Daniel Buda

„Politica de securitate europeană la granițele României”

Integrarea țării noastre în Uniunea Europeană a adus cu sine o avalanșă de informații, oportunități și, nu în ultimul rând, obligații, fie ele oficiale, legate de negocieri, sau pur și simplu obligații de conduită și de moralitate. Fără doar și poate, așteptările noastre, ale românilor, sunt mari, plecând de la standardul de viață până la respectarea actelor normative și abordarea unui comportament moral corespunzător în cadrul structurilor europene. În acest ultim aspect, un lucru demn de precizat este faptul că Europa nu ne poate ajuta în acest sens, ajutorul nu poate veni într-o formă convențională, cu care suntem, istoric vorbind, obișnuiți. Europa ne ajută să ne ajutăm noi înșine, să aplicăm noi singuri mecanisme care să ne faciliteze accesul la noile oportunități, la noi abordări. Din păcate, aceste noi oportunități au fost, uneori, înțelese și experimentate totalmente greșit, astfel încât, plecând inclusiv de la dreptul de liberă circulație în Comunitatea Europeană, de multe ori cetățenii români au fost ținta unor atacuri directe sau indirecte și responsabili de anumite acte criminale, justificate sau nu.

Contextul economico-financiar actual, grav afectat de criza internațională, pe de o parte, iar, pe de altă parte, marcat de accelerarea globalizării, contribuie, fără doar și poate, la amplificarea actelor criminale în regim organizat și, desigur, la consolidarea grupărilor infracționale. Astfel, prin politica din domeniul securității naționale, avem menirea de a consolida condițiile politice și administrative necesare pentru garantarea unei securități reale și eficiente în mod deosebit la nivel transfrontalier. Și menționez acest aspect deoarece, prin poziția geografică a țării noastre, respectiv ca țară de tranzit, avem o obligație sporită să aplicăm o politică coerentă și eficientă pentru prevenirea și contracararea riscurilor și reducerea vulnerabilităților.

În calitate de președinte al Comisiei juridice, nu îmi sunt indiferente raportările pe domeniul justiției ale forurilor europene și am criticat tot timpul neajunsurile sistemului, dar trebuie să recunosc faptul că țara noastră a făcut în ultimii doi ani progrese semnificative în reformarea sistemului judiciar românesc privind lupta împotriva infracționalității și a criminalității și, evident, întărirea controlului la granițe.

În acest sens, recentele măsuri abordate de actualul ministru al administrației și internelor privind includerea țării noastre în strategia unică de securitate din interiorul Uniunii Europene reprezintă garanția eforturilor susținute ale acestui Guvern de a contribui în mod decisiv la asigurarea protecției individuale și de combatere a fenomenului infracțional. Interconectarea sistemelor economice, politice, sociale, culturale ale statelor membre a fost un principiu esențial care a stat la baza înființării Comunității Europene, astfel că realizarea unei strategii unice de securitate la nivel european este, în fapt, continuarea politicilor aplicate, o nouă provocare pentru asigurarea stabilității și a unei securități sporite, în special în zonele strategice ale Uniunii Europene, cum este cazul României.