Vass Levente

Permiteți-mi totuși să citesc din raport, care a fost semnat și de mine, ca secretar al Comisiei pentru sănătate.

„Nu este posibilă rambursarea din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, deoarece furnizarea de servicii și plata acestora sunt reglementate de contractele încheiate între casele de asigurări de sănătate și furnizorii de servicii medicale.”

Propunerea legislativă este una corectă.

Cel care plătește în spitale, în 60 de zile, în principiu, ar trebui să primească banii înapoi. Ar trebui să existe o metodologie clară, acceptabilă și care poate să fie aplicată de pacienții care plătesc pentru servicii.

Să știți, dacă avem contracte separate pe furnizori, electricitate, apă și așa mai departe, atunci de ce să nu aibă cetățeanul, românul un contract separat, măcar formal, la care poate să se refere atunci și cu casele de asigurări de sănătate și să ceară banii plătiți în spitale pentru serviciile acordate sau pentru materialele cumpărate de dumnealui?!

E o propunere legislativă bună. Nu poate fi aplicată și de aceea va fi respinsă astăzi.

Dar, în principiu, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătății ar trebui să-și dea silința de a face contract separat cu fiecare cetățean, cu fiecare asigurat, ca pe baza acelui contract să putem să cerem banii înapoi, bani care au fost plătiți pentru serviciile medicale, pentru materiale sanitare și pentru medicamente care nu pot fi furnizate de sistem.

Poate unii dintre noi nu o să ceară, dar cel care e necăjit și n-are bani are nevoie de această rambursare.

În principiu, o să votăm împotrivă, dar cu mențiunea și cu cererea către Ministerul Sănătății să elaboreze posibilitatea unui contract separat, pe cetățean, cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

Mulțumesc.