Emil Boc

pretare la interpretarea interpretãrilor prefectului. Ministerul Administraþiei Publice trebuie doar sã se rezume la verificarea legalitãþii actelor administrative.

În condiþiile acestea, nu credem cã prefectul trebuia sã se transforme într-o instanþã de judecatã ºi sã interpreteze el. Instanþa de judecatã era singura abilitatã.

ªi vreau sã vã amintesc, domnule ministru, cu tot respectul, cã ºi în cazul regimului incompatibilitãþilor, la ClujNapoca, justiþia a dat dreptate primarului, pentru cã acolo au fost constatate ºase incompatibilitãþi de cãtre instanþa de judecatã.

De ce, de aceastã datã, ne este iarãºi fricã de justiþie?

Sã fi lãsat justiþia sã-ºi spunã cuvântul. Aceasta este regula fundamentalã a statului de drept, ºi nu regula arbitrarã de a interpreta de la centru situaþii particulare din teritoriu.

În consecinþã, domnule ministru, noi rãmânem la ideea cã, în acest caz, avem de-a face cu un abuz în exercitarea atribuþiilor de cãtre domnul prefect, cã Domnia sa a depãºit cu mult competenþa datã de lege. Repet: competenþa datã de lege se rezumã ”ia act de situaþieÒ, nu delibereazã, analizeazã, investigheazã. Sunt alþii abilitaþi prin lege sã analizeze, Guvernul, eventual, când analizeazã ºi propune dizolvarea consiliului local, sau instanþa de judecatã dacã ar fi atacat în instanþã consilierii în cauzã.

De ce se transformã domnul prefect în avocatul consilierilor? Ce interes are? Legea nu îi dã drept de a fi avocat al consilierilor într-un asemenea conflict. Pe bunã-dreptate ne punem întrebarea, pentru cã, în calitate de parlamentar de Cluj, nu sunt de acord ca legea sã fie sfidatã. Legea trebuie aplicatã ºi atunci când ne convine ºi atunci când nu ne convine, indiferent de persoanele care sunt în cauzã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Câteva precizãri. O fi bunã sau proastã Legea asta a adminsitraþiei publice locale, dar noi, juriºtii, spunem un lucru: unde legea nu distinge, nu avem voie sã distingem. Legea spune: ”În cazul în care consiliul local nu a adoptat în trei ºedinþe ordinare consecutiveÒ. De ce invocaþi dumneavoastrã ºedinþele extraordinare? Dacã în lege se trecea: ”trei ºedinþe ordinare sau extraordinareÒ, eram de acord cu dumneavoastrã, dar, din nefericire, nu suntem pe lege.

Doi. Potrivit legii, prefectul, prin ordin, ia act de situaþia de dizolvare, el nu mai analizeazã, el nu mai este pus acolo ca un arbitru, el nu þine loc de justiþie, la Cluj-Napoca. Prefectul ia act prin ordin ºi comunicã acest lucru Guvernului.

Potrivit legii, consilierii pot ataca ordinul prefectului în instanþã, se suspendã toatã procedura ºi justiþia îºi spune cuvântul. Cui îi este fricã de justiþie la Cluj-Napoca? Guvernului? Prefectului?

Pentru cã, dacã lãsaþi justiþia sã-ºi facã datoria, aveam o soluþie necontestatã de nimeni, nu trebuie sã vinã Ministerul Administraþiei Publice cu norme de inter-