Stenogramă plen

## Stimaþi colegi,

Permiteþi-mi sã declar deschisã ºedinþa de astãzi a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã, din cei 344 de deputaþi, ºi-au înregistrat prezenþa un numãr de 283 de deputaþi; sunt absenþi 61 de deputaþi, din care 31 de deputaþi participã la alte activitãþi parlamentare.

Avem câteva chestiuni organizatorice care fac ºi ele parte din ordinea de zi, prealabil activitãþii de legiferare.

Vã prezint o informare cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Camera Deputaþilor, care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente:

1. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 60/2002 pentru modificarea art. 16 alin. 1 din Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitãþi administrative pentru înregistrarea ºi autorizarea funcþionãrii comercianþilor, adoptat de Senat în ºedinþa din 17 iunie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen de depunere a raportului: 1 iulie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

2. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 64/2002 pentru completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 58/2001 privind organizarea ºi finanþarea rezidenþiatului, stagiaturii ºi activitãþii de cercetare medicalã în sectorul sanitar, adoptat de Senat în ºedinþa din 17 iunie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia de învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru sãnãtate ºi familie, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen de depunere a raportului: 1 iulie 2002.

4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 111/4.VII.2002

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 62/2002 pentru modificarea anexei nr. 1 la Legea nr. 290/2002 privind organizarea ºi funcþionarea unitãþilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare ºi Academiei de ªtiinþe Agricole ºi Silvice ”Gheorghe Ionescu-ªiºeºtiÒ, adoptat de Senat în ºedinþa din 17 iunie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia de învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen de depunere a raportului: 1 iulie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

5. Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 161/2000 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 18/1996 privind paza obiectivelor, bunurilor ºi valorilor, adoptat de Senat în ºedinþa din 17 iunie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia de apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen de depunere a raportului: 1 iulie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 76/2002 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul ºi acvacultura, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, urmând a elabora un raport comun, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen de depunere a raportului: 1 iulie 2002

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

6. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 80/2002 pentru ratificarea Amendamentului nr. 1, semnat la 21 decembrie 2001 de cãtre România ºi Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, la Acordul de împrumut (Proiectul privind restructurarea Administraþiei Naþionale a Drumurilor ºi reabilitarea drumurilor) dintre România ºi Banca Europeanã

pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, semnat la Bucureºti la 20 noiembrie 1996, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize, Comisia pentru industrii ºi servicii, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen de depunere a raportului: 1 iulie 2002

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

7. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 81/2002 pentru ratificarea Acordului de garanþie dintre România ºi Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare pentru finanþarea Proiectului privind restructurarea sectorului de drumuri ºi construcþia variantei de ocolire a localitãþii Piteºti, semnat la Bucureºti la 31 decembrie 2001, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize, Comisia pentru industrii ºi servicii, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen de depunere a raportului: 1 iulie 2002

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

8. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 82/2002 privind ratificarea Contractului de finanþare dintre România ºi Banca Europeanã de Investiþii Ð Proiectul privind infrastructura municipalã în domeniul alimentãrii cu apã, semnat la Bucureºti la 8 martie 2002, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen de depunere a raportului: 1 iulie 2002

În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

9. Proiectul de Lege pentru modificarea alineatului (2) al articolului 2 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 55/1999 pentru interzicerea publicitãþii produselor din tutun în sãlile de spectacol ºi interzicerea vânzãrii produselor din tutun minorilor, adoptat la Senat în ºedinþa din 17 iunie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, în vederea reexaminãrii, urmãtoarele comisii: în fond, Comisia de învãþãmânt, ºtiinþã, tineret ºi sport; pentru avize, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen de depunere a raportului: 24 iulie 2002

10. Propunerea legislativã privind sprijinul acordat tinerilor care au împlinit 18 ani pentru construirea unei locuinþe proprietate personalã, iniþiatã de un numãr de patru deputaþi.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen de depunere a raportului: 24 august 2002

11. Propunerea legislativã privind înfiinþarea comunei Crizbav, judeþul Braºov, iniþiatã de domnul deputat Constantin Niþã.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen de depunere a raportului: 24 august.

12. Propunerea legislativã privind controlul psihologic ºi psihiatric asupra candidaþilor la funcþiile de demnitari publici, iniþiatã de domnul deputat Cristian Sandache.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi; pentru avize, Comisia pentru sãnãtate ºi familie, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale.

Termen de depunere a raportului: 24 august 2002

13. Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului privind Protecþia Mediului la Tratatul asupra Antarcticii, adoptat la Madrid la 4 octombrie 1991, primit de la Administraþia prezidenþialã.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic; pentru avize, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termen de depunere a raportului: 3 iulie 2002.

Vã prezint în continuare legile care sunt depuse la secretarul general al Camerei, în vederea exercitãrii de cãtre dumneavoastrã a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale, în conformitate cu prevederile art. 17 alineatele (2) ºi (3) din Legea nr. 47/1992:

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 5/2002 pentru modificarea ºi completarea articolului 4 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executãrii lucrãrilor de construcþii, republicatã.

Ñ Legea privind Ordinul ”Virtutea MaritimãÒ ºi Medalia ”Virtutea MaritimãÒ.

Ñ Legea privind Ordinul ”Virtutea MilitarãÒ ºi Medalia ”Virtutea MilitarãÒ.

Ñ Legea privind Ordinul ”Virtutea AeronauticãÒ ºi Medalia ”Virtutea AeronauticãÒ.

Ñ Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 29/2002 pentru modificarea anexei la Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 160/2000 privind salarizarea controlorilor financiari din cadrul Curþii de Conturi.

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 38/2002 privind întocmirea ºi finanþarea studiilor pedologice ºi agrochimice ºi finanþarea Sistemului naþional de monitorizare sol-teren pentru agriculturã, precum ºi sol-vegetaþie forestierã pentru silviculturã.

Ñ Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 44/2001 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor.

Ñ Legea pentru ratificarea Convenþiei Europene a Peisajului, adoptatã la Florenþa la 20 octombrie 2000.

Ñ Legea pentru ratificarea Convenþiei Organizaþiei Internaþionale a Muncii nr. 183/2000 privind revizuirea Convenþiei (revizuitã) asupra protecþiei maternitãþii din 1952, adoptatã la cea de-a 88-a sesiune a Conferinþei Generale a Organizaþiei Internaþionale a Muncii, la Geneva la 15 iunie 2000.

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 28/2001 privind rectificarea bugetului asigurãrilor sociale de stat pe anul 2001.

Ñ Legea pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 27/2001 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2001.

Ñ Legea privind respingerea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 232/2000 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 95/2000 privind stingerea unor obligaþii ale agenþilor economici care furnizeazã produse ºi presteazã servicii pentru instituþiile publice din sistemul de apãrare naþionalã, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã.

Vã supun, în continuare, aprobãrii câteva comisii de mediere:

1. Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor ºi serviciilor în porturi, unde sunt propuºi domnii deputaþi Bivolaru Ioan, Vasile Aurelia, Daraban Aurel, Miclea Ioan, Palade Doru Dumitru, Anton Marin, Erdei Dol—czki Istv‡n.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

2. Comisia de mediere la proiectul Legii sãnãtãþii mintale ºi a protecþiei persoanelor cu tulburãri psihice. Sunt propuºi domnii deputaþi Burnei Ion, Ionescu Dan, Moraru Constantin Florentin, Ifrim Mircea, Popa Constanþa, Ivãnescu Paula Maria, Luchian Ion.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi.

3. Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 25/2002 privind aprobarea Statutului Comisiei Naþionale a Valorilor Mobiliare. Sunt propuºi domnii deputaþi Marin Gheorghe, Lepãdatu Lucia Cornelia, Marcu Gheorghe, Pãºcuþ ªtefan, Bran Vasile, PŽcsi Francisc, Tcaciuc ªtefan.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi.

4. Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor: Sunt propuºi domnii deputaþi: Bar Mihai, Boajã Minicã, Selagea Constantin, Baban ªtefan, Ionescu Daniel, Nicolescu GheorgheEugen, Winkler Iuliu.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate celor prezenþi.

5. Comisia de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 48/2002 pentru modificarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor. Sunt propuºi domnii deputaþi: Bar Mihai, Bercãroiu Victor, Boajã Minicã, Selagea Constantin, Holtea Iancu, Moisescu George Dumitru, Videanu Adriean.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate celor prezenþi.

6. Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 21/2002 privind acordarea unor facilitãþi furnizorilor de îngrãºãminte chimice, pesticide, seminþe ºi material sãditor certificate. Sunt propuºi colegii noºtri Florescu Ion, Iordache Florin, Þibulcã Alexandru, ªnaider Paul, Dobre Victor Paul, Kov‡cs Csaba-Tiberiu, Mirciov Petru.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi.

7. Comisia de mediere la proiectul de Lege privind înfiinþarea comunei Negreni, judeþul Cluj. Sunt propuºi domnii deputaþi: Florescu Ion, Lazãr Maria, Miþaru Anton, Pleºa Eugen, Dinu Gheorghe, Boc Emil, Dobre Victor Paul.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

8. Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 26/2002 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare. Sunt propuºi domnii deputaþi: Marin Gheorghe, Lepãdatu Lucia-Cornelia, Cliveti Minodora, Mocioi Ion, Pãºcuþ ªtefan, Bran Vasile, PŽcsi Ferenc. Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

9. Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 27/2002 privind pieþele reglementate de mãrfuri ºi instrumente financiare derivate. Sunt propuºi domnii deputaþi: Marin Gheorghe, Lepãdatu-Lucia Cornelia, Cliveti Minodora, Popescu Costel Eugen, Rãdulescu Grigore Emil, Ruºanu Dan Radu, Tcaciuc ªtefan.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

10. Ultima comisie de mediere este cea la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 184/2001. Sunt propuºi domnii deputaþi: Andea Petru, Miron Vasile, Petruº Octavian Constantin, Roºculeþ Gheorghe, Stanciu Anghel, Baciu Mihai, Vekov K‡roly-J‡nos.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi. Vã rog, domnule Ifrim.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

O problemã de procedurã: Comisia pentru sãnãtate ºi familie stã de patru sãptãmâni cu 5 proiecte de legi, care

totdeauna ajung la limitã ºi nu se mai discutã în sãptãmâna respectivã. Am fãcut ºi scris, sãptãmâna trecutã, ca sã se reia de unde s-a oprit, ceea ce însemna cã se începea cu proiectele noastre, la ora actualã, iniþial la punctele 27, 28, 29, 30, 31; acum s-a ajuns la punctele 42, 43, 44, 45, 46.

Solicit în numele comisiei ca sã fie puse mai devreme, ºi sã le putem discuta cel puþin mâine, pentru cã stãm de patru sãptãmâni.

Vã mulþumesc.

Stimate coleg, cererea v-aº ruga s-o adresaþi Biroului permanent ºi Comitetului ordinii de zi.

Am fãcut cerere scrisã, la care mi s-a spus cã este rezolvatã, cã este la punctul 5, astãzi, al ordinii de zi, pentru ca astãzi sã aflãm cu stupoare acest lucru. Cererea este înregistratã de joi la Biroul permanent ºi Comitetul ordinii de zi.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Nu poate plenul sã modifice ordinea de zi stabilitã de cãtre Comitetul ordinii de zi.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind calitatea apei potabile.

Aveaþi vreo problemã, domnule Stanciu?

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

A fost un vot împotrivã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Eu n-am supus nimic votului. Deci am luat un alt proiect. Trebuia sã încep cu proiectul de Lege privind calitatea apei potabile.

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Am avut un vot împotrivã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Pãstraþi-vã votul negativ pentru când voi lua raportul celãlalt. Sã nu uitaþi!

La punctul 1 de la raportul de mediere asupra proiectului de Lege privind calitatea apei potabile, textul Camerei Deputaþilor. Deci nu se supune votului, nici dezbaterii.

Punctele 2, 3, 4, tot variantele Camerei Deputaþilor, aceeaºi soluþie.

Punctul 5, varianta Camerei Deputaþilor. La punctul 5, pagina 4, cu privire la alin. 3 de la art. 6, comisia ne propune un text comun. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

La punctul 6, varianta Camerei Deputaþilor.

Punctul 7, tot varianta Camerei Deputaþilor. Punctul 8, varianta Camerei Deputaþilor, aceeaºi soluþie, nu se fac dezbateri ºi nici vot, potrivit Regulamentului Camerei.

Punctele 9 ºi 10, variantele Camerei Deputaþilor, pânã la alin. 5.

La alin. 6 de la art. 11, mediat la punctul 10, comisia

ne propune text comun. Dacã aveþi obiecþiuni?

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi. S-a adoptat textul comun. Alin. 7 ºi lit. b), variantele Camerei Deputaþilor. Nu se fac dezbateri.

Punctul 11, text comun. Dacã aveþi obiecþiuni? Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi. Punctul 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20 Ð variantele Camerei Deputaþilor.

La punctul 21, la fel.

Am parcurs toate textele raportului de mediere. Legea are un caracter ordinar. Cu aceastã precizare, deci cu aplicarea art. 74 alin. (2) din Constituþie, supun raportul votului dumneavoastrã.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? O abþinere. Cu 281 voturi pentru, un vot contra ºi o abþinere s-a adoptat.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit.

La punctul 1, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni?

omisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat.

La punctul 1, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

Punctul 2, tot textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni?

## Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

Legea aflatã în mediere are un caracter ordinar. Supun raportul, în ansamblu, votului dumneavoastrã, în condiþiile art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

- Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind înfiinþarea Universitãþii ”Spiru HaretÒ din Bucureºti. Punctul 1, varianta Camerei Deputaþilor: nu se dezbate ºi nici nu se voteazã.

Punctele 2, 3, 4, tot variantele Camerei Deputaþilor. Punctul 5, varianta Camerei Deputaþilor.

Punctele 6 ºi 7, variantele Camerei Deputaþilor.

Legea are caracter ordinar. Supun, cu aceastã preci-

zare, votului dumneavoastrã final raportul comisiei, în întregime, în condiþiile art. 74 alin. (2) din Constituþie.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 22/1992 privind finanþarea ocrotirii sãnãtãþii.

Punctul 1 ºi singurul. Comisia ne recomandã un text comun.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi.

Din cuprinsul aceluiaºi punct unic, lit. c), comisia propune varianta Senatului.

- Dacã aveþi obiecþiuni la varianta Senatului? Nu. Cine este pentru? Mulþumesc.

- Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitatea celor prezenþi.

## Stimaþi colegi,

## Domnule preºedinte,

Este vorba de textul de la punctul 1, lit. m), unde a fost formulat textul comun de cãtre comisia de mediere.

Analizând textul ºi cu colegii de la Senat ºi cu specialiºtii noºtri de la Ministerul Finanþelor ºi cu cei din Comisia de buget, am ajuns la concluzia cã textul potrivit pentru acest punct este cel prevãzut în coloana a doua, la texte adoptate de Senat, fiindcã dacã am merge pe varianta propusã de cãtre comisia de mediere, text comun, am crea foarte mari probleme în legãturã cu ceea ce nu impozitãm. Este prevãzut aici ca sã nu impozitãm sumele care se acordã peste limitele stabilite prin legislaþia care reglementeazã impozitul pe profit, ceea ce ar putea sã genereze mari probleme în direcþia evaziunii fiscale.

Deci varianta corectã este cea propusã de cãtre Senat ºi v-aº ruga sã supunem la vot ºi sã acceptãm aceastã variantã, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Reluaþi, vã rog, raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 7/2001 ºi la punctul 1, cu privire la lit. m), pe care o gãsiþi pe pagina 2, vã întreb dacã aveþi obiecþii la varianta Senatului, susþinutã de Comisia noastrã de buget? Nu aveþi.

Cine este pentru varianta Senatului? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri?

Marea majoritate a celor prezenþi a votat lit. m) în varianta Senatului.

10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 111/4.VII.2002

Rãmâne raportul sã-l

Punctul 2, în ceea ce priveºte alin. 5. Tot la punctul 2, în privinþa alin. 6 comisia ne propune, în unanimitate, textul Senatului.

Dacã aveþi obiecþiuni? Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Douã voturi împotrivã. Abþineri?

Cu 281 voturi pentru ºi douã voturi împotrivã, s-a adoptat varianta Senatului.

Tot varianta Senatului este propusã pentru alin. 7 de la pagina 4 de la acelaºi punct de mediere. Dacã aveþi obiecþiuni?

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? O abþinere.

Cu o abþinere ºi un vot împotrivã, 380 pentru, s-a adoptat varianta Senatului.

La punctul 3, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Cu un vot împotrivã ºi o abþinere, marea majoritate pentru, s-a adoptat varianta Senatului. Punctul 4, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?

Cu un vot împotrivã, douã abþineri s-a adoptat cu marea majoritate de voturi.

La punctul 5, cu privire la alin. 2 de la art. 4, text comun.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? Douã abþineri.

Cu un vot împotrivã, douã abþineri, marea majoritate pentru, s-a adoptat varianta Senatului.

La punctul 6, de asemenea, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? Douã abþineri.

Cu marea majoritate pentru, s-a adoptat punctul 6 în varianta Senatului.

Ultimul punct. Textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Un vot împotrivã. Abþineri? Cu un vot împotrivã, o abþinere s-a adoptat textul. Legea are un caracter organic. O sã supunem raportul votului final de mâine.

Comisia de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 178/2001. Punctul 1, varianta Camerei Deputaþilor. Nu se supune votului, nici dezbaterii dumneavoastrã. Punctul 2 la fel.

Legea are caracter ordinar.

Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Date fiind dimensiunile reduse ale acestui raport, propunem ca timpi douã minute pentru fiecare intervenþie ºi 10 minute pentru dezbateri, pe general lege.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Dacã sunteþi de acord cu aceste propuneri? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Cu unanimitatea celor prezenþi s-au adoptat propunerile de dezbatere.

Dacã dintre dumneavoastrã doreºte cineva sã intervinã la dezbateri?

Trecem la dezbaterea proiectului de lege ºi a ordonanþei. Vã rog sã urmãriþi în paralel cele douã acte normative cu raportul comisiei de mediere.

La titlul proiectului dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Adoptat în unanimitate.

Preambulul articolului unic. Nu sunt obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

Domnule preºedinte Oltean, vedeþi cã dumneavoastrã în raportul întocmit de comisie aþi mai propus o modificare, în afarã de ...

## **Domnul Ioan Oltean**

**:**

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Dupã consultare ºi cu reprezentantul Guvernului se pare cã textul care ar rãspunde cel mai bine modificãrilor aduse acestei ordonanþe ar fi urmãtorul, deci încheierea articolului unic ar suna în felul urmãtor: ”cu urmãtoarea modificareÒ ºi nu ”modificãri ºi completãriÒ. Deci vã rog sã votaþi textul, cu acest amendament: ”cu urmãtoarele modificãriÒ. Acesta este amendamentul pe care noi îl supunem atenþiei dumneavoastrã la articolul unic al textului de lege.

## Stimaþi colegi,

Existã niºte discuþii cu privire la oportunitatea unei modificãri, dar o discutãm când ajungem la punctul respectiv din ordonanþã, pentru cã am putea evita medierea la acest act normativ.

La titlul ordonanþei dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La art. 1 dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

La art. 1 alin. 2 nu sunt obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

La art. 2 alin. 1 nu sunt obiecþiuni.

Votat în formula iniþiatorului.

La art. 2 alin. 2 a modificat Senatul.

Numai la art. 3.

## Bun.

## Stimaþi colegi,

La aceastã ordonanþã Senatul a adus o completare ºi a ºi precizat în dispoziþia de aprobare a ordonanþei: ”se aprobã cu urmãtoarea completareÒ, dar comisia noastrã a modificat un alt text, în afarã de completarea Senatului, pe care ºi-o însuºeºte, ºi atunci trebuie fãcutã precizarea pe care v-o face acum domnul preºedinte Oltean.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Datoritã faptului cã noi am modificat art. 3 al ordonanþei, textul art. 1 s-ar încheia în felul urmãtor: ”cu urmãtoarele completãri ºi modificãriÒ, ca sã cuprindã ºi modificarea pe care noi am fãcut-o la textul art. 3 din ordonanþã. Deci ”Écu urmãtoarele completãri ºi modificãriÒ.

Dacã sunteþi de acord cu modificarea fãcutã de Senat? Mulþumesc.

Împotrivã? Abþineri?

Unanimitatea celor prezenþi.

La art. 3, comisia avea un amendament pe care-l gãsiþi în raport. Cu privire la aceasta are cuvântul domnul Gaspar.

## **Domnul Acsinte Gaspar** _Ñ ministru pentru relaþia cu Parlamentul_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Consider cã textul care a fost aprobat de Senat are o redactare completã ºi justificativã, pentru cã lucrãrile pentru finalizarea imobilelor expropriate trebuie sã fie finanþate pe baza documentelor tehnice aprobate.

Or, eliminarea pe care a fãcut-o comisia poate sã ducã în anumite situaþii la împrejurãri de naturã sã se facã o finanþare fãrã sã existe baza legalã, adicã acea documentaþie tehnicã aprobatã potrivit legii. Ca atare, eu vã propun sã menþinem textul Senatului.

Stimate domnule ministru, este vorba de textul iniþiatorului. Domnul ministru propune sã rãmânã...

Înþeleg textul iniþiatorului, în sensul ca fiind ºi textul Senatului, pentru cã deja a fost aprobat de Senat.

Exact.

Noi dezbatem aici proiectul de lege astfel cum a fost adoptat de Senat ºi, ca atare, nu mã refer la textul iniþiatorului, pentru cã o datã ce a fost aprobat într-o camerã iniþiatorul iese din scenã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

La art. 4 ºi 5 dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votate amândouã în formularea iniþialã.

La anexe dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votate ºi acestea în formularea din ordonanþã.

Legea de aprobare a ordonanþei are un caracter ordinar.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice a fost sesizatã în fond pentru dezbaterea ºi avizarea cu proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 8/2001 pentru modificarea Legii nr. 34 din 1994 privind impozitul pe venitul agricol, transmis cu adresa nr. 288 din 10 iunie 2002.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisiei pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare ºi avizul Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi.

Prin proiectul de lege se propune respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 8/2001, prin care impozitul pe venitul agricol se transformã în impozit pe teren agricol.

Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanþei Guvernului nr. 8/2001 pentru modificarea Legii

nr. 34/1994 privind impozitul pe venitul agricol face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 72 din Constituþie.

Raportul comisiei a fost adoptat cu o abþinere din voturile celor prezenþi în ºedinþa din 18 iunie 2002.

În urma dezbaterii, comisia propune admiterea proiectului de lege în forma prezentatã de Senat.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Din partea Ministerului Finanþelor Publice. De acord cu proiectul de lege de respingere a ordonanþei, nu mai adaugã alte amãnunte.

Stimaþi colegi,

În aceste condiþii trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul proiectului de lege de respingere a ordonanþei dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Adoptat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care conþine dispoziþia de respingere a Ordonanþei nr. 8/2001.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Legea de respingere a ordonanþei are caracter ordinar.

Domnule preºedinte,

Propun 12 minute, câte 4 minute pe fiecare articol.

Mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã propunere? Mulþumesc.

Împotrivã? Abþineri?

În unanimitate s-a adoptat acest timp de dezbatere.

Vã rog sã urmãriþi textul proiectului de lege.

La titlul proiectului ordonanþei de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat, în unanimitate, în formularea iniþialã.

Cuprinsul articolului unic care conþine dispoziþia de aprobare a Ordonanþei de urgenþã nr. 58/2002. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanþei de urgenþã. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. La art. I, punctul 1, cel cu privire la modificarea alin. 1 al art. 205 dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt.

Adoptat în formularea iniþialã.

La punctul 2 are un amendament sau o intervenþie domnul deputat Boc.

Aveþi cuvântul, domnule deputat.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

În calitate de membru al comisiei, de aceastã datã, la punctul 2, în legãturã cu alin. 1 al art. 206, care vizeazã calomnia, existã douã amendamente pe care le-am formulat. Primul amendament este trecut în raport la punctul 2, la ”Amendamente respinseÒ, iar cel de-al doilea l-am înregistrat de la comisie ºi a fost, din nefericire, omis în raport. O sã-l susþin pe cel de-al doilea amendament, am discutat cu colegii noºtri de la comisie ºi dânºii îºi amintesc dezbaterea care a avut loc acolo.

În ce constã, în esenþã, dezbaterea? Noi am propus ca în cazul infracþiunii de calomnie, la fel ca ºi în cazul insultei, sã se elimine pedeapsa cu închisoarea. Dacã în cazul insultei, aºa cum am putut observa la punctul precedent, a fost eliminatã pedeapsa cu închisoarea, ea se menþine, în continuare, în cazul infracþiunii de calomnie.

Dacã, în principiu, nu susþinem eliminarea din Codul penal a infracþiunii de calomnie, totuºi, considerãm cã este oportunã eliminarea pedepsei cu închisoarea din cadrul infracþiunii de calomnie, întrucât ea constituie ºi poate constitui, în continuare, o modalitate prohibitivã la adresa libertãþii de exprimare.

Menþinerea în continuare a pedepsei închisorii pentru delicte de presã nu mai constituie o cerinþã în concordanþã cu standardele democratice.

Îmi veþi spune dumneavoastrã cã în 1999, când s-a înaintat un proiect similar, care a trecut de Camera Deputaþilor ºi a rãmas la Senat, se prevedea acest lucru.

Dar, între timp, standardele au evoluat în materia libertãþii de exprimare, iar în momentul de faþã vã putem asigura cã, în ceea ce priveºte aceastã problematicã a libertãþii de exprimare, aproape peste tot în Europa ea nu se mai sancþioneazã penal. Sancþiunea rãmâne la nivelul despãgubirilor civile ºi au preponderenþã, în special, modalitãþile nepatrimoniale de reparare a prejudiciului.

Cu alte cuvinte, noi vã propunem dumneavoastrã sã optaþi pentru aceeaºi modalitate europeanã, de sancþionare a delictelor de presã doar cu amendã ºi nu cu închisoare, pentru a garanta libertatea de exprimare în România ºi de a nu menþine în continure un factor prohibitiv, de timorare la adresa presei, în special, a libertãþii de exprimare, în general.

Dacã doreºte cineva dintre dumneavoastrã sã intervinã la aceastã propunere? Iniþiatorul?

**Domnul Doru Crin Trifoi** Ñ _secretar de stat în Ministerul Justiþiei_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

În primul rând, noi, aici, nu vorbim despre delictele de presã, vorbim despre infracþiunea de calomnie, care este reglementatã în art. 206 din Codul penal ºi care are un subiect activ nediferenþiat, necalificat. E adevãrat, în Constituþie spune cã vom reglementa ºi chestiunea delictelor de presã printr-o lege specialã. Deocamdatã, nu am promulgat o asemenea lege.

Amendamentul nu poate fi acceptat, deoarece s-ar nega diferenþa de pericol social care existã între infracþiunea de insultã ºi cea de calomnie, prin sancþionarea infracþiunii numai cu pedeapsa amenzii. Infracþiunea de calomnie presupune existenþa unor elemente care relevã o mai mare gravitate a acestei infracþiuni în raport cu insulta. Astfel spus, pentru existenþa infracþiunii de calomnie este necesar ca afirmarea sau imputarea sã aibã loc în public, sã priveascã o faptã determinatã ºi care, dacã ar fi adevãratã, ar expune persoana la o sancþiune penalã, administrativã, disciplinarã ori dispreþului public.

O astfel de diferenþiere de tratament penal între infracþiunea de insultã ºi cea de calomnie se regãseºte în toate legislaþiile þãrilor europene. Nu ºtiu la ce face apel domnul deputat când susþine cã în Europa calomnia nu se mai sancþioneazã penal.

Iatã câteva exemple: Spania Ð calomnia se sancþioneazã cu închisoare de la 6 luni la 2 ani; Italia Ð calomnia se sancþioneazã cu închisoare pânã la 2 ani; Grecia Ð calomnia se sancþioneazã cu închisoare pânã la 2 ani; Portugalia Ð închisoare pânã la 6 luni; Germania Ð calomnia, pânã la 2 ani închisoare, iar dacã este vorba de calomnie mincinoasã, pedeapsa este pânã la 5 ani închisoare; Franþa Ð un an închisoare º.a.m.d.

Propunem respingerea amendamentului.

Pentru încã o intervenþie, domnul deputat Boc, autorul amendamentului.

Cele afirmate de domnul ministru sunt corecte, numai cã trebuie sã se facã distincþia: într-adevãr, se pedepseºte calomnia cu închisoarea, aºa cum a menþionat domnul ministru, numai cã, în cazul delictelor de presã, nicãieri în Europa, în þãrile aparþinând Uniunii Europene, unde standardele democratice sunt în concordanþã cu prevederile Convenþiei Europene a Drepturilor Omului, nu mai avem închisoare pentru delicte de opinie. Este corect, repet, ceea ce spunea Domnia sa, din nefericire, iniþiatorul nu a fãcut aceastã distincþie între calomnia de drept comun, care trebuie ºi poate fi menþinutã...

## Stimate coleg,

Tocmai asta a spus domnul ministru, cã noi ne referim aici la calomnia de drept comun, nu la calomnia ca infracþiune de presã.

Da, dar, din nefericire, noi nu avem un text special pentru a absolvi, eventual, de rãspunderea penalã pe jurnaliºtii care ar intra sub incidenþa calomniei prin presã. Calomnia prin presã este reglementatã prin acest articol.

De aceea, din aceastã perspectivã, noi am propus eliminarea pedepsei închisorii ºi rãmânerea la nivelul sancþiunilor civile, aºa cum se practicã, repet, în þãrile care fac parte din Consiliul Europei ºi pentru care Convenþia Europeanã a Drepturilor Omului reprezintã legea internã, aºa cum ar trebui sã reprezinte ºi pentru România.

Mulþumesc.

închisoarea se majoreazã pânã la 5 ani, iar într-o legislaþie nouã, modernã, cum este legislaþia Cehiei, calomnia, dacã este sãvârºitã prin presã, se pedepseºte cu închisoare de pânã la 2 ani ºi intezicerea exercitãrii profesiei. Acestea sunt orientãrile în aceastã materie în Europa.

## Stimaþi colegi,

Aþi reþinut ºi argumentele domnului Boc, cu privire la eliminarea pedepsei cu închisoarea pentru art. 206 alin. 1, aþi reþinut ºi argumentele susþinute de cãtre reprezentanþii Guvernului.

Supun amendamentul domnului Boc votului dumneavoastrã.

Cine este pentru?

Domnul ministru Gaspar.

## Domnule preºedinte,

Textul, astfel cum este redactat, incrimineazã calomnia de drept comun. Domnul deputat Boc se referã la delictele de presã. Vreau sã-i reamintesc cã existã în Constituþie un text, art. 30 alin. 8 teza a doua, care spune în felul urmãtor: ”Delictele de presã se stabilesc prin legeÒ.

Din pãcate, dupã 12 ani, aceastã lege nu a fost adoptatã.

Domnul Boc, pentru o ultimã intervenþie. V-aº ruga foarte mult sã fiþi succint.

ªi ce spune domnul ministru este, iarãºi, corect, nu cotest acest lucru, art. 30 alin. 8, numai cã, în momentul de faþã, nu avem un alt text incriminatoriu în Codul penal pentru calomnia prin presã, decât acesta la care ne referim. Deci indiferent cã este vorba de jurnalist sau de orice altã persoanã se aplicã acest text care prevede pedeapsa închisorii, alternativ cu pedeapsa amenzii.

Noi am propus sã facem un pas înainte în materia standardelor europene, în materia libertãþii de exprimare, ºi sã rãmânem la nivelul sancþiunii civile ºi în aceastã materie, pentru cã sancþiunea închisorii, în materia libertãþii de exprimare, nu se mai practicã.

ªi, repet, nu mã veþi putea convinge cã nu se va putea aplica sancþiunea închisorii în cazul unei calomnii prin presã. Ea se poate aplica în continuare în România, lucru ce este în profundã discordanþã cu standardele europene în materie.

## Domnul ministru Trifoi.

## **Domnul Doru Crin Trifoi:**

## Domnule preºedinte,

Sunt nevoit sã fac din nou trimitere la standardele europene ºi sã reamintesc cã, în Germania, de pildã, dacã infracþiunea de calomnie este sãvârºitã prin presã,

## **Domnul Mihai Baciu**

**:**

P.D.-ul este puternic, aici!

## Domnule Baciu,

Nu puteþi sã vã susþineþi colegul decât prin ridicarea mâinii, nu vã mai pot da cuvântul ºi în timpul votului! 37 voturi pentru.

Împotrivã? 51 voturi împotrivã.

Abþineri? O abþinere.

Cu 51 voturi împotrivã, 37 pentru ºi o abþinere, amendamentul domnului Boc a fost respins.

Supun, în aceste condiþii, votului dumneavoastrã textul punctul 2 cu privire la art. 206 alin. 1, în formularea din ordonanþã.

Cine este pentru? 54 voturi pentru.

Împotrivã? 20 voturi împotrivã.

Abþineri? Nici o abþinere. Mulþumesc.

La punctul 3 de la art. I?

Domnul deputat Boc.

## Domnule preºedinte,

La punctul 3 din raport existã un amendament respins, pe care l-am formulat. Nu am mai vrut sã intervin la punctul anterior, încerc acum sã mai spun un singur lucru, cã menþinerea în continuare a pedepsei cu închisoarea pentru un delict de opinie este un tip de cenzurã care descurajeazã jurnaliºtii ºi îngrãdeºte libertatea de exprimare.

Îmi cer scuze cã vã întrerup, eu nu gãsesc amendamentul dumneavoastrã aici, la ”Amendamente respinseÒ?

## Domnule preºedinte,

La punctul 3 din raportul Comisiei juridice, dacã observaþi, la ”Amendamente respinseÒ, existã: ”La art. I, dupã punctul 2, se introduce un text nouÒ.

Am rugãmintea sã vã referiþi strict la acest amendament, altfel, ne trimiteþi la alte discuþii, aºa cum m-am dus eu.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº vrea numai sã menþionez faptul cã, potrivit standardelor europene, libertatea de exprimare acoperã ºi acele afirmaþii care ºocheazã, ofenseazã sau chiar deranjeazã. Este o decizie a Curþii Europene în cazul ”Castel versus SpaniaÒ, iar în timp ce acolo se acceptã, la Curtea Europeanã, asemenea forme ale libertãþii de exprimare, din nefericire, noi, în continuare, menþinem incriminatã calomnia la nivelul închisorii.

Acum, dacã n-am reuºit acest lucru, poate putem îndrepta situaþia la art. 207, care se referã la proba veritãþii. Amendamentul pe care l-am formulat sunã în felul urmãtor: ”Proba veritãþii celor afirmate sau imputate este admisibilã dacã afirmarea sau imputarea a fost sãvârºitã pentru apãrarea unui interes legitim. Fapta cu privire la care s-a fãcut proba veritãþii sau care serveºte interesul public ºi i s-a fãcut proba bunei-credinþe nu constituie infracþiune de insultã sau calomnieÒ.

Care este noutatea amendamentului pe care l-am formulat? Noutatea amendamentului Grupului parlamentar al P.D. constã în aceea cã, pe lângã proba veritãþii, care existã în momentul de faþã reglementatã în art. 207 din Codul penal, am introdus ºi interesul public ºi proba bunei-credinþe, ca modalitãþi de absolvire de rãspundere penalã pentru aceia care s-ar afla în faþa unei instanþe de judecatã.

De ce este nevoie de o asemenea reglementare? Menþinerea probei veritãþii ca unicã apãrare este o caracteristicã a sistemului retrograd al Legii penale româneºti, care cere acuzatului sã-ºi dovedeascã nevinovãþia. Într-un sistem juridic democratic, acuzarea trebuie sã dovedeascã vinovãþia acuzatului. Mai mult decât atât, trebuie avut în vedere standardul european al ”verificãrii rezonabileÒ fãcute de ziariºti, cãrora nu li se poate pretinde efectuarea unor cercetãri complete pentru stabilirea indubitabilã a adevãrului sau falsitãþii unei informaþii.

În cazul ”Dalban versus RomâniaÒ, judecat la Curtea Europeanã ºi pierdut de România, Curtea Europeanã a afirmat cã: ”Proba veritãþii este inacceptabilã în raport cu exprimarea unor opiniiÒ, cã: ”Relatarea unor fapte trebuie admisã, atâta timp cât acestea nu sunt total neadevãrateÒ ºi cã: ”Sarcina probei revine celui care acuzãÒ.

Mulþumesc. Domnul ministru Trifoi.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Toate argumentele aduse s-au raportat, din nou, la infracþiunile de calomnie prin presã ºi nu la infracþiunea de calomnie pe care noi am sancþionat-o în art. 206 din ordonanþa de urgenþã ºi care, am spus, este calomnia de drept comun, nu este calomnia calificatã, comisã prin presã.

În al doilea rând, am rugãmintea sã nu facem o confuzie de termeni din domeniul dreptului penal cu termeni din dreptul civil. Noþiunea de ”bunã-credinþãÒ în dreptul penal îºi are valenþele ei, dar aici vorbim despre vinovãþie, sub formele ei: intenþie ºi culpã ºi nu despre buna-credinþã.

Pe de altã parte, aºa cum sunã textul astãzi în Codul penal la art. 207, care reglementeazã proba veritãþii, el este destul de cuprinzãtor ºi acoperã ºi interesul domnului deputat, în sensul cã proba veritãþii este admisã dacã demonstreazã apãrarea unui interes legitim. Or, ”interesul legitimÒ acoperã, prin conþinutul lui semantic, ºi interesul public.

În ultimul rând, sintagma propusã de domnul deputat, ºi anume: ”Servirea interesului public ºi proba bunei-credinþeÒ, în situaþia în care nu se admite proba veritãþii, ar însemna sã ducã la concluzia cã prin imputarea unui fapt mincinos se poate servi interesul public cu bunã-credinþã, ceea ce cred cã este inadmisibil ºi din punct de vedere etic.

## Mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Ne-am lãsat furaþi de interesul acestor amendamente ºi am depãºit timpul de lucru, intrând peste întrebãri ºi interpelãri. Închidem aici prima parte a dezbaterilor, urmând ca discuþiile la acest proiect sã continue mâine.

Trecem la întrebãrile ºi interpelãrile de azi.

În ºedinþa consacratã rãspunsurilor orale la interpelãri, primul rãspuns îl va da domnul ministru Predilã. Nu este prezent încã nimeni din partea ministerului.

La interpelarea urmãtoare, a domnului deputat Emil Boc, rãspunde domnul secretar de stat Ionel Fleºariu.

Domnule Boc, vreþi sã mai faceþi vreo precizare cu privire la dizolvarea de drept a Consiliului Local ClujNapoca? Un minut, v-aº ruga.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte, am sã mã încadrez într-un minut, în timpul acordat de dumneavoastrã. Domnule preºedinte,

Interpelarea este adresatã domnului ministru al administraþiei publice Octav Cozmâncã ºi este legatã de situaþia de la Cluj, de dizolvarea consiliului local. Potrivit legii, art. 58, în cazul în care consiliul local nu adoptatã în trei ºedinþe ordinare consecutive nici o hotãrâre, acest consiliu se considerã dizolvat de drept.

Obiecþia noastrã este urmãtoarea. Potrivit legii, prefectul judeþului Cluj nu putea face altceva decât sã constate, aºa cum legea îi cere, acest lucru ºi sã propunã Guvernului dizolvarea consiliului local. Cu alte cuvinte, noi apreciem reaua-credinþã a prefectului judeþului Cluj, care ºi-a depãºit competenþele. Domnia sa trebuia doar sã fie un factor intermediar între consiliul local ºi Guvern, Guvernul rãmânând sã aprecieze oportuntatea ºi legalitatea dizolvãrii Consiliului Local Cluj.

În condiþiile acestea, noi am apreciat cã domnul prefect al judeþului Cluj ºi-a depãºit atribuþiile, prin refuzul de a înainta Guvernului propunerea de dizolvare a consiliului local, lucru ce ar fi trebuit sã fie avut în vedere de Guvern în vederea demiterii Domniei sale ºi a înlocuirii cu un alt prefect care sã respecte legea, în litera ºi în spiritul ei.

Vã mulþumesc.

Domnul secretar de stat Ionel Fleºariu. Vã rog sã formulaþi rãspunsul Guvernului.

## **Domnul Ionel Fleºariu** _Ñ secretar de stat în Ministerul Administraþiei Publice_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Pentru clarificarea situaþiei apãrute în municipiul ClujNapoca se impune sã facem o analizã ºi o interpretare complexã, logicã, sistematicã, istoricã ºi, desigur, ºi literarã a textelor de lege implicate în acest caz. Din pãcate, pentru soluþionarea problemei privitoare la Consiliul Municipal Cluj se face o interpretare pur formalã a textelor, o interpretare doar literarã ºi se ajunge la concluziile pe care tocmai le-am ascultat.

În primul rând, trebuie spus cã nu primarul, ci consiliul local este autoritatea competentã sã stabileascã dacã unui consilier local i-a încetat sau nu i-a încetat mandatul. Nici instanþa de judecatã nu are o asemenea competenþã. Se pare, însã, cã în oraºul în care existã o excelentã ºcoalã de drept legile se citesc altfel, mai ales de cãtre economiºti.

Manoperele prin care primarul încearcã sã demonstreze cã la Cluj-Napoca consiliul local este dizolvat de drept nu au nici un suport, iar eforturile fãcute pentru acreditarea lor sunt demne de o cauzã mai bunã. Pentru a se putea aplica prevederile legale privitoare la dizolvarea de drept a consiliului local este obligatorie respectarea tuturor prevederilor legale, nu numai a celor care convin domnului primar.

Primarul Clujului are impresia cã, în afara Domniei sale, toþi românii au dificultãþi în înþelegerea legii ºi dorim sã ne explicãm. Mai întâi, în luna martie, s-au nesocotit grav, cu rea-credinþã, prevederile legale privitoare la convocarea ºedinþei ordinare a consiliului local. Pus în faþa încãlcãrilor grosolane la care a recurs, primarul a transformat ºedinþa ordinarã într-o ºedinþã ”de îndatãÒ, deºi nu era întrunitã nici una din condiþiile unei asemenea ºedinþe. Se constestã, oare, cã în luna martie au avut loc trei ºedinþe ale consiliului local, în care au fost adoptate 65 de hotãrâri? Cine permite primarului sã stabileascã, dupã bunul sãu plac, caracterul ºedinþei unui organism deliberativ, din care el nici mãcar nu face parte?

Mulþumesc.

Domnul Boc, pentru un scurt comentariu.

pretare la interpretarea interpretãrilor prefectului. Ministerul Administraþiei Publice trebuie doar sã se rezume la verificarea legalitãþii actelor administrative.

În condiþiile acestea, nu credem cã prefectul trebuia sã se transforme într-o instanþã de judecatã ºi sã interpreteze el. Instanþa de judecatã era singura abilitatã.

ªi vreau sã vã amintesc, domnule ministru, cu tot respectul, cã ºi în cazul regimului incompatibilitãþilor, la ClujNapoca, justiþia a dat dreptate primarului, pentru cã acolo au fost constatate ºase incompatibilitãþi de cãtre instanþa de judecatã.

De ce, de aceastã datã, ne este iarãºi fricã de justiþie?

Sã fi lãsat justiþia sã-ºi spunã cuvântul. Aceasta este regula fundamentalã a statului de drept, ºi nu regula arbitrarã de a interpreta de la centru situaþii particulare din teritoriu.

În consecinþã, domnule ministru, noi rãmânem la ideea cã, în acest caz, avem de-a face cu un abuz în exercitarea atribuþiilor de cãtre domnul prefect, cã Domnia sa a depãºit cu mult competenþa datã de lege. Repet: competenþa datã de lege se rezumã ”ia act de situaþieÒ, nu delibereazã, analizeazã, investigheazã. Sunt alþii abilitaþi prin lege sã analizeze, Guvernul, eventual, când analizeazã ºi propune dizolvarea consiliului local, sau instanþa de judecatã dacã ar fi atacat în instanþã consilierii în cauzã.

De ce se transformã domnul prefect în avocatul consilierilor? Ce interes are? Legea nu îi dã drept de a fi avocat al consilierilor într-un asemenea conflict. Pe bunã-dreptate ne punem întrebarea, pentru cã, în calitate de parlamentar de Cluj, nu sunt de acord ca legea sã fie sfidatã. Legea trebuie aplicatã ºi atunci când ne convine ºi atunci când nu ne convine, indiferent de persoanele care sunt în cauzã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Câteva precizãri. O fi bunã sau proastã Legea asta a adminsitraþiei publice locale, dar noi, juriºtii, spunem un lucru: unde legea nu distinge, nu avem voie sã distingem. Legea spune: ”În cazul în care consiliul local nu a adoptat în trei ºedinþe ordinare consecutiveÒ. De ce invocaþi dumneavoastrã ºedinþele extraordinare? Dacã în lege se trecea: ”trei ºedinþe ordinare sau extraordinareÒ, eram de acord cu dumneavoastrã, dar, din nefericire, nu suntem pe lege.

Domnul secretar de stat Fleºariu.

## **Domnul Ionel Fleºariu:**

Vreau sã fac o singurã precizare în legãturã cu faptul cã instanþele de judecatã au pronunþat încetarea mandatului de consilier pentru incompatibilitate.

Stimate domnule deputat,

Dacã doriþi, citim împreunã textul de lege ºi sã vedeþi cã instanþele de judecatã nu au competenþã sã pronunþe încetarea mandatului pentru incompatibilitate. Sigurul organ care poate lua o asemenea hotãrâre este consiliul local, deci este o incompetenþã absolutã a instanþelor de judecatã, iar în cazul de la Cluj s-a greºit în mod grav atunci când instanþele, în acþiunea primarului, au acceptat sã declare încetarea mandatului pentru incompatibilitate.

## **Domnul Emil Boc**

**:**

Vã rog, domnule preºedinte.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule Boc, îmi pare foarte rãu, nu vã mai pot da cuvântul.

## **Domnul Emil Boc**

**:**

Voi fi scurt.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Trebuie sã respectãm totuºi regulamentul. Aþi avut dreptul la un comentariu; nu vi l-am dat eu, vi l-a dat regulamentul. Altul nu vã mai pot da. Nu pot sã sfidez pe ceilalþi colegi ai dumneavoastrã care aºteaptã rãspunsuri. Nu vã supãraþi.

Aþi cerut cuvântul pentru un minut ºi aþi vorbit cinci. Vã rog sã încercaþi odatã ºi dumneavoastrã sã admiteþi, ca jurist eminent ce sunteþi, cã Regulamentul este ºi pentru dumneavoastrã, nu numai pentru ceilalþi.

## **Domnul Emil Boc**

**:**

Vã rog sã îmi daþi cuvântul, domnule preºedinte.

Nu v-am dat cuvântul, nu vã supãraþi.

Pentru egalitate de tratament, aº cere sã îmi daþi ºi mie posibilitatea, la fel cum i-aþi dat domnului ministru, ca în 30 de secunde sã spun un foarte scurt detaliu.

Nici domnul ministru nu ar fi avut drept, potrivit regulamentului, dar, dacã i-aþi dat Domniei sale, pentru egalitate de tratament, v-aº cere acelaºi drept, domnule preºedinte, sã spun doar un singur lucru.

## Domnule coleg,

Atunci când vine un student la dumneavoastrã, îi daþi sau nu îi daþi cuvântul? ªi dacã nu îi daþi cuvântul, vorbeºte singur?

Întotdeauna îi dau cuvântul, pentru cã libertatea de exprimare este un drept câºtigat dupã Revoluþia din 1989.

Eu nu vã mai pot da cuvântul. Vã rog eu frumos sã ne respectaþi ºi pe noi ºi pe ceilalþi colegi.

## Eu vã respect.

## Domnule preºedinte,

Eu cred cã este o chestiune de respect, pentru ca argumentele sã rãzbeascã în aceastã salã ºi nu pumnul în gurã sau alte metode care nu au nimic în comun cu regulile democratice. Eu cred cã acesta este climatul care trebuie sã ne defineascã aici, în Parlamentul României, ºi nu argumente de natura forþei sau a domniei, sau a tiraniei majoritãþii.

Cred cã dumneavoastrã aþi dat dovadã de foarte multe ori de înþelepciune ºi de abilitate politicã în conduitã ºi nu am cerut nimic decât sã spun un singur lucru: atunci când un consiliu local refuzã deliberat sã punã în practicã ceea ce spune legea, cine altcineva sã forþeze acel consiliu local? Justiþia. ªi în cazul în care un consimþãmânt se refuzã cu rea-credinþã, justiþia te poate obliga la consimþãmânt. Cunoaºtem aceastã procedurã în dreptul civil.

Iatã cã justiþia, într-un stat de drept, este abilitatã sã îl forþeze pe acela care are o atribuþie legalã sã ºi-o dea, sã ºi-o pronunþe.

Vã mulþumesc.

Îmi pare foarte rãu cã trebuie sã dialogãm totdeauna aºa, ºi îmi pare foarte rãu cã, efectiv, îi sfidaþi pe ceilalþi colegi.

Existã un timp al interpelãrilor. Mai sunt încã 20 de colegi de-ai dumneavoastrã care, în mod sigur, nu vor avea timp sã-ºi dezvolte ºi sã primeascã rãspunsurile.

Domnul Viorel Coifan are o întrebare adresatã tot Ministerului Administraþiei Publice. Nu este.

Domnul Ioan Miclea

Da. Poftiþi! Domnul Mardari.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Interpelarea mea este adresatã domnului ministru al administraþiei publice Octav Cozmâncã.

Obiectul interpelãrii este urmãtorul: primarul municipiului Timiºoara, domnul Gheorghe Ciuhandu, v-a adus la cunoºtinþã atât dumneavoastrã, cât ºi ministerelor Industriei ºi Resurselor, respectiv celui de Finanþe, prin adresa SC20027391 din 8.05.2002, stadiul aplicãrii Hotãrârii Guvernului nr. 104/2002 de cãtre Consiliul Local al Municipiului Timiºoara.

În memoriu se prezintã conþinutul Hotãrârii nr. 77/22.04.2002 a acestui consiliu: ÇLa începutul lunii iunie, ne-aþi informat de iminenta apariþie a unei ordonanþe de urgenþã ce va rezolva problemele ridicate de preluarea celor douã centrale termice ce aparþin sucursalei ”ElectrocetraleÒ Timiºoara. Proiectul ordonanþei de urgenþã intrat în posesia noastrã se referã la unele mãsuri pentru redresarea economico-financiarã doar a societãþilor comerciale de producere a energiei electrice ºi termice aparþinând Societãþii Comerciale ”TermoelectricaÒ S.A.È

Întrucât cele douã centrale termice din Timiºoara nu produc energie electricã în regim de cogenerare, aceastã ordonanþã nu rezolvã problemele enunþate în memoriul pe care vi l-a adresat primarul Timiºoarei.

## Domnule ministru,

Tergiversarea soluþionãrii favorabile a problemelor prezentate de domnul primar va conduce la apariþia unor tensiuni atât în planul managerial al conducerii sucursalei, cât ºi în acela al relaþiilor dintre consiliul local ºi aceasta. Dar ce este mai grav: cetãþenii vor resimþi în mod dramatic efectele acestei politici de transferare la comandã a unor capacitãþi de producere a energiei termice fãrã sã se asigure fondurile necesare pentru continuarea normalã a activitãþii acestora.

Vã interpelãm, domnule ministru, solicitându-vã definirea clarã, în termen, de mãsuri ºi resurse alocate, a procedurilor de transfer a celor douã centrale, în conformitate cu prevederile stipulate în hotãrârea consiliului local menþionatã anterior. Vã mulþumesc.

Domnul ministru Fleºariu.

În data de 13 iunie 2002, Guvernul României a aprobat Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 78 privind asigurarea condiþiilor de funcþionare a centralelor termice ºi electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor judeþene ºi locale. Ordonanþa urmeazã sã aparã în ”Monitorul OficialÒ.

Prin aceastã ordonanþã se stabilesc urmãtoarele facilitãþi pentru societãþile nou-înfiinþate, ca urmare a transferului centralelor termice de la Societatea Comercialã ”TermoelectricaÒ S.A. cãtre autoritãþile publice locale: capitalul social al societãþii nou-înfiinþate se diminueazã cu valoarea pierderile înregistrate la 31 mai 2002, ceea ce, practic, înseamnã cã aceste societãþi, la momentul înfiinþãrii, nu vor mai avea datorii, în schimb, vor avea creanþe de încasat, ca urmare a producþiei vândute pânã la data înfiinþãrii ºi pentru care nu au primit încã contravaloarea facturatã; finanþarea aprovizionãrii cu combustibil se va asigura din credite bancare cu sau fãrã garanþia statului, subvenþii acordate în avans de la bugetul de stat ºi din surse proprii; programele de modernizare ºi retehnologizare a acestor centrale termice se vor finanþa din sume alocate de la bugetul de stat sau cu credite garantate de stat.

Prevederile acestei ordonanþe rezolvã, practic, principalele obiecþiuni ridicate de membrii Consiliului Municipal Timiºoara. Ordonanþa de mai sus stabileºte cã vor beneficia de aceste facilitãþi acele societãþi comerciale care s-au înfiinþat ºi înregistrat la Registrul Comerþului în termen de 30 de zile de la data publicãrii în ”Monitorul OficialÒ.

Þinem sã subliniem faptul cã în situaþia în care, în continuare, Consiliul municipal Timiºoara tergiverseazã încheierea procesului-verbal de preluare-primire a centralei termice ºi se depãºeºte acest termen de 30 de zile precizat de ordonanþã, aceasta nu va mai beneficia de facilitãþile prevãzute în actul normativ despre care vorbeam.

Faþã de cele de mai sus, considerãm cã ar fi beneficã o eventualã intervenþie în calitatea dumneavoastrã de parlamentar, pentru ca aleºii cetãþenilor Timiºoarei sã procedeze la preluarea acestei centrale ºi, în felul acesta, la încadrarea în prevederile Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 78, repet, care tocmai a fost aprobatã de Guvern ºi care urmeazã sã fie publicatã în ”Monitorul OficialÒ.

Domnul deputat Mardari doreºte sã facã un scurt comentariu la acest rãspuns. V-aº ruga sã nu reluaþi argumentele.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Ordonanþa la care a fãcut referire domnul secretar de stat Fleºariu nu rezolvã toate problemele referitoare la centralele preluate de cãtre Consiliul Local Timiºoara. ªi de ce nu rezolvã? La Timiºoara este un caz mai special: centralele în cauzã produc doar energie termicã, nu ºi energie electricã, ºi, ca urmare, nu sunt la fel de profitabile ca ºi celelalte centrale din þarã. Din acest motiv, doresc sã mai fac doar o precizare.

La Timiºoara, în iarna care vine, preþul energiei termice, a gigacaloriei, va fi mai mare decât în celelalte localitãþi din þarã. În consecinþã, este necesar sã analizaþi cu multã responsabilitate mãsurile menþionate în hotãrârea consiliului local la care s-a fãcut referire în interpelare.

În orice caz, nu este rea-voinþã din partea Consiliului Local Timiºoara. Poate cã este nevoie de un plus de atenþie ºi, aºa cum spuneam, de un plus de responsabilitate din partea Guvernului.

Pânã la urmã, ºi interesul Guvernului este sã rezolve aceastã problemã specialã existentã la Timiºoara. Vã mulþumesc.

Domnul deputat Gheorghe Valeriu de la P.N.L. Nu este.

Domnule ministru, puteþi pleca, pentru cã lipseºte cel care v-a fãcut interpelarea.

Domnul deputat ªtefan Baban. Poftiþi!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Dacã vreþi sã îmi spuneþi cui mã adresez, pentru cã am douã interpelãri.

Cea pe care aþi adresat-o Ministerului Dezvoltãrii ºi Prognozei, domnului Leonard Cazan.

Programul ”PHARE 2000Ò se deruleazã într-un ritm foarte greoi.

Pânã în prezent, au fost consumate doar 4.000.000 de euro din cele 125.000.000 de euro, cât reprezintã fondurile alocate acestui program.

Menþionãm cã Memorandumul de finanþare a fost semnat cu Uniunea Europeanã în noiembrie 2000. Termenul limitã impus în vederea contractãrii celor 125.000.000 de euro expirã peste ºase luni. În aceastã perioadã, România va trebui sã recupereze tot ceea ce nu a reuºit sã facã într-un an ºi jumãtate, deoarece sumele necontractate vor fi, practic, pierdute.

20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 111/4.VII.2002

Pentru utilizarea fondurilor contractate a fost acordat un alt termen: noiembrie 2004.

În ciuda acestei situaþii, Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei se aratã a fi optimist, susþinând cã întregul proces de contractare va fi finalizat la timp, afirmând cã lucrurile se poticnesc în momentul aprobãrii de cãtre Comisia Europeanã a rapoartelor privind selectarea proiectelor de finanþare.

O altã problemã care întârzie acest proces este în viziunea ministerului de resort, schimbãrile de echipã care au avut ºi au loc în ultima vreme la Comisia Europeanã.

Dupã cum se ºtie, Programul ”PHARE 2000Ò conþine cinci capitole: dezvoltarea resurselor umane, pentru care sunt alocate 24,65 milioane de euro; sprijinirea I.M.M.-urilor, pentru care sunt alocate 24,65 milioane de euro; infrastructura regionalã ºi localã, pentru care sunt alocate 71,7 milioane de euro; supervizarea ºi monitorizarea proiectului de infrastructurã, pentru care sunt alocate 2,5 milioane de euro; ºi, în sfârºit, campania de promovare, evaluare, selecþie ºi control, pentru care sunt alocate 1,5 milioane de euro.

Fiecare capitol din cadrul programului se aflã în diferite faze de execuþie. Pentru capitolul ”Dezvoltarea resurselor umaneÒ au fost întocmite ºi înaintate ºapte rapoarte de evaluare, dintre care doar douã au fost aprobate, pentru altele cinci fiind solicitate clarificãri.

Pentru cel mai important capitol ”Infrastructura regionalã ºi localãÒ, Ministerul Dezvoltãrii ºi Prognozei a lansat licitaþii pentru ºapte proiecte, iar pentru alte proiecte dosarele de licitaþie au fost transmise Comisiei Europene, cu modificãrile solicitate.

Domnul ministru Cazan. Poftiþi!

## **Domnul Gheorghe-Romeo-Leonard Cazan** _Ñ ministrul dezvoltãrii ºi prognozei_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

## Stimate domnule deputat ªtefan Baban,

Ca rãspuns la interpelarea dumneavoastrã, doresc sã vã aduc la cunoºtinþã urmãtoarele: Programul ”PHARE 2000Ò are alocat un buget de 113 milioane de euro, din care 88 milioane de euro finanþate din partea Comisiei Europene ºi 25 de milioane de euro finanþate din partea Guvernului României.

Principala destinaþie a acestui program este reprezentatã de componenta investiþiei, cãreia îi sunt alocate 100 de milioane de euro, compuse din 75 de milioane de euro din partea Comisiei Europene ºi 25 de milioane de

euro finanþate din partea Guvernului. Diferenþa reprezintã componenta construcþiei instituþionale.

Toate componentele acestui program se aflã în faza de licitaþii sau de pregãtire a contractãrii, astfel încât pânã în luna noiembrie 2002 sã fie finalizat procesul de contractare pentru suma de 113 milioane de euro Ñ investiþie, respectiv, porþiunea de construcþie instituþionalã.

Menþionez cã, în conformitate cu Memorandumul de finanþare încheiat între Guvernul României ºi Comisia Europeanã, procesul de contractare a componentelor din Programul ”PHARE 2000Ò Ð ”Coeziunea economicã ºi socialã ”trebuie finalizat pânã la 30 noiembrie 2002, iar plãþile efective în cadrul acestui program se pot realiza pânã în luna noiembrie 2004. Aceasta este, de fapt, esenþa întrebãrii ºi esenþa rãspunsului la aceastã problemã pe care dumneavoastrã aþi ridicat-o în Parlament.

Care este situaþia în prezent. La 20 iunie 2002, stadiul contractãrii componentelor de investiþii din Programul ”PHARE 2000Ò Ð ”Coeziunea economicã ºi socialãÒ, se prezintã astfel, eu am pregãtit pentru dumneavoastrã un rãspuns scris, detaliat, inclusiv cu un grafic care prezintã care este situaþia ºi împãrþirea respectivã, ºi vã voi da pe fiecare document în parte inclusiv graficul pentru Programul ”PHARE 2002Ò, dar vreau sã se reþinã faptul cã suntem în termenul de contractare, iar termenul de platã se închide în noiembrie 2004. Nu are rost sã intru pe fiecare componentã pe care v-o descriu. Un comunicat va fi dat suplimentar în legãturã cu reevaluãrile la regiunile respective. Acolo ºtiþi cã au fost semnale despre modul în care s-a fãcut evaluarea, nu a fost corespunzãtor, iar noi am fost imediat de acord cu reevaluãri ºi am ºi propus suplimentar Delegaþiei Uniunii Europene una din regiuni pentru aceastã evaluare.

Mulþumesc, domnule coleg. Domnul Adrian Moisoiu.

Domnule preºedinte,

O micã problemã este legatã de modul în care nu primesc rãspuns atât din partea Ministerului Administraþiei Publice, cât ºi din partea Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii.

În luna martie am cerut Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii, respectiv doamnei ministru, sã îmi rãspundã privind afacerile dubioase care s-au fãcut la Universitatea de Medicinã de la Iaºi. Mi s-a spus, la momentul respectiv, cã se va face o comisie care va cerceta. Din martie, acum fiind la sfârºit de sesiune parlamentarã, Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii încã cerceteazã, nu am primit rãspunsul ºi nici nu este afiºat ca îl primesc astãzi de la domnul secretar de stat, pe care îl vãd cã este aici, domnul Damian.

Pe de altã parte, într-o ºedinþã de acum douã sau trei sãptãmâni, am solicitat Ministerului Administraþiei Publice, la momentul respectiv, sã îmi spunã ce se întâmplã la Primãria din comuna Hoghizi, judeþul Braºov. Mi s-a spus cã se va mai cerceta. Iatã cã se cerceteazã ºi se închide sesiunea parlamentarã.

Astãzi voi primi rãspuns în scris ca sã aflu ce se întâmplã la Primãria din Târgu-Mureº.

Oare este chiar aºa de greu sã se afle cum este încadrat un secretar general al unei primãrii, încât trebuie sãptãmâni sau luni întregi pentru ca Ministerul Administraþiei Publice sã facã cercetãri?

Deci vã rog pe dumneavoastrã ºi rog pe cei îndrituiþi sã acþionaþi în sensul de a primi rãspunsurile respective, dar nu în scris, ci le doresc oral, ca sã le putem comenta.

Vã mulþumesc.

Domnul secretar de stat Fleºariu.

## Domnule preºedinte,

Pe fond, domnul deputat are dreptate, dar rog sã se reþinã faptul cã noi nu putem face de aici, de la centru, asemenea cercetãri, care trebuie fãcute în teritoriu, atunci când sunt reclamate autoritãþile administraþiei publice locale, ci noi trebuie sã trimitem în teritoriu sã se facã cercetãri. Sigur, insistãm, dar rãspunsurile ne vin foarte greu de acolo ºi pentru cã unitãþile administrativ-teritoriale ºi autoritãþile acestora nu ne sunt nouã subordonate. Ca atare, noi nu le putem impune sã ne dea într-un anumit termen un anumit rãspuns, pentru cã mã opreºte legea sã fac o asemenea precizare sau, chiar dacã o fac, nu se þine cont de ea. Din cauza aceasta întârziem cu rãspunsurile la interpelãrile care se referã la activitatea autoritãþilor administraþiei publice locale.

Mulþumesc.

Domnul deputat Marian Ionescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Sper cã am fãcut un lucru bun cã am discutat cu domnul ministru adjunct de la Ministerul Muncii. Dânsul ºtie despre ce este vorba.

În esenþã, este vorba de faptul cã o normã metodologicã apãrutã conform Legii nr. 19/2000 este restrictivã pentru personalul din învãþãmânt în trei cazuri speciale, ºi anume: pentru cei care sunt suplinitori, aceºtia au fost prinºi pe post la 1 aprilie ºi au primit procentul de majorare de 8,29%, dar în toamnã, când s-au dus ºi au dat din nou concurs pentru ocuparea unui nou post în sistemul de învãþãmânt preuniversitar, nu li s-a mai acordat, deoarece în lege se spune cã o singurã datã primesc, ºi eu consider cã este ilogic ca la 1 septembrie aceºtia sã

fie încadraþi cu un salariu mai mic faþã de cel de la 1 aprilie; a doua situaþie, tot a cadrelor didactice, este vorba de cei care au fost promovaþi dupã 1 aprilie 2001 ºi care au primit numai sporurile de majorare privind categoriile superioare de salarizare ca urmare a unei noi tranºe de vechime în învãþãmânt; a treia categorie este cea a salariaþilor care sunt cadre didactice sau auxiliare sau nedidactice, care au fost angajaþi dupã 1 aprilie, deci nu au primit acest coeficient de majorare. Deci legea este bunã, dar trebuie sã fie aduse anumite amendamente, în special pentru aceste trei cazuri, ºi vreau sã vã spun cã aceste situaþii sunt generale în învãþãmântul românesc.

Aceste situaþii au fost aduse la cunoºtinþa noastrã ºi a comisiei chiar de cãtre sindicatele din învãþãmântul preuniversitar ºi doresc ca domnul ministru din partea Ministerului Muncii ºi Protecþiei Sociale sã dea atenþia cuvenitã ºi sã ajungem, eu ºtiind punctul dânsului de vedere, în principiu, la un punct de vedere convergent, în care sã fie evidenþiate ºi criterii logice, nu numai cele evidenþiate în niºte norme metodologice care pot sã aibã ºi greºeli.

Vã mulþumesc.

Domnule secretar de stat Petre Ciotloº, vã rog sã rãspundeþi la aceastã întrebare. **Domnul Petre Ciotloº** _Ñ secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Solidaritãþii Sociale_ **:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Rãspunsul pe care îl formulez este urmãtorul: În conformitate cu art. 1 alin. 1 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor art. 183 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii, drepturile salariale ale asiguraþilor definiþi de Legea nr. 19 s-au majorat, începând cu data de 1 aprilie 2001, corespunzãtor creºterii cotelor de contribuþii de asigurãri sociale suportate de aceºtia, potrivit prevederilor normelor mai sus menþionate, astfel încât veniturile lor nete sã nu fie diminuate. Deci aceasta este raþiunea.

Potrivit prevederilor alin. 1 al art. 4 din Normele metodologice, procentul de majorare a salariului de bazã brut s-a aplicat o singurã datã, la data intrãrii în vigoare a prevederilor Legii nr. 19/2000.

Având în vedere cele de mai sus, persoanelor care se încadreazã dupã data de 1 aprilie 2001, deci atât personalului didactic cu contract de muncã pe duratã nedeterminatã, cât ºi suplinitorilor care sunt angajaþi pe perioadã determinatã, ºi accentuez ”determinatãÒ, nu li se aplicã aceste prevederi de majorare.

Majorarea mai sus menþionatã s-a aplicat salariilor de bazã individuale ale persoanelor încadrate pânã la data de 30 martie 2001, nu ºi valorii coeficientului de multiplicare 1 din anexele nr. 1 ºi 2 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 8/2000, cu modificãrile ºi completãrile ulterioare, care se utilizeazã în continuare pentru stabilirea salariilor de bazã pentru personalul din învãþãmânt. Considerãm cã aceste cadre didactice care au beneficiat de majorarea salariului de bazã la data de 1 aprilie 2001 ºi au împlinit ulterior, în cursul anului 2001, vechimea necesarã pentru trecerea într-o tranºã de vechime superioarã pot beneficia în continuare de majorarea acordatã la 1 aprilie 2001, pe lângã cea corespunzãtoare trecerii în noua tranºã de vechime, ca ºi persoanele care în anul 2002 sunt promovate într-o clasã, grad sau treaptã profesionalã sau într-o funcþie superioarã potrivit prevederilor art. 8 alin. 1 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 187/2001 privind creºterile salariale ce se vor acorda în anul 2002 personalului din sectorul bugetar.

## Mulþumesc.

Domnul Viorel Coifan dacã este. Nu este. Domnul Ioan Miclea.

Poftiþi, domnule Ionescu!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Nu sunt satisfãcut în totalitate, deoarece domnul secretar de stat Ciotloº a spus cã pot beneficia. Este bine sã admitem faptul cã beneficiazã, nu cã pot beneficia. Eu cred cã acest relativism ar trebui evitat, deoarece, în scopul respectãrii principiului constituþional al egalitãþii în drepturi prevãzut de art. 16 din Constituþia României, acest principiu al egalitãþii de tratament, la muncã egalã, salariu egal, este un principiu prevãzut de altfel ºi de art. 38 din Constituþie ºi de art. 2 din Legea nr. 14 privind salarizarea.

Eu vã mulþumesc cã mi-aþi dat cuvântul mai devreme. Cred cã vom mai avea în continuare discuþii, ca sã nu monopolizãm microfonul, ºi vom ajunge la un consens, astfel încât sã rezolvãm aceastã problemã delicatã privind salarizarea cadrelor didactice, chiar pentru cele trei categorii.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Domnul deputat Ioan Miclea, având interpelarea legatã de apa caldã menajerã în municipiile Turda ºi Dej. La cealaltã interpelare veþi primi rãspunsul în scris dupã definitivarea cercetãrilor.

## Domnule preºedinte,

În esenþã, doresc un rãspuns de la Ministerul Administraþiei Publice referitor la cãile pe care le întrevede pentru rezolvarea ºi stoparea acestor probleme cu care se va confrunta populaþia Dejului, ca mâine. Cazul l-am amintit ºi despre Turda, cu debranºarea de la reþeaua de gaz ºi aceeaºi problemã se va întâmpla ºi la Dej.

Deci am solicitat acestui minister sã gãseascã soluþii de preîntâmpinare a acestei situaþii.

Mai am la acest minister. Dacã pot sã pun acum problema ºi legatã de a doua interpelare pe care am fãcut-o sau...

La a doua v-am dat cuvântul. Poftiþi!

Domnule preºedinte,

Interpelarea pe care am fãcut-o domnului ministru Octav Cozmâncã se referã la mãsurile pe care le vede...

## Stimate coleg,

V-am explicat cã la aceastã întrebare nu vi se rãspunde astãzi, pentru cã mai trebuie fãcute cercetãri, ºi v-am dat cuvântul sã dezvoltaþi interpelarea în legãturã cu apa menajerã, cu apa caldã din Turda ºi Dej. Aºteptaþi rãspunsul la aceasta.

## Domnule deputat,

Problemele de la Turda ºi de la Dej nu sunt probleme singulare. Ele se regãsesc ºi în alte localitãþi. Doream însã sã precizãm urmãtoarele lucruri.

”În conformitate cu prevederile Legii administraþiei publice locale, Legii serviciilor publice de gospodãrie comunalã ºi Legii finanþelor publice locale, organizarea, administrarea, gestionarea, conducerea ºi controlul funcþionãrii serviciilor publice de gospodãrie comunalã constituie atribuþii exclusive ale autoritãþilor administraþiei publice locale, care au deplinã competenþã ºi responsabilitate pentru funcþionarea acestora.

Subvenþiile destinate acoperirii diferenþelor de preþ ºi de tarif la energia termicã livratã populaþiei sub formã de agent termic pentru încãlzire ºi pentru prepararea ape calde menajere, în raport cu preþul naþional de referinþã, nu sunt gestionate de ministerul nostru, ci direct de autoritãþile administraþiei publice locale, în conformitate cu prevederile Ordonanþei de urgenþã nr. 115/2001 privind reglementarea unor mãsuri de asigurare a fondurilor necesare în vederea furnizãrii energiei termice ºi a gazelor naturale pentru populaþie, modificatã ºi completatã prin Legea nr. 84/2002.

Pentru rezolvarea blocajului financiar cu care se confruntã operatorii-furnizori, prestatori de servicii publice de gospodãrie comunalã, recent, a fost adoptatã Ordonanþa de urgenþã nr. 57 din acest an care prevede eºalonarea, amânarea, reducerea ºi/sau scutirea la platã a sumelor reprezentând contravaloarea facturilor pentru energie electricã, energie termicã, gaze naturale, combustibil petrolier, cãrbune ºi apã, a majorãrilor de întârziere ºi/sau a penalitãþilor aferente, dupã caz.

În ceea ce priveºte modernizarea centralelor termice ºi creºterea randamentului acestora, vã informãm cã ministerul nostru a promovat deja ºi are în vedere lansarea unor noi programe sectoriale, prin care se intenþioneazã cofinanþarea, în cadrul unor montaje financiare care includ atât împrumuturi externe cât ºi transferul de la bugetul de stat, a unor obiective de investiþii din domeniul infrastructurii aferente sistemelor de încãlzire urbanã, în conformitate cu prevederile Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 78 din acest an.

Mulþumesc.

Domnul deputat Emil Rus este? Nu este. Poftiþi!

Domnule secretar de stat Fleºariu,

Dacã aveþi în vedere modernizarea centralelor astfel încât sã creascã randamentul termic al instalaþiilor, rãspunsul mã mulþumeºte. Dacã rãmâne doar o problemã de viitor, noi vom ajunge în aceeaºi situaþie, sã nu se poatã plãti facturile ºi sã avem neajunsuri.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Deci domnul deputat Emil Rus nu s-a prezentat. Domnul deputat Anghel Stanciu, în continuare. Aþi renunþat?!

## **Domnul Anghel Stanciu**

**:**

Am trei. Cu care din ele?

Nerespectarea prevederilor Legii nr. 75/1994 de cãtre unele autoritãþi ºi instituþii publice conduse de membri ai U.D.M.R.

Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri, Onoratã asistenþã,

Nerespectarea prevederilor Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naþional ºi folosirea sigiliilor cu stema României de cãtre unele autoritãþi ºi instituþii publice conduse de unii membri ai U.D.M.R., dar ºi încãlcarea art. 16 ºi art. 50 alin. 2 din Constituþia României.

La început, am dori sã reamintim obligaþia autoritãþilor de la administraþia publicã ºi a dumneavoastrã, domnule ministru, ca o seamã de prevederi ale Constituþiei care circumscriu obligaþiile noastre ca cetãþeni, dar ºi ca oameni politici, care îndeplinim vremelnic anumite funcþii în administraþia de stat, trebuie exercitate în conformitate cu prevederile legale. Dar constatãm cã acestea sunt ignorate, iar activitatea se desfãºoarã dupã bunul plac al înalþilor dumneavoastrã, sã zicem, subordonaþi.

În Constituþia României, la art. 16, se aratã cã nimeni nu este mai presus de lege, iar la art. 50 alin. 2 se stipuleazã: ”Cetãþenii cãrora le sunt încredinþate funcþii publice rãspund de îndeplinirea cu credinþã a obligaþiilor ce le revin ºi, în acest scop, vor depune jurãmântul cerut de legeÒ. Iar noi am completa: a depune ºi a respecta jurãmântul cerut de lege, adicã a nu fi sperjur. Legea nr. 75/1994 statorniceºte, în art. 2 lit. a): ”Drapelul României se arboreazã, în mod permanent, pe edificiile ºi sediile autoritãþilor ºi instituþiilor publiceÒ.

Cu regret însã, datoritã unor fanatici care se adapã la politica U.D.M.R., se nesocotesc, cu bunã ºtiinþã aceste prevederi prin modul lor de a se comporta, constituind o jignire la adresa României, ai cãror cetãþeni sunt ºi ei, români care-ºi vãd batjocorite însemnele naþionale ºi o sfidare crasã a legilor României. Astfel, domnul Albert Almosz, primarul municipiului Sfântu Gheorghe, oraº aºezat pe teritoriul României, în care locuiesc ºi foarte mulþi români care se înþeleg foarte bine cu concetãþenii lor de etnie maghiarã, refuzã ostentativ sã arboreze drapelul României pe edificiul primãriei locale.

Tricolorul sfânt al românilor, arborat pentru prima datã la 8 septembrie 1944, când a fost eliberat primul oraº de pe teritoriul României de sub dictatura horthistã, acum, în anul 2002 era noastrã, în ajunul Zilei Eroilor, a fost dat jos de pe primãrie din ordinul unui primar.

Domnul ministru Fleºariu.

## Stimate domnule deputat,

Mai întâi, vã precizãm cã ne atribuiþi competenþe pe care nu ni le conferã nici un text de lege. Bunãoarã, afirmaþia din cuprinsul interpelãrii cã primarii ar fi ”înalþii mei subordonaþiÒ ºi îmi cereþi sã-l demit din funcþie pe primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Adalbert Almosz, nu corespunde realitãþii.

Ca un fost membru marcant al Comisiei pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, pe vremea analizãrii ºi aprobãrii Legii administraþiei publice locale, ºtiþi foarte bine cã primarii, ca aleºi locali, sunt subordonaþi numai alegãtorilor ºi cã demiterea acestora din funcþie se poate face numai prin referendum, nicidecum de cãtre mine, ca ministru al administraþiei publice.

Referitor la conduita primarului din Sfântu Gheorghe faþã de drapelul tricolor arborat pe clãdirea primãriei, care simboliza eliberarea, la 8 septembrie 1944, a primului oraº românesc de sub ocupaþia horthistã, vã precizãm cã Ministerul Administraþiei Publice a condamnat printr-un comunicat de presã acþiunea primarului ºi a cerut cu fermitate alesului local sã rearboreze drapelul, lucru care, de altfel, s-a ºi realizat.

Vom dispune mãsurile necesare pentru ca pe viitor, sã nu se mai producã asemenea fapte. Cu stimã, semneazã ministrul administraþiei publice Octav Cozmâncã.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Stanciu doreºte un comentariu, în afara circumscripþiei sale electorale.

## Domnule preºedinte,

## Stimate domnule ministru,

Într-adevãr, am cãzut într-o gravã eroare, în sensul cã primarii sunt subordonaþii dumneavoastrã. Textul de lege nu prevede aºa ceva, dar faptele prevãd ºi, indus în eroare de Statutul aleºilor locali, respectiv de Colegiul de disciplinã, am crezut cã-i chemaþi la colegiul acela ºi-i sancþionaþi pânã la demitere, cã aºa prevede acolo. Deci aici vã dau dreptate, dar trebuie sã-mi daþi dreptate cã, prin gândul dumneavoastrã, aþi înfiinþat sau doreaþi sã înfiinþaþi colegiul ca sã-i sancþioneze, ºi am vrut sã vã dau un prim primar de mestecat de cãtre Colegiul de disciplinã.

Dimpotrivã, aþi fost împotriva consiliului, domnule deputat.

Împotriva lui, dar am crezut cã îl mestecã pe ãsta de aici, de la noi.

În cealaltã chestiune, mulþumesc pentru faptul cã s-a luat în atenþie ºi interpelarea noastrã ºi steagul a fost pus, drapelul României a fost pus acolo unde îi este locul. Aceasta nu înseamnã cã trebuie sã-l felicitãm pe domnul primar, ci, din contrã, sã fim atenþi la cei care provoacã sau aratã, în mod public, accente inadmisibile de naþionalism, ca sã nu spun ultranaþionalism. Trebuie sã fie atent Ministerul Administraþiei Publice, pentru cã putem ajunge în situaþii delicate din cauza unor fanatici care încearcã sã treacã peste opþiunile democratice ale unor partide, cum este ºi Partidul România Mare. Vã mulþumesc.

Domnul deputat Mircea Costache, dacã este? Nu. Domnul deputat Emil Boc.

## Domnule preºedinte,

Interpelarea pe care am formulat-o este adresatã doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul educaþiei ºi cercetãrii, ºi vizeazã ca subiect numãrul oficial al elevilor din România.

De ce am pornit la aceastã interpelare? Domnul Gheorghe Izvoranu, liderul Federaþiei Sindicale Independente din Învãþãmânt ”Spiru HaretÒ, a afirmat cã Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii a comunicat Comisiei Europene cã în România învaþã un numãr de 2,3 milioane de elevi, într-un raport privind disponibilizãrile din

învãþãmântul românesc. Astfel, raportul dintre numãrul de elevi ºi numãrul de profesori ar fi de 8,5 la 1. În realitate, afirmã domnul Izvoranu, numãrul elevilor din România ar fi de 4,2 milioane Ñ cifrele furnizate de minister comisiei fiind false Ñ, raportul dintre numãrul de elevi ºi numãrul de profesori este, potrivit Federaþiei ”Spiru HaretÒ, de 15 la 1.

Indiferent de scopul urmãrit, furnizarea unor informaþii false, dacã au fost comunicate aceste informaþii, constituie o faptã cu consecinþe deosebit de grave.

În condiþiile acestea, am solicitat doamnei ministru, prin interpelarea pe care am formulat-o, sã clarifice urmãtoarele aspecte. Unu: care este numãrul de elevi din România ºi care este raportul dintre numãrul de elevi ºi numãrul de cadre didactice, oficial? Doi: ce informaþii au fost solicitate, în cursul acestui an, de cãtre Comisia Europeanã, cu privire la reforma învãþãmântului în România ºi care sunt aceste documente trimise de Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii la Comisia Europeanã, dacã au existat cu adevãrat aceste lucruri? În presã s-au susþinut, ele nu au fost infirmate, dupã ºtiinþa noastrã. Trei: ce mãsuri are în vedere Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii în ceea ce priveºte numãrul de cadre didactice?

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Domnule ministru Radu Damian, vã rog sã formulaþi rãspunsul la aceastã interpelare.

## **Domnul Radu Damian** _Ñ secretar de stat în Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Domnule deputat,

ªtiu cã s-au vehiculat în presã tot soiul de cifre, ca urmare a unei activitãþi extrem de susþinute a domnului lider sindical Izvoranu.

Contrar a ceea ce ºtiþi dumneavoastrã, chiar eu am formulat o parte din rãspunsurile acestor intervenþii din presã ºi aº vrea sã vã spun cã domnul Izvoranu, în ceea ce spune, face câteva confuzii ºi vreau sã le clarific, pentru cã ele au apãrut în text ºi în ceea ce dumneavoastrã aþi spus.

În primul rând, domnul Izvoranu a confundat numãrul de elevi din învãþãmântul obligatoriu, care este de 2,3 milioane, cu numãrul total de elevi, care este de 3,4 milioane aproximativ. Sunt ºi niºte cifre, acolo, care nu sunt chiar exacte.

În al doilea rând, Comisia Europeanã nu a solicitat, ºi Ministerul Educaþiei nici nu a comunicat astfel de date, pentru cã ele nu fac parte din datele pe care Comisia Europeanã le solicitã ministerului. Toate datele pe care le primeºte Comisia Europeanã sunt date oficiale, care vin prin Institutul Naþional de Statisticã. Rapoartele pe care Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii le prezintã sunt cerute pe procedurile corespunzãtoare diferitelor capitole de aderare ºi pot sã vã spun cã, din acest punct de vedere, Ministerul Educaþiei Naþionale nu a furnizat nici un fel de date. Deci nici vorbã sã fi minþit sau sã fi prezentat date false, ceea ce ar fi fost extrem de grav, ºi acest lucru nu s-a întâmplat.

În al doilea rând, vreau sã vã spun cã numãrul de elevi pe cadru didactic depinde de diferitele judeþe, depinde de, sã spunem, tipul de învãþãmânt obligatoriu sau general ºi, în nici un caz, nu se pune problema cã cineva ar încerca sã ascundã adevãrul, pentru a obþine, ºtiu eu, niºte avantaje de o naturã sau alta.

ªi a treia întrebare: care sunt mãsurile, înþeleg, referitoare la numãrul de cadre didactice, dacã am înþeles bine. Trebuie sã vã spun cã Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii, în momentul de faþã, depune o activitate susþinutã pentru îmbunãtãþirea, pe de o parte, a condiþiilor de salarizare a cadrelor didactice ºi, pe de altã parte, în dorinþa de a asigura cadre didactice calificate ºi a ridica calitatea în toate ºcolile din þarã, pentru ca elevii sã se bucure de condiþii egale, indiferent dacã învaþã în mediul rural sau în mediul urban. De aceea existã un program de sprijinire a perfecþionãrii cadrelor didactice pe baza unei strategii în care sunt implicate universitãþile. Pe de altã parte, au fost oferite în acest an 1.000 de burse, ºi procesul va continua, pentru studenþii care îºi manifestã, printr-un contract, acordul sã lucreze în mediul rural dupã ce terminã facultatea, pe acele specializãri de învãþãmânt pe care ministerul le-a indentificat ca fiind deficitare.

## **Domnul Adrian Moisoiu**

**:**

Datele sunt baza pentru cornuri ºi lapte?!

În momentul de faþã, în care Guvernul pregãteºte acest program cu caracter social, sigur cã datele pe care le avem sunt baza pentru cornuri ºi lapte ºi pentru asta, bineînþeles, altele nu avem.

Domnul Eugen Nicolaescu. Nu este. Domnul Ioan Miclea.

Domnule preºedinte,

Prima interpelare o adresez domnului prim-ministru Adrian Nãstase ºi se referã la segregarea pe criterii etnice a învãþãmântului.

Voi cãuta sã prezint succint aceastã interpelare ºi amintesc faptul cã, din 1990, U.D.M.R. a fãcut presiuni asupra guvernelor pentru separarea învãþãmântului în limba maghiarã de cel în limba românã. Au urmat apoi solicitãrile tot mai insistente de retrocedare a unor clãdiri în care funcþionau clase mixte. Din pãcate, insistenþele U.D.M.R. au dat roade, ºi astãzi asistãm la o adevãratã segregare a elevilor din diferite localitãþi din Transilvania. Nenorocirea este însã aceea cã, în sistemul de segregare la care ºi Guvernul condus de cãtre dumneavoastrã a subscris, a dus la neînvãþarea, de cãtre elevii ºcolilor cu limba de predare exclusiv maghiarã, a limbii române, lucru demonstrat prin emisiunile TV ºi radio în care elevi sau tineri intervievaþi nu pot rosti douã cuvinte în limba oficialã a statului nostru.

Atunci când am semnalat aceastã catastrofã naþionalã, dumneavoastrã, Guvernul ºi partidul pe care-l conduceþi, ne-aþi liniºtit cã lucrurile se vor desfãºura normal, cã toþi cetãþenii României vor ºti ºi vor vorbi limba oficialã a statului, adicã limba românã.

Iatã, domnule prim-ministru, cã inevitabilul s-a întâmplat: de aici ºi pânã la oficializarea unei a doua limbi obligatorii în toate ºcolile ºi instituþiile statului nu este decât un pas. ªi nu trebuie sã uitãm cã maghiarii nu depãºesc mai mult de 7% din populaþia României. Pe când ºi o limbã oficialã romanes, domnule ministru?!

Ceea ce însã mi se pare a fi o adevãratã tragedie a Guvernului pe care-l conduceþi ºi a þãrii este faptul cã în Ungaria, þarã cu care am semnat un pãgubos memorandum la o lege de tip fascist ºi iredentist, deci în Ungaria, la Gyula, oraº cu populaþie preponderent româneascã, în ºcoli ºi în licee limba românã se învaþã în regim de limbã strãinã, adicã douã ore pe sãptãmânã. Nu ºtiu dacã cunoaºteþi, dar dacã nu cunoaºteþi vã spun eu, cã la Gyula din 10 elevi sau adolescenþi absolvenþi ai ºcolii generale sau ai liceului 8 nu ºtiu limba românã, limba lor maternã. Unde este echitatea, logica ºi justeþea în memorandumul semnat de cãtre dumneavoastrã, precum ºi în Tratatul bilateral semnat de cãtre Guvernul anterior în ce priveºte identitatea de culturã ºi limbã a minoritãþilor pe teritoriul celor douã þãri? La noi se poate ºi în Ungaria nu?! Sau laºitatea noastrã ºi dezinteresul total pentru independenþa ºi unitatea statalã la noi este o vorbã goalã, bunã de rostit doar în campaniile electorale? Date fiind aceste lucruri, rog, domnule prim-ministru, sã-mi rãspundeþi în scris ºi în public, de la tribuna Camerei Deputaþilor, cum vede Guvernul oprirea segregãrii învãþãmântului din România pe criterii etnice ºi, de asemenea, cum înþelege Guvernul oprirea asimilãrii forþate a românilor din Ungaria. Vã mulþumesc.

Domnule ministru Damian, vã rog.

Domnule preºedinte, Domnule deputat,

În legãturã cu aspectele semnalate de dumneavoastrã, pot sã vã spun cã Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii ia mãsurile necesare, prin inspectoratele ºcolare, pentru îmbunãtãþirea predãrii ºi pentru predarea corespunzãtoare a limbii oficiale a statului în toate zonele þãrii, inclusiv în judeþele la care dumneavoastrã faceþi referire ºi în ºcolile despre care vorbiþi.

Trebuie sã vã spun cã s-au luat mãsuri pentru îmbunãtãþirea calitãþii manualelor oferite ºi pentru perfecþionarea profesorilor de limba românã, care sunt stimulaþi sã lucreze, în continuare, în aceste judeþe, în condiþiile în care o parte dintre ei, în decursul anilor ºi nu acuma, au plecat din locurile în care predau. În orice caz, vã asigur, în numele doamnei ministru, cã Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii nu are în vedere oficializarea unei a doua limbi obligatorii în toate ºcolile ºi instituþiile statului.

În legãturã cu cea de-a doua problemã pe care o ridicaþi, poate cã aþi aflat din presã cã Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii împreunã cu Ministerul Informaþiilor Publice au organizat o vizitã condusã chiar de doamna ministru Ecaterina Andronescu, în zona Gyula, unde existã comunitatea româneascã din Ungaria, pentru a vedea, la faþa locului, care ar putea fi mãsurile ºi lucrurile pe care Ministerul Educaþiei le poate face pentru românii din Ungaria.

La aceastã vizitã au participat ºi reprezentanþii autoguvernãrii românilor din Ungaria, cu care suntem într-un contact foarte susþinut, în aºa fel încât sã putem contribui la învãþarea limbii materne, iar sprijinul pe care M.E.C. îl va da se concretizeazã în trimiterea unor profesori din zonele judeþelor adiacente, de asemenea, de materiale bibliografice ºi aº putea sã spun cã nu este chiar foarte de amânat deschiderea unei extensii universitare a Universitãþii ”Aurel VlaicuÒ din Arad la Gyula, un colegiu de institutori, prin care sã se poatã preda în limba românã ...ªi, în plus, în proiectul de înþelegere cu Ministerul Educaþiei din Ungaria, care este în curs de definitivare, noi am propus ºi suntem convinºi cã se va accepta ca la Universitatea din Budapesta sã poatã sã se asigure locuri pentru etnicii români în catedrele de limba românã, pentru a continua perpetuarea predãrii acestei discipline într-o mare universitate care formeazã profesori.

Mulþumesc, domnule ministru.

Domnul deputat Ludovic Mardari mai are o interpelare.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea este adresatã domnului prim-ministru Adrian Nãstase.

Dupã 1990, au apãrut numeroase acte normative referitoare la pensiile de asigurãri sociale de stat, mai precis un numãr de 73 de legi, decrete-legi, hotãrâri de guvern ºi ordonanþe de urgenþã.

Guvernanþii au fost atraºi ca de un miraj de segmentul cel mai important al electoratului din România reprezentat de pensionari. Procedura de calcul a pensiei a fost schimbatã de mai multe ori în doar câþiva ani. S-a ajuns, astfel, la adevãrate anomalii greu de reparat ulterior: persoane cu aceeaºi vechime, cu aceleaºi funcþii ºi condiþii similare de muncã, dar care au ieºit la pensie la date diferite beneficiazã de pensii disproporþionate, raportul fiind aproape 1 la 2. În cazul militarilor, sunt generali care au o pensie mai micã decât unii subofiþeri cãrora, la data întocmirii dosarului de pensionare, le-a surâs zeiþa Fortuna printr-o legislaþie favorabilã.

Nu se pune problema micºorãrii unor pensii, oricum acestea nu sunt prea mari comparativ cu scumpirea vieþii, care se produce în fiecare lunã. Se pune însã problema înlãturãrii discrepanþelor existente; mã refer la pensionarii ghinioniºti care au fost vitregiþi de legislaþie. Aceºtia din urmã, de la ieºirea la pensie pânã în prezent, au pierdut sume considerabile. Corecþia sau recorelarea este mai mult decât necesarã. Ea a fost promisã ºi de guvernarea anterioarã, este promisã ºi de actuala guvernare, dar procesul treneazã fãrã sã se þinã cont de pierderile ºi de vârsta beneficiarilor.

Domnule prim-ministru, când apreciaþi cã discrepanþa între pensii, provocatã de o legislaþie nedreaptã, va fi rezolvatã? Câþi ani vor mai fi necesari pentru anularea greºelilor guvernelor anterioare? Mi se pare normal ca persoanele care au condiþii egale de muncã, vechime ºi studii egale sã aibã aceeaºi pensie, indiferent de anul pensionãrii.

Pe lângã conþinutul acestei interpelãri, aº dori sã mai primesc un rãspuns, dacã este posibil, la urmãtoarea întrebare: are Guvernul intenþia sã îmbunãtãþeascã în viitorul apropiat ºi pensiile agricultorilor care ºi-au desfãºurat activitatea în cadrul C.A.P.-urilor sau nu? Oricum, acestea sunt foarte mici ºi ar trebui fãcut ceva în cazul lor.

Mulþumesc, domnule deputat. Aveþi cuvântul, domnule Ciotloº.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule deputat,

Aº vrea sã încep cu menþiunea cã Legea nr. 3 din 1977 privind pensiile de asigurãri sociale de stat, în vigoare pânã la data de 1 aprilie 2001, prevedea o modalitate de calcul total diferitã de cea a Legii nr. 19/2000. Astfel, la stabilirea pensiei se luau în calcul veniturile realizate în 5 ani consecutiv din ultimii 10 lucraþi, la care se adãugau toate mãsurile de protecþie socialã acordate pânã la momentul pensionãrii. Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii reprezintã cadrul juridic pentru componenta obligatorie redistributivã administratã public. Aceastã lege reformeazã întregul sistem de pensii ºi alte drepturi de asigurãri sociale. Prin acest act normativ, ce a intrat în vigoare, aºa cum spuneam, la 1 aprilie 2001, se aduc modificãri de substanþã în domenii precum stabilirea dreptului ºi cuantumul pensiei, a categoriilor de beneficiari, a mecanismelor de pensionare anticipatã, a posibilitãþii ajustãrii periodice a pensiilor în raport cu rata inflaþiei. În perioada parcursã de la intrarea ei în vigoare, realitãþile socio-economice au înregistrat importante schimbãri care împreunã cu angajamentele asumate în Programul de guvernare au impus necesitatea de revizuire ºi completare a cadrului legislativ privind implementarea sistemului public de pensii.

În prezent, a fost aprobatã, dupã cum probabil cunoaºteþi, Legea de aprobare a Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 49/2001 ºi Ordonanþei de urgenþã nr. 107/2001 care, prin modificãrile ºi completãrile pe care le conþine, va asigura adaptarea funcþionãrii sistemului public de pensii la noile realitãþi. Avându-se în vedere problemele cu care se confruntã pensionarii, s-au aplicat mai multe mãsuri de revalorizare a pensiilor: indexãri, majorãri, compensãri, recorelãri, adoptate dupã luna octombrie 1990 ºi pânã în prezent, dar care au þinut cont ºi þin în continuare de limitãrile financiare ºi care au urmãrit asigurarea unei protecþii adecvate pensionarilor în raport cu indicele de creºtere a preþului de consum.

Strategia Guvernului promoveazã un mecanism de indexare diferenþiat a valorii pensiilor, care se aplicã în perioada 2002-2004, pânã la finalizarea operaþiunii de recorelare. Legea nr. 19 prevede, de asemenea, ca indexarea sã se realizeze prin actualizarea trimestrialã a valorii punctului de pensie, în funcþie de inflaþie ºi de posibilitãþile financiare ale bugetului asigurãrilor sociale de stat.

Mulþumesc, domnule ministru. Domnule deputat, aveþi dreptul la un comentariu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Îi mulþumesc ºi domnului secretar de stat, a dat un rãspuns amplu, poate nici nu era nevoie sã se refere atât de mult la conþinutul unor legi. Eu m-am aºteptat ca pe baza unor calcule pe care Guvernul ar fi putut sã le facã, aparatul de care dispune ar fi putut sã ajungã la un rãspuns mult mai clar, sã-mi spunã cã pânã în 2010 inechitãþile referitoare la sistemul de pensii vor fi înlãturate, dar se pare cã a evitat un astfel de rãspuns tranºant, aºa cum, în general, la toate rãspunsurile pe care le primim, se procedeazã. În general rãspunsurile sunt evazive, nu sunt clare, astfel încât sã putem sã aflãm un sâmbure de adevãr.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule deputat.

Are cuvântul doamna Mihaela Muraru Mândrea care adreseazã o interpelare Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei.

Interpelarea este adresatã doamnei ministru Daniela Bartoº, ministrul sãnãtãþii ºi familiei. Obiectul interpelãrii: ”Acordarea avizului pentru funcþionarea cabinetelor private de medicinã de familie prin discriminare referitoare la sex ºi vârstãÒ. De altfel, revin la o interpelare cu un subiect aproximativ acelaºi. Casa de Asigurãri de Sãnãtate a judeþului Prahova a retras avizul dat unui medic de familie, femeie în vârstã de 60 de ani, de a funcþiona cu cabinetul sãu în spaþiul Spitalului Municipal nr. 2 din Ploieºti pentru considerentul cã, datoritã vârstei, nu mai îndeplineºte condiþia legalã de a contracta cu Casa de Asigurãri. Soluþia propusã este aceea de a funcþiona pe cont propriu într-un spaþiu privat. În acelaºi timp, medicii bãrbaþi pot contracta cu Casa de Asigurãri de Sãnãtate spre a desfãºura activitatea de medic de familie în spaþiile consacrate pentru servicii medicale pânã la vârsta de 65 de ani. Discriminarea pe criterii de sex ºi vârstã în exercitarea atribuþiilor legale ale unei instituþii ºi a organizaþiei asimilate este interzisã prin lege.

Solicitãm doamnei ministru al sãnãtãþii ºi familiei sã explice politica discrimintorie, susþinutã prin reglementãrile de ramurã, ºi sã propunã o modalitate care sã respecte principiile drepturilor omului.

Mulþumesc.

Doamna ministru Luminiþa Gheorghiu.

## **Doamna Luminiþa Gheorghiu** _Ñ secretar de stat_

_în Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei_ **:**

Domnule preºedinte, Doamnã deputat,

Privind interpelarea Domniei voastre vã comunicãm faptul cã, potrivit prevederilor Legii 74/95 privind funcþionarea Colegiului Medicilor, medicii care depãºesc vârsta de 60 de ani femei ºi 65 de ani pentru bãrbaþi

pot profesa în continuare, la cerere, cu autorizaþie de liberã practicã, acordatã anual, numai în sectorul privat. Criteriile de acreditare sunt stabilite de Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate.

În speþa prezentatã, doamna ministru considerã cã ”situaþia medicului de familie a cãrei activitate nu a fost prelungitã datoritã vârstei nu poate fi interpretatã ca discriminareÒ, o soluþie posibilã fiind reanalizarea acesteia de cãtre Comisia Naþionalã de Acreditare a Personalului Medical din cadrul Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate.

Doamna deputat, eu vã înaintez rãspunsul, ºi pe baza acestuia puteþi sã faceþi comunicarea persoanei în numele cãreia aþi fãcut interpelarea, pentru a depune o nouã cerere în vederea acordãrii dreptului de liberã practicã, pentru cã este o realitate. Întâmplãtor, cunosc speþa, este unul din doctorii profesioniºti din Ploieºti ºi se pare cã datoritã unor situaþii din zonã, practic pentru cã era cãutatã de oamenii de acolo, de bolnavi, i s-a luat acest drept. Dar mulþumimÉ ºi, cu perseverenþã, femeile trebuie sã-ºi recapete dreptul.

Vã mulþumim.

Mulþumesc, doamna ministru.

Are cuvântul doamna Lia-Olguþa Vasilescu pentru a adresa o interpelare tot Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei. Îmi exprim regretul faþã de colegele mele cã au fost planificate, dupã criterii necunoscute, printre ultimele la cuvânt.

Aceasta înseamnã tot discriminare.

Obiectul interpelãrii este lipsa de interes a C.A.S. Dolj faþã de achiziþionarea unui aparat absolut necesar bolnavilor din Spitalul Clinic nr. 1 Craiova.

Conducerea Direcþiei de sãnãtate publicã Dolj ºi-a propus sã realizeze anul trecut montarea unui accelerator linear de energie înaltã pentru radioterapie ”ErixÒ. Acest aparat medical este folosit în tratamentul de cancer ºi este absolut necesar bolnavilor din zona Olteniei. Prin Hotãrârea de Guvern nr. 899 din 13 septembrie 2001 privind plata sumelor aferente instalãrii de aparaturã de înaltã performanþã achiziþionatã din credite externe cu garanþia statului s-a alocat Spitalului Clinic nr. 1 suma de 9 miliarde lei, special pentru montarea acestui aparat.

Guvernul României a publicat aceastã hotãrâre în Monitorul Oficial nr. 590 din 20 septembrie 2001, autorizând Casa de Asigurãri ca în contractele de furnizare a serviciilor medicale încheiate în anul 2001 cu spitalul respectiv sã cuprindã ºi sumele aferente instalãrii aparaturii de înaltã performanþã. Se pare cã ºi atunci când existã bani birocraþia sau profesionalismul lasã de dorit, pentru cã, pe de o parte, C.A.S. Dolj nu vireazã bani în contul instituþiei, fiindcã nu a primit nici o facturã din partea conducerii acesteia din care sã rezulte cã au început lucrãrile proiectului, iar, pe de altã parte, cei din conducerea Direcþiei de sãnãtate publicã Dolj afirmã cã în momentul în care se pusese totul la punct pentru realizarea proiectului C.A.S. Dolj a refuzat sã mai vireze banii. Ca urmare a apropierii sfârºitului de an 2001, fondurile destinate prin Hotãrârea de Guvern pentru aceastã lucrare au fost utilizate pentru acoperirea unor datorii, costuri de medicamente ºi alte servicii medicale.

La începutul acestui an, în luna ianuarie, Direcþia de sãnãtate publicã Dolj a solicitat din nou bani Ministerului Sãnãtãþii pentru proiectul în sine, primind suma de 5 miliarde lei, bani insuficienþi dacã ne gândim cã suma totalã era de 9 miliarde în toamna anului trecut. Întrucât aparatul este aproape de ieºirea din termenul de garanþie ºi nici mãcar nu a fost scos din ambalaj, solicit ministrului Sãnãtãþii sã se implice în rezolvarea acestei situaþii.

Doamna Luminiþa Gheorghiu, vã rog sã formulaþi rãspunsul.

Domnule preºedinte,

Stimatã doamnã deputat,

Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei este cel care a creat cadrul legal pentru acordarea fondurilor pentru instalarea aparaturii de înaltã performanþã. Astfel, în anul 2001 s-a dat o Hotãrâre de Guvern nr. 899; anul acesta s-a dat o altã Hotãrâre de Guvern nr. 382/2002, prin care, special pentru aparatul invocat, s-au acordat sume, deci câteva, mai multe miliarde pentru montare. Decontarea, deci achitarea, se face de cãtre Casa de Asigurãri de Sãnãtate judeþeanã. Se pare cã ºi aici suntem puºi în faþa unor dispute locale dintre factori de rãspundere, Direcþia de sãnãtate ºi Casa de Asigurãri, pe care chiar nu înþelegem de ce birocraþia sauÉ, chiar cã nu mai înþelegem de ce duce la pierderea unor sume de bani ºi automat nefolosirea unui aparat de înaltã tehnicitate, care costã foarte mult ºi pentru care Guvernul achitã foarte mulþi bani.

Deci rãspunsul doamnei ministru este cã numai Casa de Asigurãri poate rezolva aceastã problemã. Mulþumesc.

Mulþumesc, doamna ministru.

Domnul deputat ªtefan Baban are, de asemenea, de adresat o interpelare Ministerului Sãnãtãþii ºi Familiei.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea mea se adreseazã Casei Naþionale de Asigurãri de Sãnãtate, ”La fonduri puþine, corupþie cât cuprindeÒ.

Majoritatea farmaciilor din þarã se aflã în imposibilitatea de a elibera medicamentele gratuite, iar zilele reþetelor compensate sunt ºi ele numãrate. Acolo unde însã farmaciile mai au bani, nu are cine sã elibereze medicamente. Medicii de familie nu mai pot însã prescrie reþete gratuite din cauzã cã ºi-au depãºit plafonul alocat. Peste toate acestea troneazã corupþia.

Sistemul asigurãrilor de sãnãtate în þara noastrã se dovedeºte a fi încã un eºec, limitând accesul bolnavilor la medicamente gratuite ºi compensate, care au devenit un adevãrat lux. Toate acestea se petrec în condiþiile în care oamenii contribuie lunar la Fondul asigurãrilor de sãnãtate.

Anul trecut, C.N.A.S. a hotãrât ca fiecare farmacie în parte sã primeascã o anumitã sumã de bani pentru medicamente gratuite ºi compensate. Sumele alocate pentru anul acesta pentru aceste medicamente s-au calculat în funcþie de sumele cheltuite de fiecare farmacie în parte în trimestrul I al anului trecut, în loc sã se calculeze în funcþie de inflaþie ºi de preþurile practicate de importatorii ºi producãtorii de medicamente. Aºa se face cã toatã lumea a primit bani mai puþini, cu 20% faþã de anul precedent, ºi aºa se face cã majoritatea farmaciilor ºi-au terminat fondurile alocate pentru medicamente gratuite. Bolnavii, deºi au dreptul prin lege la reþete gratuite, sunt refuzaþi de farmaciºti, care sunt, pur ºi simplu, legaþi de mâini.

O altã situaþie ºi mai aberantã se întâlneºte, în special, în zonele rurale ale þãrii. Problema este cã medicii de familie din localitate care au plafoane stabilite de casele judeþene de asigurãri de sãnãtate pentru prescrierea acestor medicamente ºi-au terminat banii.

Iatã deci ce bine funcþioneazã sistemul de asigurãri din România; când au bani farmaciºtii, nu au bani medicii ºi invers. Tragic este cã oamenii sunt puºi pe drumuri, umiliþi ºi lipsiþi de un lucru elementar într-o societate modernã ºi civilizatã.

La toate acestea se adaugã ºi faptul cã, în funcþie de relaþiile pe care farmaciºtii le au în conducerea politicã a judeþului, a caselor judeþene de asigurãri de sãnãtate, a C.N.A.S.-ului ºi a Ministerului Sãnãtãþii, ponderea fondurilor alocate cãtre aceste farmacii poate ajunge chiar pânã la 70-80% din totalul fondurilor, iar reþetele compensate ºi gratuite sunt onorate astfel în dauna celorlalþi competitori. Cazul de la Timiºoara, prezentat de mass-media, vine sã completeze aceste afirmaþii, ºi, mai recent, ºtiþi ce se întâmplã la Târgu Mureº.

Doamna Luminiþa Gheorghiu, poftiþi!

Domnule preºedinte, Domnule deputat,

Poate cã rãspunsul dumneavoastrã se va gasi în noul proiect de lege, de fapt propunerea legislativã care se aflã acum în dezbatere la Senatul României, în care suntem în faþa unei noi Legi a asigurãrilor de sãnãtate. Deci referitor la Legea nr. 145/97, a cãrei aplicabilitate timp de 4 ani ºi-a arãtat nu numai aspectele pozitive dar ºi multe aspecte negative, se pare cã în cei 4 ani de guvernare anterioarã s-a dorit acest lucru, sã fie mai multe nereguli.

Eu cred cã formula se va gãsi, de altfel proiectul va fi supus dezbaterii comisiei de specialitate ºi în plenul Camerei. În speþã, suntem în faþa unui contract, contractul înseamnã douã pãrþi, înseamnã termen, valoare ºi acesta se poate modifica prin negociere, încheindu-se act adiþional. Deci este formula juridicã, legea care nu poate fi încãlcatã. De altfel, suntem mulþi juriºti aici. Constituþia spune cã ”nimeni nu este mai presus de legeÒ, dar cred cã nu a mai rãmas mult timp ºi soluþia se va gãsi în noua formulã privind Casele de Asigurãri de Sãnãtate. Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Doamna Lia-Olguþa Vasilescu, a doua interpelare, adresatã Autoritãþii pentru Privatizare.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Interpelarea se referã la privatizarea Fabricii MAT S.A. Maºini Agricole Tractoare Craiova. Pe data de 3 iunie 2002 a expirat termenul de depunere a ofertelor pentru privatizarea MAT S.A., anunþându-se interesate pentru achiziþionarea capitalului majoritar 3 societãþi româneºti ºi o persoanã fizicã: S.C. ”ConferoÒ S.R.L. din Craiova, SC ”Lemar InvestÒ S.R.L. Bucureºti, S.C. ”Al ImpexÒ S.R.L. Cluj ºi Abuciama Usama, persoanã fizicã.

În presa localã doljanã apare de ceva timp ºi se tot vehiculeazã cu ºanse reale de câºtig S.C. ”ConferoÒ S.R.L., societate care are un capital social de, atenþie!, aproximativ 900 milioane lei, ce figureazã cu sediul într-o scarã de bloc dintr-un cartier craiovean. De altfel, aceasta figureazã în documente ºi cu un punct de lucru deschis pe una din strãzile municipiului unde se comercializeazã piese auto. Magazinul respectiv nu a putut fi însã identificat, deoarece la adresa indicatã se gãseºte chiar Regionala ”C.F.R.Ò Craiova. Mai mult, obiectul principal de activitate al S.C. ”ConferoÒ S.R.L. nu are nimic în comun cu activitatea de producþie a utilajelor agricole, în documentele firmei figurând comerþ cu piese auto.

Din cauza faptului cã a fost mediatizatã privatizarea pe un euro, iatã cã acum, când se scoate la privatizare o întreprindere, inevitabil apar ºi aceste firme fantomã care, cu puþin lobby, reuºesc sã intre în posesia unor giganþi industriali. S.C. ”ConferoÒ S.R.L. Craiova are ca administrator ºi asociat cu cea mai mare pondere în capitalul social subscris ºi vãrsat pe Tudor Mãtuºa, acesta fiind totodatã acþionar majoritar ºi la S.C. ”RelocÒ S.A. cu profil reparaþii locomotive. Nu excludem posibilitatea ca S.C. ”ConferoÒ sã fie un paravan pentru S.C. ”RelocÒ, care urmeazã sã achiziþioneze acþiunile Fabricii de Tractoare.

În prezent, se cunoaºte faptul cã S.C. ”RelocÒ S.A. trece printr-o perioadã destul de grea, muncitorii nemaiavând de câteva luni bune de lucru. Totuºi ne întrebãm cum este posibil ca o societate cu un capital de câteva sute de milioane de lei ºi având profil de comercializare cu bucata a pieselor auto sã cumpere

Mulþumesc, stimatã colegã.

Domnul secretar de stat Iacob Zelenco, poftiþi!

**Domnul Iacob Zelenco** _Ñ secretar de stat la Autoritatea pentru Privatizare ºi Administrarea Participaþiilor Statului_ **:**

Stimate domnule preºedinte, Stimatã doamnã deputat,

În legãturã cu interpelarea dumneavoastrã facem urmatoarele precizãri. Societatea MAT Craiova este una dintre cele mai reprezentative societãþi comerciale din þarã din domeniul construcþiilor de maºini ºi utilajelor agricole.

La data de 31 decembrie 2001, pentru un capital social de circa 52 miliarde lei, S.C.MAT Craiova a realizat o cifrã de afaceri de aproximativ 180 de miliarde de lei ºi un profit net de 5 miliarde de lei, dar trebuie subliniat cã acest profit a fost realizat în condiþiile în care datoriile totale ale societãþii erau în valoare de aproximativ 160 de miliarde de lei, din care, 122 de miliarde lei cãtre creditorii bugetari.

În ceea ce priveºte acþiunea de privatizare care a întreprins-o A.P.A.P.S., menþionãm cã aceasta a fost demaratã prin actul publicitar de ofertã de vânzare de acþiuni apãrut în data de 22 martie 2002. Metoda de privatizare a S.C.MAT Craiova este negocierea pe bazã de oferte finale, îmbunãtãþite ºi irevocabile, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

La termenul limitã de depunere a ofertelor, prevãzut în anunþul publicitar, au fost depuse patru oferte de cumpãrare, pe care de altfel, le menþionaþi ºi în întrebarea dumneavoastrã: ”ConferoÒ, ”Lemar InvestÒ, Abuciama Usama, persoanã fizicã românã ºi S.C. Al impex S.R.L. Cluj-Napoca.

Având în vedere cã toþi cei 4 ofertanþi nu au îndeplinit condiþiile de participare la negociere, în coformitate cu prevederile legale în vigoare ºi cu cerinþele dosarului de prezentare, A.P.A.P.S. nu a selectat nici un ofertant pentru continuarea procesului de privatizare a lui S.C. MAT Craiova. Aceasta demonstreazã cã A.P.A.P.S. este preocupat în cel mai înalt grad de selectarea cu atenþie a potenþialilor cumpãrãtori ºi vã asigurãm, stimatã doamnã deputat, cã ºi în continuare vom proceda la fel atât în cazul societãþii în cauzã, cât ºi în cazul celorlalte societãþi ce urmeazã a fi privatizate.

Mulþumesc, domnule ministru.

Domnul Adrian Moisoiu are o interpelare adresatã tot pentru Autoritatea pentru Privatizare.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

La Târgu-Mureº existã încã o societate comercialã, S.C.Seracom S.A., mai nou, când cu puþine zile în urmã se numea Compania de Construcþii Holding S.A., dar i s-a schimbat numele din acelaºi motiv, din motivul care o sã rezulte imediat, ºi care a încheiat activitatea din anul 2001 cu un profit de 300 de milioane de lei. Nu este mult, dar este în profit. A.P.A.P.S.-ul a declarat o licitaþie cu strigare în 16 mai, cu termen de depunere a ofertelor pe 17 iunie, la care licitaþie s-au înscris 12 sau 13 solicitatori. Dupã câte cunosc eu: 5 la Bucureºti, 7 la Braºov ºi chiar un investitor din Statele Unite s-a adresat domnului prim-ministru ca sã i se acorde dânsului aceastã societate, deci prioritate la cumpãrat, dânsul propunând suma de un milion de dolari pentru vânzare ºi, respectiv, 2 milioane de dolari în investiþii, adicã un total de 3 milioane de dolari.

Totuºi, ca urmare a aplicãrii Legii de accelerare a privatizãrii nr. 137/2002, A.P.A.P.S.-ul hotãrãºte ca, în mod gratuit, aceastã societate sã fie divizatã ºi, mare parte din ea, transferatã la Primãria Târgu-Mureº, respectiv la Primãria Sovata care, ele însele, nu au posibilitãþi financiare sã-ºi întreþinã activele pe care le posedã în clipa de faþã ºi care în felul acesta, într-un viitor apropiat, vor fi puse în situaþia ca sã se despartã de aceste active. De fapt, rolul sau scopul, de fapt scopul pentru aceastã solicitare de cãtre cele douã primãrii este pentru a fi înzestratã Universitatea ”SapientiaÒ.

Întrebarea este dacã A.P.A.P.S.-ul a avut sau nu a avut cunoºtinþã de toate aceste aspecte ºi dacã considerã cã a procedat ºi procedeazã bine în continuare, pentru cã lucrurile au ºi alte fumuri É, se spune cã cineva a fost ajutat cu niºte vile pe malul Lacului Boloton ºi aºa mai departe, dar noi nu aplecãm urechea la vorbe ºi dorim ca A.P.A.P.S.-ul sã motiveze pentru ce a blocat vânzarea, pentru ce cedeazã aceste active?

Vã mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

## Stimate domnule deputat,

Aº vrea sã-mi permiteþi sã fac o precizare în sensul cã ceea ce dumneavoastrã aþi spus acum la microfon depãºeºte ºi excede textului interpelãrii care ne-a fost transmisã prin cabinetul ministrului relaþiei cu Parlamentul.

Dumneavoastrã aþi indicat aici mai multe aspecte, pentru care eu nu vã pot rãspunde acum ºi am sã mã refer strict ºi sã rãspund la întrebarea care face obiectul interpelãrii ºi care este foarte scurtã. Legea nr. 137/2002 privind mãsuri pentru accelerarea privatizãrii urmãreºte realizarea unor rezultate pozitive în cazul S.C. SERAFOM Târgu-Mureº în procesul de privatizare. Deoarece prin revocarea ºi modificarea ofertei de vânzare, conform

art. 9, se oferã acþiuni aparþinând statului, cu titlu gratuit, conform art. 15, primãriilor din Târgu-Mureº ºi Sovata, care nu-ºi pot gestiona, din lipsã de fonduri, nici activele pe care le vânduse în momentul de faþã, întreb care este scopul adevãrat pentru care s-a fãcut blocarea ofertei de vânzare a acestora.

ªi am sã rãspund strict la aceastã întrebare, cu permisiunea dumneavoastrã.

În legãturã cu aceastã întrebare, vã facem precizarea cã, prin adresa nr. 1.250 din 15 mai 2002, Consiliul Local al Municipiului Târgu-Mureº, prin persoana primarului, solicita, în conformitate cu prevederile art. 15 din Legea nr. 137, transferul cu titlu gratuit cãtre Consiliul Local al Municipiului Târgu-Mureº a urmãtoarelor active cu caracter social, aflate în patrimoniul SERAFOM TârguMureº, ºi anume: bazin de înot ºi centralã termicã cu mijloacele fixe ºi terenurile aferente, sala de sport ºi anexe, sala popicãrie, patru blocuri de locuinþe cu mijloace fixe ºi terenurile aferente.

Considerentele pentru care consiliul local solicita acest transfer sunt acelea cã ”aceste obiective sunt de o importanþã deosebitã pentru locuitorii Municipiului TârguMureº, iar garanþia pãstrãrii destinaþiei ºi a utilitãþii publice nu poate fi oferitã decât prin trecerea acestora în patrimoniul unei persoane juridice de drept publicÒ. Am citat din motivarea venitã de la consiliul local.

De asemenea, prin adresa nr. 4.344 din 23 mai 2002, Consiliul Local Sovata, tot prin persoana primarului, solicita, în conformitate cu prevederile art. 15 din Legea nr. 137, transferul cu titlu gratuit cãtre consiliul local a douã active cu caracter social: cãmine de nefamiliºti aflate în patrimoniul SERAFOM Târgu-Mureº.

Poftiþi, domnule Moisoiu!

Vã mulþumesc, domnule ministru. Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doresc sã remarc o treabã din cele spuse de cãtre domnul ministru Zelenco, ºi anume nu puteau sã fie 40% care sã fie de acord pentru pasare, pentru a da aceste drepturi, de îndatã ce F.P.S.-ul, respectiv A.P.A.P.S.-ul, posedã 61,8. Deci în momentul în care F.P.S.-ul este permanent reprezentat în ºedinþa acþionarilor cu 61,8%, orice hotãrâre se face sau nu numai cu acordul F.P.S.-ului, care este acþionarul majoritar, deci, din acest punct de vedere. Celelalte aspecte, însã, vã spun, sunt strict reale, la Târgu-Mureº se vehiculeazã. Eu cred cã Legea pentru accelerarea privatizãrii, aºa cum ne-a fost prezentatã ºi cum am înþeles-o, din partea domnului prim-ministru aici, în Camera Deputaþilor, urmãreºte realizarea unor fonduri pentru stat, un milion de dolari pe care americanul respectiv l-ar fi plãtit, ar fi fost un câºtig, plus cele douã milioane investiþii, un alt câºtig. Deci mã îndoiesc de buna-credinþã a celor care au gândit la Braºov acest lucru ºi care, probabil, v-au dezinformat aici, la Bucureºti, ºi pe dumneavoastrã, din acest punct de vedere. Dar eu cred cã, poate, discuþia de astãzi, interpelarea de astãzi, sã fie o posibilitate, o deschidere a unui dialog pe aceastã cale, urmând, mai departe, sã

verificaþi dacã este real sau dacã nu este real ºi, în consecinþã, sã ne putem întoarce înapoi spre pasul care s-a fãcut iniþial.

Vã mulþumesc.

Poftiþi, domnule ministru!

## Stimate, domnule deputat,

Cei cu 40% au încercat, dar noi nu am fost de acord, aºa cum am arãtat, din motivele pe care le-am prezentat. Asta nu înseamnã cã noi am ºi É, dar am vrut sã arãtãm doar cã a fost o tentativã din partea celorlalþi, nu ºtiu ce interese, sã impunã o hotãrâre, la care A.P.A.P.S.-ul sigur cã ºi-a exercitat dreptul sãu de vot ºi, în consecinþã, a rãmas în vigoare ceea ce v-am spus, numai noi opinãm pentru acel bazin de înot, sã ne pãstrãm controlul la un pachet majoritar, ca sã putem vinde acþiunile.

Desigur, în momentul când se va relua privatizarea, chiar ºi acel american de care aþi pomenit, orice investitor va trebui sã depunã scrisoare de intenþie ºi sigur cã va participa la licitaþie, fiind tratat în mod egal ºi nediferenþiat faþã de orice posibil cumpãrãtor. Bineînþeles, ne rezervãm dreptul sã verificãm bonitatea ºi tot ceea ce trebuie ca sã fim siguri cã fabrica va încãpea pe mâini bune.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Cu aceasta, ºedinþa de astãzi destinatã interpelãrilor a luat sfârºit.

Vã doresc ”Bunã seara!Ò

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 20,00._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 111/4.VII.2002 conþine 32 de pagini.**

Preþul 29.728 lei