Smaranda Ionescu

Preten˛iile ∫i Óndr„zneala Ucrainei Ón ceea ce prive∫te accesul de la Dun„re la Marea Neagr„ pe o cale navigabil„ proprie nu sunt nici noi, nici vechi. Ele dateaz„ de mult„ vreme, dar abia acum au reu∫it s„ se concretizeze.

Poate c„ ele au Ónceput mai demult, pe c‚nd Ucraina era o republic„ unional„ sovietic„, poate au Ónceput Ónc„ mai Ónainte sau poate mai t‚rziu, dup„ 1990. Cert este Óns„ faptul c„ nici o ac˛iune Ón acest sens nu a fost Ónt‚mpl„toare, ci, din contr„, bine g‚ndit„ Ón diverse variante posibile. Totul depindea de conjunctura, de neaten˛ia vecinilor sau a opiniei publice, de eventualul sprijin de la maica Rusia ∫i a∫a mai departe.

Dup„ rec„p„tarea independen˛ei Ón cadrul C.S.I., Ucraina avea mai mult„ libertate ca Ónainte ∫i, deci, vechile preten˛ii aveau mai mul˛i sor˛i de izb‚nd„. Probabil c„ dintotdeauna Ucraina ar fi dorit s„ aib„ suprema˛ia gurilor Dun„rii, dar acest lucru nu s-a putut ob˛ine. Dup„ ru∫inosul ∫i condamnabilul Pact RibbentropMolotov, au ob˛inut doar jum„tate din ∫enalul Bra˛ului Chilia, care, spre deosebire de celelalte dou„ bra˛e ale Dun„rii, nu era navigabil.

Singura ˛ar„ care de˛inea accesul direct din Marea Neagr„ pe Dun„re, deci un imens avantaj economic, r„m‚nea Rom‚nia, chiar dup„ ce pierduse teritoriile Ónvecinate cu f nutul Her˛a ∫i Cetatea Alb„. Construirea Canalului Dun„re—Marea Neagr„ de c„tre Rom‚nia, deci un acces ∫i mai scurt, ∫i mai direct c„tre mare dec‚t vechea cale de pe bra˛ul Sulina, a st‚rnit din ce Ón ce mai mult„ invidie. Consecin˛a a fost Ónceputul diverselor ac˛iuni diplomatice sau mai pu˛in diplomatice, eventual, Ón for˛„, pentru ca Ucraina s„ nu mai fie nevoit„ s„ urmeze traseul navigabil rom‚n, ci s„-∫i creeze unul propriu, care, din punct de vedere economic, reprezenta un avantaj considerabil.

Dac„ discu˛iile diplomatice de dup„ 1990, despre care Parlamentul Rom‚niei nu ∫tie aproape nimic, nu au dat rezultate, Ón anii 1996—997 s-a recurs ∫i la calea parlamentar„, ambasadorul Ucrainei din acea vreme solicit‚nd Comisiei pentru politic„ extern„ din Camera Deputa˛ilor ca Rom‚nia s„ cedeze Ón totalitate Ucrainei Bra˛ul Chilia, ∫i nu numai un mal ∫i canalul navigabil aferent, a∫a cum fuseser„ stabilite grani˛ele Óntre cele dou„ ˛„ri. Cei care l-au ascultat au r‚s, nu l-au luat Ón considerare, iar conducerea Ministerului de Externe de atunci, de∫i a fost informat„, a considerat, probabil, totul o glum„, f„r„ a lua nici cea mai mic„ m„sur„ de prevedere.

A urmat ru∫inosul Tratat de bun„ vecin„tate cu Ucraina, care nu spune nimic precis, dar care, ∫i ast„zi, este considerat de c„tre diploma˛i ca fiind tot ceea ce s-a putut face, de∫i statutul platoului continental ∫i al Insulei ™erpilor r„m‚ne Ón continuare o nebuloas„. Venind la ratificare Ón actuala legislatur„, parlamentarii au atras aten˛ia, Ón cadrul Comisiei pentru politic„ extern„, c„ acest tratat, summum-ul performan˛elor diplomatice rom‚ne∫ti la momentul Óncheierii lui, nu este suficient ∫i nici satisf„c„tor Ón ceea ne ce prive∫te, fiind lipsit de