Nelu Tătaru

„Planul-cadru național pentru controlul hepatitelor virale în România pentru perioada 2019–2030”

În contextul securității sanitare, influențat de pandemia de COVID-19, hepatitele virale continuă să reprezinte un subiect complex, care acoperă clase diferite de agenți infecțioși, cu modalități de transmitere variate și posibilități inovatoare de tratament.

Pacienții cu afecțiuni hepatice cronice au nevoie de diagnostic, au nevoie de terapie și au nevoie, în general, de monitorizare. În acest sens, apreciez efortul colegilor mei din ultimul an și jumătate* de a păstra acel echilibru în care clinicile de specialitate, de boli infecțioase sau de gastroenterologie, să se poată ocupa de pacienții cu afecțiuni hepatice cronice.

România a implementat multe lucruri bune în ultimii ani, dovadă în acest sens fiind lansarea Planului-cadru național pentru controlul hepatitelor virale în România pentru perioada 2019–2030, exact acum 2 ani, de către Ministerul Sănătății, în colaborare cu Organizația Mondială a Sănătății.

Elaborat în concordanță cu Strategia globală a sistemului de sănătate privind hepatitele virale, planul național:

– creează un cadru de intervenție bazat pe dovezi pentru un răspuns optim al sectorului de sănătate la hepatitele virale;

– are ca scop minimizarea amplorii hepatitelor virale ca problemă de sănătate publică, prin reducerea transmiterii virusurilor hepatitice, reducerea morbidității și mortalității prin hepatite virale și complicații ale acestora, asigurarea accesului echitabil la servicii cuprinzătoare de prevenire, testare, îngrijire și tratament;

– este implementat în parteneriat cu principalii actori implicați în prevenirea, supravegherea, controlul și managementul hepatitelor virale;

– dispune de un mecanism de monitorizare și evaluare, în baza căruia Comitetul de coordonare apreciază stadiul implementării și recomandă Ministerului Sănătății și CNAS măsuri de îmbunătățire a controlului acestei boli la nivel populațional.