...pot să-l studieze, dacă vor și doresc să o facă, să facă o altă moțiune. Mai ales că sunteți tineri și vă doresc să creșteți frumos pentru țară, și nu împotriva ei.*
Am făcut aceste precizări din respect față de Parlamentul României, considerând că așa și numai așa putem, prin respect instituțional, să continuăm realizarea obiectivelor propuse.*
Acum vă rog să îmi permiteți să dau răspuns la îngrijorările și acuzele prezentate în textul moțiunii.
Cu privire la ratarea Planului național strategic. Se fac o serie întreagă de afirmații neadevărate, care demonstrează, pe de o parte, necunoaștere și, pe de altă parte, interpretări lipsite de temei.*
În primul rând, Planul național strategic este un concept nou, care a fost lansat în 2018, atunci când comisarul Phil Hogan a prezentat principalele obiective ale noului concept pentru agricultura europeană. Ca urmare a interesului pe care l-am manifestat pentru noua politică agricolă comună, am socotit necesar ca dialogul să se desfășoare la toate nivelurile instituționale, atât în țară, cât și la Bruxelles.
Acest dialog a fost activ și s-a materializat inclusiv prin prezența comisarului Hogan în România, într-un dialog cu fermierii români.
În timpul deținerii președinției Consiliului de Miniștri ai Agriculturii ai statelor membre, printr-un dialog constant cu structurile reprezentative ale statului, am putut stabili obiectivele principale a fi realizate în perspectiva 2021–2027. Așa se face că, în toate structurile de decizii ale Uniunii – Parlamentul, Consiliul European, Comisia și Consiliul de Miniștri –, am putut susține unitar cele trei principii: neplafonarea plăților în cazul fermelor agricole mari, convergența externă a plăților, păstrarea celor două agenții prin care se implementează politica agricolă comună.*
În timpul președinției pe care am deținut-o și pe care am gestionat-o impecabil, am putut materializa aceste principii printr-o sinergie instituțională între structurile de decizie la nivelul Uniunii Europene. Din nefericire, în perioada următoare, realizarea acestui obiectiv național s-a rezumat doar la comunicări sporadice, fără a fi consemnate în documente care să fie cuprinse în Planul național strategic. Probabil că unul dintre semnatarii moțiunii, ce avea funcția de prim-ministru, își aduce aminte ce nu a făcut atunci. Prin venirea domnului Chesnoiu la conducerea Ministerului Agriculturii, a început activitatea concretă și apoi depunerea planului la Comisia Europeană, în data de 28 februarie 2022.
În textul moțiunii se afirmă că planul a fost depus în luna martie, dată neadevărată și care poate fi probată prin accesarea platformei Comisiei Europene. Observațiile făcute în urma primei versiuni transmise la Comisie au fost procesate în regim de urgență, după o muncă de zi și noapte, de către specialiștii din minister, care au răspuns la fiecare observație prin consultarea cu structurile asociative din agricultură. Planul ajunsese în impas în luna septembrie 2022, când solicitările României nu găseau înțelegere la specialiștii Comisiei. Atunci am solicitat întrevedere cu comisarul european pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, pentru deblocarea situației și s-au rezolvat problemele legate de bunăstare la animale, sprijinul cuplat la ovine și ecocondiționalitatea GAEC 6.
În data de 18 octombrie, la ora 19.30, Planul național strategic a fost încărcat pe platforma Comisiei. Practic, a fost validat din punct de vedere tehnic. Planul a fost aprobat în termen. La data de 7 decembrie 2022 s-a primit aprobarea oficială, prin Decizia de punere în aplicare a Comisiei nr. 87/83* de aprobare a Planului național strategic 2023–2027.
Iată că am eliminat întârzierile și s-a aprobat Planul național strategic la timp.
Imediat s-a trecut la elaborarea legislației naționale de implementare, au fost aprobate hotărârile de Guvern și ordinele de ministru, iar de la 1 martie a început perioada de primire a cererilor de plată, cu respectarea obiectivelor prevăzute în plan. Versiunea aprobată a Planului național strategic răspunde nevoilor din agricultură și mediul rural românesc și este rezultatul unui amplu proces de consultare a fermierilor și a societății civile.
Subliniez că aprobarea PNS de către Comisie nu se putea realiza fără îndeplinirea criteriilor procedurale privind asigurarea transparenței și consultării partenerilor, astfel încât afirmațiile privind lipsa transparenței în procesul de elaborare și revizuire a PNS sunt nefondate.
Contrar afirmațiilor din moțiune, intervențiile din PNS sunt stabilite pornind de la nevoile identificate în urma analizei socioeconomice, sprijinul financiar acoperind fermele de
familie, cele mici și mijlocii, consolidarea lanțului valoric, precum și investiții în depozitare și procesare, sprijinul din PNS fiind direcționat către sectoarele și zonele cu cele mai mari nevoi și perspective de dezvoltare.
Astfel, pentru fermele de familie care acoperă segmentul de ferme mici și mijlocii, ajutorul este acordat atât printr-o măsură specifică de sprijin pentru investiții, cu o alocare de 108 milioane de euro, cât și printr-o paletă directă, complementară sprijinului de bază – sprijinul redistributiv complementar pentru venit în scopul sustenabilității –, acordată fermelor până la 50 de hectare, cu o alocare de circa 980 de milioane de euro.
În plus, în cadrul celorlalte intervenții pentru investiții la nivel de fermă, fermele mici și mijlocii sunt prioritizate, răspunzând astfel nevoii de consolidare a acestui segment al agriculturii românești.
Totodată, prin PNS sunt prevăzute forme de sprijin distincte pentru încurajarea consolidării fermierilor pe lanțul valoric, prin intervenția „Dezvoltarea cooperării în cadrul lanțului valoric” fiind alocată o sumă de circa 20 de milioane de euro în acest scop, iar pentru consolidarea capacității de depozitare și procesare fiind prevăzute două intervenții dedicate, cu un buget de circa 375 de milioane de euro, precum și posibilități de realizare a unor astfel de investiții de către fermieri, ca o componentă secundară, în cadrul intervențiilor privind investițiile la nivel de fermă în diferite sectoare.
Sectoarele „cereale” și „oleaginoase” beneficiază, de asemenea, de sprijin, intervenția privind achiziția de utilaje adresându-se exclusiv culturilor de câmp, existând în plus și sprijin pentru investiții în depozitarea și condiționarea cerealelor și a plantelor oleaginoase.
Cu privire la afirmația că România va pierde sute de milioane de euro din plăți directe, precizăm că, în baza legislației europene, pe care ar trebui să o știți, care are în vedere caracterul de noutate al ecoschemelor, PNS prevede reguli privind flexibilitatea necesară pentru realocare între intervenții, în vederea evitării dezangajării fondurilor neutilizate.
Cu privire la criza cerealelor din Ucraina. Pentru o analiză corectă și obiectivă privind importul de cereale din Ucraina, trebuie să-i informez pe cei care nu știu că între Uniunea Europeană și Ucraina s-a încheiat un Acord de asociere, care a intrat în vigoare la 1 septembrie 2017, prin ratificare de către parlamentele tuturor statelor membre. Și al nostru.
- Acordul prevede, în principal:
– integrarea economică treptată;
– instituirea progresivă a unei zone de liber schimb între părți, în conformitate cu Acordul general pentru tarife și comerț din 1994. În baza Acordului de asociere, s-a elaborat și aprobat Regulamentul nr. 870/2022 din 30 mai 2022 privind măsurile de liberalizare temporară a comerțului, care prevede:
- dezvoltarea relațiilor economice între Uniunea
- Europeană și Ucraina;
- stimularea fluxurilor comerciale;
- concesii sub forma unor măsuri de liberalizare a
- comerțului pentru toate produsele;
- eliminarea taxelor vamale pentru schimburile comerciale
- între Uniunea Europeană și Ucraina;
• oferirea de către Uniunea Europeană a unui sprijin temporar, economic și financiar adecvat, în beneficiul Ucrainei și al agenților economici;
• suspendarea temporară de către Comisie a regimurilor preferențiale și neintroducerea de măsuri corective.
Datorită acestor prevederi, practic, produsele din Ucraina au intrat pe piața unică a Uniunii Europene, creând dificultăți determinate de oferta generoasă ca preț și volum.
În atare condiții, agenții economici români s-au văzut interesați de această oportunitate și s-au îndreptat spre oferta disponibilă, în scopul utilizării ca hrană pentru animale, dar și pentru cumpărare și revânzare. Acestea, coroborate și cu o rezistență din partea fermierilor la un anumit preț, justificat de nivelul crescut al importurilor, au determinat o bulversare a pieței, cu efecte negative asupra producătorilor de cereale și semințe oleaginoase.
Sesizând aceste aspecte, am solicitat și am avut o întrevedere cu comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski, în data de 26 septembrie 2022, solicitându-i sprijin pentru fermierii afectați prin activarea rezervei de criză. Am revenit cu aceeași solicitare în Consiliul de Miniștri, în luna octombrie, decembrie și, ulterior, în Consiliul din 30 ianuarie, prin prezentarea unei informări – „Probleme cu creșterea importurilor agricole din Ucraina” – semnate de șase state membre: Polonia, Ungaria, România, Bulgaria, Slovacia și Republica Cehia.
Comisarul a intervenit, susținând solicitările noastre ca fiind legitime, ca urmare a faptului că România și celelalte țări se află în proximitatea conflictului armat.
Ca urmare a acestei decizii, Comisia a solicitat date verificate și verificabile, pe care Ministerul Agriculturii le-a trimis la timp.
Se face afirmația cum că procesul de negociere n-a fost bine susținut. Fals. De atunci și până în 14 martie nu a fost nicio negociere, la niciun nivel.* Deși convenisem cu comisarul să analizeze impactul importurilor cu un colectiv format din specialiști din Ministerul Agriculturii, lucrul acesta nu s-a făcut.
Aflând că suma dislocată din rezervă de 56,3 milioane de euro este repartizată doar la trei state membre, iar României îi este repartizată suma de 10 milioane de euro, am intervenit pe toate canalele, am solicitat și am avut întâlniri cu comisarul în data de 17 martie, când mi-a pus în față modul de calcul și suma repartizată. Pe baza algoritmului de calcul, România nu trebuia să ia niciun cent. Considerând incorectă suma, dar și modul de calcul, am solicitat comisarului o analiză cu experți români. Lucrul acesta s-a întâmplat, iar în ziua următoare a intervenit Președintele României în cadrul Consiliului European.
Cunoscând procedurile tehnice privind elaborarea actelor normative la nivelul instituțiilor Uniunii Europene, am știut că suma urmează a fi validată printr-o decizie, ceea ce s-a întâmplat. Iar în prezent se află în analiză o altă sumă pentru un sprijin suplimentar. Ministerul Agriculturii a pus rapid în mișcare actul normativ pentru distribuirea primei sume aprobate de Comisie. Viteza de reacție se poate constata prin faptul că după apariția în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, în ziua de 5 aprilie, la ora 10.49, în aceeași zi, la ora 14.19, s-a publicat actul normativ destinat celor care au avut grâu în stoc la 1 februarie 2023, pentru a deveni beneficiari ai acestei sume de la Uniunea Europeană.
În perioada următoare, după ce vor veni sumele suplimentare, vom avea în vedere și producătorii de porumb și floarea-soarelui. De asemenea, am comunicat Reprezentanței Permanente a României la Uniunea Europeană poziția noastră privind modificarea Regulamentului nr. 870/2022. Se cunoaște demersul făcut de domnul prim-ministru și de prim-miniștrii Poloniei, Ungariei și Slovaciei și Președintele Bulgariei prin scrisoarea comună adresată Comisiei Europene cu propuneri de îmbunătățire a cadrului juridic existent, în așa fel încât impactul asupra fermierilor să fie cât mai mic.
Așteptăm decizia COREPER, a Comitetului Reprezentanților Permanenți în Uniunea Europeană, și răspunsul la scrisoarea adresată președintelui Comisiei Europene, doamnei Ursula von der Leyen.
Suntem în contact direct cu structurile europene și cu Ministerul Antreprenoriatului și Turismului, care este o autoritate a statului român responsabilă de politica comercială. Întâlnirile în format de videoconferință cu miniștrii agriculturii din Polonia, Bulgaria, România, Slovacia, Ungaria și directorul general de specialitate din Republica Cehă se înscriu în logica găsirii unei soluții comune care să fie operațională din punct de vedere juridic, pentru a da posibilitatea fermierilor români să elibereze spațiile și să le pregătească pentru depozitarea noii recolte și valorificarea acesteia.
Se spune în moțiune că fermierii riscă să nu încaseze la timp subvențiile în 2023. Fals, fals, fals.
Stimați autori ai moțiunii, cred că sunteți în urmă cu știrile. Pe 1 martie 2023 a început acțiunea de depunere a cererilor de plată pentru anul 2023, această etapă urmând să se încheie pe 15 mai. Până la această dată au depus cereri un număr de 365.322 de fermieri, reprezentând 45,6% din totalul beneficiarilor. Primele avansuri se vor acorda din data de 16 octombrie 2023.
Nu există riscuri privind încasarea subvențiilor cu întârziere, deoarece legislația aferentă implementării Planului strategic a fost elaborată în timp util și adoptată înainte de termenul de depunere a cererilor de plată, altfel nu se puteau depune cererile. Nu știți acest lucru. Păcat! Rămâneți, să vă explic în amănunt despre ce este vorba.
„Românii, cei mai mari consumatori de roșii din Turcia”
Conform datelor INS, producția de roșii a crescut constant din anul 2017, de când se aplică Programul „Tomata”, producția internă crescând de la 622.000 de tone în 2016 la 753.000 de tone în 2021 și 760.000 de tone în anul 2022, față de un consum uman de 862.000 de tone. Se importă roșii în extrasezon, în perioada de iarnă. Față de anul 2017, producția internă de roșii a crescut cu 20,1%, consumul uman de roșii a crescut cu 14%, iar consumul pe locuitor a crescut de la 38,1 kg/locuitor la 45,1, deci cu 18%.
Programul a condus și conduce la creșterea producției și a cererii interne. Încă suntem deficitari în perioada noiembrie–mai, că nu avem producție internă din cauza condițiilor climatice și a creșterii accelerate a prețului la combustibil.
Numărul solicitanților a crescut de la 8.000 în 2017 la peste 22.500 în acest an, din care peste 7.300 de solicitanți sunt sub 40 de ani, deci tineri, aceasta datorită modului serios și responsabil de elaborare a actelor normative la timp.
Subliniez faptul că actul normativ care instituie această formă de sprijin pentru 2023 a fost realizat în decembrie 2022, practic, înainte de începerea activității în legumicultură, producătorii fiind informați din timp privind sprijinul acordat.
În anul 2020, actul normativ a fost publicat pe 1 aprilie, când tomatele erau plantate și înflorite, iar în anul 2021, în luna iulie, practic, tomatele erau pe masa consumatorilor.
Știți, domnule Orban, ca semnatar al moțiunii, cine conducea Guvernul în 2020 și cine era ministru al agriculturii? Atunci, vă spun eu: prietenul de suferință al dreptei, domnul Oros! Iată diferența între a face și a vorbi.
„Lovitura de grație dată legumicultorilor”
Cred că la acest capitol din moțiune, cine a scris-o trebuia să se familiarizeze cu regulamentele europene și cu Planul național strategic. Conform art. 14 din Regulamentul nr. 2.115, statele membre pot stabili o suprafață minimă eligibilă pentru acordarea plăților directe. România a ales pentru toate intervențiile ca suprafața eligibilă să fie de un hectar. În acest context, și fermierii din sectorul legumicol trebuie să dețină o suprafață minimă de un hectar, excepție fiind pentru sprijinul cuplat, unde suprafața parcelei este de 0,03 hectare.
MADR a elaborat un ordin de ministru cu precizări care să-i ajute pe fermieri în aplicarea sprijinului.
„Dublarea deficitului comercial și a produselor alimentare”
Da, există un deficit comercial, pe care-l cunoaștem cu toții, îl putem vedea și simți fiecare dintre noi, există și preocupări în această direcție, iar Guvernul din care fac parte și-a propus să diminueze acest deficit de produse agroalimentare, motiv pentru care în Ministerul Agriculturii s-au realizat o serie de programe, având în vedere șase obiective.
1. Realizarea în țară a produselor la care suntem deficitari și pe care le putem produce. A se vedea programele „Tomata”, „Legume în spații protejate”, „Usturoi”, „Cartofi” și altele.