Liviu Bogdan Ciucă

„Pledoarie pentru interzicerea organismelor modificate genetic”

Aduc în discuție încă o dată o temă care în acest moment este trecută, în liniște și premeditat, cu vederea de către factorii responsabili, respectiv autoritățile publice, este vorba despre produsele alimentare și nealimentare obținute prin prelucrarea organismelor modificate genetic. În calitate de parlamentar am inițiat o propunere legislativă pentru reglementarea situației, precum și mai multe declarații politice, întrebări și interpelări adresate ministerelor de resort, pentru a-mi comunica parametrii reali ai acestor culturi modificate genetic și impactul lor asupra sănătății populației.

Am primit răspunsuri referitoare la faptul că legea română nu reglementează punerea pe piață a produselor procesate – alimentare sau hrană pentru animale – obținute din plante modificate genetic, de exemplu: uleiul obținut din soia, șroturi de soia etc., iar plantele modificate genetic cultivate în România reprezintă un risc „neglijabilˮ, beneficiind de prevederi speciale, care transpun legislația specifică a Uniunii Europene în domeniu.

Dar iată care este situația în Uniunea Europeană, problematica ingineriei genetice fiind foarte controversată, oficialii europeni încercând să creeze un cadru legal cât mai complet în domeniu pentru a înlătura orice temere a consumatorului european față de plantele modificate genetic. Astfel, în 2003, Parlamentul European și Consiliul Europei adoptau Regulamentul 1829 privind alimentele și hrana pentru animale, modificate genetic, care obliga firmele producătoare de alimente modificate genetic să facă teste și să le publice. Numai că, în momentul de față, acest lucru nu se întâmplă.

Această situație confuză din Uniunea Europeană se transpune și în România, care a devenit un însemnat producător și consumator de organisme modificate genetic, asta din cauza faptului că nu avem o legislație adecvată în domeniu și a lipsei informării consumatorilor. Potrivit „Greenpeaceˮ, în România, pe lângă soia modificată genetic, se mai comercializează și cartofi, orez, porumb și prune modificate genetic, iar autoritățile competente „închid ochiiˮ la o problemă atât de gravă, cetățenii devenind cobai pentru aceste produse, constatându-se că cei care consumă OMG-uri sau lucrează cu acestea pot suferi afecțiuni foarte grave ale rinichilor, ale pancreasului sau ale sistemului nervos, mărirea riscului de avort la femei, precum și nașterea copiilor cu malformații genetice.

Riscurile pe termen lung asupra oamenilor, animalelor și solului nu sunt cunoscute, însă studiile arată că, pe termen scurt – trei luni – există semne de toxicitate în organele interne, ficat și rinichi, la animalele testate, iar toxina produsă de porumbul modificat genetic are efecte negative asupra speciilor nevizate și asupra solului. Aceleași argumente au fost folosite și de către Stavros Dimas, comisarul european pentru mediu, pentru a bloca alte soiuri de porumb modificat genetic de același tip care produce toxina Bt.