministerul Administrației și Internelor la Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului? Simplu, pentru că adevărata jumelare există între suportul funciar și ceea ce se construiește. Dacă antevorbitorul meu a văzut vreodată o carte funciară complexă, va vedea că acolo sunt înscrise elementele construite.

Deci acesta este motivul pentru care Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului a solicitat și a obținut această trecere, pentru că există o legătură intrinsecă între ceea ce este construit, ceea ce se dorește să se construiască prin programele sectoriale și suportul funciar.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Domnul senator Günthner Tiberiu. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Colegul, antevorbitorul meu, sigur, a explicat frumos câteva elemente care sunt importante și care justifică această trecere.

Putem filozofa pe această temă, unde se potrivește mai bine acest oficiu de cadastru, care, cumva, parcă nu și-a găsit până acum locul, dar eu cred că un motiv important, care ar justifica această schimbare, este faptul că la ora actuală nu funcționează corespunzător. Deci ceva trebuie schimbat, evident, or, Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului este un minister pe val, un minister unde există o șansă, și trebuie să-i dăm o șansă ca să schimbe ceva în bine în funcționarea acestui oficiu.

Mulțumesc frumos.

Mulțumesc. Domnul senator Mircea Diaconu. Microfonul 2.

## Vă mulțumesc.

Ar fi foarte multe de spus, în condițiile în care, astăzi, în țara noastră, cadastriștii de pe lângă primării s-au făcut proprietari, pur și simplu, pe planul cadastral local, îl țin sub fund, nici primarul nu are acces la el, și îl exploatează foarte bine.

Despre asta este vorba – domnule Țuțuianu, trebuie să vă completez sau să vă explic, sau să vă lămuresc –, despre, într-adevăr, mai buna exploatare a acestui subiect este vorba. Exact despre asta, pentru că este una dintre cele mai bune afaceri din România aceasta, iar Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului e mult mai „talentată” la asta.

Alte interveniții nu mai sunt. Domnule secretar de stat Curteanu, vă rog. Microfonul 8.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Doar două precizări ar fi de făcut. Una, că în expunerea de motive credeam că am surprins suficient de bine spiritul ordonanței de urgență, și anume că, în ceea ce privește dezvoltarea teritorială, și Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, și Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, pe Directiva INSPIRE, au valențe și au atribuții.

Mai mult decât atât, Guvernul României – nu are importanță coloratura sa politică – și-a asumat responsabilitatea efectuării cadastrului, a făcut-o încă din 2007, prin semnarea acordului de împrumut, lucru explicat suficient de clar în expunerea de motive. Acordul de împrumut prevedea tocmai ca, prin banii împrumutați, să se rezolve problema cadastrării teritoriului României. Faptul că acest lucru nu s-a întâmplat e de o anumită importanță și poate fi discutat, însă ne aflăm la momentul în care trebuie făcut ceva, iar printr-o mai bună gestionare a activității ANCPI și prin atragerea unor fonduri suplimentare atât din bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, cât și din alte surse – și, aici, știți foarte bine că există demersuri în sensul încheierii unui parteneriat public-privat pentru efectuarea lucrărilor de cadastrare –, noi considerăm că Agenția de Cadastru și Publicitate Imobiliară reușește să-și atingă scopul.

Pe de altă parte, nu e de ignorat faptul că o serie de lucrări de cadastru, o serie de lucrări de identificare a elementelor de dezvoltare teritorială se efectuează în momentul de față în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului. Întreaga Direcție Generală de Dezvoltare Teritorială se ocupă de acest lucru.

Prin urmare, o consecință firească a atribuțiilor în domeniu este această modificare de structură administrativă. E o eficientizare a activității. Asta am intenționat. Nu există niciun alt motiv pentru care am venit în fața dumneavoastră cu acest act normativ.

Elemente de finanțare și de eficientizare a activității – acestea sunt cele două mari paliere pe care Guvernul le-a avut în vedere în emiterea actului normativ supus atenției dumneavoastră.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Fiind vorba despre o lege cu caracter organic, votul pe raport și votul final se vor da luni, la ora 17.00.

Trecem, în continuare, la punctul 30 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activității de îmbunătățiri funciare.

Din partea Guvernului, participă domnul secretar de stat Octavian Liviu Bumbu.

Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 8.

## **Domnul Octavian Liviu Bumbu** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ordonanța de urgență a fost inițiată în vederea soluționării problemelor din cadrul ANIF, probleme care există.

Toate prevederile care sunt trecute în proiectul ordonanței de urgență nu au făcut decât să pună în mișcare acest mecanism de reglare a unor probleme.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare înființarea agenției în locul administrației actuale, a Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, care este o instituție publică, cu personalitate juridică, finanțată din venituri proprii și subvenții acordate de la bugetul de stat. Ea se află în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

A doua modificare foarte importantă este că acest act normativ reglementează numărul total de posturi, care este de 1.500. Pentru completarea numărului de personal necesar executării lucrărilor din teritoriu se dă posibilitatea agenției să încadreze, pe bază de contract de prestări servicii, salariați care să execute muncile respective.

De asemenea, este prevăzută, pentru prima dată, o sursă principală de finanțare, respectiv constituirea unui tarif de îmbunătățiri funciare, conform art. 7. Practic, prin această măsură, se asigură funcționarea în cele mai bune condiții a activității de îmbunătățiri funciare.

De asemenea, se stabilește că directorul general și directorul general adjunct vor fi numiți prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale, salariile acestora vor fi stabilite prin ordin al ministrului, iar în ceea ce privește salarizarea celor 1.500 de oameni, care nu sunt funcționari publici, aceasta va fi făcută în conformitate cu prevederile legale privind salarizarea în instituțiile publice.

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, domnule președinte Daea, vă rog.

Comisia a întocmit un raport de respingere, cu majoritate de voturi.

Senatul este prima Cameră sesizată. Este o lege cu caracter organic.

Mulțumesc, domnule președinte. Dezbateri la acest proiect de lege. Domnul senator Rotaru. Microfonul central.

Mulțumesc, domnule președinte.

Am solicitat să vin la microfonul central nu pentru vizibilitate, ci în speranța de a mă face auzit și a mă face înțeles în mesajul pe care vreau să-l transmit în numele agricultorilor din România și, în mod deosebit, al celor din județul Brăila, pe care-l reprezint.

Eu cred că această ordonanță de urgență a Guvernului României reprezintă, de fapt, decesul sistemului de irigații din România și a tot ce înseamnă lucrări de îmbunătățiri funciare.

Este de neacceptat și de neconceput cum poate un guvern, care se consideră responsabil, să emită un asemenea act normativ, în condițiile în care se clamează peste tot că agricultura reprezintă o ramură importantă, că agricultura are un aport deosebit la produsul intern brut, că agricultura a rezolvat în mare măsură ceea ce înseamnă creșterea mică sau mai puțin mică, cum va fi în acest an, economică și așa mai departe.

Recent, într-un interviu dat de domnul ministru Tabără, acesta afirma: „Nu am reușit să așezăm sectorul pe un făgaș – sectorul de irigații, evident – de normalitate, iar în 2010 nu am găsit niciun demers către Uniunea Europeană pentru susținerea acestui domeniu.”

Este un adevăr care se confirmă și în 2011. Într-adevăr, nu s-a găsit niciun demers, iar, în înțelepciunea sa, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a găsit cel mai bun demers, demersul pe care îl analizăm și îl discutăm astăzi, și anume de a-și lua complet mâna de pe sistemul de irigații și de pe tot ce înseamnă acest complex de lucrări de îmbunătățiri funciare și de a le lăsa pe spatele agricultorilor.

Când face acest lucru? Într-un an în care, de pildă, de peste 100 de zile nu a mai plouat, decât cu o mică excepție, o cantitate destul de mică și neuniformă, într-un an în care, iată, recolta de rapiță este compromisă, pentru că nu a răsărit aproape nicăieri, într-un an în care nu se poate ara din cauza condițiilor climatice, efectiv, plugul sare din pământ, într-un an în care, de pildă, grecii și israelienii irigă printre stânci cu picătura, iar noi suntem înconjurați de ape și, în loc să elaborăm o strategie prin care să regândim cumva sistemul de irigat – îl mai reabilităm pe acesta, îl mai folosim, avem surse alternative, facem sisteme locale, avem alte variante – venim cu o soluție care, așa cum spuneam, va înmormânta, efectiv, sistemul de irigat.

Mulțumesc. Alte intervenții?

Domnul senator Tiberiu Prodan, microfonul 2. Vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Desigur, și domnul președinte Daea dorește să ia cuvântul.

Dezbaterile care au avut loc în Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală au fost niște dezbateri cât se poate de interesante.

Ascultându-l pe distinsul nostru coleg, vreau să-i spun și Domniei Sale..., și profit de faptul că în sală sunt domnul senator Daea și domnul senator Sârbu, își amintesc și Domniile Lor de faptul că în 2005, când au depus o moțiune simplă pe agricultură, la acea vreme fiind ministru domnul Gheorghe Flutur, subiectul pe care l-am abordat în luarea mea de cuvânt de atunci a fost cel legat de sistemul de irigații.

Vreau să-i spun distinsului meu coleg că am muncit cu drag pe vremea lui Ceaușescu și am construit un sistem de irigații de 39.000 de hectare în județul Suceava. Știți câte hectare s-au irigat cu el? Niciunul. A venit acel eveniment fantastic de la Revoluție și tot ce a însemnat sistem de irigații a dispărut, de la stații de pompare, pompe, motoare, țevi, absolut toate au fost furate. Și el este în continuare în subordinea și în patrimoniul ELIF-ului. Nu vorbesc de alte multe sisteme de irigații care sunt în România la ora actuală și sunt complet dezafectate. Sigur că nu problema reducerii personalului este cea care trebuie să ne îngrijoreze. Trebuie să facem acest lucru pe următorul considerent: avem mecanici cu categoria a VI-a, electricieni cu categoria a VI-a și a V-a, care nu au pompat în ultimii șase ani niciun metru cub de apă și sunt plătiți cu salariile cu care sunt plătiți. Mai bine îmi iau o firmă de pază și asigur paza obiectivelor, decât să plătesc oameni, câte 15 ture electricieni, 15 ture mecanici, la o stație de pompare care nu a pompat în ultimii șase ani niciun metru cub de apă. Mai mult de atât, niciunul dintre echipamentele cu care sunt dotate aceste stații de pompare nu a fost reparat.

Sistemele de irigații din România, vreau să vă spun, stimate coleg și stimați colegi, când sunt îmbătrânite și învechite..., prețul pe metrul cub la ora actuală se datorează consumului foarte mare de energie electrică, unui număr de personal mult mai mare decât este nevoie și costului echipamentului în sine.

Mulțumesc.

Domnule senator Petre Daea, vă rog. Microfonul 4.

Îmi cer scuze. Dacă mai sunt și alți doritori să ia cuvântul, vă rog să semnalați din timp și să încercăm să ne focalizăm, ca să putem depăși...

Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,

Este un act normativ care ne-a dat de lucru la comisie și care, din nefericire, nu a putut trece de interesul, exprimat prin vot, al senatorilor din Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală, care, de fiecare dată, au alungat umbrele interpretării și au analizat, cu profesia și cu gândul spre bine, fiecare act normativ care a vizat domeniul agriculturii.

În comisie, am avut o serie întreagă de nelămuriri, pe care trebuie să le expunem plenului. Prima nelămurire: nu am găsit la prima întâlnire pe care am avut-o în comisie niciun membru dintre reprezentanții instituțiilor centrale care să cunoască partea lucrativă a actului normativ. Cu alte cuvinte, niciun secretar de stat, niciun director general, niciun alt reprezentant al instituțiilor centrale, care reprezentau Guvernul în analiza de la comisie, nu au cunoscut despre acest act normativ.

I-am întrebat, pur și simplu: „Stimate coleg specialist în domeniu, ai lucrat la asta?” „Nu.” Și atunci, comisia a ajuns la concluzia să lăsăm o perioadă, să amânăm dezbaterea, rugând ca la dezbaterea comisiei să vină ministrul agriculturii și dezvoltării rurale.

Ce credeți că am găsit sau ce credeți că ne-a spus primul reprezentant al administrației, directorul general Vilmos Lukács? „Nu cunosc unde s-a discutat un asemenea act normativ.”

## Stimați colegi,

Dacă directorul general, conducătorul instituției sau al societății, cu informațiile la zi în domeniu, cu interpretarea profesională pe care a putut-o demonstra în comisie, nu cunoaște sorgintea acestui act normativ, întrebarea firească se pune: de unde vine și pentru cine vine acest act normativ? Nu am aflat nici de la domnul ministru Valeriu Tabără.

Dar acum, după timpul scurs de atunci și până acum, dați-mi voie să vă dau câteva elemente care să stea la baza deciziei dumneavoastră exprimate, evident, prin vot.

## Stimați colegi,

Nu-i vorba de sistemul de irigații aici. Este vorba de sistemul de îmbunătățiri funciare al României, care înseamnă irigații, desecări și eroziuni. Acest sistem este un sistem unitar prin concept și execuție.

Mulțumesc. Domnul senator Tămagă.

Rugămintea mea ar fi, domnule senator, să ne limităm. Consider că s-au spus foarte multe lucruri și cred că, în plus față de ceea ce s-a discutat, nu se mai poate spune pro sau contra.

Vă rog mult.

## De acord, domnule președinte.

Așa este. S-au spus foarte multe, dar problema este deosebit de complexă și deosebit de greu de tratat, așa, cu ușurința care, uneori, din păcate, ne caracterizează.

Vreau să vă spun doar că în Comisia pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală am apreciat în mod deosebit profesionalismul cu care s-a discutat de către toți membrii comisiei această chestiune, în ideea de a găsi soluția tehnică, și nu neapărat politică, cea mai bună.

Vă spun, pe scurt, pentru că înțeleg că timpul ne presează, că nu s-a găsit acea soluție tehnică cea mai bună. Poate un singur punct să fi fost apreciat ca rezonabil sau de urmat, acela de a preda digurile și amenajările hidrotehnice către Administrația Națională „Apele Române”, care are obligația să le întrețină, care ar trebui să se țină de ele, pentru că percep taxe și pentru că pot și trebuie să intervină în situații deosebite. În rest, chestiunile tehnice au rămas ca semne de întrebare.

Ca să scurtez intervenția mea, aș avea două întrebări către reprezentantul Guvernului, respectiv al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, plecând de la o situație care putea să fie catastrofală pentru România în anul 2011: seceta care s-a instalat de la jumătatea lunii august până la, aproape, jumătatea lunii octombrie. Dacă seceta venea, cum fusese, de fapt, prognozată, cu o lună mai înainte, vreau să vă spun – ca unul care știu bine chestiunile astea – că, practic, făcea din producția de porumb a României zero și din producția de floarea-soarelui a României tot zero. Nu s-a întâmplat așa și acum avem fiecare și toți la un loc satisfacția că în PIB-ul anului 2011 agricultura a avut o contribuție importantă.

Întrebare: dacă am fi avut un milion de hectare în funcțiune, în situația de a porni doar pompele la buton, dacă vreți, de a cupla doar hidrantul, pentru câte hectare Administrația Națională „Apele Române” dădea apă la irigat, în condițiile în care pe Dunăre se sistase navigația, debitul ajunsese de la 6.000 m[3] /secundă la 2.800 m[3] /secundă, pe Argeș, care dă 1 milion de m[3] /zi Bucureștiului, nu se mai dădeau decât 200.000 de m[3] /zi, se restricționase și apa pentru populație și cea industrială. Cine și câtă apă dădea Administrația Națională „Apele Române” sau oricine altcineva pentru irigații, dacă ar fi fost această situație? Vă spun eu: nimeni, nimic!

## V-aș ruga să încheiem dezbaterile aici.

Domnule secretar de stat, v-aș ruga, foarte scurt, să răspundeți, dacă puteți, la întrebările puse, ca, după aceea, să trecem mai departe.

Vă rog.

Trebuie să constatăm că problemele ridicate s-au referit mai mult la o strategie națională antisecetă, pe care ministerul o actualizează începând de la aspectele formale, adică cele de structuri, de denumiri, și în care va cuprinde inclusiv strategia acestui domeniu de îmbunătățiri funciare.

Deci majoritatea problemelor s-au adresat unui program strategic antisecetă, pe care acum îl demarăm și, cu certitudine, începând de anul viitor, îl vom avea actualizat.

## Mulțumesc.

Fiind vorba de o lege cu caracter organic, votul pe raport și votul final se vor da luni, de la ora 17.00.

La punctul 10 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1994 privind serviciile din subordinea Președintelui României.

Este o inițiativă parlamentară. Inițiatorii sunt prezenți?

Nu sunt prezenți.

Din partea Guvernului, domnul secretar de stat Valentin Adrian Iliescu.

Microfonul 10.

Vă rog.

## **Domnul Valentin Adrian Iliescu** – _șeful_

_Departamentului pentru Relația cu Parlamentul_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Bună ziua, doamnelor și domnilor senatori!

Propunerea legislativă aflată în dezbaterea Senatului astăzi are ca obiect de reglementare modificarea și

completarea Legii nr. 47/1994 privind serviciile din subordinea Președintelui României, în sensul transpunerii structurii organizatorice a Administrației Prezidențiale, structură regăsită astăzi în Regulamentul de organizare și funcționare a Administrației Prezidențiale în cadrul art. 2 din legea de care făceam vorbire, prin introducerea unor departamente noi în structura Administrației Prezidențiale.

Din capul locului, fac precizarea că Guvernul nu susține această inițiativă legislativă, motiv pentru care noi vă solicităm să respingeți raportul comisiei de specialitate, cu amendamentele acceptate.

Și o să-mi permit să prezint câteva argumente:

În vederea exercitării de către Președintele României a prerogativelor care sunt stabilite prin Constituție, instituția Administrației Prezidențiale este organizată și funcționează prin regulamentul pe care Președintele României îl întocmește în acest sens.

Administrația Prezidențială este o instituție publică, cu personalitate juridică proprie, aflată la dispoziția Președintelui României pentru îndeplinirea atribuțiilor sale.

Înființarea unor departamente sau compartimente în cadrul acesteia se face în funcție de prioritățile Președintelui României, astfel încât orice modificare a organigramei acestei instituții, inclusiv denumirea departamentelor sau a compartimentelor, se poate realiza doar cu aprobarea Președintelui României.

## Mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul senator Belacurencu.

Vă rog. Microfonul 7.

## Stimați colegi,

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, în ședința sa din 27 septembrie anul curent, a hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea unui raport de admitere, cu trei amendamente. Mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri sunt? Domnule senator David, vă rog. Microfonul 2.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ar fi interesant, dacă ar fi și inițiatorii prezenți, să-i întrebăm dacă s-au consultat cu Administrația Prezidențială, cea care este în situația respectivă. În al doilea rând, cu tot respectul pentru colegi, dar nu știu în ce măsură au dat un raport de admitere. Sigur, au judecat-o pe baza discuțiilor avute cu inițiatorii, însă, așa cum spunea și reprezentantul Guvernului, este absolut necesar să fie, cel puțin, consultată instituția în cauză, pentru că nu poate fi modificată structura acestei instituții fără a fi consultată, dar, mai mult, orice modificare cred că trebuie să vină de la instituția respectivă, și nu din altă parte, nici măcar de la parlamentari și probabil că nici de la Guvern, ci de la instituția respectivă.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Mai sunt intervenții? Domnule senator Oprea, vă rog. Microfonul 2. V-aș ruga să fim chiar punctuali, ca să putem...

Da.

Vă rog.

Apreciem gestul colegilor, care se preocupă de structuri organizatorice din care noi nu avem cum să obținem informațiile necesare, și cred eu că, atât timp cât președintele țării, respectiv instituția prezidențială, reprezintă și președintele Consiliului Suprem de Apărare Țării, toate componentele de strategie, implicit pe planul structurilor organizatorice, revin în exclusivitate instituției prezidențiale.

Cred că aici, cu toată bunăvoința colegilor, nu este obiect de reglementare prin Parlament.

Mulțumesc. Încheiem aici dezbaterea acestui punct.

Votul pe raport și votul final se vor da după ora 12.00.

Trecem la punctul 11 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind managementul privat al întreprinderilor publice.

Este o inițiativă legislativă a unui grup eterogen de senatori din toate grupurile parlamentare.

Din partea inițiatorilor, dorește cineva să ia cuvântul? Domnul senator Sorin Fodoreanu, microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Într-adevăr, este o inițiativă legislativă a mai multor colegi senatori, care acoperă absolut toată structura politică a grupurilor parlamentare din Senat.

Inițiativa legislativă respectivă a fost făcută încă din luna mai 2011 și se referă, în principiu, la reglementarea modalităților de contractare a unui management profesionist, care să asigure administrarea performantă la tot ceea ce înseamnă întreprinderi publice. Întreprinderile publice sunt definite atât în propunerea noastră legislativă, cât și în alte legi, inclusiv în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006, nu mai repet despre ce este vorba, știm cu toții.

În principiu, scopul pe care l-au avut în vedere inițiatorii se referă, în primul rând, la a beneficia în mai mare măsură de cunoștințele și metodele de management ale sectorului privat, ca parte a vieții publice, și ca managerii să aibă libertate de decizie în administrarea companiilor cu capital majoritar de stat sau cu control majoritar al statului.

De asemenea, inițiativa legislativă se referă la reducerea și anularea arieratelor, a pierderilor și subvențiilor, precum și la asigurarea unui profit din exploatare în cadrul acestor companii.

Inițiativa legislativă a fost elaborată într-o perioadă în care s-a discutat foarte mult la negocierile cu Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană și Banca Mondială și s-a avut în vedere întocmirea unui act normativ tehnic. De aceea, după cum ați observat și dumneavoastră, propunerea legislativă are și o serie de anexe tehnice, motiv pentru care, dacă va fi adoptată, va fi un document de sine stătător, care nu mai necesită și alte documente secundare sau terțiare din partea altor instituții ale statului.

După cum ați observat, propunerea legislativă, de asemenea, se referă la transferarea, în totalitate sau parțial, a mai multor funcții, pe care le îndeplinesc atât componenta executivă, cât și componenta administrativă a societăților comerciale. Aici aș vrea să punctez foarte clar că nu este vorba de alegerea sau stabilirea unui manager care să facă execuția, să conducă – să spunem așa – partea executivă a unei societăți comerciale, propunerea legislativă permite ca patronul, care este statul, sau cel care este majoritar în AGA să poată să aleagă, conform acestei inițiative legislative, în baza unei proceduri pe care legea o stabilește foarte clar, managementul atât în zona executivă, cât și în zona administrativă a societăților comerciale.

Vă mulțumesc.

Din partea Guvernului, doamna secretar de stat Barac, de la Ministerul Justiției.

Vă rog, doamna secretar de stat.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul României nu susține această propunerea legislativă, deși apreciază preocuparea pentru o astfel de inițiativă legislativă foarte necesară pentru România.

Motivele ar fi următoarele:

După cum se știe, în scrisoarea cu Fondul Monetar Internațional se prevede că introducerea managementului privat al întreprinderilor publice nu trebuie să fie o măsură disparată, ci o componentă a unui ansamblu de măsuri care au ca scop îmbunătățirea guvernanței corporatiste a societăților de stat. Este motivul pentru care informez Senatul României că, și, evident, pe inițiatorii acestei propuneri legislative, s-a constituit un grup de lucru interministerial, coordonat de Ministerul Justiției, care deja a finalizat un proiect de lege privind guvernanța corporatistă a întreprinderilor de stat, care include și componenta manageri privați, care face obiectul reglementării despre care noi vorbim. Perspectiva este însă una mult mai largă.

Printre deficiențele acestei inițiative legislative identificăm vicii de constituționalitate, de tehnică legislativă și de corelație cu principii izvorâte din legi organice din acest domeniu.

Iată, domeniul de aplicare nu este suficient de clar, destinatarii normei par a fi nu numai societățile cu capital integral sau majoritar de stat, ci și obiectivele publice rămase în administrația autorităților centrale sau locale în urma finalizării unui contract de parteneriat public-privat. Or, în limbajul dreptului, nu găsim în niciun fel de clasificare această denumire de obiective. Care obiective?

Și, în egală măsură, sub acest aspect, propunerea legislativă nu se corelează, din punct de vedere al tehnicii legislative, cu terminologia utilizată de Codul civil, care tocmai a intrat în vigoare. Eu înțeleg că propunerea legislativă a fost inițiată în primăvara acestui an, dar acest lucru este foarte important.

Apoi, propunerea legislativă preconizează ca întreaga administrare a societății să fie transferată managerului. Prin această propunere de reglementare, textul contravine regulii de separație a administrării de conducerea executivă, statuată de Legea societăților comerciale, dar și de principiile privind guvernanța corporatistă.

Vă mulțumesc.

...pentru valorificarea unor idei din această propunere legislativă în procesul de dezbatere în Parlament. Vă mulțumesc.

Este o inițiativă parlamentară cu acceptul, până la urmă, a foarte mulți parlamentari.

Domnul senator Belacurencu, din partea Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, după care v-aș ruga pe cei care vă înscrieți la cuvânt să încercați să fiți punctuali.

Am înțeles, domnule senator Greblă.

Vă rog, domnule senator.

În legătură cu această propunere legislativă, comisia a hotărât adoptarea unui raport de admitere, cu un număr de 45 de amendamente admise, care sunt cuprinse în anexa la raport.

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Günthner, după care urmează domnul senator Greblă.

Dacă mai este cineva, vă rog să-mi spuneți.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

De la început, aș dori să felicit colegii pentru că au făcut, într-adevăr, un cod de principii, de măsuri, de criterii de selecție, cam cu tot ce este „la modă”, ce este bun la ora actuală, criterii care, de altfel, există și au funcționat, dar nu au funcționat bine, nu au dat rezultatele scontate, dar au funcționat. Cum s-a spus aici, au existat și norme de selecție a managerilor care au fost emise în anii trecuți.

Sigur, noutatea... Criteriile nu sunt chiar noi, dar sunt corecte, fără discuție, este un cod de criterii corecte. Practic, singura noutate efectivă este numirea managerilor privați, care este o denumire la modă astăzi, dar nimeni nu știe ce este în spate. Practic, nici de aici nu rezultă foarte clar de ce ar fi mai privați acești manageri decât cei care au fost înainte, care au fost selectați, tot așa, ca persoane fizice, eventual, firme, poate aici ar putea fi noutatea, dar sunt la fel de privați, la fel cum au fost înainte managerii. Deci, din acest punct de vedere, nu cred că aduce, cu adevărat, o noutate.

Problema cea mai mare este că știm din experiență că managerii selectați pe aceste criterii la firme de stat nu dau aceleași rezultate ca managerii selectați, pe aceleași criterii, la firme private. În rest, cred că lucrurile sunt corecte. Eu cred că poate fi votată.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Domnul senator Greblă, microfonul 3.

De obicei, încerc să-mi sintetizez ideile, v-aș ruga însă să-mi acordați două minute în plus de data aceasta, pentru că este deosebit de importantă această propunere legislativă. Este deosebit de seducătoare, dar dacă stăm un pic și o analizăm mai cu atenție, ne dăm seama că este un nonsens.

Nu există noțiunea de management privat și de management de stat. Managerul la o societate de stat nu este nici mai bun, nici mai rău – vorbind în mod generic – decât managerul de la o societate privată. Am asistat la falimente răsunătoare atât la firme de stat, cât și la firme private. _A priori_ , nu putem vorbi decât de management bun sau prost. În întreaga literatură de specialitate, termenul de management privat nu îl veți găsi. Repet, nu există. Există o singură referire la managementul privat în cadrul întreprinderilor, societăților care fac parte dintr-un sistem corporatist. Repet, corporatist. Acest sistem, parte a sistemului corporatist, poate să fie și managementul privat, dar management privat, ca atare, este o prostie, este un nonsens.

Sub acest aspect, noi nu putem fi de acord cu prezenta propunere legislativă. Este ca în perioada anilor ’50. Tot ce venea dinspre Răsărit era bun, tot ce venea dinspre Apus era prost. Acum, când auzim de management privat, ni se pare că ar trebui să fie superior managementului de stat. După aceste principii, dacă extindem sfera de aplicare, mâine am putea să avem un guvern privat, care să fie mult mai eficient decât acest guvern de stat.

Încă trei lucruri, și cu asta închei, cu rugămintea de a fi foarte atenți în momentul în care adoptăm, pentru tot ceea ce înseamnă societate comercială și companie, de la nivelul autorităților publice locale până la cea mai importantă companie a statului român.

Ce face acest manager privat? Încasează în fiecare lună. Dacă este la societatea de gospodărire care adună gunoiul menajer, de la o comună cu 3.000 de locuitori, încasează 75 de milioane de lei vechi pe lună – 7.500 de lei. La aceeași comună, primarul localității are 15 milioane de lei vechi – 1.500 de lei. Este o chestiune absolut inacceptabilă. Merge la companiile cu peste 1.500 de angajați, unde poate să câștige în fiecare lună 67.500 de lei – 675 de milioane de lei vechi. Acestea sunt veniturile lunare. În afară de veniturile lunare, participă la profitul din activitatea companiei, dar nu mai mult de 3,2%. Vă dați seama ce înseamnă ca 3,2% din profitul unei companii să revină directorului general? Pentru că, în realitate, este directorul general al acestei companii.

Mulțumesc foarte mult, domnule senator. Mai sunt dezbateri?

Domnule senator Oprea, v-aș ruga chiar foarte... Vă rog, vă rog...

Vă rog să luați cuvântul.

Microfonul 2.

O să vă propun, pentru că o să avem foarte puține proiecte de lege și propuneri legislative la vot, să continuăm dezbaterea până la ora 12.45 și...

O să avem așa de multe pentru vot, încât n-o să avem nevoie de mai mult de 15 minute.

Vă rog, domnule senator.

Am înțeles. Nici nu vreau să influențez votul, dar vreau să vin cu niște corecții. S-au dus de mult vremurile în care oricine se pricepe la orice. Subiectul abordat aici este ultraprofesionist. Management privat în instituții publice se aplică „de când hăul și părăul”. În Statele Unite sunt instituții publice care numai printr-un management privat au performanță.

Pe mine mă surprinde punctul de vedere al Guvernului. Este foarte ușor să înfierezi o inițiativă legislativă și, dacă se voia cooperare, trebuia să se facă punctual, cum s-a încercat aici, în general, să se spună câte ceva. Americanii au o vorbă: „Decât nimic, mai bine ceva rău”.

Acest refren servit continuu în Parlament, ca și cum inversăm rolurile – Guvernul este cel care trebuie să ne învețe pe noi de ce am venit aici, și nu că el n-ar trebui să fie foarte cooperant –, asta mă deranjează. De ce n-ați venit dumneavoastră mai demult, pentru că mai există, dacă nu mă înșel, trei inițiative legislative ale colegilor noștri pe Legea holdingului. O aveți și pe asta?

Când am dat drumul Legii parteneriatului public-privat, atâta opoziție a fost, încât a ajuns până în structurile europene. De ce? Pentru că se încearcă abordarea pe un trend? Nu este unul neaoș românesc. Este un trend mondial. Oxford, ca universitate, a renunțat, după sute de ani, la sistemul de coordonare managerială și a adus un vicepreședinte al unei mari supercorporații din Australia. Pentru prima dată, lumea academică a fost convinsă că un management privat este cel ce poate schimba soarta unei astfel de instituții-șablon. De ce ne sperie un concept nou? Este loc de mai bine, dar cred că o catalogare, așa, dură: „V-ați apucat și voi să vă jucați cu ceva”... Mai mulți suntem din zona asta, dar am mers pe ideea că poate impulsionăm lucrurile în România și, dacă și dumneavoastră aveți o astfel de preocupare, este excelent. Probabil, într-o lună, două, vom vedea lucrurile așezate.

Mulțumesc.

Vă propun să încheiem aici dezbaterile pe această propunere legislativă.

La punctul 12 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 215(r1) din 23.04.2001 privind administrația publică locală.

Inițiator este domnul senator Frâncu. Vă rog. Microfonul 6.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 1 alin. (2) litera j) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, în scopul extinderii arealului zonelor metropolitane și la municipiile reședință de județ.

Am pornit de la o situație pe care toată lumea o cunoaște, și anume faptul că foarte multe municipii reședință de județ, în acest moment, sunt orașe închise, orașe în care nu mai există posibilitatea să se construiască o fabrică, să se construiască anumite zone de utilități. Sunt orașe – poate spunem un cuvânt greu – care pot să moară, deci nu se mai pot dezvolta.

Conceptul de zonă metropolitană este unul modern, care permite oricărui investitor să vină și, conlucrând toate localitățile din jur, să se găsească un spațiu pentru un aerodrom, de exemplu, ca să poată să vină investitorii mult mai rapid, să se poată construi platforme industriale, să se poată crea locuri de muncă, lucru de care avem cu toții nevoie. Și credem noi că introducerea orașelor centrale dintr-o zonă, respectiv municipiile reședință de județ, în posibilitatea – virtual – de a putea folosi aceste avantaje este un lucru important.

Guvernul a recomandat la un moment dat să corelăm acest act normativ și cu Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național. Am făcut acest lucru și considerăm că, în acest fel, în ambele legi, sintagma „și municipii reședință de județ” a fost introdusă și am îndeplinit – să zicem – solicitările Guvernului. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Are cuvântul doamna secretar de stat Irina Alexe, microfonul 8, din partea Ministerului Administrației și Internelor.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul nu susține adoptarea acestui proiect de lege, pentru considerentele menționate în cuprinsul punctului de vedere. Într-adevăr, această completare s-a făcut, dar, pe

fond, Guvernul nu este de acord cu modificarea în forma propusă de inițiator.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul senator Belacurencu. Microfonul 7, vă rog.

Membrii Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului au apreciat propunerea legislativă și au hotărât, în unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, cu 5 amendamente admise, cuprinse în anexa la raport.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri? Domnul senator Günthner. Aveți o energie formidabilă astăzi. Vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Ca arhitect, cred că este domeniul meu. Ca arhitect urbanist, este un domeniu în care cred că trebuie să-mi spun părerea.

Vreau să vă spun că această inițiativă legislativă este una care prevede un parteneriat posibil între anumite autorități locale, la nivelul dintre reședința de județ și celelalte localități din jur, posibilitate care există și la ora actuală, doar că, probabil, nu s-ar denumi „zonă metropolitană”.

Prin această prevedere, practic, tot ce se aduce nou este că denumirea ar fi de „zonă metropolitană” și pentru localitățile reședință de județ care nu sunt de rangul I.

Problema este că nici acele localități care aveau dreptul sau erau prevăzute prin lege nu au profitat toate de această posibilitate, nu au reușit să încheie parteneriate voluntare pentru dezvoltarea zonelor metropolitane, și întrebarea mea ar fi, oare... Sigur, le cuprindem..., probabil că va trece această inițiativă legislativă, sigur, vom avea autorități locale interesate în promovarea acestei posibilități care li se oferă și care cred că nu dăunează cu nimic, nu aduce nimic rău. Deci, practic, eu cred că nu avem de ce să împiedicăm această inițiativă legislativă.

Mulțumesc.

## **Domnul Petru Filip:**

## Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte dezbateri, vom da votul pe raport și votul final după ora 12.00.

Scuzați-mă! Este propunere legislativă cu caracter organic. Deci vom da votul pe raport și votul final luni, 21 noiembrie anul curent, la ora 17.00. Așa este.

La punctul 13 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr. 255 din 14 decembrie 2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local. Este inițiativă parlamentară.

Inițiatori sunt colegi deputați. Sunt prezenți?

Nu.

Este, de asemenea, o propunere legislativă cu caracter organic.

Îi dau cuvântul domnului secretar de stat Curteanu. Microfonul 10.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul susține adoptarea inițiativei legislative, sub rezerva însușirii unor observații și propuneri formulate în punctul de vedere transmis în scris Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, comisie care, de altfel, a luat act și a susținut amendamentele propuse de Guvern, și le-a însușit și sunt cuprinse în anexa la raportul de admitere, cu amendamente.

Pentru acest motiv, ne raliem și noi acestui raport și vă propunem adoptarea modificărilor propuse de către inițiatori, cu amendamentele – încă o dată o spun – adoptate.

## Mulțumesc.

Este un raport comun al Comisiei pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Domnul senator Belacurencu, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, ne prezintă raportul.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări supun plenului Senatului spre dezbatere și adoptare un raport comun de admitere, cu amendamente, precum și inițiativa legislativă.

## Mulțumesc.

## Sunt dezbateri?

Nu sunt.

Votul pe raport și votul final, luni, 21 noiembrie anul curent, la ora 17.00.

La punctul 14 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind modificarea și completarea articolului 30 din Legea nr. 255 din 14 decembrie 2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local.

Este același titlu, dar este altă inițiativă legislativă.

Este inițiativa legislativă a domnului deputat Seres Dénes, Grupul parlamentar al UDMR.

## Este prezent?

Nu este.

Îi dau cuvântul doamnei secretar de stat Lidia Barac.

Microfonul 9.

Mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul României susține raportul comisiei, cu amendamentele formulate, de asemenea, la propunerea Guvernului.

Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului, domnul senator Belacurencu. Microfonul 7, vă rog.

Și aici avem un raport comun al celor două comisii, care au adoptat, în unanimitate, un raport de admitere, cu amendamentele care sunt cuprinse în anexa la raport.

Mulțumesc.

Pe dezbatere publică, domnul senator Günthner. Microfonul 2, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimați colegi,

Sigur, este o inițiativă legislativă excepțională, trebuie adoptată, fără discuție, comisiile au fost de acord în unanimitate, însă această inițiativă legislativă are o mică problemă și probabil că va trebui să fie completată. Este vorba de terenurile care nu au fost expropriate, dar au fost blocate timp de doi ani, să se ridice interdicția de expropriere.

Or, cred eu că nici măcar în România, astăzi, nu poți să ții blocate niște terenuri timp de doi ani, fără să plătești niște despăgubiri. Chiar dacă nu se plătește prețul de expropriere, cred că pentru terenurile pentru care nu a existat posibilitatea să fie utilizate la capacitatea lor sau să fie valorificate, și pentru acei doi ani cât aceste terenuri au stat blocate, se impun niște despăgubiri, și acest lucru va trebui văzut.

Această inițiativă legislativă nu face referire la această parte, dar cred că, pe viitor, va trebui să fie completată. Mulțumesc.

## Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt dezbateri, trecem la punctul 15 din ordinea de zi.

La punctul 15 din ordinea de zi este înscris Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2011 pentru completarea art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

Inițiator este Ministerul Transporturilor și Infrastructurii. Domnule secretar de stat Pistru, vă rog. Microfonul 8. ## **Domnul Eusebiu Manea Pistru-Popa** – _secretar de stat_

_în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii_ **:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare completarea art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, urmărind exceptarea de la obligația de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale a societăților comerciale, a persoanelor juridice române care prestează servicii de transport public de călători în trafic intern și internațional.

Mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul președinte Ovidiu Marian. Microfonul 7, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital și Comisia economică, industrii și servicii supun spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

## Mulțumesc.

Dacă sunt dezbateri? Nu sunt.

## Stimați colegi,

Pentru că reprezentantul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii este prezent, iar punctul 54 din ordinea de zi este cu același termen de adoptare tacită, respectiv 23 noiembrie anul curent, v-aș propune, dacă sunteți de acord, să luăm în dezbatere Propunerea legislativă pentru modificarea art. 12 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România.

Sunt obiecții?

Înțeleg că nu sunt.

Atunci, vă propun să trecem la punctul 54 din ordinea de zi și vom reveni după aceea la punctul 16 din ordinea de zi. Domnul secretar de stat Pistru. Microfonul 8.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Guvernul nu susține adoptarea propunerii legislative, din următoarele motive: tariful de utilizare și tariful de trecere pe rețeaua de drumuri naționale au fost fundamentate de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii și aprobate de Guvernul României, în mod expres, pentru drumurile naționale.

Mulțumesc.

Mulțumesc.

Comisia economică, industrii și servicii, comisia raportoare.

Domnule vicepreședinte, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Senatul este primă Cameră sesizată, iar propunerea legislativă are caracter de lege ordinară.

Raportul comisiei este de respingere.

Mulțumesc. Dacă sunt dezbateri? Nu sunt.

Mulțumesc.

Votul, după ora 12.00.

Punctul 16 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2011 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale și de plată a unor contribuții la organisme internaționale.

Inițiatori, mai multe ministere.

Din partea Guvernului, domnul Ghizdeanu. Microfonul 10, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Proiectul de lege are drept obiectiv reducerea arieratelor către bugetul general consolidat, în care sens sunt prevăzute unele modalități speciale pentru stingerea obligațiilor fiscale ale unor operatori economici precum Compania Națională a Huilei, Compania Națională Căi Ferate, Societatea Comercială „Transelectrica”.

Având în vedere conținutul proiectului de lege, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, adresează rugămintea de a fi adoptat și își exprimă acordul cu raportul comisiei de specialitate.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc și eu.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul președinte Ovidiu Marian. Microfonul 7, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Pentru operativitate, voi spune doar că, în urma analizării textului inițiativei legislative și a avizelor primite, comisia a hotărât să adopte un raport de admitere.

Mulțumesc. Dezbateri, dacă sunt? Nu sunt.

Vă rog, scuzați-mă.

Domnul senator Marcu, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Așa este, ne grăbim, cât mai mult, să finalizăm procesul de legiferare, dar, stimați colegi, este o ordonanță cu implicații foarte, foarte grave asupra societății și economiei românești.

Practic, această ordonanță are un titlu destul de confuz, în sensul că face trimitere la reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare și, respectiv, la contribuția organismelor internaționale. Una-i una și alta-i alta, așa spune o vorbă românească. Mai mult, această ordonanță se referă la reducerea arieratelor companiilor de stat și în cuprinsul ordonanței sunt trimiteri la cele trei companii, respectiv Compania Națională a Huilei – SA, Compania Națională de Căi Ferate – CFR – SA și SC „Termoelectrica” – SA București.

Dar modul de legiferare, stimați colegi...

Nu am văzut în viața mea asemenea mod de legiferare. Și acum, dați-mi voie să argumentez această afirmație.

În primul rând, societățile comerciale, atât timp cât discutăm despre agenții economici, sunt subsocietăți comerciale, iar capitalul lor este exprimat în numărul de acțiuni.

În acest act normativ, am impresia că nu se cunoaște ce înseamnă noțiunea de „acțiune” într-o societate comercială și „activ” într-o societate comercială. Practic, prin acest act normativ, se încearcă să se elimine plata arieratelor și, respectiv, la aceste trei companii menționate aici să se transfere cota-parte a activelor dintr-o societate comercială printr-un joc pe care nu l-am mai văzut, și lucrez de 20 de ani în domeniu economic. Nu am văzut niciodată acest mod de legiferare.

Practic, să luăm fiecare societate în parte.

Faceți trimitere la Compania Națională a Huilei, care... În componența acestei companii naționale sunt 7 mine, din care... Aici se precizează că obligațiile fiscale, deci diferența dintre veniturile și cheltuielile acestei companii, sunt în anul 2011 în jur de 250 de milioane de lei.

Practic, faceți trimitere aici – reprezentanții Executivului – la faptul că nu putem institui acel ajutor de stat la aceste companii și încercăm, pentru că sunt nerentabile, să le scoatem din componența acestor companii și să le considerăm ca active, facem un raport de evaluare cu un evaluator atestat ANEVAR (Asociația Națională a Evaluatorilor din România) și, după aceea, unde ajung aceste companii?

Îmi cer scuze, dumneavoastră discutați despre punctul 16 sau 17? Suntem la punctul 16.

Punctul 16 discutăm, 16. Da, da, la punctul 16.

Faceți trimitere la prevederile art. 173 din Codul de procedură fiscală. Uitându-mă în Codul de procedură fiscală, acest articol face trimitere la contestații în instanță la executarea silită.

Întrebare firească: aceste trei companii sunt acum în instanță la executare silită?

Mulțumesc.

Dacă vreți, domnule secretar de stat, să-mi răspundeți la întrebările puse către dumneavoastră.

Mulțumesc.

Mai sunt intervenții?

Vă rog, domnule senator Vosganian.

Vă rog, așa cum sunteți dumneavoastră obișnuit, foarte concis și...

Am să fiu scurt de data aceasta, însă aș vrea să atrag atenția asupra faptului că aceasta este o temă de mare gravitate pentru sistemul energetic. Așadar, am să mă refer doar la Compania Națională a Huilei – SA și la „Termoelectrica”.

Aceste două companii sunt grevate de datorii foarte vechi. La „Termoelectrica”, mare parte din ele se datorează modului în care a fost restructurat sistemul energetic acum un deceniu, când, practic, toate datoriile au fost localizate la „Termoelectrica”, în momentul divizării companiei naționale în domeniu. În situația în care vom lăsa lucrurile așa, vom avea cel puțin două efecte negative. Primul este acela că arieratele vor trebui să crească și trebuie să vă spun că, în totalul datoriilor, între 60 și 80% din datorii nu se datorează efectiv creanțelor, ci se datorează diverselor forme de dobânzi și penalități, care s-au acumulat în timp și care vor continua să crească, și, în al doilea rând, vom paraliza orice șansă pentru producția de huilă și pentru unitățile viabile din „Termoelectrica” să-și revină.

De aceea, eu consider că este oportună această modalitate de organizare la nivelul „Termoelectrica” și al Companiei Naționale a Huilei – SA. Practic, se urmărește individualizarea sectoarelor performante și transferarea datoriilor prin intermediul activelor neperformante, și stingerea lor.

Trebuie să vă spun că acestea, „Termoelectrica” și Compania Națională a Huilei – SA, funcționează ca un fel de piatră la rinichi. Avem marea șansă să avem o producție viabilă, între 2 și 3 milioane de tone de huilă, pe care să le conectăm la Termocentrala de la Paroșeni, pe care s-o dezvoltăm, și să dăm Văii Jiului o perspectivă stabilă și viabilă pe termen lung. Nu uitați că resursele noastre de huilă ne-ar ajunge pentru cel puțin un secol de aici înainte.

În legătură cu „Termoelectrica”, au existat parteneriate încheiate cu Galați, cu Brăila, cu Borzești. Mai avem Doicești, avem Iernut, avem Elcen. Toate aceste unități din parteneriat pot deveni unități importante și, în condițiile dezvoltării producției regenerabile, pot constitui bază pentru reechilibrarea sistemului energetic.

De aceea, personal, susțin această modalitate de a se salva ceea ce este viabil și de a încheia o dată pentru totdeauna această temă a arieratelor, care, în mare măsură, se datorează modului defectuos în care s-a făcut, în timp, reorganizarea sistemului energetic românesc. Mulțumesc frumos.

## Mulțumesc.

Domnul Ghizdeanu.

Vă rog, scurt, să răspundeți la întrebări. Microfonul 10.

Două întrebări au fost concrete.

Este corect, numărul acțiunilor care vor face obiectul de reimplant va fi aprobat de acționari în cadrul adunării generale extraordinare. Aici este vorba despre titlurile de participare ale societăților, de exemplu, CFR – SA la filialele sale, și, evident, în bilanțurile societății-mamă apar ca titluri de participare la filiale, și de aici apar... Valorile sunt din Registrul Comerțului.

Legat de instanță, nu este, dar există sechestrul din partea ANAF, AVAS. Există sechestru pe bunuri, dar nu în instanță.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Petru Filip:**

## Stimați colegi,

Am parcurs 18 proiecte de lege, dintre care unele organice, cu votul luni, la ora 17.00.

Vă propun să trecem la votul asupra celor pe care le-am discutat astăzi și care au caracter de lege ordinară.

Vă propun să începem cu punctul 5 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Turcia privind dobândirea dreptului de proprietate asupra terenurilor de către misiunile diplomatice ale celor două state, semnat la București la 9 decembrie 2010.

Proiectul de lege a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este Camera decizională.

Nu merge!

## **Domnul Petru Filip:**

Punctul 6 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru prelungirea perioadei prevăzute la alin. (2[2] ) al art. 24[1] din Ordonanța Guvernului nr. 84/2001 privind înființarea, organizarea și funcționarea serviciilor publice comunitare de evidență a persoanelor.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

## **Din sală:**

Nu merge, nu merge!

## **Domnul Petru Filip:**

Vă rog. Acum

Punctul 7 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 69/2000, Legea educației fizice și sportului, consolidată în 2009.

Raportul suplimentar comun al comisiilor este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Nu a fost adoptată!

## **Domnul Petru Filip:**

S-a adoptat raportul de respingere și, automat, propunerea legislativă a fost respinsă. Scuzați-mă!

Punctul 8 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2011 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri de reducere a riscului seismic al construcțiilor existente.

Raportul comisiei este de admitere, cu un amendament admis.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 10 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1994 privind serviciile din subordinea Președintelui României.

Raportul comisiei este de admitere, cu amendamente admise.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este prima Cameră sesizată.

Punctul 15 din ordinea de zi – celelalte sunt organice –, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2011 pentru completarea art. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.

Raportul comun al comisiilor este de admitere, fără amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Senatul este prima Cameră sesizată.

Va fi un singur vot și pe raport, și pe proiectul de lege.

Punctul 54 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 12 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România.

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Punctul 16 din ordinea de zi.

## **Domnul Petru Filip:**

Da, dar l-am luat în ordinea în care le-am discutat. Avem și punctul 16.

Raportul comisiei este de respingere a propunerii legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Punctul 16 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 84/2011 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale și de plată a unor contribuții la organisme internaționale.

Raportul comisiei este de admitere, fără amendamente. Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, iar Senatul este primă Cameră sesizată.

Un singur vot atât pe raport, cât și pentru proiectul de lege.

Se respinge.

Ca urmare, se reia votul...

Fiind paritate de voturi,

Reluăm votul într-o ședință viitoare.

Suntem cu 20 de minute înainte de termenul pe care l-am programat pentru dezbateri și pentru că avem în acest moment foarte multe proiecte de lege cu adoptare tacită în 23 noiembrie 2011, aceasta însemnând miercuri, vă propun, stimați colegi, ca, până la ora 13.00, să intrăm în continuare pe dezbateri, pentru ca săptămâna viitoare, luni și miercuri, procesul legislativ să fie mai simplu. Altfel, ne vom complica activitatea în cele două zile.

Dacă nu sunt obiecțiuni, v-aș propune să trecem la punctul 17 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 23/2011 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Inițiator este Ministerul Finanțelor Publice, în principal. Îi dau cuvântul domnului Ghizdeanu. Microfonul 10, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, susține proiectul de lege și raportul de admitere al comisiei de specialitate, cu amendamentele din anexă.

Scuzați-mă. Ați încheiat? Da.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul președinte Ovidiu Marian. Microfonul 7.

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere, amendamentele și proiectul de lege.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Dezbateri, vă rog. Nu sunt.

Votul pe raport și votul final, luni.

Trecem la punctul 18 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 24/2011 privind unele măsuri în domeniul evaluării bunurilor.

Dau cuvântul domnului Ghizdeanu.

Microfonul 10, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul de reglementare al proiectului de lege îl reprezintă organizarea activității de evaluare și creare a unei noi profesii reglementate.

Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, adresează rugămintea de a adopta proiectul de lege și susține raportul de admitere al comisiei de specialitate.

Mulțumesc.

Domnul președinte al Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, Ovidiu Marian. Microfonul 7.

Pentru acest proiect de lege, au fost transmise avize favorabile de la Consiliul Legislativ, Consiliul Economic și Social, Comisia economică, industrii și servicii, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital a decis să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Mulțumesc. Dezbateri. Domnule senator Belacurencu, vă rog. Microfonul 4.

Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,

Mi-am propus, în susținerea acestui proiect de lege, mai multe idei, însă am să mă refer doar la câteva.

După cum s-a menționat, proiectul de lege își propune să reglementeze activitatea de evaluator, să creeze o nouă profesie reglementată, cea de evaluator autorizat.

Proiectul de lege asigură uniformizarea modului de realizare a rapoartelor de evaluare, având ca bază standardele profesionale general acceptate. O chestiune foarte importantă.

De asemenea, este de remarcat că se asigură compatibilitatea cu prevederile Directivei 2005/36 CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale și, respectiv, cu prevederile Directivei 2006/123 CE a Parlamentului European și a Consiliului din 12 septembrie 2006 privind serviciile în cadrul pieței interne.

Aș mai vrea să adaug, printre motivele imperative de interes general care justifică apariția acestei reglementări, protecția consumatorilor, a beneficiarilor serviciilor și a lucrătorilor, loialitatea tranzacțiilor comerciale și combaterea fraudei. Și, pentru că au fost discuții în legătură cu faptul dacă acest proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare sau organice, aș vrea să invoc Decizia Curții Constituționale nr. 1.150 din noiembrie 2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor Legii nr. 16/2007 privind organizarea și exercitarea profesiei de geodez.

Mulțumesc.

Dacă nu mai sunt alte dezbateri, trecem la punctul 19 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 25/2011 pentru modificarea art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea și funcționarea cazierului fiscal.

Inițiator, Ministerul Finanțelor Publice.

Domnule președinte Ghizdeanu, microfonul 10.

Mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare diferențierea termenului prin care se radiază faptele și situațiile ce atrag înscrierea în cazierul fiscal.

Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, susține și adresează rugămintea să fie adoptat acest proiect de lege și subliniază acordul pentru raportul comisiei de specialitate. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Microfonul 7.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege, menționând că amendamentele formulate de domnul senator Adrian Țuțuianu au fost supuse votului și au fost respinse. Ele se regăsesc în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.

## **Domnul Petru Filip:**

Mulțumesc. Sunt dezbateri?

Domnule senator Țuțuianu, vă rog, microfonul central.

## **Domnul Adrian Țuțuianu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum a precizat colegul nostru, am două amendamente, care au fost respinse.

Vreau însă să comentez pe marginea acestui subiect, pentru că acest instrument numit cazier fiscal asigură evidența unor fapte săvârșite de către contribuabilii persoane fizice sau juridice, de asociați, de acționari, reprezentanți legali ai persoanei juridice, inclusiv se consemnează în cazierul fiscal atragerea răspunderii solidare a debitorului, a membrilor organelor de conducere, în condițiile Legii falimentului.

În ceea ce privește cele două amendamente pe care le-am formulat, primul amendament se referă la modul în care se face radierea din cazierul fiscal a unor fapte, și eu am considerat util, prin primul amendament, să avem în vedere nu numai ipoteza care este prevăzute de inițiator, de Guvern, respectiv acoperirea sancțiunii stabilite prin procesul-verbal de contravenție, și am zis să avem în vedere și rezolvarea problemei despăgubirilor stabilite prin procesul-verbal de

sancționare a contravenției, pentru că, de foarte multe ori, contravenția este sancționată cu o sumă modică sau poate chiar cu un avertisment, însă prin procesul-verbal au fost constatate și despăgubiri.

Ca atare, dacă dorim cu adevărat să-i protejăm pe toți cei care participă la circuitul comercial, eu cred că trebuie să avem în vedere și acest aspect.

Cel de-al doilea amendament ne arată din nou o concepție care tinde să protejeze doar statul, în sensul că se poate radia din cazierul fiscal, dacă au fost stinse creanțele fiscale datorate ca urmare a atragerii răspunderii solidare cu debitorul declarat insolvabil sau insolvent, însă numai în situația în care se acoperă ceea ce se datorează statului.

Și întrebarea mea este firească: de ce nu-l protejăm, în egală măsură, și pe cel care are creanțe de recuperat, persoană fizică sau juridică, și să radiem din cazierul fiscal aceste fapte, atunci când s-au acoperit integral creanțele, dacă suntem în situația unei răspunderi solidare a reprezentanților legali sau a altor persoane cu debitorul?

## **Domnul Petru Filip:**

## Mulțumesc.

## Mai sunt intervenții?

Dacă nu sunt, trecem la punctul 20 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 29/2011 pentru modificarea și completarea...

## OK!

Atunci, revenim la punctul 19 din ordinea de zi și

## **Domnul Alexandru Pereș**

**:**

Domnul Ghizdeanu are ceva de spus.

Aveți ceva de comentat înainte, domnule Ghizdeanu?

Da. Voiam să menționez poziția Ministerului Finanțelor Publice legată de aceste două amendamente – a fost prezentată și în comisie –, dar și faptul că ele nu sunt legate de veniturile bugetului de stat și nu fac obiectul ordonanței Guvernului. În sensul acesta, doar voiam să subliniez încă o dată poziția Guvernului și a Ministerului Finanțelor Publice față de aceste amendamente respinse.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Petru Filip:**

Vă rog să vă ocupați locurile.

Cu alte cuvinte, în plenul de luni, raportul va intra fără amendamentele discutate și respinse.

Trecem la punctul 20 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 29/2011 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală.

Din partea Guvernului, domnul președinte Ghizdeanu, microfonul 10.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul de reglementare al proiectului de lege îl reprezintă măsurile de simplificare a procedurilor de administrare a creanțelor fiscale, precum și de creștere a eficienței activității de administrare.

Ministerul Finanțelor Publice își exprimă acordul în legătură cu raportul comisiei de specialitate și adresează rugămintea de a fi adoptat acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul președinte. Microfonul 7.

Mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital supune spre dezbatere și adoptare plenului Senatului raportul de admitere și proiectul de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Mulțumesc.

Dezbateri?

Nu sunt.

Atunci votul final, luni.

Trecem la punctul 21 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 30/2011 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiarfiscale.

Îi dau cuvântul domnului președinte Ghizdeanu. Microfonul 10.

Vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul de reglementare al proiectului de lege îl reprezintă măsurile financiar-fiscale pentru sprijinirea mediului de afaceri.

Aș vrea să menționez aici doar posibilitatea de reducere a penalităților de întârziere aferente obligațiilor fiscale restante la 31 august 2011, stinse prin plata voluntară sau compensare.

Ca urmare, Guvernul, prin Ministerul Finanțelor Publice, vă adresează rugămintea să adoptați acest proiect de lege și își exprimă susținerea raportului comisiei de specialitate. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Raportul Comisiei pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Microfonul 7.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

Mulțumesc. Dezbateri? Nu sunt.

Luni, votul final, la ora 17.00.

Trecem la punctul 22 din ordinea de zi, Propunerea legislativă privind măsurile de recuperare a sumelor diminuate ca urmare a aplicării Legii nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar.

Este o inițiativă a unor colegi deputați: domnii Bănicioiu și Surupăceanu.

Nu sunt prezenți.

Dau cuvântul domnului președinte Ghizdeanu, din partea Guvernului.

Microfonul 10.

Vă rog.

Având în vedere că o parte dintre reglementări au fost realizate, de asemenea, faptul că unele dintre prevederi afectează echilibrul bugetar și macroeconomic, cu impact pe deficitul bugetar, Guvernul nu susține adoptarea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital, domnul președinte.

Mulțumesc.

Potrivit obiectului de reglementare, personalul plătit din fonduri publice care a suferit reducerea salariilor va primi obligațiuni de stat emise de Ministerul Finanțelor Publice, cu o maturitate de 3 ani. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a trimis un aviz negativ, Comisia pentru administrație publică, organizarea teritoriului și protecția mediului a trimis un aviz negativ.

În cadrul dezbaterilor s-au formulat două amendamente, care, supuse votului, au fost admise și se regăsesc în anexa ce face parte integrantă din prezentul raport.

Comisia a decis să adopte, cu majoritate de voturi, un raport de admitere, cu amendamente.

Mulțumesc, domnule președinte. Dezbateri, dacă sunt.

Nu sunt.

Vot pe raport și vot final, luni.

Trecem la punctul 23 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 284 din 2010, Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

Inițiativă parlamentară a doi deputați, doamna Câmpeanu și domnul Dobre.

Din partea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, doamna președinte Pârcălabu. Microfonul 8.

**Doamna Domnica Doina Pârcălabu** – _președintele_

_Casei Naționale de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Funcția publică de execuție de auditor, nefiind funcție publică specifică, nu poate fi introdusă la lit. d) din anexa nr. 1 la Legea-cadru nr. 284/2010, așa cum se propune în inițiativa legislativă.

Față de aceste argumente, Guvernul nu susține prezenta propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc, doamnă președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, domnul președinte Bașa.

Vă rog, microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială împreună cu Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital au adoptat un raport de admitere.

Această inițiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare, Senatul este primă Cameră sesizată. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dezbateri, dacă sunt pe această propunere legislativă? Nu sunt.

Vot final, luni.

Trecem la punctul 24 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru completarea alin. (1) al art. 134 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii.

Este o inițiativă parlamentară a doi colegi senatori, domnul Frâncu și domnul Pașca, și a unui deputat, domnul Giurgiu.

Vă rog, domnule senator Frâncu. Microfonul 7.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Propunerea noastră legislativă are ca obiect declararea zilei de 30 noiembrie ca sărbătoare legală.

Sunt mai multe argumente care ne-au făcut să ne gândim că este important ca ziua de 30 noiembrie să fie zi liberă, deci sărbătoare legală. În primul rând, este Ziua Românilor de Pretutindeni, este o zi importantă pentru toți cei care, într-un fel, simt românește. În al doilea rând, este declarată de Biserica Ortodoxă Română drept o zi de mare sărbătoare, se sărbătorește Sfântul Andrei, patronul spiritual al României, și credem noi că alăturarea zilei de 30 noiembrie cu ziua de 1 Decembrie, ziua noastră națională, ar potența ambele sărbători, una a spiritualității românești de pretutindeni și cealaltă, ziua noastră națională. Sunt doar câteva motive. Pe lângă acestea, 640.000 de români au numele Andrei, Andra, Andreea etc, și sunt argumente absolut suficiente, cred eu.

Este cu sprijinul și la rugămintea Patriarhului României pentru acest lucru. Vă mulțumesc.

## Mulțumesc.

Din partea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale, doamna Pârcălabu. Microfonul 8.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul este de acord cu raportul întocmit de Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, raport de respingere.

Vă mulțumesc.

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială, domnul președinte Bașa. Microfonul 6.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este o propunere legislativă interesantă, cu toate că în comisie s-a hotărât, cu majoritate de voturi, un raport de respingere.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Senatul este primă Cameră sesizată.

Dezbateri.

Aici sunt convins că vom depăși programul până la ora 13.00. Domnul lider Rădulescu, vă rog. Microfonul 2.

## Domnule președinte, Stimați colegi,

Argumentele de fond le-am prezentat în cadrul dezbaterii din comisie, o dezbatere, de altfel, foarte frumoasă și profundă, dar eu, pe fond, aș susține această inițiativă legislativă. Însă, dat fiind faptul că din partea Guvernului, în momentul de față, avem un punct de vedere negativ, pentru a aranja cele două poziții și, implicit, și poziția pentru vot, propun retrimiterea la comisie. Suntem încă în termen și nu va fi nicio problemă.

## **Domnul Petru Filip:**

Vă mulțumesc.

Existând propunerea de retrimitere la comisie,

Stimați colegi,

Mai era un proiect de lege, ca să încheiem cele 25 de puncte din ordinea de zi. Considerați că... sau dacă...

Eu vă propun să terminăm și acest punct, este o inițiativă legislativă, în așa fel încât să...

Domnule senator, vă rog frumos.

Trecem la punctul 25 din ordinea de zi, Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 12/2011 privind

preluarea personalului calificat în domeniul evaluării conformității dispozitivelor medicale și a sistemelor de management de la Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale la Oficiul Tehnic de Dispozitive Medicale Certificare.

Din partea Ministerului Sănătății, domnul secretar de stat Cristian Irimie, vă rog.

Microfonul 10.

## **Domnul Cristian Anton Irimie** – _secretar de stat_

## _în Ministerul Sănătății_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Stimate doamne,

Stimați domni senatori,

Guvernul susține raportul comisiei, de adoptare a proiectului de lege.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Petru Filip:**

Mulțumesc.

Raportul comisiei?

Este un raport de admitere să înțeleg, și atunci îl luăm ca atare.

Sunt dezbateri? Nu sunt.

Vot final, luni.

Atunci declar încheiată ședința noastră de astăzi. Un sfârșit de săptămână cu rezultate fructuoase! Mulțumesc.

La revedere!

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.

&JUYDGY|591325]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 136/25.XI.2011 conține 44 de pagini.**

Prețul: 13,20 lei