Georgeta Carmen Holban

„Prezumția de nevinovăție, fundamentală într-un stat de drept”

Respectarea deciziilor Curții Constituționale reprezintă un fundament al statului de drept în România, iar prezumția de nevinovăție este un deziderat asumat de Uniunea Europeană și de fiecare stat membru. În acest context, Directiva europeană privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces în cadrul procedurilor penale trebuie armonizată cu deciziile Curții Constituționale. Totuși, în aceeași idee, românii au constatat că Președintele României a reușit să citească destul de încet și a avut nevoie de foarte mult timp până să înțeleagă corect decizia prin care Curtea Constituțională îl obliga să o revoce pe șefa DNA, ca de altfel și magistrații!

Directiva (UE) 2016/343 privind consolidarea anumitor aspecte ale prezumției de nevinovăție și a dreptului de a fi prezent la proces se aplică persoanelor fizice care sunt suspectate sau acuzate în cadrul procedurilor penale. Aceasta se folosește în toate fazele procedurilor penale, din momentul în care o persoană este suspectată sau acuzată de comiterea unei infracțiuni sau a unei presupuse infracțiuni până când hotărârea prin care se stabilește că persoana respectivă a comis infracțiunea în cauză rămâne definitivă. Statele membre se asigură că persoanele suspectate și acuzate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la dovedirea vinovăției conform legii.

Prin prisma Constituției României, a Directivei UE privind prezumția de nevinovăție și a recomandărilor Comisiei de la Veneția, orice opinie legată de potențiale vinovății trebuie să respecte principiul fundamental potrivit căruia „Nimeni nu este mai presus de lege” și, evident, prezumția de nevinovăție! Ar fi o dovadă concludentă că în România statul de drept este unul real și funcțional, bazat pe respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor, inclusiv ale celor aflați în diferite faze ale unor procese penale.