Nicolae Giugea

„Planul național de redresare și reziliență reprezintă cel mai bun test pentru capacitatea administrației publice din România și pentru clasa politică”

În cursul săptămânii trecute, Guvernul României a pus în dezbatere publică principalele axe de finanțare pe care se va baza Planul național de redresare și reziliență. Sunt în joc finanțări de aproximativ 30 de miliarde de euro, bani care trebuie utilizați rapid și eficient pentru modernizarea marilor sisteme publice din țara noastră.

Așadar, avem la dispoziție 5 miliarde de euro pentru modernizarea transportului feroviar, 4,5 miliarde de euro pentru construirea de autostrăzi, 4 miliarde de euro pentru combaterea secetei și pentru irigații, 4 miliarde de euro pentru infrastructura școlară, pentru dotări moderne și laboratoare, școli verzi, eficiente energetic, pentru susținerea învățământului dual, 3 miliarde de euro pentru îmbunătățirea accesului la servicii de sănătate, 2,2 miliarde de euro pentru reabilitarea termică a blocurilor și consolidarea clădirilor la cutremur, 1,3 miliarde de euro pentru diversificarea și multiplicarea surselor de energie regenerabilă, 1,5 miliarde de euro pentru împădurirea masivă și aproape un miliard de euro pentru informatizarea instituțiilor publice și digitalizare.

Cele 30 de miliarde de euro disponibile trebuie fructificate până la ultimul cent. Atunci când am spus că Planul național de redresare și reziliență este cel mai important test din ultimii 30 de ani pentru administrația românească, am avut în vedere faptul că aceste fonduri nu vin doar dacă le cerem sau ni le dorim, ci vin în temeiul unor proiecte mature, bine structurate, cu efecte economice și sociale pozitive, care pot fi măsurabile. Să nu uităm că 70% din granturi trebuie să fie angajate până la finalul anului 2022 și că termenul-limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi este 31 decembrie 2023.* Mai mult decât atât, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până, cel târziu, în decembrie 2026. Așadar, începând cu luna aprilie a acestui an, administrația publică centrală, administrația publică locală, companiile românești și organizațiile nonguvernamentale trebuie să-și concentreze și coordoneze eforturile pentru a elabora și implementa proiecte care să aducă mult așteptata dezvoltare economică și socială în țara noastră. Orice zi care trece fără eforturi susținute în utilizarea acestor fonduri este o zi pierdută!