Angel Tîlvăr

„Președinția României la Consiliul Uniunii Europene – potențialul Parlamentului în valorificarea rezultatelor obținute, astfel încât țara noastră să-și promoveze mai bine interesele și să-și consolideze poziția în Uniunea Europeană”

Au trecut mai mult de două luni de la încheierea președinției române la Consiliul UE și predarea mandatului către Finlanda, prilej pentru noi toți, cei implicați, de a valorifica acest prim mandat la conducerea Consiliului UE.

Ce a însemnat președinția română?

Mandatul românesc a fost unul atipic, scurtat de perioada de campanie electorală și de alegerile europene, încărcat de dispute politice interne, cu potențial de deteriorare a imaginii externe.

În pofida tuturor acestora, a așteptărilor pesimiste și a criticilor frecvente, printr-un efort unitar al instituțiilor române implicate, țara noastră a trecut testul de maturitate față de proiectul european.

Pe parcursul celor șase luni ale președinției României la Consiliul UE au fost obținute rezultate semnificative în domenii precum: piața internă, dimensiunea socială, piața unică digitală, transporturi, energie, protecția mediului, securitatea internă a Uniunii, Uniunea Bancară și Uniunea Piețelor de Capital.

Au fost depuse eforturi pentru avansarea negocierilor asupra viitorului buget multianual post-2020, materializate inclusiv într-un document de negociere revizuit, care permite președinției finlandeze să continue negocierile în vederea obținerii unui acord.

O importantă realizare în privința politicii migrației a fost finalizarea negocierilor pentru noul regulament al Poliției de Frontieră și Gărzii de Coastă Europene – EBCG/FRONTEX.

În ceea ce privește componenta de extindere, pe agenda președinției române a fost menținută, ca subiect de interes, extinderea Uniunii cu Balcanii de Vest.

În date sistematizate, cele șase luni în care România s-a aflat la președinția Consiliului Uniunii Europene, din ianuarie până în iunie 2019, prezintă un bilanț consistent: peste 2.000 de reuniuni ale grupurilor de lucru prezidate de partea română, 58 de consilii ministeriale și 59 de reuniuni ale ambasadorilor, peste 120 de evenimente tematice și, cel mai important, 90 de dosare legislative încheiate în mai puțin de 100 de zile, în condițiile în care media este de 50 de dosare pe președinție rotativă.

Din perspectivă parlamentară, exercitarea președinției Consiliului Uniunii Europene simultan cu alegerile parlamentare a reprezentat o provocare. România a avut o sarcină delicată, aceea de a asigura cadrul de dezbatere a viitorului politicilor europene, prin mecanismele de cooperare interparlamentară ale Uniunii, în paralel cu contribuția la consolidarea procesului electoral european, prin mesaje în favoarea instituțiilor europene.

Parlamentul României, atât ca actor diplomatic, cât și ca organizator a numeroase evenimente, a jucat un rol important, susținând interesele Uniunii, alături de partenerii din celelalte foruri parlamentare.