Maria Stoian

472 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 0 · fără
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: —

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

„Piața forței de muncă în pandemie”

Inovația a modificat în mod continuu ocuparea forței de muncă, iar descoperirile tehnologice și competitivitatea globală creează noi tipuri de locuri de muncă, ceea ce duce la reconfigurarea unor întregi industrii. Viitorul pieței forței de muncă este un subiect aflat în permanentă dezbatere.*

Înainte de pandemia de COVID-19, statisticile arătau că, la nivel global, ponderea angajatorilor afectați de deficitul forței de muncă era de 45%, fiind cel mai ridicat procent din ultimii 12 ani. În ultimii ani, piața forței de muncă a fost impactată în mod considerabil de fenomenul migrației, dar și de declinul demografic accentuat din cauza scăderii natalității. Însă anul 2020 a venit cu noi provocări în acest sector, punându-se o imensă presiune asupra economiei globale.

Conform unui comunicat al Institutului Național de Statistică din luna februarie a acestui an, pandemia, tensiunile din piața muncii și dezvoltarea inegală a regiunilor țării au dus numărul joburilor neocupate la peste 35.000.*

Numărul locurilor de muncă neocupate din economie era de 35.600 în ultimul trimestru din anul trecut, în scădere cu 3.800 de joburi vacante față de trimestrul anterior. Sectorul bugetar a însumat circa o treime din numărul total al joburilor neocupate. Astfel, 5.300 de locuri vacante s-au regăsit în sănătate și asistență socială, 5.100 de locuri vacante în administrația publică, iar circa 900 de locuri vacante în învățământ. În curierat și în IT&C, nevoia de personal a dus la creșterea joburilor vacante cu circa 100, mai arată datele INS.

În contextul ședinței

Domeniul IT-ului a fost vedeta economiei românești și sectorul câștigător al pandemiei în prima jumătate din 2020. Acest sector a crescut, pe volum, cu 12,4% în primele 6 luni din 2020, în comparație cu aceeași perioadă din anul precedent. Împreună cu domeniul construcțiilor, care a crescut pe volum cu 15,6%, acestea sunt cele două ramuri care au rămas pe plus în urma pandemiei de COVID-19.

La nivel european, pandemia exacerbează diviziunea existentă pe piața europeană a muncii între muncitorii calificați și cei necalificați*, deși susținerea financiară oferită de guverne a reușit să evite un șomaj în masă de genul celui cauzat de criza financiară cu un deceniu în urmă.

„Deși în economia postpandemie sunt create suficiente noi locuri de muncă, este posibil ca acestea să nu fie accesibile tuturor în mod egal” – avertiza recent Christine Lagarde*, președintele Băncii Centrale Europene (BCE). Acest lucru exacerbează schimbările structurale cu care se confruntă deja piața europeană a muncii.

Consider că provocarea pentru guvernele țărilor europene este să-i ajute pe cei care-și pierd locurile de muncă să dobândească noi calificări1 2 care să le permită să meargă către domeniile unde există locuri vacante. Forța de muncă – sau, mai bine zis, lipsa ei – devine problema tot mai actuală din orice industrie. Chiar și pe fondul expansiunii tehnologice permanente, resursa umană rămâne în continuare motorul care stă la baza funcționării societății.