Vasile Cîtea

Declarații politice și intervenții ale deputaților:

542 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 1 · moderat2 marcheri
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: voce proprie

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

„Planul național de relansare și reziliență”

Prin apariția Planului național de relansare și reziliență, Guvernul actual nu a mai putut ascunde mizeria rezultată dintr-o guvernare abuzivă, în care cuvântul de bază a fost clientelismul politic.* Dacă lecturăm din acest plan, ne îngrozim de realitatea care se află în țară.

România are cea mai mică rețea de apă/canalizare din țările Uniunii Europene, în localitățile cu populație între 2.000 și 5.000 de locuitori. România are cea mai mare rată de defrișări ilegale de pădure din țările UE, iar guvernul actual propune doar limitarea defrișărilor ilegale, prin apelarea la sisteme moderne de supraveghere și control.* Cu alte cuvinte, uită de aplicarea măsurilor reactive și apelează, exclusiv, doar la măsuri proactive, care nu vor putea să dea roade pe termen scurt*

În contextul ședinței

împotriva fenomenului infracțional.

Infrastructura de cale ferată, sub raportul căilor ferate reabilitate sau noi, este un alt punct unde deținem lanterna roșie. Cu toate acestea, Guvernul României nu vede ca măsuri imediate reabilitarea unor tronsoane din zona Moldovei sau crearea unor noi tronsoane de cale ferată în această regiune, unde au rămas destule tronsoane încă neelectrificate, în care viteza medie de deplasare a trenurilor este cu mult sub viteza din epoca locomotivelor cu aburi.

În schimb, Guvernul Cîțu dorește să reabiliteze infrastructura feroviară pe tronsoanele Arad–Timișoara–Caransebeș, Cluj-Napoca–Episcopia Bihor, dorește construirea de noi magistrale de metrou în București

și Cluj-Napoca și dorește realizarea conexiunilor feroviare pentru transportul călătorilor la aeroporturile din Brașov, Timișoara și, nu în ultimul rând, realizarea Proiectului trenului metropolitan din Cluj-Napoca. Nimic în Moldova!

La infrastructură rutieră statisticile arată și mai dezastruos.

Conform raportului Forumului Economic din 2019, România ocupă locul 119 din 141 de țări analizate la capitolul infrastructură rutieră, ultimul loc din Europa la capitolul kilometri de autostradă raportat la 100.000 de locuitori*, precum și penultimul loc la capitolul densitatea de autostrăzi raportat la suprafața totală a țării, înregistrând un procent de 4,96% autostrăzi din toată rețeaua de transport.

Raportul de competitivitate globală, publicat de World Economic Forum, plasează România pe ultimul loc în cadrul țărilor UE în ceea ce privește investițiile în calitatea drumurilor și infrastructurii de transport, cu un punctaj de 2,96 dintr-un total de 7 puncte.

De asemenea, țara noastră se situează la cea mai ridicată rată de accidente din statele membre și la o rată a mortalității dublă față de media europeană, cu 96 fatalități la un milion de locuitori, față de media europeană de 49 fatalități la un milion de locuitori, motivul principal fiind faptul că 90% din rețeaua de drumuri sunt drumuri cu o singură bandă pe sens, considerate a fi și cele mai periculoase. Dacă ne raportăm și la numărul kilometrilor de autostradă existenți, vom vedea că din cei peste 800 de kilometri de autostradă, zona Moldovei, cu toate cele opt județe ale sale, se va putea bucura de existența a doar 20 de kilometri.

Nu în ultimul rând, suntem pe locuri fruntașe la capitolul declinului demografic, al îmbătrânirii populației, precum și al migrației. Pentru populația din zona Moldovei, riscul de sărăcie sau de excluziune socială se ridică la 47,1%.* Rata de inactivitate a populației este de 31,6%, cu specificația că în cazul femeilor între 15 și 64 de ani ajungem la o rată de inactivitate de 41,7%.

Aceasta este țara guvernată de PNL!1 2 3

Vocevoce proprie

Marker

Cadru

Justificarea combină interesul specific al unei regiuni (Moldova) cu preocupări privind bunăstarea generală a țării.

„Pentru populația din zona Moldovei, riscul de sărăcie sau de excluziune socială se ridică la 47,1%.”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de grupuri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Referința la PNL este critică, dar nu constituie o derogare sau un atac la demnitatea unui grup social.

„Aceasta este țara guvernată de PNL!”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de cereri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul menționează propunerile guvernului fără a le recunoaște legitimitatea sau a le respinge explicit.

„Guvernul actual propune doar limitarea defrișărilor ilegale, prin apelarea la sisteme moderne de supraveghere și control.”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de contraargumente· 0

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul critică măsurile guvernului fără a angaja substanțial raționamentul din spatele acestora.

„Cu alte cuvinte, uită de aplicarea măsurilor reactive și apelează, exclusiv, doar la măsuri proactive, care nu vor putea să dea roade pe termen scurt”

În context ↑

Calitate deliberativăpolitică constructivă· positional

Vocevoce proprieMarkerCadru

Discursul este o critică a guvernării actuale, fără a propune o alternativă concretă sau o mediere.

„Aceasta este țara guvernată de PNL!”

În context ↑