Maria Antoaneta Dobrescu

Permiteþi-mi sã vã corectez, domnule senator.

ªi fiþi convinºi, stimaþi colegi senatori, cã se vor respecta aceste majorãri cuprinse în Legea bugetului. Mai mult, proiectul Legii salarizãrii cuprinde o majorare salarialã ºi este nefinalizat, deci poate fi îmbunãtãþit. ªi aici vã dau dreptate: sã fim alãturi ºi sã gândim pozitiv pentru salarizarea personalului din învãþãmânt.

S-au luat mãsuri pentru a facilita cadrelor didactice pensionare sã petreacã un sezon de odihnã în taberele ºcolare, pentru contravaloarea sumelor acceptabile pentru bugetul lor. Oare aceste exemple nu înseamnã exemple de protecþie socialã?

Atunci sã vã reamintesc anul 1998, când, prin Legea nr. 154/1998 privind salarizarea personalului din sectorul bugetar, cadrele didactice au ajuns sã-ºi revendice drepturile prin proteste, chiar prin grevã generalã, iar guvernanþii de atunci au soluþionat problema, oferindu-le profesorilor sumele devalorizate, dupã aproape un an ºi jumãtate.

Vorbim despre ineficienþa protecþiei sociale, în moþiune, sau despre deficienþe în acordarea rechizitelor gratuite pentru elevi. Vã sugerãm sã apreciaþi dumneavoastrã dacã pânã acum a mai existat un guvern care sã asigure elevilor rechizite ºcolare gratuite: peste 950.000 de elevi beneficiari, în sumã de circa 200.000 lei/elev, la clasele IÑIV, ºi 250.000 lei/elev, la clasele VÑVIII, cheltuindu-se pentru aceasta suma de 206 miliarde de lei. Iar acþiunea continuã.

De ce sã blamãm acolo unde ar trebui chiar sã lãudãm? ªi aþi ºi fãcut-o, la un moment dat, prin vocea doamnei senator Angela Mihaela Bãlan. De ce sã vã deziceþi în textul moþiunii?

De asemenea, s-au acordat de la buget circa 160 de milioane lei pentru burse. Ministerul a premiat, în prezenþa primului-ministru, toþi elevii olimpici din acest an ºcolar ºi, pentru prima datã, cadrele didactice ºi ºcolile implicate în formarea elevilor olimpici s-au bucurat de o binemeritatã recunoaºtere a muncii lor. Cei mai buni au fost ºi beneficiarii unei excursii gratuite în Franþa.

Un alt exemplu îl pot reprezenta cei circa 16.000 de copii care provin din familii sãrace, beneficiari de tabere la mare, cheltuindu-se pentru aceastã acþiune 27,5 miliarde lei.

Cât priveºte abandonul ºcolar, nu se poate spune cã atinge dimensiuni îngrijorãtoare în mediul rural, ci mai degrabã, ca profesor, apreciez cã trebuie sã gândim ce se întâmplã în mediul urban.

Este un permanent semnal de alarmã ºi recunoaºtem aceasta, dar Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii ºi-a propus un program de recuperare ºi de atragere a elevilor spre ºcoalã, prin acordarea celei de-a doua ºanse, pentru tinerii cu instruire incompletã, ºi de reinserþie pentru persoanele marginalizate, excluse social, cu nevoie de educaþie compensatorie.

Problema învãþãmântului rural este axatã în special pe douã direcþii. Pe de o parte, calitatea învãþãrii, care a dus la acel faimos procent de 1% din populaþia ºcolarã a satelor sã se regãseascã în învãþãmântul superior, situaþie absolut îngrijorãtoare, ceea ce a determinat afirmaþia primului-ministru Adrian Nãstase, citez: ”Statul nu consimte sã aloce bani pentru ºcolile rurale, de vreme ce doar 1% din studenþi provin din aceste zoneÒ Ñ afirmaþie care a dus spre începerea reorganizãrii învãþãmântului în mediul rural. Deci sã nu interpretãm trunchiat afirmaþiile.