Ilie Merce

Prima grij„ a noilor guvernan˛i de dup„ 1990 a fost s„ grebleze arhivele Securit„˛ii ∫i s„ ∫tearg„ orice urm„ de colaborare cu serviciile secrete rom‚ne∫ti, s„-∫i spele dosarele ∫i biografiile. Œn plus, au mai subtilizat ∫i dosarele grele, v‚ndute apoi Ón str„in„tate pe bani grei, ori ale poten˛ialilor adversari politici ∫i ale unor oameni de afaceri, Ón scop de ∫antaj. Acolo unde nu au g„sit nimic, î˛uc„larii“ guvernan˛ilor sau turn„torii cu simbrie dovedi˛i au inventat dosare de colaboratori ai Securit„˛ii, a∫a cum s-a Ónt‚mplat cu senatorul Corneliu Vadim Tudor. Av‚nd acces nelimitat la arhivele Securit„˛ii, acestor lep„d„turi nu le-a fost greu s„ strecoare Ón rafturi ni∫te dosare cuprinz‚nd f„c„turi ordinare, culpabiliz‚nd oamenii nevinova˛i.

Violarea arhivelor Securit„˛ii este un caz singular, deoarece s-au urm„rit interese oculte, de grup sau politice, f„r„ nicio leg„tur„ cu siguran˛a na˛ional„.

Œn toate ˛„rile interesele na˛ionale sunt protejate cu str„∫nicie, inclusiv prin mijloace mai pu˛in ortodoxe. Atunci c‚nd se urm„resc alte scopuri, justi˛ia este necru˛„toare, a∫a cum s-a Ónt‚mplat Ón cazul pre∫edintelui american Richard Nixon.

Arhivele S.T.A.S.I. din fosta R.D.G. au fost periate de c„tre sovietici cu mult timp Ónainte de reunirea Germaniei, care au scos din dosare toate documentele legate de Uniunea Sovietic„. Au urmat la r‚nd serviciile secrete americane ∫i vest-germane, interesate de toate documentele care vizau ˛„rile lor. Dosarele trecute prin cele trei ciururi succesive, care nu mai avea nicio importan˛„ operativ„, au fost predate unei funda˛ii religioase pentru p„strare ∫i studiere. Œn acest fel, nimeni nu a putut folosi arhivele S.T.A.S.I., unul dintre cele mai redutabile servicii de informa˛ii din toate timpurile, Ón scopuri politice sau de ∫antaj.

Œn Rom‚nia trecerea prin ciur a dosarelor s-a f„cut, a∫a cum am ar„tat, Ón cu totul alte scopuri. S„ nu ne mir„m, a∫adar, c„ o hait„ de dalma˛ieni, turn„tori dovedi˛i Ón solda Securit„˛ii, ni∫te sec„turi care ar fi repudiate Ón orice ˛ar„ civilizat„, sunt eroii „stei na˛ii.

Proiectul unei Legi a lustra˛iei este o g„selni˛„ de handicapa˛i mintal.

Experien˛a lumii civilizate a dovedit c„ o lege a lustra˛iei se impune atunci c‚nd o parte dintre cet„˛enii unei ˛„ri au colaborat cu un regim de ocupa˛ie sau cu structurile sale statale. Œn Rom‚nia dinaintea anului 1990 nu putem discuta despre un regim de ocupa˛ie, nici m„car de un regim antina˛ional. Evolu˛ia evenimentelor a dovedit c„ Nicolae Ceau∫escu poate fi Ónvinuit de multe, dar nu poate fi acuzat de activit„˛i antistatale, de ac˛iuni Óndreptate Ómpotriva intereselor na˛ionale. A∫adar, fo∫tii activi∫ti de partid sau membrii structurilor statului comunist nu pot fi acuza˛i nici ei pentru astfel de activit„˛i. Mai mult dec‚t at‚t, a fost o vreme c‚nd democra˛iile occidentale se Óntreceau Ón a-i lansa invita˛ii

lui Nicolae Ceau∫escu, considerat un copil teribil al lumii comuniste, un adversar redutabil al regimului de la Moscova. Dup„ anul 1990, c‚nd Partidul Comunist a fost interzis, pentru a scurta perioada de timp, activi∫ti de frunte ∫i colaboratori de n„dejde ai Securit„˛ii au Ónfiin˛at sau au reÓnfiin˛at partidele politice, adev„rate S.R.L.-uri ale Partidului Comunist Rom‚n.