Găvrilă Ghilea

Informare privind distribuirea unor documente la casetele deputaților, potrivit prevederilor art. 94 din Regulamentul Camerei Deputaților

377 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 0 · fără
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: —

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

„Prevenția în sănătate e mai bună decât toate!”

Diseminat de Comisia Europeană, la finele lunii trecute, raportul privind „Starea sănătății în Uniunea Europeană” plasează România pe ultima poziție în ierarhia sistemelor de sănătate ale țărilor membre.

Deși experiența ne-a demonstrat, de fiecare dată, că e mai ieftin și mai ușor să previi decât să vindeci, guvernele PSD*, care s-au succedat la putere în ultimii ani, s-au lepădat de acest adevăr cu valoare de axiomă, perseverând în subfinanțarea crasă a sistemului de sănătate*.

Astfel, documentul citat menționează că alocațiile bugetare destinate prevenției s-au situat în ultimii ani la jumătate din media europeană, reprezentând abia 1,7% din totalul cheltuielilor cu sănătatea*

În contextul ședinței

, adică doar 18 euro/persoană/an.

Efectul acestui management iresponsabil al resurselor financiare* în sistemul sanitar este însă invers proporțional cu bugetul derizoriu alocat profilaxiei: Comisia Europeană ne-a cuantificat drept țara cu cea mai ridicată rată a mortalității din statele UE, raportul Executivului comunitar reținând numărul extrem de mare de decese în cazuri care puteau fi rezolvate atât prin tratament, cât mai ales prin prevenție.

Însă anomaliile bugetare sesizate în raportul citat nu se limitează doar la alocările derizorii, situate la jumătate din media europeană, destinate prevenției. Sunt criticate ca subdimensionate și finanțările dedicate asistenței medicale primare, care sunt cele mai mici din statele membre, reprezentând doar 18% din bugetul alocat sănătății, în vreme ce aproape jumătate din cheltuieli este înghițită de asistența medicală spitalicească, deși țările UE performează prin menținerea acestor costuri la o medie de nicio treime din totalul cheltuielilor propriilor sisteme de sănătate.

Sub guvernarea PSD sănătatea a ajuns cenușăreasa alocărilor bugetare, sistemul sanitar beneficiind de cele mai mici finanțări dintre statele membre, doar 5% din PIB față de o medie UE de aproape 10%.

În aceste circumstanțe nefaste, cu o subfinanțare cronică și o populație îmbătrânită, cu nevoi multiple din punctul de vedere al asistenței medicale, sistemul de sănătate din România riscă, în orice moment, să intre în incapacitate funcțională, iar speranța de viață, care și așa este printre cele mai scăzute din UE, cu peste cinci ani sub media statelor membre, să se deterioreze continuu.

Din aceste considerente, asigurarea sănătății românilor prin dezvoltarea sistemului de sănătate publică reprezintă o prioritate strategică1 2 și o problemă de siguranță națională* care trebuie și pot fi tratate ca atare.