Emil Tocaci

Prima întrebare. Domnilor senatori, Domnilor miniºtri,

Sper cã vã amintiþi cã ieri am solicitat, exact de la acest microfon, ca o datã cu întâlnirea în legãturã cu difi-

cultãþile învãþãmântului sã ni se comunice ºi salariile care se dau de cãtre stat în alte sectoare de activitate. ªi, mai exact, la Fondul Proprietãþii de Stat, în sistemul bancar, managerilor industriali, ai regiilor autonome ºi aºa mai departe.

Aceastã întrebare are o strânsã legãturã cu situaþia din învãþãmânt, pentru cã aceºti bani ai statului Ñ subliniez, doar ai statului Ñ ar putea sã fie reorientaþi spre învãþãmânt. Am fãcut un calcul cu totul elementar, îl am pe aceastã hârtie, ºi din acest calcul rezultã cã dacã avem o mie de salarii în þarã, care sunt de aproximativ de 100 de milioane de lei pe lunã Ñ ºi se pare cã existã aceastã mie de salarii Ñ, atunci, dacã cei în cauzã ar avea un salariu comparabil cu al Preºedintelui României, s-ar face o economie de 1.080 de miliarde de lei pe an, dar o mie ºi ceva de miliarde de lei pe an care, transferaþi învãþãmântului, ar contribui la rezolvarea problemelor. Pentru cã soluþia de a se lua de la Ministerul de Interne, de pildã, mi se pare nefericitã, având în vedere imensul val infracþional cu care se confruntã þara. Rog pe domnii miniºtri ºi, în mod special, pe domnul ministru Ciumara sã ne spunã dacã a venit înarmat cu aceastã listã privind salariile, pe care noi le considerãm nejustificat de mari, nu din tendinþe egalitariste, ci pentru cã cei care presteazã munca pentru care sunt salarizaþi nu au performanþe corespunzãtoare unor asemenea salarii enorme.

Lãsând la o parte factorul psihosocial, rezumându-ne doar la aspectul economic, noi considerãm Ñ ºi nu suntem puþini cei care considerãm aºa Ñ cã astfel de salarii sfidãtoare, printre altele, lovesc grav învãþãmântul, pe care-l discutãm astãzi, ca sã nu mai vorbim de sãnãtate ºi de alte domenii sensibile.

Vã mulþumesc.