Stenogramă plen

Domnilor colegi, vã rog sã vã ocupaþi locurile, ca sã putem începe ºedinþa.

Din totalul de 143 de senatori ºi-au anunþat prezenþa 96, 3 colegi fiind în Executiv. Cvorumul de ºedinþã este de 72 de colegi senatori. Prin urmare, declar deschisã ºedinþa de azi, 15 februarie 2000.

Ordinea de zi v-a fost adusã la cunoºtinþã.

Vã invit sã vã exprimaþi dorinþa de a avea observaþii pentru ordinea de zi de astãzi.

Domnul senator Oliviu Gherman, apoi domnul senator Ioan Creþu.

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Nu voi propune modificarea ordinii de zi, care a fost propusã, de altfel, de cãtre Biroul permanent, ci voi face doar o micã remarcã.

În conformitate cu cele propuse în ºedinþa anterioarã, de joi, Comisiile pentru privatizare ºi pentru agriculturã se vor întruni mâine pentru discutarea celor 3 articole, ºi anume art. 3, art. 4 ºi art. 18.

Avându-se în vedere cã restul textului nu este dependent de aceste articole, propun plenului, aºa cum este normal ºi cum s-a ºi propus, sã desfãºurãm întreaga lege, întregul proiect de lege ºi, dacã vreunul dintre elemente va fi dependent de aceasta, atunci plenul sã decidã.

Restul textului se referã exclusiv la aspecte legate de funcþionarea agenþiei, care a fost deja aprobatã, prin art. 3 promovat în Senat. Aceasta era propunerea mea.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Domnul senator Triþã Fãniþã, dupã care, domnul senator Creþu.

Stimaþi colegi, doresc sã susþin propunerea domnului senator Gherman.

Aº completa numai cu faptul cã dezbaterile au început. Discuþiile au început ieri dupã-amiazã în cele douã comisii, însã, neavând cvorum, nu am putut sã luãm decizii ºi nici nu am terminat din cauza timpului scurt.

Mâine, fiind zi de comisii, la punctul 1, la ora 9,00, vom fi împreunã ºi, în sfârºit, vom termina ºi vom prezenta ºi raportul.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc ºi eu, domnule preºedinte. Domnul senator Creþu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Menþionez cã sunt de acord cu antevorbitorii. De fapt, am participat ieri la discuþiile preliminare, fiind membru ºi al Comisiei pentru agriculturã, urmând ca mâine sã definitivãm ºi sã facem ce se poate face astãzi.

Rugãmintea mea Ñ fiind de faþã domnul ministru Irinel Popescu, de la sãnãtate aici Ñ aº ruga ca dupã cele douã medieri Ñ este problemã de câteva minute Ñ sã discutãm o ordonanþã pentru scutirea taxelor vamale la o serie de medicamente primite de România pentru boli importante, printre care ºi SIDA.

Vã rog frumos sã fiþi de acord sã introducem dupã cele douã medieri aceastã ordonanþã, care va fi foarte scurtã, ºi, dupã aceea, vom continua cu legea astãzi ºi joi, pânã când o vom termina.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Domnul senator Apostolache, dupã care, domnul senator Csap—.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Stimaþi colegi,

Susþin propunerea celor doi preºedinþi de comisii de a lua în dezbatere neapãrat acest proiect de lege, avându-se în vedere mai ales faptul cã art. 3 este votat, avându-se, de asemenea, în vedere faptul cã domnul ministru a trecut la privatizare, la concesionare, exact aºa cum a declarat cã o va face, cu lege sau fãrã lege.

Deocamdatã o face fãrã lege ºi mai ales concesionarea Ñ a fãcut publicã deja Ñ au concesionat 30.000 de hectare ºi noi credem cã nu putem rãmâne indiferenþi la acest lucru.

De asemenea, eu sesizez ºi vã sesizez ºi pe dumneavoastrã sã analizaþi dacã nu cumva Domnia sa, cu bunã ºtiiinþã, încalcã Legea rãspunderii ministeriale prin modul în care face aceastã concesionare a terenurilor fãrã înfiinþarea Agenþiei Domeniului Public.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc ºi eu, domnule senator. Domnul senator Csap—.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor,

Având în vedere cã art. 3, art. 4 ºi art. 18 au fost retrimise comisiei, nu se pot discuta celelalte articole fãrã ca sã se aibã decizia Senatului asupra conþinutului ºi reglementãrilor cuprinse în art. 3 ºi art. 4. A fost votat art. 3 alin. 1, a rãmas nediscutat art. 3 alin. 2, 3 ºi 4, respectiv art. 3 indice 1, indice 1Ð9 ºi indice 3.

În ceea ce priveºte... De exemplu, art. 5, dacã am continua aceastã discuþie, în art. 4 existã o diferenþã semnificativã ºi chiar contradictorie cu privire la rolul ºi scopul înfiinþãrii agenþiei.

În conformitate cu prevederile textului iniþial, scopul este exercitarea dreptului de proprietate în numele statului ºi concesionarea terenurilor, iar în conformitate cu cele stabilite de comisiile sesizate în fond apare un cu totul alt scop ºi alte atribuþii.

Deci nu putem merge mai departe dacã nu sunt clarificate aceste competenþe ale agenþiei ºi obiectul, de fapt, al legii, care este redat ºi va fi redat în art. 3, în ceea ce priveºte obiectul concesionãrii, obiectul privatizãrii ºi al activelor.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc ºi eu, domnule senator.

Domnul senatorÉ domnul preºedinte Mircea IonescuQuintus.

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Doresc sã fac trei scurte intervenþii Ñ douã plãcute, una mai puþin plãcutã.

Prima este cã astãzi preºedintele nostru de ºedinþã îºi aniverseazã o vârstã, evident, foarte, foarte tânãrã ºi cred cã putem sã-l felicitãm...

Vã mulþumesc.

κi serbeazã ziua prin muncã, ceea ce este un exemplu demn de urmat.

Apoi, a doua informaþie. Mi-am luat un angajament asearã, înainte de a închide ºedinþa, ºi doresc sã vã spun cã mi l-am dus la îndeplinire. Am luat legãtura cu domnul prim-ministru ºi astãzi, începând de la orele 15,00, domnii miniºtri Mircea Ciumara ºi Andrei Marga vor fi prezenþi în faþa Senatului României.

A treia informare este mai puþin plãcutã. Ziarul ”ZiuaÒ titreazã un material ”Rãsvan DobrescuÒ... nici mãcar domn... ”îl acuzã pe Mircea Ionescu-Quintus cã nu i-a lãsat pe senatori sã lucreze în comisiiÒ. Asta se întâmpla ieri. Doresc sã vã spun cã Biroul permanent al Senatului a hotãrât în ºedinþa de miercuri ca numai Comisia juridicã sã lucreze ieri dupã-amiazã, nu ºi Comisia de administraþie publicã.

În momentul în care ni s-a cerut sã iasã din plen ºi aceastã comisie, evident, eu nu puteam sã trec peste hotãrârea Biroului permanent ºi am spus sã lucreze Comisia juridicã.

Din pãcate, nici aceasta n-a lucrat, întrucât n-a avut cvorum. Atrag atenþia celor care relateazã din Senat sã nu schimbe sensul hotãrârilor noastre ºi, mai ales, sã nu mã acuze pe mine cã încerc într-un fel sã împiedic lucrãrile Senatului.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Szab—, dupã care, domnul senator Rãsvan Dobrescu.

## Domnule preºedinte,

## Onorat Senat,

Mã simt dator sã fac o oarecare precizare în legãturã cu o afirmaþie pe care a fãcut-o un distins coleg antevorbitor, conform cãreia ministrul agriculturii ar face privatizãri ºi concesionãri fãrã lege, sugerând prin aceasta, nu-i aºa, într-o altã construcþie etimologicã, cum cã acest lucru nu ar fi tocmai legal.

Eu vreau sã fie clar aici Ñ ºi nu pentru cã vreau, ci pentru cã aºa este, numai cã acest lucru trebuie explicat aici atunci când se fac afirmaþii de acest gen Ñ cã Ordonanþa nr. 198/1999 are putere de lege ºi ea este în vigoare ºi cã ministrul nu face decât sã-i dea curs, ceea ce este o îndatorire a lui ca membru al Guvernului, iar nu ceva ce ni se sugereazã aici pentru presã.

Vã rog sã constataþi cã nimeni nu are a face uz de vreun drept la nu ºtiu ce fel de replicã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Domnul senator Dobrescu, vã rog, aveþi cuvântul.

Vã rog sã-mi permiteþi sã iau cuvântul în legãturã cu intervenþia domnului preºedinte al Senatului cu privire la cele apãrute în ziarul ”ZiuaÒ.

Vreau sã vã spun cã situaþia este exact aºa cum a relatat-o domnul preºedinte al Senatului, ºi nu cum a fost publicatã în ziar. Lucrurile s-au petrecut în felul urmãtor. Potrivit intenþiei noastre, am crezut cã vom lucra ieri la Legea caselor naþionalizate, lege la care lucreazã cele douã comisii, de administraþie publicã ºi juridicã. Vãzând cã nu vin senatorii, în special cei din Comisia pentru administraþie publicã, am coborât la domnul preºedinte al Senatului, care conducea ºedinþa ºi care mi-a spus cã a fost datã încuviinþarea de cãtre Biroul permanent numai pentru Comisia juridicã sã lucreze în comisie, nu ºi pentru Comisia pentru administraþie publicã ºi cã, prin urmare, Comisia pentru administraþie publicã trebuie sã rãmânã în peln, unde, de altfel, cvorumul era îndeplinit oarecum la limitã. Eu m-am întors la comisie ºi am comunicat colegilor aceastã situaþie, cã nu putem lucra la Legea caselor naþionalizate din cauzã cã încuviinþarea de a lucra în comisii a fost datã numai pentru Comisia juridicã.

Îmi pare rãu cã ziarista care a scris materialul nu a înþeles exact sensul celor spuse, comunicate de mine colegilor ºi a apãrut acest articol în ”ZiuaÒ.

În afarã de aceasta vreau sã subliniez deosebirea foarte mare care existã între textul articolului ºi titlul acestuia. Textul articolului se îndepãrteazã relativ puþin de la situaþia adevãratã, în sensul cã spune cã preºedintele Senatului nu a încuviinþat celor douã comisii... În schimb, titlul este de-a dreptul incendiar ºi eu ºtiu cã titlurile nu sunt puse de redactor, ci se pun în redacþie, dar, iatã cã de data aceasta s-a produs o situaþie nedoritã, în special datoritã caracterului incendiar ºi neadevãrat al acestui titlu.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc.

Domnul senator Sergiu Nicolaescu, dupã care, urmeazã domnul senator Fuior.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor senatori,

Iatã, al treilea senator vorbeºte de aceeaºi problemã ºi îmi permit sã pun o întrebare antevorbitorilor mei. Aþi spus niºte lucruri, domnilor, ºi eu continuu ºi vã întreb: ªi?!... Adicã într-o situaþie de acest fel, când avem ºi un regulament, mãcar simbolic avem dreptul sã luãm mãsuri... Senatul... Mãcar o orã, dacã nu o zi, dacã nu o sãptãmânã, sã fie suspendat ziarul sau ziaristul respectiv care a fãcut aceastã, aº putea spune, dezinformare.

Deci nu meritã... Dacã a meritat sã discutãm, atunci, categoric, meritã sã luãm ºi o mãsurã.

Da, mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Victor Fuior.

Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Pentru cã fac parte din Comisia pentru administraþie publicã, vreau sã precizez cã nu-mi convine sã mã duc la comisie în timpul dezbaterilor din plenul Senatului, deoarece este mult mai important... Deci nici sã nu se accepte vreodatã în plenul Senatului comisii care sã lucreze în paralel...

Rugãmintea mea este ca punctul 5, respectiv, proiectul de Lege pentru Fondul pentru mediu sã treacã pe poziþia 4, asta în baza principiului eficienþei ºi eficacitãþii instituþiei Senatului... deoarece punctul 4 care este prezent la ordinea de zi va provoca multe dispute de principii între opoziþie ºi putere.

Deci, pentru eficienþã ºi eficacitate, având în vedere faptul cã-l avem ºi pe domnul ministru Tomescu, sã trecem punctul 5 în locul punctului 4. Vã mulþumesc.

Am reþinut, domnule senator. Domnul senator Apostolache.

## Domnule preºedinte,

Doresc sã clarific o serie de lucruri.

În primul rând s-a fãcut afirmaþia cã articolele urmãtoare, respectiv alineatele urmãtoare de la articolul 3 au corespondenþã cu restul legii, ceea ce nu este deloc adevãrat ºi aº vrea ca ai mei colegi sã se uite pe textul votat de Senat, ºi nu sã facã trimitere la textul care a venit de la Camera Deputaþilor. Acesta, un prim aspect.

Al doilea aspect. Eu cunosc cã unii sunt mari maeºtri în diversiune, mai ales în dezinformare, ºi aº vrea sã-i corectez citind din textul legii la care am fãcut trimitere ºi despre care am spus cã domnul ministru încalcã legea.

Domnule preºedinte,

La secþiunea întâi, la Capitolul 2 Ñ Înfiinþarea agenþiei ºi delimitarea patrimoniului acesteia, în Ordonanþa de urgenþã este stipulat urmãtorul lucru la articolul 4: ”Se înfiinþeazã Agenþia Domeniului Statului, instituþie de interes public de specialitate...Ò ºi aºa mai departe... ”având drept scop exercitarea în numele statului a prerogativelor dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole ºi terenurilor aflate permanent sub luciu de apã, concesionarea bunurilor, activitãþilor ºi serviciilor ºi a terenurilor aparþinând domeniului public sau privatÒ.

Deci domnul ministru, prin tot ceea ce face astãzi, încalcã aceastã ordonanþã. Agenþia nu este înfiinþatã ºi Domnia sa, cu de la sine putere, concesioneazã terenuri ºi aº ruga colegii sã citeascã legea înainte de a mã acuza.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

## Mulþumesc.

## Domnilor senatori,

Existã mai multe propuneri. În primul rând, propunerea domnului preºedinte Gherman, ca astãzi sã continuãm dezbaterile la lege, lãsând pentru ziua de mâine, în cadrul celor douã comisii permanente ale Senatului, sã se formuleze, sã se definitiveze textele de la articolele 3 indice 1, 2, art. 4 ºi 18.

Domnul senator Ioan Creþu propune ca punctul 7 aflat pe ordinea de zi sã fie trecut la poziþia numãrul 4.

De asemenea, domnul senator Fuior propune ca proiectul de Lege privind Fondul pentru mediu sã treacã pe poziþia numãrul 4. Plenul a acceptat pe poziþia numãrul 5, deci înaintea Legii privatizãrii...

Dacã la ordinea de zi mai sunt ºi alte...

Domnul senator Hauca.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

V-aº propune ca Ordonanþa Guvernului nr. 63/1998 privind energia termicã ºi electricã sã fie amânatã pentru dezbatere sãptãmâna viitoare, întrucât noi, între timp, Comisia economicã, am mai primit o serie de observaþii de la o serie de instituþii ºi am hotãrât ca mâine sã mai luãm o datã în dezbatere aceastã ordonanþã în cadrul Comisiei economice.

Deci punctul 6 sã fie reprogramat pentru sãptãmâna viitoare.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Domnul senator Achim.

Domnule preºedinte, vã rog respectuos ca la primul nostru vot sã avem o listã. Fac cererea în numele grupului nostru parlamentar.

Vã rog sã eliberaþi o listã chiar acum la votul exprimat pentru ordinea de zi, da?

La primul nostru vot!

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

## Stimaþi colegi,

Înainte de a trece la dezbaterile legislative vã aduc la cunoºtinþã o notã referitoare la documentele internaþionale adoptate la cea de-a 87-a Sesiune a Conferinþei Internaþionale a Muncii, Geneva, 1999.

”Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale, prin intermediul Departamentului pentru relaþiile cu Parlamentul, a transmis pentru a fi aduse la cunoºtinþa plenului Senatului urmãtoarele documente internaþionale adoptate la cea de a 87-a Sesiune a Conferinþei Internaþionale a Muncii Ñ Geneva, 17 iunie 1999.

¥ Convenþia nr. 182 privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor ºi acþiunea imediatã în vederea eliminãrii lor.

¥ Recomandarea nr. 190 privind interzicerea celor mai grave forme ale muncii copiilor ºi acþiunea imediatã în vederea eliminãrii lor.

Prezentatã în ºedinþa de astãzi, 15 februarie 2000.Ò

Trecem propriu-zis la ordinea de zi. Avem de soluþionat douã rapoarte de mediere.

Primul se referã la proiectul de Lege privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Consiliului Naþional al Persoanelor Vârstnice.

Invit pe unul dintre colegii care au participat la comisia de mediere sã ia loc la pupitru.

Au participat domnii senatori Cristian Dumitrescu, Burghelea Ion, Blejan Constantin, NŽmeth Csaba, Popescu Dan Mircea, Petrescu Mihai, Mînzînã Ion.

Stimaþi colegi, la capitolul III, comisia de mediere a mers pe textul Camerei Deputaþilor cu unanimitate de voturi.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt observaþii.

De asemenea, la articolul 5, comisia de mediere a votat în unanimitate textul Camerei Deputaþilor.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt.

Dacã sunt observaþii? Nefiind, îl

De asemenea, articolul 14, cu unanimitate de voturi, în varianta Camerei Deputaþilor. Dacã sunt observaþii? Nefiind, îl

Stimaþi colegi,

Dacã sunt observaþii, domnilor colegi, la alineatul 4 articolul 1?

Nefiind, îl

Dacã existã observaþii? Nefiind, îl

Dacã sunt observaþii? Nefiind, îl

Dacã sunt observaþii?

Nefiind, îl

- neri, textul a fost adoptat.

Stimaþi colegi,

- 6 abþineri, raportul de mediere a fost adoptat. Domnul senator Oliviu Gherman.

Domnule preºedinte,

Desigur, am participat la elaborarea ambelor rapoarte din partea Comisiei de muncã ºi protecþie socialã ºi am fost de acord.

Vreau însã sã precizez cã începând de sãptãmânile trecute, de fiecare datã când aflu cã se mai înfiinþeazã un fond, în cazul de faþã, Fondul pentru ajutorarea persoanelor vârstnice, încep sã am emoþii ºi sã am griji când aflu cã acesta reprezintã, dacã vreþi, un fel de platou cu o ofertã pentru corupþie pentru cei care administreazã aceste fonduri.

Vreau sã atrag atenþia ºi sã fie reþinut în stenogramã cã, dacã s-a putut ajunge ca în privinþa fondurilor alocate pentru amenajarea râurilor dintr-o zonã nãpãstuitã de Dumnezeu, nãpãstuitã ºi de guvernare, dacã s-a ajuns ca aceste lucruri sã intre pe o alee necuviincioasã în buzunarele cuiva, cred cã trebuie sã ne pregãtim ca de acum încolo, în fiecare caz în care aprobãm, sã avem o posibilitate de a urmãri modul în care este administrat.

Ar fi pãcat de Dumnezeu ca Fondul pentru ajutorarea persoanelor vârstnice sã ajungã pe mâinile ajutorãrii unor persoane interpuse care sã le foloseascã la alte scopuri.

Era un comentariu cu tristeþe fãcut pe marginea acestui procedeu de alocare de fonduri ºi de folosire într-un mod absolut antisocial de persoane care nu au nimic de-a face cu respectiva acþiune.

Mulþumesc, domnule senator.

Vã asigur cã, în momentul în care vor exista disfuncþii în aplicarea acestei legi, vom invita Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale pentru a informa plenul Senatului asupra modului de aplicare a legii.

Stimaþi colegi, trecem la punctul urmãtor.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 69/1999 privind scutirea de platã a taxelor vamale, a suprataxei vamale ºi a taxei pe valoarea adãugatã a unor bunuri provenite din import.

Invit iniþiatorul ºi îl rog sã se prezinte ºi, în acelaºi timp, sã-ºi citeascã expunerea de motive.

De asemeni, invit Comisia noastrã pentru buget, finanþe pentru a prezenta raportul.

**Domnul Irinel Popescu Ñ** _secretar de stat la Ministerul Sãnãtãþii_ **:**

Domnule preºedinte...

Numai o clipã, vã rog! Comisia pentru buget, finanþe.

Domnul senator Paºca, vã rog sã prezentaþi raportul comisiei.

Este vorba de Ordonanþa de urgenþã nr. 69/1999. Aveþi cuvântul, domnule secretar de stat.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Domnilor senatori, Nu am sã vã reþin foarte mult atenþia. Fundamentarea...

Am rugãmintea ca, pentru stenogramã, sã vã prezentaþi...

Am sã vã prezint pe scurt motivele care ne-au determinat sã fundamentãm aceastã Ordonanþã de urgenþã. ªi anume, este vorba de faptul cã subfinanþarea cronicã a sistemului de sãnãtate din ultimii 50 de ani a determinat o uriaºã rãmânere în urmã a dotãrilor acestuia din toate punctele de vedere.

Comisia Naþionalã de Luptã AntiSIDA a Ministerului Sãnãtãþii este beneficiara unei sponsorizãri din partea Companiei farmaceutice americane MARCHARPENDOM în valoare de 1 milion de dolari pentru constituirea a 6 laboratoare de performanþã în vederea diagnosticãrii ºi, respectiv, a monitorizãrii terapiei din cursul infecþiei cu virusul HIV Ñ SIDA, realizându-se astfel o îmbunãtãþire imediatã a activitãþii de investigare ºi control a îmbolnãvirilor prin acest virus.

Constituirea de urgenþã a acestor laboratoare este impusã de costurile foarte mari necesitate de terapie, precum ºi de creºterea incidenþei îmbolnãvirilor prin HIV Ñ SIDA în ultimii ani.

Mai mult decât atât. România este semnatara Acordului de la Paris, din decembrie 1995, cu privire la implicarea guvernelor în soluþionarea problematicii HIV Ñ SIDA, România situându-se din pãcate pe primul loc în Europa din punctul de vedere al numãrului de copii infectaþi HIV Ñ SIDA.

Laboratoarele ce urmeazã a se constitui vor fi amplasate în spitalele de boli infecþioase din urmãtoarele centre:

Bucureºti Ñ Spitalul clinic de boli infecþioase ”ColentinaÒ, actualul Institut ”Prof. Dr. Matei BalºÒ, Braºov, Craiova, Iaºi, Târgu Mureº, Timiºoara, dotarea lor cu mijloace fixe ºi materiale consumabile fãcându-se din suma care face obiectul acestei sponsorizãri.

În vederea derulãrii acetui proiect se vor achiziþiona echipamente ºi reactivi de la Companiile BEKTON DECHINSON ºi ELYBOT DIAGNOSTICS DIVISION, din Statele Unite.

Lista detaliatã a acestor echipamente ºi reactivi, denumirile, codurile ºi încadrãrile ºi poziþiile tarifare din Tariful Vamal de Import în România, precum ºi cantitãþile sunt cuprinse în anexa 1.

Acest proiect urmeazã sã se desfãºoare pe o perioadã de 2 ani. Þinând seama de lipsa acutã a resurselor financiare necesare Ministerului Sãnãtãþii, Comisia Naþionalã de Luptã AntiSIDA, pentru plata taxelor vamale, suprataxelor ºi a taxei pe valoarea adãugatã propune scutirea de la aceste obligaþii fiscale cãtre stat prin prezenta Ordonanþã de urgenþã.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Rog comisia sã prezinte raportul.

Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci a fost sesizatã cu acest proiect de lege în iunie 1999.

În urma discuþiilor, membrii comisiei au fost de acord în unanimitate pentru a o supune Senatului pentru dezbatere ºi adoptare în forma în care a venit.

Menþionez cã a primit ºi aviz favorabil de la Consiliul Legislativ în 17 mai 1999.

Vã mulþumesc, domnule senator. Declar deschise dezbaterile generale. Domnul senator Creþu.

Domnule preºedinte, Domnule ministru,

## Stimaþi colegi,

Ordonanþa de urgenþã nr. 69/1999, prin care vã rugãm sã aprobaþi scutire de taxe vamale, suprataxe vamale ºi TVA a unui aport de un milion de dolari de medicamente ºi ghiduri necesare laboratoarelor din principale centre universitare din România pentru testare HIV, cât ºi a tratamentelor care sunt foarte costisitoare pentru aceºti bolnavi infestaþi de SIDA.

Cunoaºtem situaþia fondurilor Ministerului Sãnãtãþii, o subfinanþare cronicã din 1990 încoace, ºi, drept urmare, la ora actualã Ministerul Sãnãtãþii nu are fondurile necesare pentru programele de sãnãtate, inclusiv pentru combaterea SIDA.

De aceea, vã rog frumos sã acceptaþi ºi sã votaþi acest proiect de lege.

Grupul parlamentar P.D. va susþine ºi va vota acest proiect de lege. Vã mulþumesc.

o sãptãmânã s-a precizat diagnosticul exact: SIDA. Pentru bolnav este foarte târziu. El mai are de trãit doar câteva zile. Am dat acest exemplu dramatic, deoarece unele greutãþi se datoresc bolii, care nu este întotdeauna uºor de diagnosticat, dar foarte multe datoritã dotãrii insuficiente pe care o avem în þarã. Aº mai vrea sã adaug cã absolut nimeni nu este total protejat de aceastã boalã.

Vã rugãm ºi noi, Grupul Naþional Liberal, sã votãm acest proiect de lege.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Oliviu Gherman.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Ceea ce voi susþine va fi puþin surprinzãtor, ºi anume, vreau sã precizez cã, din punctul de vedere al legiferãrii, noi nu discutãm o problemã sentimentalã, o problemã dacã SIDA trebuie sau nu prevenitã, tratatã ºi aºa mai departe. Mãrturisesc cã ceea ce mã deranjeazã puþin în cadrul activitãþii legislative este faptul cã o problemã privitoare pur ºi simplu la aspect financiar este translatatã într-o zonã sentimentalã: dacã vom trata sau nu vom trata bolnavii de SIDA. Noi trebuie sã rãspundem obiectului acestei ordonanþe: scutirea de taxe vamale ºi scutiri acordate pentru acest import. Argumentul meu este altul.

Avându-se în vedere faptul cã Ministerului Sãnãtãþii, prin bugetul de anul trecut, i s-a dat mult sub minimul necesar pentru a-ºi desfãºura activitatea în mod coerent, noi susþinem acest proiect, dar aceasta, nu printr-o argumentaþie cã ”au fost bolnavi, cã nu sunt bolnaviÒ, ci susþinem datoritã faptului cã bugetul, aºa cum a fost votat, a fost un buget insuficient pentru normala desfãºurare a activitãþii ministerului. Suntem foarte sensibili la copiii abandonaþi, la SIDA, suntem foarte sensibili la toate... Eu cred cã trebuie sã rãmânem în cadrul în care noi legiferãm.

De altfel, nu este Comisia pentru sãnãtate la pupitru, ci este Comisia pentru buget, finanþe.

Noi trebuie sã legiferãm o chestiune simplã, financiarã: Ministerul Sãnãtãþii nu are în bugetul pe acest an modalitãþi pentru a acoperi aceste taxe. Sunt de acord, dar, încã o datã, insist asupra necesitãþii de a rãmâne exact în cadrul legiferãrii care ne este propusã.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc domnule senator. Dacã mai existã colegi care vor sã ia cuvântul? Domnul senator Pop.

## Mulþumesc.

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Chiar la aceastã orã, dintr-o clinicã din Transilvania se externeazã un bolnav care, de douã luni, este plimbat prin diverse spitale, care s-au ocupat foarte serios de el, a fost atent urmãrit ºi analizat. Din pãcate însã abia de

Vã mulþumesc, domnule senator.

S-au mai înscris la cuvânt domnii senatori Caraman, Sãndulescu, Sergiu Nicolaescu, Pusk‡s. Aveþi cuvântul, domnule senator.

Era vorba de o serie de donaþii cãtre unele instituþii ale Academiei ºi rugãmintea era de a fi scutite de vamã, pentru cã au fost uneori în situaþia de a nu ridica aceste donaþii pentru cã nu au putut plãti vama respectivã.

## Da, mulþumesc.

Are cuvântul domnul senator ªerban Sãndulescu.

## Domnule preºedinte, Onorat Senat,

## Domnule profesor Irinel Popescu,

Eu aº vrea sã fac o propunere. În cazul când este vorba de credite nerambursabile care se dau þãrii noastre, Ministerului Sãnãtãþii, pentru probleme umanitare, ar fi normal, cred eu, ca toate aceste credite nerambursabile, mãrfurile respective care vin sã fie scutite de TVA ºi de toate celelalte taxe. Adicã anumite þãri sau anumite instituþii ne dau aceste credite ºi noi ne întrebãm: le luãm sau nu le luãm? Plãtim sau nu plãtim taxele respective? De aceea, eu aº propune Ministerului Sãnãtãþii sã pregãteascã un proiect de lege prin care toate creditele nerambursabile care se transformã în instalaþii, în medicamente, care vin în þarã, sã fie scutite de taxele respective. Sã nu fie nevoie ca, de fiecare datã, sã se vinã cu ordonanþã de urgenþã, sã pierdem timpul, sã discutãm aceste lucruri care evident cã aºa trebuie sã fie. Evident cã voi susþine aceastã ordonanþã de urgenþã. Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Are cuvântul domnul senator Sergiu Nicolaescu.

Profit de faptul cã domnul ministru este aici sã pun ºi eu o întrebare. În 1989, situaþia cã aveam cei mai mulþi copii bolnavi de SIDA din Europa se datora faptului cã în România seringa de folosinþã unicã era aproape necunoscutã. Dupã 10 ani deþinem în continuare acest record de copii bolnavi, din pãcate.

Domnule ministru, de ce?

## Da, mulþumesc.

Dau cuvântul domnului senator Pusk‡s.

acestor aparate vor fi trataþi timp îndelungat în altã parte, vor fi trataþi de alte boli ºi aºa mai departe. Este foarte necesarã ºi, de aceea, rog pe colegii mei senatori sã votãm acest proiect de ordonanþã.

Mulþumesc.

## Mulþumesc.

Dau cuvântul domnului senator Ion Vasile.

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Mã alãtur opiniei generale din Senat de a susþine aceastã ordonanþã. Mie mi se pare ºi sper în buna-credinþã a celor care conduc în momentul de faþã destinele sanitare ale naþiei, pentru cã este cunoscut faptul cã, în general, au fost aprobate sume ºi fonduri foarte mari pentru dotarea centrelor mari urbane ºi, nu în ultimul rând, cele universitare. Dacã este posibil, poate, într-un viitor apropiat, este bine de luat în consideraþie fiecare centru de judeþ, pentru cã, cu toate cã s-a afirmat aici cã România are cei mai mulþi copii bolnavi de SIDA din Europa, eu am o mare îndoialã. ªi este justificatã aceastã îndoialã, întrucât la noi a existat posibilitatea verificãrii, deoarece aveam foarte mulþi copii instituþionalizaþi Ñ prost, este adevãrat, la un anumit moment Ñ, lucru care în alte state din Europa ºi chiar din Occidentul european nu se poate verifica. Am reþineri în a face asemenea afirmaþii, pentru cã, în general, se alãturã altora ºi altor imagini care sunt publicate ºi trimise în strãinãtate pentru a crea o imagine defavorabilã þãrii noastre.

Trecând strict la chestiune, sunt de acord ºi eu cred cã întreg grupul nostru parlamentar va susþine aceastã ordonanþã, þinând cont de faptul cã se creeazã, de fapt, o facilitate importantã pentru prevenire, depistare ºi pentru, eventual, tratament al complicaþiilor în fenomenul SIDA.

Mulþumesc.

## Mulþumesc, domnule senator.

Dau cuvântul penultimului înscris la dezbateri generale, domnul senator Rãsvan Dobrescu.

## Domnule preºedinte,

## Distins Senat,

Ordonanþa despre care discutãm scuteºte de plata taxelor vamale ºi de plata suprataxei vamale unele produse ºi, în special, produsele medico-sanitare. Aici au fost ºi voci care spuneau cã Ministerul Finanþelor nu are bani pentru aºa ceva. Sã aibã Ministerul Finanþelor bani pentru aºa ceva ºi, dupã cum cunoaºtem noi la discuþiile de duminicã, chiar aceastã problemã a fost dezbãtutã, ºi Ministerul Finanþelor va gãsi ºi pentru acest an resurse ca instrumente medico-sanitare sã poatã fi aduse în þarã fãrã plata taxelor vamale. Trebuie sã reabilitãm toate spitalele judeþene cu aparaturã modernã, trebuie sã avem aparaturã Ñ avem ºi cu Banca Mondialã niºte proiecte în acest sens Ñ numai cã statul nostru trebuie sã asigure tocmai acest lucru: unitãþile sanitare sã nu plãteascã taxele vamale, suprataxe ºi aºa mai departe. Pentru cã, cheltuim mult mai mult cu bolnavii care din cauza lipsei

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Mã alãtur ideii exprimate de domnul senator ªerban Sãndulescu, dar doresc sã-i aduc urmãtorul amendament.

Domnia sa a propus ca Ministerul Sãnãtãþii sã elaboreze un proiect de lege prin care sã se prevadã cã toate importurile Ñ am înþeles Ñ acestui minister care sunt primite din donaþii sau din credite nerambursabile sã fie scutite de taxe vamale ºi de TVA. Este foarte bine ce a propus domnul senator ªerban Sãndulescu, dar nu este suficient. Eu cred cã ne trebuie o lege-cadru care sã prevadã ca, sub incidenþa aceluiaºi regim, de scutire de taxe vamale, de TVA ºi de orice altã contribuþie, sã intre toate bunurile primite de România din credite nerambursabile sau din donaþii. Este vorba, desigur, de aparaturã pentru sãnãtate, dar nu numai pentru sãnãtate, pentru cã noi primim credite nerambursabile ºi donaþii care sunt utile multor altor activitãþi ºi nu este bine sã rãpim timpul legislatorului Ñ atât al Guvernului pentru a face ordonanþe, cât ºi al Parlamentului, care sã dezbatã de fiecare datã câte o ordonanþã Ñ, este preferabil sã existe o lege-cadru ca toate aceste bunuri primite ca donaþie sau cu titlu de credite nerambursabile sã fie scutite de orice taxe. De aceea, eu l-aº ruga pe domnul secretar de stat de la Ministerul Sãnãtãþii sã sesizeze Ministerul Justiþiei ºi Ministerul Finanþelor cu aceastã dorinþã exprimatã în Parlament ºi aceste douã ministere sã pregãteascã un proiect de lege-cadru pentru toate bunurile care intrã cu aceste titluri pe teritoriul României.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Da, vã mulþumesc.

Dau cuvântul domnului senator Zavici, ultimul înscris la dezbateri generale..

Domnule preºedinte,

Este nejustificatã agitaþia, pentru cã vreau un minut sã spun ceva, douã cuvinte. Pentru cã este de datoria mea, de formaþiunea mea de umanist ºi de profesiunea mea de medic de a mã alãtura acestuie efort, nu pentru faptul cã aceastã solicitare a Ministerului Sãnãtãþii s-ar impune ca un drept, ci ca o necesitate. Este o necesitate, pentru cã aceastã boalã grozavã cu care noi medicii am avut de-a face este ceva ce trebuie oprit, iar posibilitãþile noastre economice în momentul de faþã sunt aºa cum sunt, ºi noi trebuie sã ajutãm ca acest lucru sã triumfe. Mã alãtur pãrerii tuturor oamenilor care înþeleg tragedia vieþii acestor oameni ºi susþin cu toatã tãria acest proiect de lege.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Au fost 10 colegi înscriºi la dezbateri generale. Am rugãmintea ca domnul secretar de stat sã rãspundã la întrebãrile care au fost puse de colegi.

## **Domnul Irinel Popescu:**

Cu permisiunea dumneavoastrã v-aº reþine un minutdouã cu rãspunsurile la întrebãri. Sunt douã grupuri de întrebãri care mi se par importante ºi pe care aº dori sã le clarific. Primul se referã la problema imaginii României legatã de fenomenul HIV-SIDA, la incidenþa realã a acestui fenomen ºi la motivele care determinã sã fim, din pãcate, în mod real, încã, pe primul loc în Europa în ceea ce priveºte SIDA la copii.

Deci ministerul a urmãrit cu foarte mare atenþie mediatizarea acestui fenomen în Europa ºi în lume ºi realizeazã faptul cã uneori este folosit în mod intenþionat pentru a deforma imaginea României. Din pãcate, însã, la copii, cifra este absolut realã. Motivele pentru care în continuare se înregistreazã cazuri Ñ ºi aº vrea sã reþineþi acest lucru Ñ se datoreazã diagnosticãrii actuale a unor copii infestaþi în perioada Õ87ÐÕ88ÐÕ89, sunt vreo doi sau trei ani în care, din pãcate, nimeni nu a reuºit sã elucideze ce s-a întâmplat, în care un numãr mare de copii au fost infestaþi, ºi noi diagnosticãm ºi în momentul de faþã cazuri care s-au îmbolnãvit în acea perioadã. Deci aceasta este explicaþia. Pentru ca, din Õ90 încoace, pe toatã perioada anilor de dupã Revoluþie, în continuare

se diagnosticheazã cazuri. Altfel, în ceea ce priveºte incidenþa actualã, ea nu este mai mare decât în celelalte þãri europene ºi, din pãcate, noi tragem consecinþele Ñ cum spuneam Ñ acelei infestãri anterioare.

A doua problemã este cea legatã de regimul de taxe vamale în ce priveºte importul de aparaturã al Ministerului Sãnãtãþii. Aici eu aº dori sã mulþumesc domnilor senatori care au luat cuvântul ºi care au susþinut cauza Ministerului Sãnãtãþii. Este drept cã bugetul este mic Ñ aºa cum s-a spus aici Ñ dupã pãrerea noastrã total insuficient. De aceea, noi am încercat ºi, în acest an, se vor derula în continuare o serie de credite prin care dorim sã reabilitãm lucrurile pe care le considerãm prioritare în sãnãtate, ºi anume reþeaua de spitale judeþene ºi mai ales camerele de gardã, urgenþele, chirurgia ºi terapia intensivã ºi sistemul de traumatologie. Sunt lucruri importante care vor necesita obþinerea unor credite, iar aparatura care va fi adusã prin aceste credite, în condiþiile în care va fi scutitã de taxe vamale ºi de taxa pe valoarea adãugatã, sigur cã va putea fi distribuitã mai multor spitale decât dacã nu ar fi scutitã de aceste taxe. De aceea, ideea de a promova o lege-cadru, care sã se refere la toate importurile de aparaturã ºi tehnologie medicalã, fãcutã de Ministerul Sãnãtãþii, pentru noi ar fi deosebit de utilã.

**:**

Dar nu se poate! Trebuie sã avem legislaþie convergentã cu cea din Europa. Ei nu ºtiu treaba asta.

De acord. Eu am susþinut punctul de vedere al ministerului.

Vã mulþumesc, domnule secretar de stat. Stimaþi colegi, trecem la dezbaterea legii. Dacã asupra titlului existã observaþii?

Nefiind observaþii, îl supul votului dumneavoastrã. Vã rog sã votaþi.

Cu 96 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri, titlul legii a fost adoptat.

Dacã asupra articolului unic existã observaþii? Domnul senator Caraman.

Doresc sã spun cã o situaþie specialã o au ºi fabricile de medicamente din România care, ca urmare a încetãrii activitãþiiÉ

DomnuÕ senator, am terminat dezbaterile generaleÉ

Domnule preºedinte, dacã-mi daþi voieÉ

Vã rog!

Domnule preºedinte, ceea ce doreºte domnul senator Caraman este la punctul urmãtor. Deci, domnul Caraman, la punctul 8.

Dacã mai sunt ºi alte observaþii? Domnul senator Solcanu.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Da, vã mulþumesc pentru sprijin.

Deci, dacã sunt observaþii asupra articolului unic?

Nefiind, îl

Mulþumesc, domnule secretar de stat.

Mulþumesc de asemenea ºi Comisiei pentru buget, finanþe, bãnci.

Trecem la punctul urmãtor de pe ordinea de zi: proiectul de Lege privind Fondul pentru mediuÒ.

Îl invit pe domnul ministru Tomescu sã ia loc la banca iniþiatorului ºi, de asemenea, trebuie sã aduc la cunoºtinþa dumneavoastrã faptul cã acest proiect de lege a fost iniþiat de trei colegi deputaþi, dar care, din pãcate, sunt plecaþi din þarã. Totuºi îl rog pe domnul ministru Tomescu sã facã precizãrile pe care le-a solicitat conducerii de ºedinþã.

## **Domnul Romicã Tomescu** _Ñ ministrul apelor, pãdurilor ºi protecþiei mediului_ **:**

Dacã-mi permiteþi o micã precizare.

Procedurã!

Procedurã, domnul senator Apostolache.

Domnule preºedinte de ºedinþã, eu v-aº ruga sã respectãm Regulamentul Senatului. Totdeauna am fãcut caz de acest regulament, de respectarea procedurilor. Deci, atâta timp cât nu avem iniþiator, cred cã nu are rost sã luãm în discuþie acest proiect de lege.

Vã mulþumesc.

Am reþinut, domnule senator.

Domnul senator Fuior. Tot pe probleme de procedurã,

da?

## Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Acest proiect de lege este iniþiat de Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului împreunã cu deputaþi ºi cu senatori. Au semnat numai cei 3 deputaþi pentru a fi cât mai operativi, motiv pentru care, având în vedere importanþa acestui Fond pentru mediu, solicit sã prezinte domnul ministru expunerea de motive, sã prezinte legea ºi s-o dezbatem ºi s-o adoptãm în plenul Senatului.

## Domnule preºedinte,

Îngãduiþi-mi sã-l întreb pe domnul ministru dacã ministerul este iniþiatorul acestei legi? În cazul în care Guvernul nu este iniþiator, nu putem dezbate acest proiect de lege. Este limpede ca bunã ziua. Dacã Guvernul este iniþiator e limpede cã putem dezbate. Dacã Guvernul nu este iniþiator, iar iniþiatorul nu se aflã pe banca respectivã, nu putem sã dezbatem aceastã lege, cã încãlcãm orice prevedere a Regulamentului Senatului. S-ar putea ca, pe timpul dezbaterii, iniþiatorul sã aibã altã opinie. ªi atunci încãlcãm un drept care este prevãzut de legea noastrã.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Tocmai de aceea l-am invitat pe domnul ministru, sã facã precizãrile pe care le-a solicitat conducerii ºedinþei. Eu mi-am fãcut datoria sã vã aduc la cunoºtinþã cã existã trei colegi iniþiatori, trei colegi deputaþi, ai acestui proiect de lege.

Aveþi cuvântul, domnule ministru.

## **Domnul Romicã Tomescu:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnã ºi domnilor senatori,

Vreau sã vã spun cã Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului este deopotrivã iniþiator al acestei legi. Proiectul nostru a ajuns la Camera Deputaþilor ºi atunci am constatat cã existã o altã iniþiativã legislativã a celor trei deputaþi. Am acceptat negocieri cu cei trei deputaþi care au iniþiat acest proiect de lege, iar ceea ce aveþi dumneavoastrã în faþã reprezintã varianta negociatã. Din pãcate însã ministerul n-a mai apãrut ca iniþiator. S-a mers pe varianta celor trei iniþiatori, pentru cã am considerat cã aceasta scurteazã procedura de aprobare a legii.

## **Domnul Ion Solcanu**

**:**

Nu este corect! Sã vinã iniþiatorul! Nu avem toate semnãturile iniþiatorilor.

Am rugãmintea sã-l lãsãm pe domnul ministru sã-ºi termine expunerea, dupã care, o sã vã propun, în conformitate cu regulamentul, ce avem de fãcut.

Vã rog, domnule ministru, continuaþi. Sau aþi terminat?

## **Domnul Romicã Tomescu:**

Deci revin la ceea ce am spus. S-a considerat cã aceasta scurteazã procedura de adoptare, întrucât proiectul de lege era deja în Camera Deputaþilor. Nu trebuia sã mai treacã prin circuitul de avizare ºi aprobare în Guvern.

## **Domnul Ion Solcanu**

**:**

Corect, dar trebuie sã vinã deputaþii aici!

Vã mulþumesc, domnule ministru. Pe problemã de procedurã, domnul senator Ciurtin.

Aº vrea o simplã întrebare sã-i pun domnului ministru, ºi anume, dacã actualul Guvern este de acord cu crearea acestui Fond pentru mediu, dat fiind faptul cã domnul prim-ministru Mugur Isãrescu a spus cã este pentru desfiinþarea acestor fonduri. ªi noi aveam pânã acum vreo 24 de fonduri createÉ

26!

## **Domnul Costicã Ciurtin:**

É sau 26, ºi sã vedem dacã ele se justificã sau nu. Prin urmare, aº vrea sã ºtiu, totuºi, dacã este acceptul actualului Guvern pentru acest proiect de lege.

Noi aici venim în contradicþie. Pe de o parte, primulministru, mi se pare, a desfiinþat douã fonduri, acum noi venim ºi creãm alte fonduri. Deci este o chestiune care ne pune sub semnul întrebãrii.

## **Domnul Victor Fuior**

**:**

E fond internaþional. Toate þãrile au acest fondÉ

## **Domnul Aurel Constantin Ilie**

**:**

Nu este adevãrat!

este cã ne aflãm în afara Regulamentului Senatului, dar nu pot sã vã interzic dumneavoastrã sã luaþi cuvântul. Vã rog, domnule senator!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Am vrut sã intervin referitor la problemele ridicate, de procedurã, cã lipseºte iniþiatorul. Cei trei deputaþi iniþiatori ai acestui proiect de lege sunt deputaþi ai Partidului Democrat, iar plenul va hotãrî, pentru cã am primit acum un telefon de la unul din iniþiatori, respectiv domnul deputat Olteanu, care a solicitat ºi a rugat plenul Senatului ca pe banca iniþiatorilor sã accepte prezenþa domnului ministru Tomescu pentru dezbaterea prezentului proiect de lege, pentru cã s-a ajuns la o concluzie comunã.

Facem aranjamente de felul acesta, prin telefon?!

Da. Domnul senator Creþu. Urmeazã domnul senator Bleahu, dupã care, domnul senator Tocaci.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnule ministru,

Actualul proiect de lege Ñ pentru cei care sunt mai vechi, din Õ92 încoace Ñ a fost susþinut ºi de cãtre secretarul de stat Jelev ºi ministrul protecþiei mediului de pe vremea aceea.

Aveþi cuvântul, domnule ministru.

## **Domnul Romicã Tomescu:**

Dacã-mi permiteþiÉ

Domnule preºedinteÉ

Am rugãmintea sã pãstrãm liniºte.

România este singura þarã, dintre cele candidate la aderarea la Uniunea Europeanã, care nu are constituit acest Fond de mediu. S-au primit scrisori de la organismele internaþionale în care s-a cerut înfiinþarea acestui Fond de mediu. S-a mers pânã la a se face propuneri cã România va fi scutitã de o parte din plata datoriei externe cu condiþia ca aceºti bani sã intre în Fondul de mediu ºi sã fie cheltuiþi pentru a rezolva probleme de mediu în România. Din nefericire, aceasta este situaþia. Demersurile Ministerului Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului pentru constituirea acestui Fond de mediu au început în 1992 ºi nici pânã acum nu am reuºit sã constituim acest Fond de mediu.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Mulþumesc, domnule ministru.

Domnul senator Hauca, domnul senator Creþu, domnul senator BleahuÉ

Atunci o sã am rugãmintea sã vã înscrieþi la cuvânt ºi, în final, sã rãspundã domnul ministru. Pãrerea mea

## **Domnul Aurel Constantin Ilie**

**:**

Nu este adevãrat!

A fost susþinut! A trecut la Camerã ºi a cãzut aci la Senat. Eram singura þarã din Europa Ñ candidatã la aderare, în prezent Ñ care nu aveam acest Fond de mediu. ªi, de aceea, la proiectele noastre de protecþie a mediului, de reconstrucþie ecologicã, creditele externe primite de la PHARE, nerambursabile, primite de la Comunitatea Europeanã nu au venit la necesarul ºi la solicitãrile noastre, pentru cã noi suntem singurii care nu avem acest Fond de mediu.

Domnul ministru cu cei trei colegi au fost împreunã la comisia noastrã ºi au susþinut acest proiect de lege ºi s-a fãcut un raport ºi un aviz la acest proiect de lege. Aceeaºi treabã a fost ºi la Camera Deputaþilor. Consider cã este o pierdere de timp ºi colegii ne pun puþin strâmbe. Altfel, de atunci, am fi terminat acest proiect de lege.

Vã mulþumesc.

Da, mulþumesc. Domnul senator Bleahu.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Istoria acestui Fond de mediu este urmãtoarea: el a fost prevãzut în Legea mediului pe care am elaborat-o în 1992, care a trecut prin Guvern ºi, când s-a schimbat Guvernul, în 1992, a fost eliminatã de cãtre Guvernul ”VãcãroiuÒ, de cãtre domnul ministru Ilie, considerând cã afecteazã bugetul de atunci. ªi de atunci el a rãmas în suspensie.

În 1996, natural, imediat s-a intervenit sã se repunã în discuþie acest fond, având în vedere argumentele prezentate de domnul ministru. Suntem singura þarã care nu-l avem. Suntem acum, cred, a ºasea oarã când îl invitãm pe domnul ministru, care vine în mijlocul nostru ºi iarãºi intenþionãm sã-l amânãm pentru un lucru elementar. Trebuie sã spun cã toate celelalte fonduri care au fost dupã aceea create sunt sau nu sunt justificate.

Acesta este însã justificat pe plan internaþional ºi ar fi neplãcut, din nou, sã-l trimitem pe domnul ministru la plimbare sub o chestiune care este absolut proceduralã.

De fapt, unul din cei care au iniþiat acest proiect, domnul deputat Olteanu, l-a iniþiat pentru cã a fost ministru ºi era în cunoºtinþã de cauzã. Aºa cã trebuie sã þinem seama cã domnul ministru reprezintã efectiv ºi acest grup.

Aº ruga, domnilor colegi, sã nu mai gãsim tot felul de chichiþe ºi sã trecem sã facem o treabã serioasã pe care o reprezintã acest fond.

Uitaþi-vã ce se întâmplã zilele acestea în jurul nostru, care ne afecteazã imaginea þãrii, din nou, pentru cã nu înþelegem cã ecologia trebuie sã treacã pe primul loc între preocupãrile noastre.

Vã mulþumesc.

Dau cuvântul domnului senator Tocaci. Se pregãteºte domnul senator Bãraº.

Domnule preºedinte, dacã-mi permiteþi, eu vreau sã vorbesc la dezbaterile generale, nu pe procedurã.

Dacã suntem la dezbaterile generale vorbesc; dacã încã, mã rog, ne luptãm cu aspectele procedurale, aºtept sã ajungem, dacã vom ajunge, la dezbaterile generale.

Mulþumesc foarte mult, domnule senator. Dau cuvântul domnului senator Bãraº.

Deci n-am început dezbaterile generale?!

## Nu, nu, nu!

Se pregãteºte domnul senator Ilie, dupã domnul senator Bãraº.

## Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Iau cuvântul ºi la acest punct privind dezbaterile pe procedurã ºi îmi rezerv dreptul de a merge ºi la dezbateri generale.

Aº vrea sã arãt Ñ s-a pus problema aici Ñ cã fondurile care, mã rog, au existat pânã acum domnul primministru are în vedere sã fie desfiinþate. Ãsta nu este un

fond care sã afecteze venituri ale bugetului sau unele cheltuieli care urmeazã sã se facã de aici.

Este un fond pe care îl au toate þãrile ºi þãrile vecine. Eu cred cã neînfiinþarea acestui fond va afecta ºi intrarea noastrã în Uniunea Europeanã, faþã de ceea ce se întâmplã acum la Baia Mare.

Cu doi ani în urmã am luat în discuþie, la o declaraþie politicã, acest steril care se gãseºte acolo ºi care, în prezent, a afectat acest dezastru pe care îl cunoaºtem cu toþii ºi pe care nu este nevoie sã-l arãt eu în continuare.

Deci, oricare ar fi situaþia, necesitatea acestui fond este absolutã pentru þara noastrã în desfãºurarea activitãþii noastre ºi pe plan internaþional.

## Mulþumesc.

Dau cuvântul domnului senator Ilie, se pregãteºte domnul senator Apostolache.

## **Domnul Aurel Constantin Ilie:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Aºa dupã cum foarte bine a arãtat domnul senator Bleahu, în Legea mediului din anul 1992 acest fond a fost prevãzut. Datoritã analizelor pe care le-am fãcut în timpul guvernãrii Vãcãroiu, eu am fost cel care am fost împotrivã acestui fond ºi vã rog sã se menþioneze, în afarã de dezbaterile generale care vor avea loc Ñ în cazul în care vor avea loc Ñ cã datoritã politicii pe care a anunþat-o premierul Isãrescu, la ora actualã, aceste prevederi ale Legii Fondului de mediu trebuie sã fie însuºite de Guvern, nu de ministrul mediului. Pentru cã, prin prevederile legii, în afarã de faptul cã sunt afectate surse ale bugetului de stat, se construiesc instituþii noi în momentul în care premierul spune cã va restructura sistemul ministerelor. ªi vã rog, pentru cei care aþi studiat legea, sã vedeþi cã se construiesc ºi se pun bazele unor noi instituþii.

Deci, din acest punct de vedere, pe fond procedural, vã rugãm sã vinã iniþiatorii ºi sã vinã avizul Guvernului cã aceastã lege este însuºitã de Guvern.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Dau cuvântul domnului senator Apostolache ºi urmeazã domnul senator Ghiþiu, ultimul vorbitor pe probleme de procedurã.

Procedurã, domnule preºedinte de ºedinþã.

Vreau sã remarc din nou cã ne aflãm în afara regulamentului. Asemenea procedurã nu s-a acceptat la nici o ºedinþã a Senatului, lipsa iniþiatorului.

În al doilea rând, vreau sã atrag atenþia cã argumentele domnului ministru sunt nefondate. Dânsul s-a contrazis în tot ceea ce a spus. De pildã, a spus cã proiectul este rezultatul unei negocieri între proiectul Guvernului, iniþiativa Guvernului pe care a depus-o la Camera Deputaþilor, ºi cã acest proiect al Guvernului s-a întâlnit cu aceastã iniþiativã legislativã, fiind rezultatul unei negocieri. Deci dânsul vine acum ºi ne spune în plenul Senatului, dezinformând Senatul, cum, de altfel, stã în obiceiul multor guvernanþi, cã, din dorinþa de a grãbi procedurile, a acceptat aceastã idee, pentru cã asta ar fi însemnat sã treacã ºi prin Guvern.

Pãi cum aþi depus, domnule ministru, iniþiativa legislativã, proiectul de lege fãrã avizul Guvernului în Camera Deputaþilor?!

Deci de la bun început eu constat cã dumneavoastrã vorbiþi în nume personal ºi nu în numele Guvernului României, pentru cã, efectiv, la acest proiect la care lipseºte iniþiatorul nu avem punctul de vedere al Guvernului.

Vã mulþumesc.

Vã rog sã-mi permiteþi o intervenþie, domnule preºedinte.

La final, domnule ministru, ca sã epuizãm lista cu înscriºi, dupã care, bineînþeles, o sã vã dau cuvântul. Domnul senator Ghiþiu.

## Domnule preºedinte,

## Onorat Senat,

Constat cã iar depãºim irealitatea apropiatã pentru a intra în realitatea Senatului nostru pe care am constatat-o în ultimul timp.

La acest proiect, scrie foarte clar aici, la iniþiatori sunt trei deputaþi.

Eu am înþeles cã noi nu lucrãm în general dupã o logicã anormalã, lucrãm dupã o logicã inversatã.

Atunci când am discutat despre regulament ºi s-a arãtat cã anumite puncte, destul de multe, din regulament au fost declarate neconstituþionale de cãtre Curtea Constituþionalã, votul a fost împotriva evidenþei, iar regulamentul a rãmas în neconstituþional în acele pãrþi, pentru cã s-a spus, atunci, ”Trebuie sã respectãm regulamentul!Ò Astãzi, cu o logicã opusã celei de atunci, vine ºi ni se spune: ”Domnule, nu trebuie sã respectãm regulamentul pentru cãÉ. Ce ne mai încurcãm în atâtea regulamente?Ò De ce o datã ne încurcãm în regulamente ºi o datã nu ne încurcãm în regulamente?

V-am mai rugat de câteva ori, dacã vreþi sã fiþi respectaþi, dacã vrem sã fim respectaþi Ñ pentru cã sunt parte a acestui Senat Ñ haideþi sã avem o unitate de mãsurã egalã, haideþi sã respectãm ºi deciziile Curþii Constituþionale ºi regulamentul în ceea ce are el bun. La ºedinþe sã vinã din partea Guvernului numai miniºtri.

Nu numai atunci când ne supãrãm spunem: ”Sã vinã miniºtri!Ò Când cuiva sau altcuiva nu-i convine ceva spune: ”De ce vine un secretar, un director? Trebuie sã vinã ministru!Ò În rest, se acceptã.

Haideþi sã fim consecvenþi, sã fim coerenþi ºi sã lucrãm în felul acesta, pentru cã altfel, vã spun sincer, am senzaþia tot mai apãsãtoare cã îmi pierd timpul ºi mai bine mã duc sã fac altceva în timpul acesta, tot în politicã.

Nu vã opreºte nimeni!

Nu mã opreºte nimeni, mã opriþi dumneavoastrã cu modul în care lucraþi.

”Suntem pe procedurã, suntem în afara regulamentuluiÉÒ Ce mai avem atâta de discutat?!

Vã asigur, domnule senator, cã voi respecta întru totul Regulamentul în vigoare al Senatului.

ªtiu cã dumneavoastrã eraþi pe aceastã poziþie, dar am vãzut cã se iau niºte poziþiiÉ

Dau cuvântul ultimului înscris la cuvânt, domnul senator Bãdulescu.

## **Domnul Doru Laurian Bãdulescu:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegiÉ

Vã rog, puþinã liniºte, ca sã-l putem asculta pe colegul nostru!

## Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Tot în acest spirit doresc sã iau cuvântul ºi aº vrea sã reiterez ºi dorinþa noastrã de a se respecta regulamentul ºi în acest caz ºi a se proceda potrivit regulamentului, deoarece altfel am impresia Ñ ºi n-aº vrea sã rãmân cu aceastã impresie Ñ cã dumneavoastrã aþi instituit o atmosferã oarecum partinicã. Un reprezentant al partidului dumneavoastrã propune, dumneavoastrã aprobaþi.

ªi aº vrea sã mã refer nu numai la punctul acesta, ci ºi la faptul cã a fost amânatã de pe Ñ nu ºtiu, n-am fost de dimineaþã, îmi cer scuze pentru aceasta, dar mã pregãteam pentru discutarea proiectului privind Ordonanþa nr. 63/1998 referitor la energia electricã ºi termicã ºi sã constat cu surprindere cã ºi acesta a fost amânat la propunerea unui reprezentant al partidului dumneavoastrã, pãsuindu-l de prezenþa în plenul Senatului pentru a nu ºtiu câta oarã pe ministrul dumneavoastrã care conduce industria ºi comerþul.

Aceastã Ordonanþã de urgenþã nr. 63/1998, care prin proiectul de lege era aici, vreau sã spun cã este deosebit de importantã ºi deosebit de actualã ºi cred cã este cazul sã profitãm de acest prilej, ca sã facem o analizã a sectorului, pentru cã recunoaºtem o crizã energeticã pe care am dori cât mai repede sã o rezolvãm.

Argumentele puerile care s-au adus aici privind faptul cã mâine se discutã la Comisia economicã sã ºtiþi cã nu rezistã datoritã faptului cã ea a fost pe ordinea de zi a Comisiei economice sãptãmâna trecutã ºi tot reprezentanþii dumneavoastrã, ai Partidului Democrat, au fost cei care au amânat-o.

În consecinþã, domnule preºedinte, v-aº ruga douã lucruri. În primul rând, sã pãstraþi o atitudine echidistantã, aºa cum este normal sã aibã un preºedinte al Senatului în scaunul cãruia staþi acum, ºi, în al doilea rând, vã rog sã repunem în discuþie ca pe ordinea de zi de astãzi sã fie, aºa cum este scris ºi aici, proiectul de Lege privind Ordonanþa nr. 63/1998 privind energia electricã ºi termicã. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Mã simt obligat sã fac câteva precizãri la luarea dumneavoastrã de cuvânt.

Într-adevãr, cred cã nu aþi fost de la prima orã a lucrãrilor noastre. A fost o dezbatere destul de amplã asupra ordinii de zi, au fost fãcute modificãri privind înscrierea pe ordinea de zi, iar Ordonanþa nr. 63 se aflã la punctul 6 ºi nu a fost amânatã.

De asemenea, vreau sã vã aduc urmãtoarea precizare. Atâta timp cât voi fi la conducerea ºedinþei, sã fiþi convins cã sunt al tuturor celor 142 de senatori. Deci nu existã absolut nici un fel de înþelegere între colegul meu de partid, senatorul Haucã, ºi preºedintele de ºedinþã, senatorul Vasiliu. Deci vã rog sã fiþi convins de acest lucru.

În final, repet ce am mai spus: voi respecta întru totul Regulamentul Senatului. Domnul senator Brânzan.

## **Domnul Emilian Brânzan:**

Domnilor colegi, am impresia cã se discutã în afara regulamentului.

Eu am regulamentul în mânã ºi la art. 78 se face urmãtoarea precizare: ”Iniþiatorul proiectului ori al propunerii legislative sau, dupã caz, reprezentantul acestuia are dreptul sã ia cuvântul înainte de închiderea dezbaterilor generaleÒ.

Oare n-am aflat de aici, din poziþia colegilor, din discuþiile colegilor cã domnul ministru a fost, mã rog, numit ca reprezentant al iniþiatorilor?

Ce înþelegeþi dumneavoastrã prin reprezentant? Eu înþeleg prin reprezentant orice altã persoanã Ñ demnitar, bineînþeles, în cazul de faþã Ñ care vine sã susþinã acest proiect.

În opinia noastrã, reprezentantul poate sã fie domnul ministru atâta timp cât iniþiatorii au comunicat acest fapt. Eu consider cã este regulamentar.

Stimaþi colegi, închidem dezbaterile pe procedurã.

Doresc sã aflu ºi punctul de vedere al comisiei de specialitate ºi, în final, sã dãm cuvântul domnului ministru Tomescu, dupã care vã voi prezenta ºi punctul de vedere al preºedintelui de ºedinþã.

Aveþi cuvântul, domnule preºedinte Cârciumaru.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Discutãm în momentul de faþã propunerea legislativã a celor trei colegi deputaþi Ñ noi asta am discutat Ñ care

a fost discutatã în Camera Deputaþilor ºi în cadrul comisiei. Aceastã propunere legislativã am discutat-o.

Dacã domnul ministru îºi însuºeºte toateÉ, dar nicãieri în avizarea pe care am avut-o din partea preºedintelui SenatuluiÉ E vorba numai de propunere legislativã ºi nu este vizatã de nici un ministru, numai cei trei colegi, atât, iar, în rest, nu avem nici un fel de aprobare de la nici un ministru al Guvernului României.

ªtiu cã toate proiectele de lege trebuia sã aibã aprobarea de la miniºtri de resort. Or, aici, în aceastã propunere legislativã nu are nici un fel de aprobare de nicãieri.

Noi am fãcut raportul, avem raportul, dar raportul la propunerea legislativã Ñ încã o datã Ñ care a fost discutatã la Camera Deputaþilor ºi la care am modificat noi ce am putut în comisie.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc. Aveþi cuvântul, domnule ministru.

Domnule preºedinte, cu tot respectul, vreau sã-l întreb pe domnul preºedinte Cârciumaru dacã eu am fost prezent în comisia pe care o conduce la discutarea acestui proiect de lege.

Domnule ministru, aduceþi-vã aminte, dumneavoastrã aþi venit dupã ce am discutat noi ºi aþi venit Ñ uitaþi, am propunerile dumneavoastrã Ñ dupã ce am discutat noi aceastã propunere legislativãÉ observaþii ºi propuneri la proiectul de Lege privind Fondul de mediuÉ dupã ce am discutat, pentru cã dumneavoastrã aþi spus cã n-aþi fost de acord cu unele probleme discutate la Camera Deputaþilor.

În comisie, când am discutat, pe 24, nu aþi fost atunci. Aþi venit la a doua discuþie, dupã ce am discutat acest proiect de lege, cu propunerile respective ºi chiar v-am spus, sã vedem unde le mai bãgãm acum, propunerile dumneavoastrã.

Da, n-aº dori sã discutãm în contradictoriu.

Dacã domnul ministru Tomescu mai doreºte sã facã precizãri.

O singurã precizare, domnule preºedinte.

Nu am dezinformat Senatul României în legãturã cu demersurile care s-au fãcut pentru promovarea acestui proiect de lege ºi nici nu am de gând s-o fac.

Eu susþin o cauzã pe care o consider dreaptã ºi reafirm aici, în faþa Senatului României, cã România este singura þarã, din þãrile candidate, care nu are acest Fond de mediu ºi orice întârziere este pãguboasã pentru România, nu pentru mine.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Stimaþi colegi, haideþi sã terminãm dezbaterile pe procedurã. Este foarte clar cã ne aflãm în afara Regulamentului Senatului. Nici unul din cei trei iniþiatori nu se aflã pe banca rezervatã în acest scop.

Am discutat la telefon cu domnul deputat Ioan Oltean. Domnia sa va fi prezent joi de dimineaþã în plenul Senatului.

O sã fac propunerea Biroului permanent sã o treacã ca prioritate pe ordinea de zi. De asemenea, voi solicita Executivului sã-ºi prezinte punctul de vedere asupra prezentului proiect de lege.

Nu am ce supune votului întrucât suntem în afara Regulamentului Senatului.

## **Domnul Frunda Gyšrgy**

**:**

Procedurã, domnule preºedinte, procedurã!

În aceste condiþii, stimaþi colegi, trecem la punctul urmãtor.

Aveþi cuvântul pe procedurã.

Am discutat pe procedurã, domnuleÉ

Care?

## **Domnul Nistor Bãdiceanu:**

...pentru cã aceastã iniþiativã legislativã, dupã câte ºtiu, a trecut deja prin una din Camere. Deci, din partea Guvernului, trebuia sã aibã atunci avizul favorabil sau nu. Deci suntem în a doua Camerã, nu suntem la prima dezbatere. Aceasta pe de o parte.

Pe de altã parte, aº fi vrut sã atrag atenþia opoziþiei sã fie puþin mai consecventã. Sãptãmâna trecutã se dãdea de toþi pereþii, cã, vezi Doamne, nu putem discuta un proiect de lege fãrã reprezentantul Guvernului aici ºi dacã nu avem... cã-l putem discuta fãrã domnul Mureºan ºi fãrã ceilalþi reprezentanþi ai agriculturii, când era vorba de o anumitã lege. Astãzi, când este vorba de o altã lege care, vezi Doamne, ne-ar facilita intrarea în Europa, ceea ce nu se vrea ºi nu vor sã spunã direct, nu se poate discuta în prezenþa delegatului iniþiatorilor.

## **Domnul Frunda Gyšrgy**

**:**

## Replicã!

Da, aveþi dreptul la replicã, domnule senator. Vã rog. Domnul senator Frunda.

Procedura abia începe, domnule senatorÉ

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Stimaþi colegi,

Art. 76 din Regulamentul Senatului spune cã dezbaterea generalã a proiectului sau a propunerii legislative este precedatã de prezentarea de cãtre iniþiator sau, dupã caz, de reprezentantul acestuia a motivelor care au condus la promovarea proiectului.

Aceasta este o iniþiativã a trei deputaþi. Unul dintre ei sau reprezentantul lor trebuie sã fie prezent la discutarea acestei iniþiative.

În plus, Guvernul trebuie sã-ºi spunã punctul de vedere, pentru cã aceastã iniþiativã are repercusiuni directe asupra bugetului de stat ºi abia atunci când vom avea aceste elemente vom putea discuta în plen ºi vom putea hotãrî asupra acestei iniþiative.

De aceea, fiind de acord cu propunerea dumneavoastrã, daþi-mi voie sã o subamendez în sensul ca Biroul permanent sã trimitã o adresã iniþiatorilor ca sã-i informeze despre dezbaterea care a avut loc azi, sã-i invite pentru ºedinþa viitoare ºi aceasta sã se întâmple abia dupã ce Guvernul se va pronunþa asupra repercusiunilor financiare pe care aceastã iniþiativã le va avea. Vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc foarte mult, domnule senator.

##

Domnule senator Bãdiceanu, eu cred cã am terminat. Pierdem timpulÉ

Vã rog, poftiþi.

Cu tot respectul pe care i-l port domnului coleg Frunda, o parte din argumentaþie nu-i corectã.

Vã mulþumesc mult.

Deci, în parte, sunt de acord cu susþinerea domnului senator Bãdiceanu. Indubitabil, trebuie sã fim în Europa ºi eu vã aºtept sã mã ajungeþi acolo ne vedem la Strasbourg, etajul 5, camera 5.402! Sper sã se întâmple acest lucru cât mai repede.

În ceea ce priveºte însã iniþiatorii, domnul senator nu are dreptate, pentru cã, potrivit Constituþiei ºi Regulamentului celor douã Camere, acestea sunt egale în grad. Iniþiatorii trebuie sã participe la dezbaterea ambelor Camere, trebuie sã-ºi prezinte motivaþia în ambele Camere, nemaivorbind de faptul cã acea Camerã care discutã a doua iniþiativã legislativã discutã forma adoptatã de prima Camerã, deci trebuie iniþiatorii sã fie de acord sau sã nu fie de acord cu varianta ajunsã la Senat.

De aceea, eu cred cã numai ne-am completat unul pe celãlalt ºi îmi pãstrez propunerea ca iniþiatorii sã fie invitaþi.

Da. Vã mulþumesc.

Înainte de a da cuvântul domnului senator Solcanu, trebuie sã fac douã precizãri.

Nu putem dezbate joi, întrucât joi este convocatã ºedinþa comunã a celor douã Camere, deci pentru marþea viitoare, pe primul punct la ordinea de zi.

De asemenea, sã cer scuze domnului senator Bãdiceanu... Bãdulescu Ñ îmi cer scuze Ñ am omis faptul cã, într-adevãr, a existat o propunere de amânare a dezbaterii Ordonanþei Guvernului nr. 63/1998.

În rest, îmi menþin punctele de vedere ºi, încã o datã, îmi cer scuze pentru omisiunea fãcutã la punctul 6. Domnul senator Solcanu.

Domnule preºedinte, daþi-mi voie sã-mi exprim satisfacþia faþã de poziþia absolut corectã, regulamentarã pe care aþi adoptat-o ºi vã felicit pentru asemenea poziþie.

Sunt cu totul de acord cu cele spuse de distinsul senator Frunda, pentru cã este absolut regulamentar ºi logic ceea ce afirmã Domnia sa, inclusiv la replica pe care i-a dat-o colegului senator Bãdiceanu.

Am luat cuvântul însã pentru a îi rãspunde distinsului jurist ºi senator Bãdiceanu cã grupul nostru parlamentar, opoziþia, este, pe fond, pentru adoptarea acestui proiect de lege. Problema este, însã, dupã cum bine s-a observat, de procedurã ºi este decizia pe care aþi luat-o.

În al doilea rând, în ceea ce priveºte fondul chestiunii pe care îl vom aborda la timpul potrivit, acest proiect de lege instituie noi forme, noi instituþii, ceea ce va duce, în mod cert, la o suplimentare bugetarã, ceea ce este împotriva directivei pe care primul-ministru al României a arãtat-o.

În consecinþã, distinsul coleg Bãdiceanu nu a avut dreptate.

Vã mulþumesc. Domnul senator Bãdulescu, vã rog.

Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Eu apreciez poziþia dumneavoastrã ºi accept faptul cã aþi omis cã la prima orã s-a discutat amânarea proiectului de Lege privind Ordonanþa nr. 63 ºi credeþi-mã cã vreau sã vã susþin în poziþia în care sunteþi, de preºedinte de ºedinþã, însã, în acelaºi timp, v-aº ruga sã aveþi în vedere faptul cã dacã nu acum supunem analizei aceastã Ordonanþã privind energia electricã ºi termicã, acum când sistemul energetic este în situaþia precarã în care se aflã acum, când avem probleme sociale din lipsa cãldurii în locuinþe ºi a gazelor la presiunea care este necesarã, atunci când sã-l discutãm?! Peste douã luni nu va mai fi cazul.

De aceea, vã rog sã aveþi în vedere argumentele de alt ordin pe care le aduc ºi sigur cã nu o sã mai forþez propunerea privind repunerea la vot a acestui proiect de lege, pentru cã ar însemna ca eu sã vã cer încãlcarea regulamentului prin faptul cã a fost deja aprobat. Or, acest lucru nu-mi stã în fire ºi nici nouã, Grupului P.D.S.R.

Mulþumesc.

Vã mulþumesc pentru înþelegere, domnule senator, ºi o sã am rugãmintea la comisia sesizatã în fond ca mâine sã treacã la dezbaterea acestei ordonanþe în aºa fel încât sã o putem promova pe ordinea de zi poate chiar în cursul sãptãmânii viitoare.

Stimaþi colegi, trecem la punctul urmãtor de pe ordinea de zi: continuarea dezbaterilor proiectului de Lege privind privatizarea societãþilor comerciale ce deþin în administrare terenuri agricole sau terenuri aflate permanent sub luciu de apã.

Invit iniþiatorul ºi comisia de specialitate.

Din partea Grupului U.D.M.R., avem o problemã pe care nu putem s-o soluþionãm în timpul ºedinþei, ºi anume, aºa cum se poate constata ºi la votul pentru ordinea de zi, grupul nostru parlamentar, în totalitate, a avut o altã opinie decât mulþi dintre domnii colegi.

Probabil cã trebuie sã ne gândim ºi noi sã facem o analizã asupra acelei filozofii care pe dânºii i-a condus la o altã concluzie, ºi anume, cã am putea continua discuþia acestei legi fãrã a fi lãmurite problemele care sunt în art. 3, 4 ºi 18.

În filozofia noastrã, aceste articole nu constituie puncte care se pot ocoli. În toatã construcþia legii, aºa cum am gândit-o noi, aºa cum a rezultat din analiza noastrã, aceste articole trebuie clarificate înainte de a trece mai departe.

Se poate sã fi greºit noi în analiza noastrã, dar pentru aceasta, noi Ñ conform regulamentului Ñ trebuie sã vã rugãm ºi sã cerem înþelegerea plenului: avem nevoie de o consultare în grup.

Urmare a acestei consultãri în care presupun cã o sã fim operativi ºi în maxim 40 de minute am putea sã lãmurim Ñ 30 de minute chiar Ñ, dupã aceea cred Ñ ºi aceasta nu mai pot solicita decât sã vã rog ºi sã rog pe ceilalþi lideri ai grupurilor parlamentare cã e bine sã avem ºi o consultare între lideri.

Aceasta este de fapt situaþia în care ne aflãm. Noi dorim sã contribuim efectiv, constructiv la elaborarea acestei legi ºi nu dorim sã luãm niºte decizii forþaþi de moment, atunci când tot grupul nostru parlamentar, dupã o analizã riguroasã, a ajuns la o altã concluzie decât cea în care ne aflãm acum.

Respectãm, sigur, votul dat de majoritate, dar regulamentul ne permite, ºi vã rog sã aplicaþi aceastã prevedere a regulamentului, sã recurgem la o consultare în grupul nostru parlamentar.

Vã solicit, domnilor lideri, sã vã alãturaþi ºi la rugãmintea ca, dupã consultarea în Grupul parlamentar al U.D.M.R., sã avem ºi o discuþie între liderii grupurilor parlamentare.

Mulþumesc.

Da, vã mulþumesc, domnule senator. Este o procedurã regulamentarã.

Deci, am reþinut faptul cã s-au solicitat 30 de minute pentru consultãri, în cadrul Grupului parlamentar al U.D.M.R., urmând ca, dupã cele 30 de minute, sã aibã loc o întâlnire între liderii grupurilor parlamentare preþ de 15 minute. Sunt suficiente?

Stimaþi colegi, pentru 45 de minute, vã rog, consultãri în grupuri, dupã care consultarea liderilor grupurilor parlamentare.

Doamnelor ºi domnilor colegi, reluãm lucrãrile.

Îi rog pe domnii secretari ai Senatului, domnul senator Alexandru Ioan Mortun ºi domnul senator Ioan Mircea Popa, sã pofteascã la lucrãri. Invit Grupul parlamentar al U.D.M.R. în salã. Stimaþi colegi, facem un apel nominal, pentru cã, în momentul de faþã, nu avem cvorumul de 72 de colegi senatori.

|**Domnul Mircea Ioan Popa:**|| |---|---| |Achim George|Ñ prezent;| |Aichimoaie Ionel|Ñ prezent;| |Alexandru Nicolae|Ñ prezent;| |Apostolache Victor|Ñ prezent;| |Ardelean Ioan|Ñ absent;| |Avarvarei Ioan|Ñ absent;| |Avram Gheorghe|Ñ prezent;| |Badea Dumitru|Ñ prezent;| |Badea Nelu|Ñ absent;| |Bãdiceanu Nistor|Ñ prezent;| |Bãdulescu Doru Laurian|Ñ prezent;| |Bãlãnescu Mihail|Ñ prezent;| |Bãraº Ioan|Ñ prezent;| |Blaga Vasile|Ñ absent;| |Bleahu Marcian-David|Ñ absent;| |Blejan Constantin|Ñ prezent;| |Bogdan Florin|Ñ prezent;| |Boiangiu Cornel|Ñ prezent;| |Boilã Matei|Ñ prezent;| |Bold Ion|Ñ prezent;| |Brânzan Emilian|Ñ prezent;| |Bucur Corneliu Ioan|Ñ prezent;| |Bunduc Gheorghe|Ñ prezent;| |Burghelea Ioan|Ñ absent;| |Burtea Marcu|Ñ prezent;| |Buruianã Florin|Ñ prezent;| |Caraman Petru|Ñ prezent;| |Cataramã Viorel|Ñ absent;| |Cãncescu Aristotel Adrian|Ñ absent;| |Câmpean Teodor|Ñ prezent;| |Cârciumaru Ion|Ñ prezent;| |Cerveni Niculae|Ñ absent;| |Chiriacescu Sergiu|Ñ prezent;| |Ciurtin Costicã|Ñ prezent;| |Clonaru Victor|Ñ prezent;| |Cotarcea Haralambie|Ñ absent;| |Cozmâncã Octav|Ñ absent;| |Crecan Augustin|Ñ prezent;| |Creþu Ioan|Ñ prezent;| |Csap— Iosif|Ñ prezent;| |Dide Nicolae|Ñ prezent;| |Dima Emil|Ñ prezent;| |Dobrescu Rãsvan|Ñ prezent;| |Dobrescu Vasile|Ñ absent;| |Drãgulescu Iosif ªtefan|Ñ prezent;| |Dumitraºcu Gheorghe|Ñ prezent;| |Dumitrescu Cristian Sorin|Ñ prezent;| |Dumitrescu Ticu Constantin|Ñ absent;| |Eckstein-Kov‡cs PŽter|Ñ absent;| |Fãniþã Triþã|Ñ prezent;| |Feldman Radu Alexandru|Ñ prezent;| |Frunda Gyšrgy|Ñ absent;| |Fuior Victor|Ñ prezent;| |Gabrielescu Valentin Corneliu|Ñ absent;| |Gaita Doru|Ñ absent;| |Gavaliugov Corneliu Dorin|Ñ absent;| |Gãvãnescu Vicenþiu|Ñ prezent;|

Gheorghiu Costel Ñ prezent; Gherman Oliviu Ñ prezent; Ghiþiu Paul Ñ absent; Glodean Voicu Valentin Ñ absent; Hajdœ MenyhŽrt G‡bor Ñ absent; Hauca Teodor Ñ prezent; Huidu Dumitru Ñ absent; Ilie Aurel Constantin Ñ absent; Ilie ªtefan Ñ prezent; Iliescu Ion Ñ absent; Ion Vasile Ñ prezent; Ionescu Cazimir Benedict Ñ prezent; Ionescu-Quintus Mircea Ñ absent; Juravlea Petru Ñ prezent; Lãzãrescu Dan Amedeu Ñ prezent; Lšrinczi Iuliu Ñ absent; Maior Liviu Ñ absent; Marcu Ion Ñ absent; Marin Dan Stelian Ñ prezent; Marinescu Voinea Bogdan Ñ absent; Mark— BŽla Ñ absent; Matetovici Mihai Ñ prezent; Meleºcanu Teodor Viorel Ñ absent; Mînzînã Ion Ñ absent; Moisin Ioan Ñ prezent; Mortun Alexandru Ioan Ñ prezent; MŸller Constantin Ñ prezent; NŽmeth Csaba Ñ absent; Nicolaescu Sergiu Ñ absent; Nicolai Marin Ñ prezent; Ninosu Petre Ñ absent; Oprea Andreiu Ñ prezent; Opriº Octavian Ñ absent; Paleologu Alexandru Ñ absent; Panã Viorel Marian Ñ absent; Paºca Liviu Titus Ñ prezent; Pãcuraru Paul Ñ absent; Pãtru Nicolae Ñ prezent; Pãvãlaºcu Gheorghe Ñ prezent; Petrescu Mihai Ñ prezent; Plãticã-Vidovici Ilie Ñ absent; Pop Ioan Sabin Ñ prezent; Pop Stelian Alexandru Ñ prezent; Popa Mircea Ioan Ñ prezent; Popa Virgil Ñ prezent; Popescu Dan Mircea Ñ prezent; Popescu Virgil Ñ prezent; Popovici Alexandru Ñ absent; Prahase Ioan Mircea Ñ prezent; Preda Elena Ñ prezentã; Preda Florea Ñ prezent; Predescu Ion Ñ prezent; Predilã Marin Ñ prezent; Prisãcaru Ghiorghi Ñ prezent; Pruteanu George-Mihail Ñ absent; Pusk‡s Valentin-Zolt‡n Ñ absent; Roman Petre Ñ absent; Sava Constantin Ñ prezent; Sãndulescu ªerban Ñ absent; Secrieru Dinu Ñ prezent; Seres DŽnes Ñ prezent; Sersea Nicolae Ñ prezent; Solcanu Ion Ñ absent; |Spineanu Ulm Nicolae|Ñ absent;| |---|---| |Stãnoiu Mihaela-Rodica<br>Szab— K‡roly-Ferenc<br>ªtefan Viorel<br>ªtireanu Octavian|Ñ absentã;<br>Ñ prezent;<br>Ñ absent;<br>Ñ absent;| |Tambozi Justin<br>Tãrãcilã Doru Ioan<br>Timofte Alexandru-Radu<br>Tocaci Emil<br>Tudor Corneliu Vadim<br>Turianu Corneliu|Ñ absent;<br>Ñ absent;<br>Ñ prezent;<br>Ñ prezent;<br>Ñ absent;<br>Ñ absent;| |Ulici Laurenþiu<br>Ungureanu Vasile<br>Vasile Radu|Ñ absent;<br>Ñ prezent;<br>Ñ prezent;| |Vasiliu Constantin Dan|Ñ prezent;| |Vasiliu Eugen|Ñ prezent;| |Vãcaru Vasile|Ñ absent;| |Vãcãroiu Nicolae|Ñ absent;| |Verest—y Attila|Ñ prezent;| |Vladislav Tiberiu|Ñ prezent;| |Vornicu Sorin Adrian|Ñ prezent;| |Vosganian Varujan<br>Zavici Nicolae|Ñ absent;<br>Ñ prezent.|

Mulþumesc, domnule senator.

Domnul senator George Achim, dar înainte vreau sã anunþ cã în salã sunt prezenþi 85 de colegi senatori.

## Domnule preºedinte,

Grupul nostru împãrtãºeºte opinia colegilor de la U.D.M.R., pe care a expus-o domnul senator Verest—y, ºi considerãm cã art. 3, art. 4 ºi art. 18, prin implicaþiile ºi prin repercusiunile lor asupra tuturor celorlalte articole din lege, sunt fundamentale ºi nu putem trece la discutarea în ansamblu a legii fãrã dezbaterea în comisie a acestor articole. Altminteri, ar fi o dezbatere fastidioasã ºi am lucra de pomanã.

De aceea, mã alãtur ºi eu cererii domnului senator Verest—y ca aceastã dezbatere sã aibã loc mâine în Comisia pentru agriculturã, în prezenþa ministrului agriculturii, iar dezbaterea pe fond a legii sã fie amânatã pentru sãptãmâna viitoare.

Da, mulþumesc.

Are cuvântul domnul senator Victor Apostolache.

## Mulþumesc.

Pânã aflãm rezultatul, am rugãmintea ca preºedintele Grupului parlamentar al U.D.M.R. sã prezinte plenului Senatului concluzia la care a ajuns, în urma dezbaterilor din grup.

## Domnule preºedinte, Onorat Senat,

Sigur cã putem avea pãreri diferite despre posibilitatea sau oportunitatea continuãrii discuþiilor pe marginea articolelor care vin. În urma consultãrii din grup ºi cu câþiva lideri din acest Senat Ñ unii Ñ, am ajuns la concluzia Ñ ºi, probabil, o sã opineze ºi colegii Ñ cã discuþia, în continuare, trebuie sã fie precedatã de o lãmurire a problemelor de fond a ce anume are acea viitoare administrare a acestor domenii, sau Agenþia Naþionalã, depinde care va fi denumirea finalã acceptatã de Senat. În optica noastrã, tot ceea ce urmeazã este condiþionat de lãmurirea fondului problemei, ºi anume, conþinutul articolelor 3[1] , 3[2] , 4.

Deci noi am solicita ºi am luat legãtura cu domnul ministru Mureºan ca, mâine dimineaþã, domnul ministru sã fie prezent la dezbaterea din comisie. Dânsul a fost de acord cu acest lucru, ca sã fie lãmurite aceste probleme, punct cu punct, astfel încât tot corpul legii sã poatã sã fie discutat, judecat de toþi domnii senatori, într-o logicã fireascã a construcþiei unei legi.

Deci, opinia noastrã ºi opinia unor grupuri parlamentare din Senat este cã am putea continua dezbaterea pe marginea acestei legi, dupã ce comisiile lãmuresc aceste probleme, mâine dimineaþã, în prezenþa domnului ministru, care Ñ încã o datã, accentuez Ñ ºi-a luat angajamentul cã va fi prezent la dezbaterea din comisie.

Aceasta era, de fapt, cererea noastrã, susþinutã de unele grupuri parlamentare ºi probabil cã nu este susþinutã de alte grupuri parlamentare. Urmeazã sã luãm o decizie în comun.

Mulþumesc.

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

Eu mã aºteptam ca domnul lider al Grupului parlamentar al U.D.M.R. sã spunã cinstit cã doresc sã boicoteze aceastã ºedinþã, pentru cã pauza de consultãri s-a cerut pentru a discuta problemele pe care le avem la ordinea de zi, nicidecum sã trimitem pe ministrul agriculturii în comisii, în niºte comisii care au dezbãtut ºi în sesiunea extraordinarã, ºi în alte douã luni de sesiune ordinarã toate aceste probleme. Noi nu mai avem ce lãmuri cu domnul ministru al agriculturii. Dânsul nu s-a lãmurit nici cu Tucã, asearã. Apãi, cu noi, ce ar mai putea sã lãmureascã, dupã ce am avut surpriza sã vedem asearã cã dânsul nu are decât o casetã, pe care o pune continuu.

Dar vreau sã vã remarc un singur lucru, cã se doreºte ca, în continuare, aceastã ordonanþã sã producã efecte, efecte pe care le produce ºi aduce, practic, o bulversare a întregii lumi a satelor, lucruri semnalate peste tot, în teritoriu. ªi am impresia cã colegii de la U.D.M.R. chiar îºi doresc lucrul acesta. Nu înþeleg ce se întâmplã cu cei de la P.N.Þ.C.D., sã doreascã o asemenea situaþie în lumea satelor, pentru cã, efectiv, Legea ”LupuÒ nu mai este pusã în aplicare, întrucât acelaºi ministru, în euforia care l-a cuprins cã reformeazã agricultura, cu lege sau fãrã lege, a trecut la aplicarea în teritoriu a Hotãrârii de Guvern nr. 1.010, prin care concesioneazã suprafeþe de teren aparþinând proprietarilor care ar trebui sã le primeascã dupã Legea nr. 1/2000.

Deci, practic, se pare cã se doreºte sã se ajungã într-o situaþie fãrã ieºire. Ba, mai mult, sã se privatizeze, exact cum a spus domnul ministru, cu lege sau fãrã lege. Lucrul acesta îl face! S-au vândut pânã acum 153 de caiete de sarcini, s-au concesionat peste 30.000 de hectare de teren, fãrã lege, pentru cã în ordonanþã este scris clar cã trebuie sã se înfiinþeze aceastã agenþie, care are atribuþii în concesionare. Ca atare, constat cã puterea de astãzi dã gir fãrãdelegilor domnului ministru al agriculturii.

De aceea, repet, ceea ce am spus la început, domnule preºedinte de ºedinþã, cã trebuie sã se sesizeze Biroul permanent, pentru a pune capãt jafului care se produce în agriculturã, sub conducerea acestui ministru þãrãnist, care confundã averea Domniei sale cu averea statului.

Mulþumesc.

Domnule preºedinte, am fost nominalizat. Neexistând un alt lider al U.D.M.R. prezent în salã, consider cã îmi revine dreptul de a cere onoratului antevorbitor sã îºi retragã insinuãrile conform cãror aº fi necinstit. Pentru cã dânsul are dreptul sã facã ce calificative doreºte, la adresa oricãrui ministru, a oricãrui minister, chiar a Guvernului, a primului-ministru. Este deschisã calea oratoricã pentru dânsul, oricând, fãrã limitã de timp, dar pânã la U.D.M.R. pânã la a califica U.D.M.R. de practici necinstite. Pânã aici!

Vã rog sã atrageþi atenþia colegului. Eu nu am fãcut procese de intenþie.

Domnule senator, dacã îmi permiteþi. Vã rog! În primul rând, vã atrag atenþia dumneavoastrã cã eu dau, de la acest pupitru, cuvântul oricãrui coleg care îl solicitã.

Vã rog! Am solicitat cuvântul, pentru cã am fost lezat nu numai eu, ci tot Grupul parlamentar al U.D.M.R..

Vi-l ofeream. Vi-l ofeream, dupã ce ceilalþi colegi înscriºi...

Bine. O sã vã cer cuvântul dupã, ca sã lãmurim aceastã problemã, pe îndelete, pe amãnunt.

Este în ordine.

Are cuvântul domnul senator Oliviu Gherman.

## Domnule preºedinte,

Eu nu aº vrea sã intru în dezbaterea fondului problemei. Eu aº reveni asupra unui fapt banal. În deschiderea lucrãrilor, eu am solicitat plenului Senatului sã se continue dezbaterea de la art. 5, pânã la sfârºit, cu excepþia art. 18. În aceastã situaþie, domnul senator Csap— a spus cã nu este de acord ºi a prezentat punctul de vedere al Domniei sale. Plenul, în deplinã cunoºtinþã de cauzã, a votat exact solicitarea de a se face continuarea dezbaterilor în aceastã privinþã. Incontestabil, ºi astãzi-dimineaþã, grupul parlamentar Ñ nu vreau sã spun un anumit grup Ñ orice grup parlamentar avea dreptul sã argumenteze

cã nu se poate. ªi atunci Senatul decidea dacã da sau nu. Aceasta este o etapã depãºitã.

Noi am stabilit, prin vot, cã se continuã. Prin urmare, aprecieri de acest gen sunt tardive, faþã de regulament ºi faþã de votul acordat.

Domnule preºedinte, desigur, în desfãºurarea unei proceduri legislative, cineva poate sã constate cã ceva nu s-a întâmplat la timpul potrivit. Aceasta este o chestiune personalã. În aceastã privinþã, vreau sã precizez: lucrurile au fost deliberate, au fost decise de Senat prin vot, nu mai avem dreptul, procedural, sã reluãm aceastã chestiune. Oricare grup parlamentar poate sã spunã, sau în nume propriu al unui senator, cã în articolul cutare are o altã opinie. Aceasta este o altã chestiune. Dar de datã ce s-a decis, prin vot, cã lucrãrile se pot continua, domnule preºedinte, nu mai avem ce comenta, deoarece existã un vot efectiv al Senatului. Dacã se hotãrãºte altceva, vã mãrturisesc, ajung la concluzia dramaticã, ºi anume, cã în Senat se poate întâmpla orice. Vã mulþumesc.

Da, mulþumesc, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Popa Virgil.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Eu vreau sã formulez aici o nedumerire la nedumerirea colegului de la U.D.M.R. Înainte însã de a formula aceastã nedumerire, sub forma unor întrebãri, aº dori sã îl rog ca sã formuleze sub alt ton anumite nemulþumiri faþã de unele luãri de cuvânt, pentru cã nu am ajuns sã fim traºi de urechi, chiar aºa, în plenul Senatului.

ªi acum, întrebãrile:

Pânã când se doreºte a se tot tergiversa discuþia acestui proiect de lege, pentru ca Domniile lor sã se lãmureascã asupra fondului problemei acestui proiect de lege?

ªi a doua chestiune, aº vrea sã fie sincer ºi sã spunã: cam ce nu s-a rezolvat, din efectele ordonanþei care a fost lansatã de ministrul agriculturii ºi alimentaþiei, Ioan Mureºan, în aspiraþiile ºi interesele Domniilor lor? Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Constantin Blejan.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor senatori,

Vreau sã precizez în numele Grupului parlamentar al P.N.L. care este poziþia noastrã în legãturã cu discutarea acestei legi.

Noi, conform cu ceea ce am stabilit înainte... Ñ s-a cerut pauzã pentru precizarea în grupuri a poziþiei asupra acestui proiect de lege. S-a discutat acest lucru în grupuri, am avut o discuþie cu liderii de grup, în care s-a adus la cunoºtinþã care sunt poziþiile grupurilor respective. Grupul parlamentar al P.N.L. vine ºi susþine poziþia amintitã de cãtre Grupul parlamentar al P.N.Þ.C.D. de cãtre U.D.M.R., în sensul de amânare pentru o datã ulterioarã a acestui proiect de lege. Sub nici o formã, Grupul parlamentar al P.N.L. nu vrea sã tergiverseze discutarea acestei legi, dar argumentele care s-au adus înainte sunt suficiente pentru a cere aceastã amânare. Joia trecutã, s-a cerut ca o serie de articole sã fie trimise la comisie. Este normal ca aceste articole sã fie discutate în comisii, este normal ca ministrul sã vinã, sã participe la discutarea acestor articole ºi noi trebuie sã ºtim care este poziþia nouã a comisiei ºi poziþia Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei. Este normal sã avem aceste poziþii, pentru ca sã putem trece la discutarea ulterioarã a celorlalte articole.

Deci, pentru acest motiv, noi cerem sã se amâne discutarea acestui proiect de lege. Subliniez încã o datã, nu suntem împotriva discutãrii în plen a acestui proiect de lege, ci numai pentru amânarea, ca sã vedem care este poziþia comisiei, care va avea ºedinþã mâine.

Cum prea bine a spus ”tovarãºulÒ Verest—y...

Da. Mulþumesc foarte mult.

Dau cuvântul domnului senator Oprea Andreiu.

Sã nu uitãm un lucru, totuºi, stimaþi colegi. Noi, de dimineaþã, am dat un vot pentru ordinea de zi ºi s-a acceptat o propunere a unui coleg senator de a continua dezbaterile pe proiectul de lege, lãsând cele douã comisii sã se pronunþe asupra articolelor aflate în divergenþã. Este vorba de art. 3[1] , art. 3[2] , art. 4 ºi art. 18.

Eu îmi fac datoria ºi ofer cuvântul tuturor colegilor care vor sã îºi exprime un punct de vedere. Aveþi cuvântul, domnule senator.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor colegi,

În special dumneavoastrã mã adresez, domnule preºedinte de ºedinþã, ºi vã rog sã constataþi un fapt: discuþiile pe acest proiect de lege sunt, practic, blocate ºi se blocheazã efectiv activitatea Parlamentului, respectiv a Senatului.

Vã propun sã trecem ºi sã dezbatem alte proiecte de lege care sunt pe ordinea de zi. Aveþi aceastã ordine de zi în faþã, are 21 de proiecte de legi. Eu nu pot sã înþeleg ºi nu pot sã fiu de acord cã un proiect de lege este mai important decât altul, din cele care sunt ºi figureazã pe ordinea de zi.

Deci, încã o datã, vã rog sã constataþi acest fapt, care cred cã nu mai trebuie sã fie explicat nimãnui, cã discuþiile sunt blocate, au avut loc consultãri între grupurile parlamentare, fãrã rezultat, ºi, drept urmare, vã rog sã treceþi, sã trecem, de fapt, la dezbaterea altor proiecte de legi de pe ordinea de zi. Nu trebuie sã vã reiterez un fapt, ºi anume, imaginea noastrã, ca legislatori. Parlamentul este recunoscut ca o instituþie în care se trage de timp. Deci sã dovedim cã nu este aºa ºi sã trecem sã dezbatem acele proiecte de lege care sunt pe ordinea de zi.

Vã mulþumesc.

Din respect pentru toþi colegii senatori, eu nu pot sã trec peste un vot exprimat în plenul Senatului. A fost o majoritate, care ºi-a dat acordul ºi mã supun voinþei plenului Senatului.

Dau cuvântul domnului senator Rãsvan Dobrescu. Se pregãteºte domnul senator Ionel Aichimoaie.

Domnilor senatori, eu ºtiu cã, în dezbaterea acestei legi, intervin niºte interese politice ºi economice deosebit de mari ºi de contradictorii. Deosebit de contradictorii, ºi dintr-o parte, ºi din cealaltã. De aceea, eu aº vrea sã vã prezint un punct de vedere care este poziþia mea personalã, care nu este legatã de nici un fel de interese. Este legatã numai de interesul de a adopta o lege bunã ºi cât mai repede cu putinþã.

Au fost retrimise la comisie anumite texte: art. 3 ºi aºa mai departe. Prin acele texte se vor adopta anumite soluþii care influenþeazã, care comandã, spunem noi, în tehnica noastrã legislativã, soluþiile din articolele ulterioare. Dacã noi vom continua sã dezbatem astãzi legea, celelalte texte ale legii, care nu au fost trimise la comisie, ...vom adopta anumite soluþii. Aceste soluþii s-ar putea sã vinã în contradicþie cu soluþiile care se vor adopta mâine la comisie ºi, atunci, vom fi în prezenþa unei legi cu soluþii contradictorii. Este lucrul care trebuie evitat cel mai mult. Ar fi o lege proastã, o lege cu soluþii contradictorii, o lege care ar genera nu dificultãþi, ci imposibilitãþi în faza ei de aplicare. De aceea, singura soluþie pe care eu o consider logicã ºi, ca sã nu stârnesc proteste, spun, în logica mea, este aceastã soluþie, care a fost propusã de cãtre domnul senator Achim, ca mâine sã se dezbatã, deci, noi sã nu continuãm dezbaterea legii în plen astãzi, atâta timp cât comisia nu ne prezintã raportul sãu suplimentar. Dupã care, în plen, va trebui sã se procedeze în urmãtoarea ordine: mai întâi sã se dezbatã articolele în ordinea lor succesivã, începând cu art. 3, deci, acelea care sunt trimise la comisie, dupã care sã luãm articolele în ordinea numerotãrii lor, pentru cã soluþiile ulterioare sunt comandate de soluþiile care vor fi adoptate la aceste articole, care în momentul de faþã sunt retrimise la comisie.

În felul acesta vom putea sã adoptãm mai repede legea, decât în situaþia în care am purcede acum la continuarea dezbaterilor în plen.

Pentru cã, dacã vom purcede acum la continuarea dezbaterilor în plen, ne vom putea confrunta cu urmãtoarea situaþie: noi sã adoptãm acum anumite soluþii, în comisie, ºi, dupã aceea, în plen, la articolele trimise la comisie, sã se adopte alte soluþii, cele douã categorii de soluþii sã intre în contradicþie unele cu altele, dupã care, tot în plen, sã reluãm, sau cu o eventualã retrimitere la comisie, sã reluãm în dezbatere toatã legea, pentru ca sã facem o lege cumsecade..., ºi nu am reuºi altceva, decât sã întârziem ºi mai mult aceastã lege. Eu vã rog sã apreciaþi cã soluþia pentru a se adopta o lege bunã ºi ca aceastã lege bunã sã fie adoptatã cât mai rapid este ca noi sã nu continuãm astãzi dezbaterile în plen ºi sã reluãm, aºa cum v-am propus, dupã ce comisia se va pronunþa ºi dupã ce plenul va lua în dezbatere, mai întâi, articolele retrimise la comisie.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc, domnule senator. Are cuvântul domnul senator Ionel Aichimoaie.

## **Domnul Oliviu Gherman**

**:**

Procedurã, domnule preºedinte!

Procedurã? Numai o clipã, domnule senator! Îmi cer scuze.

## Domnule preºedinte,

Vreau sã lãmurim o chestiune de procedurã: întreaga pledoarie a stimatului senator Dobrescu aº fi aºteptat-o azi-dimineaþã. ªi atunci, perfect, am fi decis în funcþie de pledoarii ºi de susþinerea unui punct de vedere sau altul. Avem un vot, domnule preºedinte. Nu avem în acest moment ce mai comenta, dacã e bine sau rãu. Votul a fost clar, explicit ca procedurã, deci, eu insist sã ne respectãm votul. Dacã nu ne respectãm, de acum încolo, putem face orice!

Da, mulþumesc.

Aveþi cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Ionel Aichimoaie:**

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Sigur cã poziþia mea nu este diferitã de una normalã ºi logicã ºi nu e departe de cea a domnului senator Gherman. Pe mine mã surprinde, în schimb, modul în care doi colegi de-ai noºtri, antevorbitori de-ai mei, vorbesc despre un lucru despre care, aproape, nu ºtiu nimic. Deci, astãzi de dimineaþã Ñ dânºii nu cunosc conþinutul legii! Ñ am convenit cã putem discuta de la art. 5, care nu are nici o legãturã cu 3, 4 ºi 18 despre acest proiect de lege. Cred cã nu suntem departe de a pica în ridicol. Eu nu pot sã accept puncte de acestea de vedere, în care se încearcã, prin fel de fel de tertipuri de a trezi ºi mai mult suspiciunea asupra acestui proiect de lege. Deci, ce se doreºte? Pentru cã amânarea la infinit a acestui proiect de lege, încercarea unor variante numai de unii ºtiute unde ne duc decât la gândul cã se vrea o privatizare în ghilimele a acestor societãþi comerciale, sau se vrea numai într-un anumit sens.

Deci, vã rog sã reflectaþi, cã nu suntem departe de a pica în ridicol, ºi nu trebuie sã atrageþi dumneavoastrã atenþia preºedintelui de ºedinþã, cum a fãcut-o un coleg de-al nostru, cã nu respectã un anumit punct de vedere. Din contrã. Dacã respectaþi programul pe care noi l-am votat, trebuia sã trecem la votarea celorlalte articole, aºa cum am stabilit.

Sunt în afara acestor jocuri pe care nu le pot accepta ºi pe care le consider murdare, pentru cã amânãrile astea nu duc decât la o trecere în ridicol a Parlamentului ºi a Senatului. Nu pot sã fiu de acord cu asemenea puncte de vedere.

Mulþumesc.

Are cuvântul domnul senator Apostolache, dupã care, domnul senator Mortun, ºi trecem la dezbaterea legii.

Este clar cã s-a realizat ceea ce s-a dorit. Este clar cã noi votãm de dimineaþã o ordine de zi, pe care, prin dictat, o schimbãm, este normal de acum încolo sã consultãm U.D.M.R.-ul, P.N.Þ.C.D.-ul, dacã acceptã a discuta ceva, ºi astfel sã ºtim dacã mai venim sau nu la lucrãri. Ãsta Ñ un prim aspect.

În al doilea rând, constat Ñ ºi mã bucur cã ºi domnul Aichimoaie a spus acest lucru Ñ cã oamenii care se prezintã la microfon nu fac altceva decât sã tragã de timp, pentru cã habar nu au de acest proiect de lege. Toatã lumea vorbeºte: Legea ”TriþãÒ, Legea ”MureºanÒ... Nu e deloc adevãrat! Dacã ne aplecãm cu atenþie asupra ei, o sã vedeþi ºi dumneavoastrã cã ce scrie în Legea ”MureºanÒ scrie ºi în punctul de vedere al celor douã comisii. Numai cã modul de abordare e altfel. Dânsul vrea sã continuie jaful, în timp ce noi propunem sã începem aceastã privatizare ºi concesionare într-un anumit mod. Dupã ce se trec douã etape într-o primã variantã, alte douã în altã variantã, în concepþia celor douã comisii se ajunge ºi la ceea ce doreºte domnul Mureºan. Dar dânsul vrea jaful de la început. Noi nu putem sã fim de acord cu aºa ceva!

ªi dacã cineva ne trimite la comisii, pãi, sã ne trimitã cineva care ºtie sau cineva care îl poate întreba pe domnul ministru Mureºan dacã a citit varianta celor douã comisii, cã altfel, ºi mâine, în comisii, o sã ne trezim cã ne ”recitã aceeaºi poezieÒ ºi n-are rost sã ne mai pierdem timpul...

Deci, domnule preºedinte, eu vã propun sã continuãm dezbaterile, îi rog pe colegi, în aceastã dupã-amiazã, sã citeascã textele ambelor iniþiative..., atât textul domnului Mureºan, cât ºi textul de la cele douã comisii, ºi sã se lãmureascã cã nu diferã cu nimic.

Altfel, ne facem de râs.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Eu mã vãd obligat sã ofer cuvântul tuturor celor care doresc sã se exprime pe probleme de procedurã, legate de întreruperea lucrãrilor, prin solicitarea Grupului parlamentar U.D.M.R.

Mai este înscris la cuvânt domnul senator Mortun.

## Domnule preºedinte de ºedinþã, Distinºi domni senatori,

Eu, în primul rând, vreau sã accept ceea ce a spus domnul Apostolache, cã nu am nici cunoºtinþele ºi nici n-am rãsfoit cu maximã atenþie legea, dar, în al doilea rând, vreau sã-i spun cã nu doresc sã trag de timp, cel puþin acum ºi la aceastã lege. Aici este o problemã de fond: Parlamentul este chemat sã legifereze legi, toate importante, dar unele extraordinar de importante pentru destinul naþiunii. ªi aceasta este o astfel de lege. Pentru mine este stupefiant cã la o astfel de lege, de o importanþã extraordinarã, coaliþia n-a reuºit sã aibã un punct de vedere comun ºi foarte clar. ªi ºi mai grav mi se pare cã nu existã un dialog foarte ferm pentru o problemã ce leagã destinul naþiunii române Ñ cel puþin în acest domeniu esenþial pentru mult timp Ñ între putere ºi între opoziþie. Clar, cu cãrþile pe faþã ºi cinstit! Fãrã sã credem cã cei din dreapta sau cei din stânga suntem depozitarii adevãrului, ºi sã ajungem acum, în aceastã salã, sã apelãm la lucruri care, poate, se fac la grãdiniþã.

Eu, personal, cred ºi nu voi mai intra pe fondul legilor atunci când nu existã bunã-credinþã de-o parte ºi de alta pentru astfel de legi. Legea este mult prea importantã pentru România pentru ca puterea ºi opoziþia sã nu aibã, în aceastã lege, un punct de vedere comun. ªi dacã, atunci, ajungem la un punct de vedere comun ºi raþional, aveþi convingerea, ºi eu am aceastã convingere, cã legea nu va dura mai mult de 30 de minute pentru a trece prin Parlament.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator. Domnul senator Csap—.

## Domnule preºedinte, vã mulþumesc.

## Doamnelor ºi domnilor,

Raportul comisiilor sesizate în fond cuprinde reglementãri care sunt în contradicþii flagrante cu textul adoptat de Camera Deputaþilor. Afirmaþia cã nu existã diferenþã între cele douã texte, referitor la procedura ºi referitor la scopul legii, ºi anume, privatizarea societãþilor comerciale cu profil agricol, cu capital de stat, respectiv, concesionarea unor bunuri din patrimoniul acestor societãþi, nu este realã. Diferenþa este enormã, pentru cã în proiectul de lege adoptat de Camera Deputaþilor privind privatizarea prin vânzarea acþiunilor ºi a activelor se referã la toate bunurile mobile ºi imobile, în afarã de terenurile aflate în exploatarea societãþilor comerciale cu profil agricol. Iar comisiile de specialitate Ñ de agriculturã ºi de privatizare Ñ restrâng sfera privatizãrii la bunurile..., în cazul vânzãrii acþiunilor, la bunurile mobile ºi exclud toate bunurile imobile de sub efectul privatizãrii.

Deci este o diferenþã enormã când accept eliminarea tuturor imobilelor de sub efectul privatizãrii, ceea ce priveºte concesionarea, nemaivorbind de faptul cã secþiunea care reglementeazã vânzarea activelor în rate sau în plata integralã, aceastã secþiune este eliminatã. Deci nu reglementeazã vânzarea activelor, pentru cã este legatã de vânzarea acþiunilor. Nu se poate concesiona nici un bun în conformitate cu reglementãrile adoptate, cu propunerile adoptate de cele douã comisii, numai dacã întregul pachet de acþiuni este cumpãrat. ªi se mai ºi specificã cã este condiþionatã de paralelism ºi nu se poate concesiona, în afara achiziþionãrii întregului pachet de acþiuni.

## Deci, doamnelor ºi domnilor,

Varianta celor douã comisii nu serveºte nici privatizarea, nici concesionarea. Este o piedicã, creeazã o barierã faþã de o privatizare realã, urgentã ºi rapidã.

## Deci, doamnelor ºi domnilor,

Vã rog frumos sã acceptaþi aceastã soluþie de a aºtepta decizia celor douã comisii cu privire la articolele de fond, care au fost retrimise ºi, dupã aceea, se poate discuta în cunoºtinþã de cauzã de toate reglementãrile care au efect asupra acestor articole.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Mulþumesc.

Stimaþi colegi,

Vãd cã se repetã aceleaºi lucruri. Nu suntem la dezbateri generale. Am dat cuvântul numai pe chestiuni de procedurã, vizavi de poziþia luatã de Grupul parlamentar U.D.M.R.. Continuãm lucrãrile de la orele 15,00, prin audierea celor doi miniºtri Ñ este vorba de domnul ministru Ciumara ºi domnul ministru Marga Ñ la solicitarea domnului senator P.D.S.R. Liviu Maior, dupã care, intrãm pe dezbaterea în fond a privatizãrii I.A.S.-urilor. Vã mulþumesc.

## **Domnul Nistor Bãdiceanu**

**:**

## Domnule preºedinte,

10 secunde, vã rog, pentru presã! Pentru cã domnul Apostolache a fãcut o afirmaþie foarte gravã: cã toþi vrem acelaºi lucru, cu singura diferenþã cã domnul ministru vrea jaful de la început. Noi nu vrem sã jefuim, de jefuit s-a jefuit când s-a fãcut naþionalizarea. Eu, cel puþin, nu vreau jaful! ( _Discuþii, vociferãri la ieºirea din salã a senatorilor._ )

PAUZÃ

## * * DUPÃ PAUZÃ

Invit colegii senatori în salã pentru a putea începe activitatea legislativã pe astãzi.

Anunþ cã domnii miniºtri au sosit ºi este firesc ca ºi noi senatorii sã ne þinem ºi noi de cuvânt, întrucât dumnealor s-au þinut de cuvânt.

Înainte de a începe, vreau sã vã aduc la cunoºtinþã o notã pentru exercitarea de cãtre parlamentari a dreptului de sesizare a Curþii Constituþionale: ”Vã facem cunoscut cã în conformitate cu prevederile art. 17, alin. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, s-a depus la Secretariatul General al Senatului Legea privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 50/1999 pentru aprobarea scutirii de la plata taxei pe valoarea adãugatã la unele produse, echipamente ºi servicii aferente, importate pentru înzestrarea Serviciului Român de InformaþiiÒ.

Stimaþi colegi,

Putem reîncepe lucrãrile. Aºa dupã cum bine ºtiþi, de dimineaþã, la solicitarea domnului senator Liviu Maior au rãspuns prezent astãzi domnii miniºtri: Ciumara Ñ ministru de stat, ºi domnul ministru Marga Ñ ministrul educaþiei naþionale.

## Domnilor miniºtri,

Vã rog sã luaþi locÉ Domnul ministru Ciumara deja s-a aºezat la locul stabilit.

( _Discuþii la masa miniºtrilor._ ) În numele dumneavoastrã, sã mulþumim domnilor miniºtri cã au rãspuns apelului nostru ºi îl rog pe domnul senator Liviu Maior sã ia cuvântul ºi sã ne aducã la cunoºtinþã dorinþa Domniei sale.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnilor miniºtri,

La început aº vrea sã mulþumesc domnului preºedinte al Senatului, domnului senator Mircea Ionescu-Quintus, pentru promptitudinea cu care Domnia sa a dat curs solicitãrii noastre, o solicitare care îºi are, aºa cum am spus-o în Senat ºi în cursul zilei de ieri, originea în faptul cã aceastã grevã se prelungeºte nefiresc de mult ºi informaþiile care apar în mass-media, declaraþiile, atât ale reprezentanþilor Guvernului, cât ºi ale liderilor sindicali nu duc la o clarificare a raporturilor care existã la aceastã datã ºi nici nu se oferã soluþiile concrete pentru ca aceastã grevã sã se termine cât mai repede.

Am înþeles cã Tribunalul Municipiului Bucureºti a amânat o decizie astãzi în legãturã cu legalitatea sau nelegalitatea acestei greve pentru o sãptãmânã. Dacã aceastã grevã mai dureazã încã o sãptãmânã, situaþia anului ºcolar 1999Ð2000 poate fi pusã sub semnul întrebãrii. Noi am dori sã ºtim, din partea domnului Ciumara, care a negociat cu reprezentanþii profesorilor, care este bugetul pentru Ministerul Educaþiei Naþionale pentru anul 2000, care este structura lui, deci, ce înseamnã alocaþia de la bugetul de stat ºi celelalte sume adiacente de unde provin, de ce, dacã existã aceastã sumã, la care reprezentanþii Guvernului ºi însuºi primulministru s-au referit, de ce nu se recurge la o ordonanþã de urgenþã pentru ca profesorii sã revinã în ºcoalã. Profesorii au semnat numeroase protocoale cu Guvernul, care n-au fost respectate ºi, de aceea, ei probabil cã nu vor mai accepta sã semneze protocoale, ci vor dori un act cu putere de lege, din acest punct de vedere.

Am dori, de asemenea, sã ºtim care sunt datoriile pe care Ministerul Educaþiei Naþionale le are din bugetul pe 1999 ºi care se vor transfera inerent pentru anul 2000, ºi, pentru domnul Marga, dacã banii care i se dau ajung sau nu ajung.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

## Mulþumesc, domnule senator.

Înainte de a da cuvântul domnilor miniºtri, salutãm prezenþa în salã a liderilor de sindicat din învãþãmânt ºi sã stabilim de la bun început procedura. Dupã ce domnii miniºtri vor rãspunde la întrebãrile puse de domnul senator Liviu Maior, cine mai doreºte din salã sã punã întrebãriÉ

## **Domnul Emil Tocaci**

**:**

De ieri am spus cã am cevaÉ Îmi pare rãuÉ

Vã rog, domnule senator Tocaci.

Prima întrebare. Domnilor senatori, Domnilor miniºtri,

Sper cã vã amintiþi cã ieri am solicitat, exact de la acest microfon, ca o datã cu întâlnirea în legãturã cu difi-

cultãþile învãþãmântului sã ni se comunice ºi salariile care se dau de cãtre stat în alte sectoare de activitate. ªi, mai exact, la Fondul Proprietãþii de Stat, în sistemul bancar, managerilor industriali, ai regiilor autonome ºi aºa mai departe.

Aceastã întrebare are o strânsã legãturã cu situaþia din învãþãmânt, pentru cã aceºti bani ai statului Ñ subliniez, doar ai statului Ñ ar putea sã fie reorientaþi spre învãþãmânt. Am fãcut un calcul cu totul elementar, îl am pe aceastã hârtie, ºi din acest calcul rezultã cã dacã avem o mie de salarii în þarã, care sunt de aproximativ de 100 de milioane de lei pe lunã Ñ ºi se pare cã existã aceastã mie de salarii Ñ, atunci, dacã cei în cauzã ar avea un salariu comparabil cu al Preºedintelui României, s-ar face o economie de 1.080 de miliarde de lei pe an, dar o mie ºi ceva de miliarde de lei pe an care, transferaþi învãþãmântului, ar contribui la rezolvarea problemelor. Pentru cã soluþia de a se lua de la Ministerul de Interne, de pildã, mi se pare nefericitã, având în vedere imensul val infracþional cu care se confruntã þara. Rog pe domnii miniºtri ºi, în mod special, pe domnul ministru Ciumara sã ne spunã dacã a venit înarmat cu aceastã listã privind salariile, pe care noi le considerãm nejustificat de mari, nu din tendinþe egalitariste, ci pentru cã cei care presteazã munca pentru care sunt salarizaþi nu au performanþe corespunzãtoare unor asemenea salarii enorme.

Lãsând la o parte factorul psihosocial, rezumându-ne doar la aspectul economic, noi considerãm Ñ ºi nu suntem puþini cei care considerãm aºa Ñ cã astfel de salarii sfidãtoare, printre altele, lovesc grav învãþãmântul, pe care-l discutãm astãzi, ca sã nu mai vorbim de sãnãtate ºi de alte domenii sensibile.

Vã mulþumesc.

Da, vã mulþumesc, domnule senator.

Domnule ministru de stat Mircea Ciumara, aveþi cuvântul. Dupã prezentãrile pe care le vor face cei doi miniºtri, o sã aveþi posibilitatea sã puneþi întrebãri suplimentare, s-ar putea ca prin pledoariile Domniilor lor sã vã rãspundã la întrebãri.

Domnul preºedinte Mircea Ionescu-Quintus. Îmi cer scuze, domnule ministru!

## **Domnul Mircea Ionescu-Quintus:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vreau sã-i rãspund colegului nostru, domnului senator Tocaci, înainte de a fi pus domnul ministru Ciumara într-o situaþie neprevãzutã. Am invitat, prin domnul primministru, pe cei doi miniºtri prezenþi astãzi ºi au avut amabilitatea ºi corectitudinea sã rãspundã pentru discutarea problemelor din învãþãmânt. N-am pomenit nimic despre situaþiile acelor salarii care, evident, sunt importante, dar sunt sigur cã domnul ministru Ciumara n-a venit pregãtit. Dacã e pregãtit, e foarte bine. Dar n-a fost solicitat în legãturã cu aceastã problemã.

## **Domnul Emil Tocaci**

**:**

Dar ieri s-a discutat!

Da, ieri s-a discutat, însã problema principalã ºi de urgenþã în momentul de faþã este sã dezamorsãm criza din învãþãmânt. Vã asigur cã sãptãmâna viitoare va fi posibilã o asemenea discuþie.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Aveþi cuvântul, domnule ministru de stat.

## **Domnul Mircea Ciumara** Ñ _ministru de stat,_

_preºedintele Consiliului de Coordonare EconomicoFinanciarã, ministru pentru relaþiile cu Parlamentul_ **:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Mulþumesc pentru ajutorul dat domnului preºedinte al Senatului, domnul Mircea Ionescu-Quintus. Într-adevãr, nu mi s-a comunicat sã prezint situaþia privind salariile. Fiindcã întrebarea nu mi-a fost suficient de clarã, rugãmintea mea, domnule senator Tocaci, daþi-mi capul de tabel cum vreþi sã fie, ºi ºtiu de ce vã spun lucrul ãstaÉ Poftim?

Cel mai tare cap din þarã este capul de tabel!

## **Domnul Mircea Ciumara:**

Aºa este! Pentru cã existã multe feluri de a vã prezenta aceste salarii. Comparativ, cum vreþi dumneavoastrãÉ

## **Domnul Emil Tocaci**

**:**

Nu comparativ, ci cifric. Salariile de la cel mai mare la cel mediu Ñ cel din F.P.S., AVAB, bãnci etc.

Deci, ce doriþi? Salariul mediu, salariile individuale?

Salariile directorilor generaliÉ

Bine, eu o sã vã trimit un tabel, domnule senator, vã promit, în cursul sãptãmânii viitoare vã trimit un tabel, însã s-ar putea sã nu vã mulþumeascã.

## Stimaþi colegi,

Am rugãmintea sã pãstrãm liniºtea ºi sã-i ascultãm pe domnii miniºtri. Vã mulþumesc pentru înþelegere.

La întrebãrile care mi s-au pus prima datã, din ceea ce am discutat pânã acum la Guvern privind bugetul pe anul viitor Ñ care este într-o formã incipientã, nu-i finalizat Ñ, ar rãmâne învãþãmântului cam 4,2% din P.I.B., dacã iau în calcul ºi fondurile proprii ºi bugetele locale, bugetul de stat, creditele externe. Cam atâta a primit învãþãmântul. Da? Din care, de fapt, fondurile proprii sunt

0,3%. ( _Vociferãri._ ) Daþi-mi voie! Vã rãspund la toate întrebãrile, dacã aveþi rãbdare.

În privinþa soluþiilor pentru ceea ce se întâmplã actualmente în învãþãmânt, am rugat sã primim la Guvern, de la Ministerul Educaþiei Naþionale, propunerea, o notã, cã asta e forma, pentru a se acorda cel de-al 13-lea salariu pentru 1999, plus anumite restanþe care decurg din aplicarea inconsecventã a Legii nr. 154/1998 Ñ în unele judeþe s-au dat, în altele, nu. Din ceea ce am eu în faþã, la ora actualã, cifrele pe care le propune Ministerul Educaþiei Naþionale nu corespund cu cifrele pe care le spun sindicatele.

O altã problemã este aceea privind creºterea salariilor în anul în curs, în 2000. Deci noi intenþionãm ca dacã domnul ministru Marga, la ºedinþa de guvern de joi, ne confirmã cã îi vor ajunge banii din buget pânã la sfârºitul anului, nu la jumãtatea anului sã ne spunã cã nu, cã am consumat bugetul pe anul 2000, nu am nimic împotrivã sã-i aprobãm ceea ce propune Domnia sa, chiar dacã, am înþeles cã ºi aici sunt anumite neînþelegeri între felul cum vede Domnia sa problema, adicã ministerul, ºi cum vãd sindicatele. De aceea eu zic cã, deocamdatã, clarificarea problemei se aflã între Ministerul Educaþiei Naþionale ºi sindicatul de resort, iar joi, în ºedinþa de guvern, sã ne confirme cã cifrele propuse corespund unei concepþii clare privind bugetul pe anul ãsta, ca sã ajungã banii tot anul.

Dacã sunteþi satisfãcut?

E ºi normal sã nu fie, cã asta e chestiunea Senatului.

Domnule ministru,

Mai doriþi sã completaþi?

**Domnul Andrei Marga** Ñ _ministrul educaþiei naþionale_ **:**

Da, daÉ

Numai o clipã! Dupã domnul senator, dupã care, vã ofer posibilitateaÉ

Am încheiat capitolul cu domnul Ciumara, spunându-i cã mai multe am aflat din ziar, decât din cele ce mi-a spus Domnia sa aici. Pãi, cum sã vã spun eu, ambiguitatea aceasta în rãspunsuriÉ Noi am vrut ca lucrurile sã se spunã aici cu foarte multã claritate. Eu mã adresez aici tuturor partidelor parlamentare. Vã propun ca liderii parlamentari sã avem o discuþie în legãturã cu problemele acestea ale bugetului învãþãmântului ºi sã gãsim un punct de vedere comun, sã-l susþinem în dezbaterea bugetului ºi sã clarificãm poziþiile noastre în legãturã cu aceastã chestiune care nu mai poate sã treneze în felul acesta.

Joi va fi ºedinþa de guvern. Deci sãptãmâna aceasta este clar epuizatã. Pânã când aceste decizii se iau cu lentoare, s-ar putea sã treacã luna februarie. Discuþiile asupra bugetului vor dura minimum o lunã de zile, toatã luna martie, ºi atunci ce facem?

Eu cred cã domnul ministru Ciumara, ministru de stat Ciumara Ñ vã rog sã mã iertaþi cã nu v-am spus întreaga titulaturã Ñ deci noi aºteptãm o decizie a Guvernului, cum sã vã spun eu, printr-o ordonanþã care sã clarifice aceastã problemã ºi sã nu se mai totÉ Eu sincer sã fiu, la rãspunsul pe care mi l-aþi dat dumneavoastrã eu aº continua greva.

Dacã-mi permiteþi, domnule preºedinte.

Vã rog, domnule ministru Marga.

## Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Vã mulþumesc pentru aceastã oportunitate de a discuta problemele de finanþare a învãþãmântului ºi nu vreau sã fac o introducere lungã, nu vreau de loc sã fac introducere, vreau sã intru direct în subiect. Toate lucrurile pe care domnul senator Maior le cere sunt limpezite, nu e nici o problemã din punct de vedere al limpezirii lor. Evident, cãutarea de resurse Ñ aceasta este o problemã a tuturor, în fond, nu numai a învãþãmântului, fireºte, ºi nu e a învãþãmântului în primul rând, sigur. Toatã discuþia Ñ mã bucur cã domnul senator subliniazã Ñ este, desigur, în jurul finanþãrii învãþãmântului. Cu satisfacþie subliniem cã învãþãmântul a trecut de prima evaluare, aºa-numitul screaning, ºi la Bruxelles, ºi mãsurile instituþionale, mãsurile legislative luate în ultimii ani au pus învãþãmântul în situaþia în care poate intra în negocierile de aderare la Uniunea Europeanã, ceea ce este un fapt pozitiv, iar meritul pentru acest fapt aparþine, fireºte, foarte, foarte multor oameni din þara noastrã.

Acum, intrând direct în întrebarea domnului senator Maior, ca sã fie liniºtit cã are rãspunsul, sâmbãtã, dacã vreþi, a fost o discuþie foarte temeinicã a miniºtrilor, care l-a cuprins ºi pe ministrul de finanþe, ºi atunci s-a stabilit urmãtoarea soluþie: 3,69% din produsul intern brut se alocã învãþãmântului prin bugetul central ºi restul de 0,31, cel puþin, prin bugetele locale, aºa încât sã satisfacã condiþia minimalã a legii, care este cel puþin 4% din bugetul de stat.

ªtiu cã e o teorie, o discuþie între economiºti în primul rând, înainte de a fi între noi, ceilalþi, cu ce buget operãm, cã noi o ºtim mai bine. Se opereazã cu buget de stat sau cu buget consolidat? Trebuie sã spunem franc: România a operat dupã 1989, în fiecare an, nu ºtiu înainte, cu bugetul consolidat, dar pasul fãcut, dacã vreþi, cu bugetul din 2000 este urmãtorul: veniturile proprii nu intrã în procentele care se calculeazã, sã delimitãm din capul locului lucrurile. Sigur, aceste procente au o importanþã practicã, mai ales pentru noi, cei care luãm deciziile, pentru cã se înþelege cã dacã îmi dã un buget mai mic din bugetul central, atunci nu pot face salarizarea, pentru cã aici e problema, pentru cã salarizarea, în þara noastrã, ca ºi în alte þãri din Europa, sã spunem, se face prin bugetul central. Bugetul central este cel care alimenteazã salariile pe toatã suprafaþa învãþãmântului în acest moment. Experienþa europeanã este foarte variatã: Italia are buget central exclusiv, Polonia a trecut din acest an la voivodine totul. Dar sunt, sigur, experienþe diferite ºi nu e important acum sã vedem experienþele, ci sã vedem situaþia din þara noastrã.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Vã mulþumesc, domnule ministru.

Dau cuvântul domnului senator Liviu Maior, dupã care sunt 5Ð6 colegi senatori înscriºi.

Imediat, vã rog!

Eu am sã spun câteva lucruri care au rezultat din prezentarea fãcutã de domnul ministru Marga. Dacã aceºti bani sunt, trebuie sã aºteptãm votarea legii bugetului pentru ca revendicãrile sindicatelor sã fie soluþionate?

O altã chestiune care se pune: noi, grupul nostru, a înaintat la Camerã un proiect de lege în regim de urgenþã, cu modificarea indicelui de referinþã din Legea nr. 154/1998, pentru ca lucrurile sã decurgã cât mai repede. Eu, totuºi, am credinþa cã o ordonanþã de urgenþã pe aceastã temã soluþioneazã mai rapid problema.

E fãcutã deja!

Pãi ºi, atunci, de ce nu-i daþi drumul ca sã intre?!

Dar e datã drumul, dar trebuie sã intre la Guvern joi.

litãþile urbane s-au cumulat pentru învãþãmânt mai mulþi bani decât înainte în condiþiile inexistenþei bugetului local.

E adevãrat, sunt localitãþi rurale care nu cumuleazã. Aceasta este o problemã. Sigur, acolo trebuie intervenit, trebuie gãsit Ñ e corect Ñ, trebuie gãsit un mecanism de compensare, dar sunt douã lucruri pe care le-aº spune ca istoric, ºi cei care venim din Ardeal ºtim foarte bine acest lucru, chiar dumneavoastrã aþi spus, la dumneavoastrã a fost o tezã acum despre satele grãnicereºti. Satele grãnicereºti au fãcut un efort, fãrã buget central, de a-ºi face ºi bisericã, ºi ºcoalã, ºi asfaltul din faþa cãminului cultural ºi cãminul cultural. Eu nu vreau sã spun cã e uºorÉ

În condiþiile unei sãrãcii lucii?!

Daþi-mi voie, daþi-mi voie! Dar vreau sã vã spunÉ Pãi erau sate grãnicereºti.

Am rugãmintea sã nu dialogaþi cu domnii senatori din salã.

Pãi faceþi o ºedinþã de urgenþã!

Da, dar e dat, totul e înregistrat.

ªi în legãturã cu sursele acestea de la bugetele locale, dumneavoastrã aveþi o evidenþã clarã cu ce datorii au ºcolile sau câþi bani au primit ºcolile pe baza prevederii Legii bugetului pe anul 1999? Pentru cã în localitãþi n-au avut bani sã plãteascã energia electricã, respectiv iluminatul public! Astea sunt problemele!

Domnul Maior, vã mulþumesc.

În legãturã cu demersurile, acestea sunt la zi ºi toate sunt acte înregistrate, le puteþi verifica, dacã vreþi, dupã ºedinþãÉ

Domnule ministru, eu nu asta v-am întrebat!

Nu, nu, nu! Ca sã vã confirm. Dacã puneþi întrebarea daþi-mi voie sã vã rãspund. Deci, toate actele sunt fãcute la timp. De îndatã ce s-a luat decizia de structurare a bugetului, cum am spus, ministerul, în trei ore, a fãcut actele ºi le-a înregistrat oficial ºi ele merg pe ruta pe care dumneavoastrã o ºtiþi foarte bine.

Acum, în legãturã cu bugetele locale. Este evident, domnule Maior, cã situaþia este complicatã, dar haideþi sã judecãm puþin pânã la capãt. Dacã vreþi, vã spun foarte direct: planificarea pe 1999 a fost de 4.022 de miliarde, planificarea bugetarã în bugetele locale. Nu existã, în aceastã clipã, la Ministerul la Finanþe situaþia execuþiei foarte exacte, de aceea nu vreau sã vã dau cifre aproximative, însã vreau sã vã spun urmãtorul lucru: în loca-

Numai puþin! Daþi-mi voie sã vã spun numai. Deci eu sunt de acord cã e greu, cã trebuie sã compensãm cumva, dar, încã o datã, noi trebuie sã sprijinim la faþa locului comunitãþile, pentru ca ºi ele sã facã un efort. Nu se va putea ieºi din aceastã schemã. Însã, eu înþeleg, dacã nu e nici un venit, noi trebuie sã intervenim, eu sunt de acord în aceastã privinþã.

Prin urmare, acum, luând lucrurile pe alt plan, vedeþi, nu poþi ocoli o dependenþã a învãþãmântului preuniversitar de comunitate. Eu m-aº bucura sã avem atâþia bani în bugetul central ºi sã nu mai trebuiascã sã cerem la nici un primar nici un leu, la nici un prefect nici un leu, ºi sã-i scoatem de aici. Dar, cum sã vã spun, hai sã producem atâþia bani, încât sã nu mai fie nevoie de acestea.

Vã mulþumesc, domnule ministru. Stimaþi colegi,

Vã propun urmãtoarea procedurã: pânã acum s-au înscris la cuvânt 8 colegi senatori, domnii senatori Chiriacescu, Popa, Ciurtin, Oprea, Gherman, Apostolache, Bunduc, Tocaci, Ilie, Marin Stelian Ñ imediat! Ñ, deci domnii senatori Ilie ºi Marin Stelian completeazã lista de luãri de cuvânt.

Dacã nu mai sunt alþi colegi doritori sã ia cuvântul? Nu mai sunt.

Procedurã, domnule preºedinte!

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Pe procedurã, imediat vã dau cuvântul. Stimaþi colegi,

Am rugãmintea la domnii miniºtri sã rãspundã dupã ce toþi colegii senatori îºi vor exprima punctele de vedere.

Dau cuvântul domnului senator Chiriacescu. Se pregãteºte domnul senator Popa.

Domnule preºedinte, am cerut cuvântul pe procedurã.

Îmi cer scuzeÉ Domnul senator, îmi cer scuze.

A solicitat cuvântul, pe procedurã, domnul senator Oprea.

## Domnule preºedinte, Onoraþi invitaþi, Domnilor colegi,

Am solicitat cuvântul pe procedurã, pe care, cu îngãduinþa dumneavoastrã, dupã aceea, o sã pun ºi eu o singurã întrebare, dar am cerut cuvântul pe procedurã pentru cã se cere neapãrat o primã întrebare, foarte importantã, în special pentru domnul ministru de stat Mircea Ciumara.

Amândoi distinºii miniºtri au venit în faþa noastrã pentru a rãspunde, în special, problemelor de buget ºi, atunci, prima întrebare care se pune, având în vedere cã sunt în faþa Senatului, este aceea: când se prezintã Senatului sau, mã rog, Parlamentului, bugetul sau proiectul de buget pe anul 2000? Asta este întrebarea. Acum, revenind pe procedurã, sã nu uitãm, domnilor, cã acest buget, aºa cum spuneam înainte, este doar o propunere a Guvernului.

Cei care trebuie sã ne dãm rãspunsuri la foarte multe întrebãri care s-au pus ºi probabil se vor mai pune suntem în mãsurã sã ni le dãm noi, dar nu acum, ci dupã ce se rãspunde la prima întrebare ºi când bugetul sau acest proiect de buget intrã în dezbaterea noastrã. Pentru cã vã atrag atenþia ºi atrag atenþia ºi Guvernului: este bine sã se discute ºi sã se încerce sã se obþinã o formulã, hai sã zicem, optimã a bugetului, dar tot proiect rãmâne. Noi suntem cei care îl vom rediscuta ºi-i vom da forma finalã ºi deci de-aia e foarte important sã ºtim data când acest buget intrã, dacã aceste discuþii interminabile din Guvern se pot scurta ca sã înceapã discuþiile reale ºi concrete în comisiile de specialitate ºi în plenul Parlamentului, care îl aprobã.

Vã mulþumesc.

Care este procedura?!

Mulþumesc.

Înþeleg, domnule senator, cã nu veþi mai lua cuvântul. Domnul senator Chiriacescu, aveþi cuvântul.

## Domnilor miniºtri,

## Domnilor colegi,

Apreciez la superlativ aceastã întâlnire, ea a fost generatã de un singur punct, dacã vreþi sã ne gândim bine ce-a fost ieri în Senatul României, ºi anume în ce mãsurã Senatul României poate contribui la dezamorsarea conflictului care a apãrut în învãþãmântul preuniversitar.

V-aº ruga deci sã ne concentrãm asupra acestui punct, motiv pentru care prima mea întrebare adresatã distinsului ministru Ciumara constã în a ne prezenta conþinutul acestei ordonanþe ºi în ce mãsurã dã ea rãspuns problemelor ridicate de învãþãmântul preuniversitar. Noi toþi realizãm cã situaþia la care s-a ajuns are consecinþe deosebit de negative pentru întregul sistem naþional de învãþãmânt. Vã rog sã credeþi cã poate cã nu sunt multe dintre problemele ridicate de economia noastrã de astãzi, de România de astãzi, care sã nu aibã tentã politicã, aºa cum este pusã problema astãzi în discuþie. Nu este vorba de o problemã politicã, este o problemã a viitorului acestei naþiuni.

Venind dintr-un domeniu al ºtiinþelor exacte, m-ar fi bucurat dacã am fi procedat mai altfel un pic la proiectarea bugetului. Vedeþi, noi împãrþim acum ceea ce considerãm cã poate fi atribuit învãþãmântului, dar problema care ar avea, în domeniul mecanicii, un aspect de problemã inversã este alta: avem în aceastã þarã un anumit numãr de elevi care sunt distribuiþi în diverse trepte ale învãþãmântului, plecând de la învãþãmântul preºcolar pânã la învãþãmântul universitar ºi dupã aceea. Care este cheltuiala pe un elev din diversele trepte, care este cheltuiala pe un student ºi, de aici sã rezulte, adãugând salariul cadrelor didactice, conform legii, adãugând cheltuielile materiale Ñ ºi acestea pot fi estimate Ñ, ºi ar rezulta un buget care ar însemna susþinerea sistemului naþional de învãþãmânt, în raport cu ceea ce poate sã ofere astãzi bugetul României, sã gãsim dupã aceea mãsurile de corectare.

Aº vrea sã reþinem ºi sã reþineþi, domnule ministru Ciumara, cã ne confruntãm cu niºte probleme extraordinare atunci când e vorba de a contoriza venituri proprii. Economia României de astãzi nu poate aduce în universitãþi ºi în ºcoli venituri proprii substanþiale, iar acest slogan cu ajutorul din afarã sã ºtiþi cã este destul de periculos. Tot ceea ce vine din afarã ca finanþare, vine pe proiecte, vine cu destinaþie concretã, bani care nu pot fi bãgaþi nici în salarii, nici în anumite dotãri de care ar avea nevoie instituþiile de învãþãmânt. Iar în ceea ce priveºte bugetele locale, sã ºtiþi cã sunt situaþii dramatice. Deocamdatã, din punct de vedere legislativ, nu existã un mecanism care sã forþeze consiliul local sã dea prioritate învãþãmântului. Prioritãþile se stabilesc acolo, în localitãþi, ºi de multe ori învãþãmântul rãmâne undeva, în urmã. Deci, vã rog, cu toatã consideraþia, sã reþineþi cã nimeni nu vrea altceva decât sã dãm sistemului naþional de învãþãmânt acel oxigen absolut necesar pentru a trece de aceastã etapã, prin care trece, de fapt, întreaga Românie.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Popa. Se pregãteºte domnul senator Ciurtin.

Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri,

Stimaþi colegi,

Din toatã evoluþia acestui conflict de muncã rezultã un fapt: cã oamenii ºcolii cer respectarea legii. Deci existã la ora actualã un sistem de legi care stipuleazã anumite prevederi privind îndeplinirea obligaþiilor de cãtre cei care slujesc ºcoala ºi obligaþiile statului faþã de aceºtia ºi faþã de ºcoalã. ªi, prin lege, ºtim noi ºi poate ºi domnul ministru de stat Ciumara ºtie cã cei 4% sunt prevãzuþi a se aloca din bugetul de stat, deci bugetul central al statului. Atât domnul ministru de stat Ciumara, cât ºi domnul ministru Marga ne-au fãcut o anumitã trimitere cãtre o posibilitate, aceea de a folosi, pentru completarea celor 4%, resurse din veniturile sau din resursele financiare ale autoritãþilor locale. E corect, nu? Aºa! Pãi, dacã aºa stau lucrurile, atunci se impun câteva analize. Din anumite estimãri care s-au transmis la ora actualã consiliilor judeþene, transferurile de la bugetul de stat cãtre acestea sunt mai mici în acest an cu aproximativ 20Ð30% faþã de anul trecut, în condiþiile în care rata inflaþiei, atât din anul care a trecut, pentru cã þineþi seama cã sunt datorii imense ale autoritãþilor locale cãtre diferiþi agenþi din anul 1999, deci la o ratã a inflaþiei care a existat anul trecut ºi la una estimatã pentru anul acesta, în care nu avem garanþia cã aceastea va putea fi realizatã aºa cum este proiectatã prin buget.

Ne gândim noi acum ºi la un alt lucru Ñ mai adaug câteva chestiuni. Cãtre autoritãþile locale, în anul 1999, s-au transferat o serie de activitãþi Ñ protecþia copilului, protecþia plantelor ºi lista mai poate continua Ñ pentru care statul nu a dat nici un leuþ. Deci aceste activitãþi funcþioneazã fãrã nici un suport financiar. La acestea trebuie sã mai adãugãm cã în condiþiile în care nu au putut fi realizate veniturile proprii ale autoritãþilor locale, acestea nu au nici mãcar dupã ce bea apã, iertaþi-mi expresia.

De asemenea, mai vreau sã fac o remarcã. Domnul ministru spunea aici cã, prin bugetul prevãzut pentru anul 2000, vor fi posibilitãþi pentru niºte investiþii, printre aceste investiþii fiind ºi o anumitã informatizare a învãþãmântului.

Mulþumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Ciurtin. Se pregãteºte domnul senator Oliviu Gherman.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Sunt bucuros cã azi discutãm o problemã deosebitã ºi le mulþumesc domnilor miniºtri cã au fãcut acest efort de a se prezenta în faþa Senatului. Este, dupã pãrerea mea, un lucru puþin târziu. Consider cã ne puteam întâlni cel puþin cu douã sãptãmâni înainte, sã vedem ce este ºi cum este cu acest sector important al activitãþii educaþionale, dar, zic eu cã nu e rãu nici acum.

Ce doresc sã spun eu acum? Probabil cã voi fi scurt. În primul rând consider cã actualul Guvern a luat cu uºurinþã aceastã grevã a cadrelor didactice. Probabil a ºi desconsiderat-o. În concepþia Guvernului, avea dreptate, pentru cã aceºti oameni care lucreazã cu mintea ºi cu sufletul nu au venit la Guvern sã spargã geamurile, nu au camioane, tractoare, locomotive ºi, prin urmare Ñ de bun-simþ Ñ ºi întotdeauna când s-a ivit o asemenea problemã, s-a fãcut apel la conºtiinþa acestui corp profesoral, s-a fãcut apel la faptul cã elevii sunt cei prejudiciaþi Ñ ºi într-adevãr sunt! Ñ dar niciodatã nu s-a fãcut apel ºi la aspectul invers. Aºa cum domnul ministru Marga Ñ bine spunea Ñ când a preluat portofoliul acestui minister, cã ”reforma nu se poate face în învãþãmânt fãrã o bazã materialãÒ ºi fãrã a-i stimula pe cei care sunt implicaþi direct în reforma învãþãmântului.

Eu ºi acum am îndoialã, vã rog sã mã credeþi, faþã de ceea ce, probabil, cu multã convingere domnul ministru Ciumara ne-a explicat aici, cã existã o ordonanþã, dar nu ºtim când va fi pusã în aplicare, cã nu ºtim care este coeficientul de referinþã al uneia dintre cerinþele cadrelor didactice de mãrire a salariilor, nu ºtim dacã într-adevãr Guvernul se va þine de cuvânt. Pentru cã, într-adevãr, cadrele didactice, la ora actualã nu mai au speranþa în a-ºi realiza ceea ce ºi-au dorit în comparaþie cu alte categorii sociale. Îmi permit, ºi cu asta termin, sã-i pun douã întrebãri domnului ministru de stat Ciumara.

1. Domnule ministru de stat, consideraþi dumneavoastrã cã veþi pune în aplicare aceastã ordonanþã ºi veþi realiza bugetul aºa cum ne spuneþi aici, în momentul în care dumneavoastrã Ñ nu vreau sã calific afirmaþia, rãmâne la latitudinea tuturor Ñ aþi spus pe postul de televiziune Pro TV: ”Mi se pare ciudat sã cer Guvernului sã respecte legeaÒ. Prin urmare, sper ca dumneavoastrã sã nu o respectaþi Ñ dacã sunteþi de acord, este citat din intervenþia dumneavoastrã pe postul de televiziune!

Domnule preºedinte, am o rugãminte; sper cã nu m-aþi invitat aici ca sã fiu insultat.

Domnule preºedinte, am o rugãminte. Eu sunt civilizatÉ

DaÉ DaÉ

Ce este aceasta?!

Domnule senator Ciurtin, am rugãmintea sã ne adresãm ca de la o tribunã a Senatului României.

Pãi nuÉ domnule preºedinte de ºedinþã. Sã ne spunã clar!

Am rugãmintea sã ne adresãm ca de la o tribunã a Senatului RomânieiÉ

## **Domnul Costicã Ciurtin:**

É Nu. Revin la ceea ceÉ Da. Spun cã se va minþi corpul didactic, pentru cã domnul ministru spune clarÉ

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

É ºi dumneavoastrã reprezentaþi, ca senator, o instituþie.

## **Domnul Costicã Ciurtin:**

É ”Mi se pare ciudat sã cer Guvernului sã respecte legea.Ò Este afirmaþia Domniei sale, nu este a mea! Înseamnã cã nu va respecta ºi, atunci, pentru ce facem legi?!

Ca sã fie batjocorite de actualul Guvern?! Pentru Guvern nu existã lege, nu existã respectul pentru lege?! Vã rog foarte mult! Nu interpretaþi absolut deloc. Spun exact ceea ce reiese din aceastã afirmaþie a domnului ministru de stat.

ªi acum vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Domnule senator, dumneavoastrã aþi adus o jignire domnului ministruÉ

Sã-ºi cearã scuze!

## **Domnul Costicã Ciurtin:**

Am adus o jignire întregului Guvern, dacã minte sau nu minte cadrele didactice.

Eu cred cã nu ne încadreazã o astfel de poziþie. Are cuvântulÉ

Domnule senator, am rugãmintea sã vã cereþi scuze. Am aceastã rugãminte pentru a ne respecta pe noi ºi între noi.

## **Domnul Costicã Ciurtin:**

Domnule preºedinte, eu aº fi crezut cã domnul ministru de stat Ciumara a doua zi, dupã afirmaþia de pe postul de televiziune, va veni ºi va face rectificarea cã Guvernul va respecta legile. Nu-mi cer nici o scuzã!

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Din pãcate ºi în Senatul României este reprezentatã exact întreaga societateÉ

Are cuvântul domnul senator Gherman. Se pregãteºte domnul senator Apostolache.

Trebuie sã ne respectãm unii pe alþii, altfel nu ajungem nicãieri.

Guvernul sã nu-l mintã pe domnul Ciumara!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Domnilor miniºtri,

De la bun început vreau sã repet faptul cã demersul care a fost întreprins de domnul senator Maior a fost fãcut într-un sens pozitiv, social. Demersul nostru Ñ era demersul grupului nostru parlamentar Ñ era fãcut în ideea dezamorsãrii situaþiei care dãuneazã întregului proces normal din aceastã þarã. Deci aceasta a fost motivaþia ºi sper cã acest lucru îl vom realiza. Cu certitudine, atâta vreme cât rãmânem în zona unor afirmaþii care nu au o acoperire fapticã, existã o motivaþie care poate fi discutatã, dacã este justificatã sau nu, pentru o atitudine de îndoialã în legãturã cu acest lucru.

Prima solicitare pe care o fac este aceea de a promova aceastã ordonanþã de urgenþã cu maximã urgenþã, deoarece, vã asigur, aceasta este o condiþie preliminarã, nu ºtiu dacã ºi integralã, pentru a se dezamorsa situaþia la ora actualã. Deci, o ordonanþã înainte. Sã nu vã aºteptaþi cã nu se va dezamorsa aceastã situaþie, pentru cã au existat prea multe promisiuni care nu au fost onorate.

În al doilea rând, vreau sã fiu complet de acord cu domnul ministru Marga, care a spus un lucru esenþial. Învãþãmântul din anul 1900 nu se mai potriveºte cu obiectivele pe care le solicitãm ºi ni le însuºim din negocierile europene. Sã fim serioºi! Acest învãþãmânt corespundea, dacã vreþi, ideilor lui Pestalozzi, în care modificarea structurilor de producþie se fãcea o datã la 100 sau 200 de ani. La ora actualã, în decursul unei generaþii se produce o adevãratã revoluþie a acestor lucruri. Or, un învãþãmânt static nu poate rãspunde unor cerinþe de un dinamism care începe sã devinã un dinamism frenetic.

Mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Apostolache. Se pregãteºte domnul senator Bunduc.

## **Domnul Victor Apostolache:**

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Onoraþi membri ai GuvernuluiÉ care mai sunteþi, deoarece unii am înþeles cã încã sunt demisionari.

De la bun început vreau sã vã spun cã mã declar nemulþumit de rãspunsurile date, deoarece ele nu sunt

decât pure intenþii. Promisiuni s-au tot fãcut de actualul Guvern, dar când a fost vorba de materializare, s-a venit cu fel de fel de justificãri. De fapt, ce sã mai spun cã asemenea promisiuni am avut ºi din partea domnului Ciumara, când am discutat Legea de abilitare a Guvernului de a emite ordonanþe, sub cuvânt de onoare. Nu mai spun cã nu ºi-a þinut cuvântul ºi cum s-a procedat. Dar îmi cer scuze, pentru cã dânsul nu ºi-a þinut cuvântul, aºa cã am rezerve în continuare în ceea ce ne va spune.

Am asistat pânã acum la nerespectarea legii. De aceea s-a ajuns la actuala situaþie ºi pentru aceasta eu îmi exprim din nou rezerva cã ceea ce ni se spune azi poate deveni certitudine. S-a vorbit aici de redresarea învãþãmântului rural, dar nu ni s-a spus nimic despre cifra neºcolarizaþilor care, în anumite zone rurale, este de-a dreptul alarmantã. Facem trimitere la bugetele locale, când în acea zonã regãsim aceastã situaþie extraordinar de gravã. Am impresia cã, practic, nu se stãpâneºte situaþia.

Eu, personal, vreau sã vã spun cã constat o lipsã totalã de rãspundere, de preocupare faþã de învãþãmântul din partea actualului Guvern, lãsând la o parte cele spuse pânã acum, numai dacã fac trimitere la aplicarea Legii învãþãmântului, la aplicarea Legii fondului funciar. Pãi, domnilor, nu aþi putut da ºcolilor fondurile, dar nu aþi putut sã le daþi nici terenurile! Nu v-a preocupat acest lucru pentru liceele de specialitate, pentru ºcolile rurale.

Ba, mai mult! Aþi venit cu ordonanþã, domnilor, prin care finanþaþi prin cupoane campania agricolã, înºiraþi aici pe cine vreþi ºi pe cine nu vreþi, numai învãþãmântul nu. Asta este preocuparea dumneavoastrã, domnilor, ºi, ca atare, îmi exprim totala reþinere, rezervã faþã de promisiunile pe care le veþi face aici. Eu nu înþeleg de ce tot cãutaþi fonduri. Vedeþi cã frustaþi învãþãmântul de anumite drepturi, de anumite lucruri prevãzute prin lege. Am înþeles cã miniºtrii þãrãniºti s-au adunat acolo. De ce ministrul agriculturii nu a venit sã spunã: ”Domnilor, iertaþi-mã, eu am uitat, pentru cã ginecologul meu nu m-a sfãtuit sã am grijã ca ºi învãþãmântul sã primeascã cupoane pentru suprafeþele pe care le deþine.Ò

Vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul senator Bunduc. Se pregãteºte domnul senator Tocaci.

Domnule preºedinte, Domnilor miniºtri,

Stimaþi colegi,

Astãzi, guvernanþii ºi noi, membrii Senatului, ne-am întrunit pentru a încerca sã rezolvãm aceastã problemã deosebit de delicatã în care se aflã învãþãmântul preuniversitar. De aproape 3 sãptãmâni dãscãlimea se aflã în stradã, cerându-ºi drepturi pe deplin justificate. În loc sã se gãseascã o soluþie imediatã de dezamorsare a acestei stãri conflictuale, liderii de sindicat sunt chemaþi la discuþii interminabile. În acelaºi timp, profesorii sunt acuzaþi cã elevii nu-ºi îndeplinesc obiectivele, cã profesorii nu au grijã de elevi. Mã întreb eu: dar de ce nu se are grijã de profesori, cei care trebuie sã aibã grijã de elevi? De ce profesorii sunt plãtiþi cu cea mai micã leafã? ªtiþi cã un profesor în primul an de învãþãmânt, cu studii superioare, evident, are cu 200Ð300.000 lei mai puþin decât o femeie de serviciu? ªtiþi cã a venit la mine un profesor care ºi-a dat definitivatul ºi mi-a spus cã în urma acestui examen deosebit de important a câºtigat 10.000 de lei?

Iatã de ce, domnilor miniºtri, cred cã trebuie datã acum, imediat, aceastã ordonanþã de urgenþã. Cineva spunea cã în situaþii excepþionale se impun mãsuri excepþionale. În cazul de faþã, aceastã ordonanþã trebuie datã imediat. Aºa cum Guvernul gãseºte timp sã dea zeci de ordonanþe normale ºi de urgenþã, sã înfiinþeze agenþii peste agenþii, care consumã mari rezerve bugetare, cred cã este cazul ca azi dupã-amiazã, într-o ºedinþã extraordinarã, Guvernul sã se întruneascã sã dea aceastã ordonanþã.

Domnilor guvernanþi, nu vã supãraþi pe profesori, fiindcã din afirmaþiile pe care le faceþi dumneavoastrã dovediþi cã, unii dintre dumneavoastrã nu cunoaºteþi situaþia realã din învãþãmânt. Voi da câteva exemple în sprijinul acestei afirmaþii.

Domnule ministru Ciumara, dumneavoastrã aþi dat un interviu în care spuneaþi cam aºa. Citez din memorie: ”Cei din învãþãmânt nu au fost cuminþi, deci nu meritã salariul al 13-leaÒ. Drept cine îi luaþi pe aceºti ”copilaºiÒ care trebuie sã fie cuminþi?! Sã stea în bancã sã aºtepte de undeva de sus sã le cadã acest drept care le-a fost promis de atâþia ani de zile?!

Nu acumÉ

## **Domnul Gheorghe Bunduc:**

Nu acum neapãrat, domnule ministru, am zis în general, nu acum, imediat! Tare mã tem cã dacã vom proceda în acest fel, vom fi scoºi din Europa cã nu avem grijã de învãþãmânt. Iatã de ce foarte mulþi profesori tineri pleacã peste hotare, unde gãsesc salarii mai mari, unde gãsesc condiþii mai bune de viaþã. Aº vrea sã mai dau un alt exemplu.

Domnul Valeriu Stoica recomandã organelor judecãtoreºti sã ia mãsurile ce se impun pentru a lua mãsuri categorice împotriva grevelor din învãþãmânt. În acelaºi timp, domnul ministru Stoica spunea asearã cã ”gãseºte justificate acþiunile revendicative ale avocaþilor ºi notarilorÒ. Cât câºtigã un avocat, un notar în comparaþie cu un profesor? Sã nu mai spun un învãþãtor sau educatoareÉ

Iatã de ce, domnilor miniºtri, eu, ca profesor care am lucrat ºi lucrez în învãþãmânt de peste 34 de ani, vã rog sã gãsiþi soluþiile care se impun pentru a rezolva în mod real, echitabil, aceastã problemã deosebit de importantã. Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Tocaci. Se pregãteºte domnul senator Ilie.

## **Domnul Emil Tocaci:**

Domnilor miniºtri, Domnilor colegi, Domnule preºedinte,

Chiar acum câteva secunde, colegul meu, senatorul Bunduc, v-a rugat sã gãsiþi o soluþie. O soluþie de fond ºi de perspectivã nu o puteþi gãsi ºi noi nu v-o putem cere. Acesta este adevãrul, pentru cã atâta timp cât economia este la cota de dezastru în care se gãseºte, învãþãmântul, parte constituentã a societãþii, nu poate fi aºa cum trebuie sã fie. Prin urmare, nu putem rezolva problema de perspectivã ºi, în fond, într-o manierã serioasã. Dar putem gãsi o soluþie de moment care sã ne ridice deasupra cotei de avarie sub care am scãzut, pentru cã în învãþãmânt s-a coborât sub cota de supravieþuire. Aceasta este problema!

Cum ieºim acum la cota de supravieþuire. Profesorii au dreptate. Vã rog sã mã credeþi, domnule ministru Marga, nu o spun pentru a exploata politic un moment delicat al actualului Guvern, dar ºi pentru dumneavoastrã este evident Ñ ºi sunt sigur cã ºi pentru domnul ministru Ciumara Ñ cã profesorii au dreptate, indiferent de culoarea politicã a unui om sau pentru cei care nu au nici un fel de culoare politicã, acest adevãr nu poate fi contrazis. ªi, atunci, cum îi putem ajuta în acest moment, cum putem gãsi soluþii, fie ºi disperate, pentru a rezolva o situaþie care sigur este disperatã.

Vedeþi dumneavoastrã? Am impresia, am chiar certitudinea unor cheltuieli inutile care accentueazã suplimentar sãrãcia. De aceea m-am referit la salariile gigantice ºi nu mai vreau sã reiau tema. Sper cã domnul ministru Ciumara, într-una din zilele sãptãmânii viitoare, va clarifica acest lucru ºi vom discuta. Este aceeaºi ordine de idei, dar, pentru cã am abordat-o o datã, nu mai repet acum.

ªi în învãþãmânt, domnule ministru Marga, s-au fãcut Ñ vã rog sã mã scuzaþi pentru acest reproº Ñ unele cheltuieli care nu trebuia sã se facã. Este vorba de clasa a IX-a obligatorie, care în acest fel a adus cheltuieli de câteva bune zeci de miliarde, credÉ

Încã nu a începutÉ Mai eÉ

## **Domnul Emil Tocaci:**

Nu a început încã, e adevãrat, dar sã ºtiþi cã ºi atunci când va începe, situaþia economicã va fi aceeaºi.

Îmi pare rãu. Aºa bãnuiesc eu.

Ca atare, domnilor miniºtri, eu cred cã ar trebui Ñ ºi cu asta vreau sã închei Ñ ca dumneavoastrã, în Guvern, sã vã concentraþi asupra cheltuielilor care pot fi eliminate, chiar dacã nu sunt absolut inutile, dar se poate renunþa la ele, pentru a ajuta învãþãmântul. Eu vreau sã vã spun cã pe noi, ca senatori ai României, trebuie sã ne intereseze ºi de unde luaþi banii pentru învãþãmânt. Dumneavoastrã ne-aþi spus acum aproximativ o orã cã este rezolvatã situaþia, cã se vor da 4% din P.I.B. pentru învãþãmânt. Noi vã credemÉ Pentru moment eu vã cred. Sper sã nu infirmaþi atitudinea celor care au încredere în afirmaþia dumneavoastrã. Dar e important ºi de unde. Mijloacele de mediatizare au vorbit de Ministerul de Interne ºi M.Ap.N. Este o soluþie nefericitã, domnilor! Învãþãmântul trebuie sã aibã acel 4%. Sigur cã mai multe ministere trebuie sã renunþe la ceva ºi sigur cã banii trebuie luaþi de undeva, dar ca sã-i luãm pe toþi de la Ministerul de Interne, de pildã, când valul infracþional iar a atins cote inadmisibile, dar sã lãsãm, în acelaºi timp, cheltuieli care pot fi eliminate, neatinse, nu se poate admite!

De aceea, mai mult la domnul Ciumara privesc când spun aceste lucruri. Domnule ministru, sunt cheltuieli mari care se fac în domenii contraproductive. Nu vreau sã reiau tema acelor salarii ale unor manageri care nu cã nu fac nimic, ar fi mai bine sã nu facã nimic, dar fac ceea ce fac pentru a distruge economia naþionalã. Nu vã supãraþi, acolo trebuie sã priviþi!

Chiar dacã pentru moment gãsiþi banii, nu ºtiu de la care minister, pentru a salva situaþia disperatã a învãþãmântului, într-o perspectivã de 2Ð3 luni de zile, banii aceºtia trebuie recuperaþi pentru ministerul care i-a cedat sumele din cheltuielile inutile.

În încheiere eu vreau sã cred cã se va rezolva situaþia fãrã sacrificarea altor componente vitale ale societãþii.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Ilie. Se pregãteºte domnul senator Marin Stelian.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte, Domnule ministru Mircea Ciumara,

Nu mã adresez domnului Marga, pentru cã, din presã, am auzit cã dânsul este demisionat. Rãmân însã surprins cã un ministru demisionar al acestui Guvern ºi al învãþãmântului îmbrobodeºte Senatul cu reguli de aritmeticã extrem de complicate: cã 2,6 cu 0,3 de la bugetele locale fac 4 ºi nu ºtiu cât ºi cã, dacã douã de la prefecturã, cu douã de la primãrie, ºi cu douã de la cimitir fac cât ar trebuie sã facãÉ

Cred, domnilor, cã aceastã bramburealã, aceastã lipsã de putinþã, a dus ºi duce la umilirea dascãlilor ºi la aruncarea în derizoriu a procesului de educaþie pentru generaþiile de elevi ºi de studenþi.

Cred cã doriþi, prin aceste metode, sã acceleraþi procesul de analfabetizare a populaþiei, de polarizare a învãþãmântului, în sensul accesãrii acestuia numai de o parte a populaþiei þãrii, restul aruncându-i în neºtiinþã ºi în întunericul necunoaºterii, pentru a o putea dirija dupã dorinþa dumneavoastrã.

Am rãmas suprins de afirmaþiile profesorului de istorie Marga asupra investiþiilor din învãþãmânt, care nu s-au fãcut din timpul ministrului Angelescu. Ministrul Angelescu a fãcut mult pentru etapa în care a guvernat, domnule Marga. Dar vã rog, domnule profesor, sã vizitaþi universitãþile tehnice ºi economice din România ºi campusurile

degradate în ultima perioadã, dar construite cu mult efort de cãtre aceastã populaþie.

Domnule Marga, încãlcaþi Constituþia, încãlcaþi legea de finanþare a învãþãmântului ºi cred cã veþi rãmâne în istoria învãþãmântului. Întrebarea este: cum? Cred cã o sã o spunã istoria al cãrui specialist sunteþi.

Acum aº dori sã mã adresez dumneavoastrã, domnule ministru Ciumara, cred cã ar fi trebuit sã arãtaþi conþinutul ordonanþei de finanþare a învãþãmântului ºi sã ne cerem scuze noi, ca parlamentari, ºi dumneavoastrã, ca guvernanþi, în faþa celor care ne-au învãþat carte. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului senator Marin Stelian. Se pregãteºte domnul senator Cristian Dumitrescu.

Domnilor miniºtri, sunt surprins. Guvernul nu respectã legile: Legea învãþãmântului, Statutul cadrelor didactice, Legea 154/1998 ºi, nu în ultimul rând, Constituþia României. Vinovaþi sunt profesorii, care au protestat într-o formã democraticã, prevãzutã de Constituþie. Deci, unii nu respectã legea, vinovaþi sunt alþii. Ministerul Educaþiei Naþionale a considerat cã, într-adevãr, nerespectând legea, are motive sã acþioneze în judecatã pe cei care se manifestã democratic.

Domnule ministru, nu Ministerul Educaþiei Naþionale se ocupã de resursele financiare pentru finanþarea învãþãmântului. Ministerul Educaþiei Naþionale se ocupã, aºa cum are titulatura, de educaþia tinerei generaþii, se ocupã de apãrarea drepturilor cadrelor didactice. De resurse financiare pentru finanþarea chelutielilor necesare desfãºurãrii normale a învãþãmântului se ocupã alte ministere din economia României.

ªi acum o sã mã referÉ cã ºi dumneavoastrã, aici, când aþi venit ºi ne-aþi motivat resursele financiare gãsite, aºaÉ parcã s-au gãsit pe undeva, pe drum, au cãzut din cerÉ Ne-aþi spus cum se ajunge la 4%. Legea spune foarte clar: minim 4% din P.I.B. de la bugetul de stat, nu de la alte bugete, care nu au asigurate resurse nici pentru banii de la primãrie.

Adicã, domnule ministru, dumneavoastrã, din punct de vedere financiar, rãspundeþi de execuþia bugetului. Sã nu cheltuiþi bani fãrã bazã legalã. ªi acolo se aplicã legea, ºi vã rog sã notaþi cã legea spune minim 4%.

Dacã luãm când s-a dezbãtut Legea învãþãmântului în Senatul României, sã vedeþi ce probleme ridicau cei care sunt acum la putereÉ ”Uite, domnule, în þara cutare, 6%, 8%É De ce la noi minim 4%? Noi am spus ”minimÒ.

Domnule ministru, repet, dumneavoastrã rãspundeþi de efectuarea chletuielilor. Cã erau necesare cinci manuale alternative la istorie, în loc de douã, asta este altceva. Rãmâne de discutat. ªi multe altele.

Deci, asta este pãrerea mea. Dumneavoastrã faceþi parte ºi din Coaliþia guvernamentalã, faceþi parte din C.D.R. Vã rogÉ, Anul acesta este an electoral. Vã reamintesc ce aþi scris în ”Contractul cu RomâniaÒ. Aveþi un punct din cele 20 de puncte, în care spune: ”Vom asigura resurse financiare suplimentare pentru învãþãmânt, sãnãtate, armatã, culturãÒ. Aºa spune. ”ªi, în cazul în care nu realizãm un punct din cele 20, ne dãm demisiaÒ. Deci, uitaþi-vã la angajamentele pe care le-aþi avut dumneavoastrã faþã de cei care v-au ales. ªi cadrele didactice v-au ales, dar pãrerea mea este cã s-au înºelat.

Are cuvântul domnul senator Cristian Dumitrescu. Se pregãteºte domnul senator Triþã Fãniþã. Renunþaþi? Da?

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Doamnelor ºi domnilor colegi, Domnilor miniºtri,

Trebuie sã constatãm cã aceastã discuþie pe care o purtãm acum, pe o temã extrem de gravã, se poartã într-un ritm Ñ ca sã spun Ñ altfel decât suntem obiºnuiþi atunci când discutãm astfel de probleme în Senatul României, ºi meritul este, în primul rând, cred, al celor doi domni miniºtri, care ne-au prezentat, cu multã dezinvolturã ºi profesionalism modul în care Domniile lor vãd rezolvabilã aceastã problemã.

Din pãcate Ñ ºi acest lucru este evident pentru mine Ñ nu este suficient sã fim convingãtori prin ton, ci prin argument. Vãd cã aici, în salã, se aflã ºi cei care, de obicei, sunt faþã în faþã cu reprezentanþii Guvernului, adicã reprezentanþii sindicatelor. Noi, senatorii, ne aflãm la mijloc ºi încercãm sã gãsim soluþii.

Este evident cã, dupã douã ore ºi ceva de discuþii, nu am gãsit nici o soluþie. Tot atât de evident este cã, dacã îi ascultãm pe Domniile lor, le dãm dreptate, cum tot atât de evident este cã fiecare dintre cei care s-au adresat de la acest microfon a spus lucruri pertinente, clare, concrete, multe dureroase, în care cred ºi pe care le respect.

Problema este cã avem în stradã sute de mii de dascãli, cã ei se aflã de peste trei sãptãmâni în aceastã situaþie ºi cã nu gãsim rezolvarea.

Stãteam în bancã ºi mã gândeam, îmi aminteam cã eram copil în clasele primare, ningea foarte tare în Bucureºti ºi, pentru câteva ore, se întrerupea ºcoala. Eram foarte bucuros atunci, vã spun, ºi eram foarte necãjit cã acest lucru nu se întâmpla decât pentru câteva ore. Totdeauna, a doua zi, stãteam lipit cu urechea de radio ºi auzeam cã ”la orele 7 dimineaþa, astãzi, ºcoala nu mai este întreruptãÒ.

Ce se întâmplã cu acei copii care, de trei sãptãmâni, stau acasã, pentru cã profesorii Ñ ei nu pot sã înþeleagã acest lucru Ñ se aflã în grevã?

Iatã, de fapt, adevãrata dramã pe care noi, astãzi, o trãim ºi cãreia, astãzi, trebuie sã-i dãm un rãspuns. ªi, din pãcate, existã o cacofonie chiar ºi din partea guvernamentalã în ceea ce priveºte rãspunsurile sau nuanþãrile la rãspuns. Avem în faþa noastrã un ministru care, prin competenþa ºi prin modul de abordare a problemelor, ne dã multã încredere, dar sã nu uitãm cã acest domn ministru este un domn ministru demisionar, într-un plin conflict sindicateÑGuvern. Avem în faþa noastrã un domn ministru, ministru de stat, domnul ministru Ciumara, care îºi consumã extrem de mult timp Ñ ºi cu folos Ñ pentru a aplana o seamã de conflicte care, iatã, inerent apar în raporturile dintre guvernanþi ºi societatea româneascã,

De la Partidul Democrat!

Nu este vorba de la P.D., pentru cã în Guvern nu existã P.D., P.N.Þ.C.D., P.N.L., U.D.M.R. Existã o solidaritate guvernamentalã.

Ura! Existã!

## Domnilor colegi,

Existã o solidaritate guvernamentalã! Aceastã solidaritate guvernamentalã, în numele a nimic ºi pentru nimic nu poate sã fie înfrântã! Soluþiile trebuie cãutate în interiorul acþiunii guvernamentale. Soluþiile înseamnã negocieri cu sindicatele, pentru cã nici sindicatele nu pot sã þinã lucrurile la o astfel de presiune. Ei sunt dispuºi, dacã gãsesc soluþii, dar dacã li se dau la timp. Dacã cel de-al 13-lea salariu se dãdea la timp, nu ajungeam aici, domnilor! Altfel discutau ºi ei sub presiunea propriilor membri de sindicat.

Iatã cã este vorba despre o greºealã managerialã. Iatã de ce eu cred cã aceastã discuþie a fost utilã, dar a fost o discuþie convivialã, a fost o discuþie prin care noi ne-am exprimat puncte de vedere, este adevãrat, cu un sentiment ºi cu un ton pe care îl admir, pentru cã este rar întâlnit în Senatul României, mai ales când problemele sunt atât de acute ºi atât de presante, ºi este încã o datã rolul ºi aportul celor doi miniºtri care s-au prezentat, atunci când au fost convocaþi, nu au fãcut cum au fãcut alþii care nu au venit ºi nu ºi-au spus punctul de vedere. Punctul lor de vedere, însã, din pãcate, deºi susþinut cu profesionalism ºi cu dorinþa clarã Ñ deci, nu fac nici un fel de proces de intenþie celor doi reprezentanþi ai Guvernului Ñ cu dorinþa clarã de a gãsi o soluþieÉ

Din pãcate, soluþia nu se mai aflã la aceºti domni reprezentanþi ai Executivului, ci la Executiv în ansamblul sãu ºi nu este o soluþie care priveºte, dacã vreþi, încã o proiecþie neapãrat bugetarã care se aduce ºi se concentreazã tot în bãtãlia din Parlamentul României Ñ ºi fiecare dintre noi ºtie ce înseamnã în Parlament un lobby profesional, mai ales sub presiunea colegilor care au rãmas la catedrã, în toate colþurile þãrii Ñ ºi trebuie rezolvatã punctual, gãsitã o soluþie punctualã, plãtit întâi cel de-al 13-lea salariu ºi aºa mai departe.

Asta cred cã este soluþia ºi sper cã, în cele din urmã ºi ministrul, ºi domnul ministru de stat se vor apropia de o astfel de propunere.

Cine a cerut eliminarea salariului al 13-lea?

Mulþumesc domnului senator Cristian Dumitrescu. Are cuvântul domnul senator Triþã Fãniþã.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Domnule ministru de stat, Domnule ministru, Stimate doamne, Stimaþi domni, Stimaþi colegi,

Aº vrea sã-mi exprim, în primul rând, aprecierea modului în care reprezentanþii sindicatelor, bine documentaþi, hotãrâþi, perseverenþi, au reprezentat corpul profesoral ºi nu s-au lãsat pânã când nu au câºtigat bãtãlia.

Nu au câºtigatÉ

Sunt de apreciat, de asemenea, receptivitatea Guvernului care a dialogat constructiv, stãruinþa de a gãsi soluþii, în situaþii foarte grele în care se aflã economia noastrã naþionalã, modul cum domnul ministru de stat Ciumara a condus discuþiile, în calitate de reprezentant al Guvernului, în sfârºit, stãruinþa de a ieºi în întâmpinarea unei categorii de intelectuali care pregãtesc generaþia zilei de mâine ºi care au salarii sub orice criticã, derizorii, jenante.

Noi va trebui sã sprijinim, prin votul nostru, pe care îl asigur, bugetul, cu conºtiinþa împãcatã cã nu este o risipã.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Dau cuvântul domnului senator Fuior, ultimul înscris la cuvânt.

Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Vreau sã abordez ºi eu, în acest context, trei teme. Prima temã. Mã adresez domnului ministru al miniºtrilor, domnul Ciumara, ºi deputat.

La Legea nr. 154/1998, la dezbatere ºi adoptare în plenul Senatului, indicele de multiplicare pentru profesori a fost de ordinul 2, nu 1. Adicã, raportat la cifra de referinþã. Deci, a fost 2, nu 1. Vã rog, verificaþi stenogramele ºi veþi constata cã plenul Senatului a adoptat aceastã lege cu ordinul 2.

Vreau ca Legea nr. 154 sã revinã la ordinul 2, astfel încât toate conflictele ºi problemele care sunt la ora actualã se rezolvã.

Am pierdut la Camera Deputaþilor. Ceea ce mi-a pãrutÉ ªi nu este prezent aici, era susþinãtor din partea iniþiatorului secretarul de stat Bâra, de la Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale, care acum vãd cã nu este invitat. Dânsul nu a vrut nicicum sã accepte indicele de 2, dar plenul Senatului l-a adoptat.

Deci, Legea nr. 154/1998 sã fie amendatã, domnule ministru de stat Ciumara, cu ordinul 2 pentru profesori.

Tema a doua. Se solicitã din partea autoritãþilor locale susþinerea învãþãmântului. Sã ºtiþi cã autoritãþile locale sunt responsabile de aceastã temã pe care o daþi dumneavoastrã ºi pe care o dãm noi. Dar care este aportul sindicatelor Ñ vine întrebarea mea Ñ la îmbunãtãþirea învãþãmântului, având în vedere dotarea de care dispun dupã 1989?

De aceea, domnule ministru Ciumara, consider cã trebuie, printr-o hotãrâre de guvern sau prin implementarea Legii nr. 213/1998 Ñ Legea patrimoniului Ñ sau printr-un referendum naþional sau printr-un proiect de lege, casele de culturã ale sindicatelor sã treacã în patrimoniul autoritãþilor locale, ca sã poatã susþine învãþãmântul, sau sã treacã sub autoritatea Ministerului Educaþiei Naþionale.

Vreau sã dau un exemplu aici: numai Rectoratul din Sibiu plãteºte lunar 5 milioane de lei la sindicate, pentru cã stã în chirie. Dar sindicatele nu vin sã contribuie ºi sã spunã ”Acest obiectiv considerãm cã poate fi al Ministerului Educaþiei Naþionale, respectiv, al universitãþiiÒ.

A treia temã, domnule ministru Ciumara pe care vreau s-o atac cu dumneavoastrã: Când vã pregãtiþi pentru bugetul pe anul 2000, în proiect ºi în expunerea de motive vreau sã faceþi referire nu numai la P.I.B. Vreau sã faceþi referire la produsul social brut ºi la produsul naþional brut, ca sã putem vedea, într-adevãr, cifrele de care putem dispune pentru învãþãmânt. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnilor senatori. Am rugãminteaÉ

Procedurã, domnule preºedinte!

Vã rog, domnule senator. Procedurã.

Întrucât nu eram în salã, v-aº ruga sã întrebaþi colegii, prin vot, dacã sunt de acord sã vorbesc ºi eu 3 minute.

Da!

Sã înþeleg cã este vorba de consens?

Da!

Vã rog!

Domnilor miniºtri, Domnilor colegi,

Unul dintre colegii noºtri a spus un lucru destul de grav: cã este o tragedie, o dramã, faptul cã elevii stau acasã, într-o perioadã în care ar trebui sã fie la ºcoalã.

Aº face o corecturã, domnule senator. Eu aº spune cã este o dramã ºi mai mare faptul cã profesorii, cu salariul pe care îl au ºi ar trebui sã-i înveþe pe aceºti copii, nu pot trãi din acest salariu, ºi cã ne-am bãtut joc de ei. ªi am vorbit la plural, pentru cã niciodatã nu am acordat atenþia ºi dragostea pe care trebuia s-o acordãm acestor oameni. Le-a ajuns cuþitul la os, s-a umplut paharul ºi acum trebuie sã gãsim soluþii serioase.

Domnule ministru Marga, aþi afirmat despre patru senatori Ñ domnul Amedeo Lãzãrescu, domnul Tocaci, domnul Dumitraºcu ºi eu Ñ cã suntem politicieni demagogi.

Unde? Unde? Nicãieri!

Vã rog! Vã rog, domnule ministru, nuÉ!

Într-un ziar. Vã pot arãta ziarul respectiv.

Consider cã acuzaþia respectivã ori a fost deformatã de ziarul respectiv, ori dumneavoastrã trebuie s-o dezminþiþi astãzi, s-o respingeþi.

De asemenea, v-aº ruga, domnule ministru, Ñ pentru cã este vorba de Ministerul Educaþiei Naþionale Ñ sã nu mai numiþi ”manuale alternativeÒ, ci ”manuale opþionaleÒ. Cred cã acest lucru este un fapt elementar de limba românã ºi care nu trebuia sã vinã din partea unui regizor. Acest lucru l-a spus domnul Preºedinte Emil Constantinescu.

Domnilor, în faþa unei probleme atât de grave în care ne aflãm acum faþã de aceastã categorie socialã a profesorilor, a învãþãmântului din þara noastrã, avem cu toþii aceeaºi datorie ºi sper, domnilor miniºtri, cã veþi gãsi soluþii.

Mulþumesc, domnule senator.

Dau cuvântul domnului ministru Marga, iar în încheiere, domnului ministru de stat Mircea Ciumara.

Aveþi cuvântul, domnule ministru.

## **Domnul Andrei Marga:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Îmi pare rãu cã am intervenit în timpul cuvântului domnului senator Nicolaescu. Îmi cer scuze cã l-am întrerupt puþin, darÉ sper cã acceptã scuzele. Am vãzut, ºi într-o emisiune de televiziune, dânsul îmi atribuie afirmaþii pe care nu le-am fãcut niciodatã ºi, dacã vreþi pãrerea mea despre domnul Amedeo Lãzãrescu, atunci trebuie sã vã spun franc: este unul dintre cei mai cultivaþi oameni care sunt în viaþa politicã a noastrã. Nu aceasta este problema. Nu m-am referit deloc la dânsul, deloc la domnul Tocaci Ñ nu ºtiu pe cine aþi mai amintit Ñ sã fie foarte clar! Am spus ºi o spun: haideþi sã folosim prilejul dezbaterilor parlamentare pentru a nu cãdea în Ñ dacã vreþi Ñ abordãri electorale ºi haideþi sã cãutãm soluþii la probleme care, într-adevãr, sunt aspre, cum ºi dumneavoastrã aþi remarcat. Deci acesta a fost apelul meu ºi este tot timpul, dacã vreþi.

Cred cã ºi noi trebuie, în þara noastrã, sã învãþãm cã ºi o dezbatere parlamentarã poate sã intre în probleme, poate sã intre în argumente ºi poate sã ia puþinã distanþã de faptul cã aparþinem unui partid sau altul. Aceasta este chestiunea, pentru cã, dacã transform, în dezbatere, în polemicã de partid totul, nu se pot gãsi soluþiile. ªi vedeþi ºi astãzi Ñ avansãm greu spre o soluþie la care sã cãdem toþi de acord ºi fãrã una din aceasta nu merg lucrurile, sã fie foarte limpede. Deci aceasta am spus-o ºi o spun cu toatã rãspunderea.

În legãturã cu manualele alternative, domnule senator, eu ºtiu cã ceva este dureros în spate ºi dumneavoastrã mereu aþi menþionat acest lucru. Vreau sã vã spun douã lucruri. Dumneavoastrã hotãrâþi, ca parlamentari, dacã le numim ”alternativeÒ sau ”opþionaleÒ. Parlamentul dã legile. Nu este nici o problemã din punctul nostru de vedere.

În al doilea rând dezbaterea care a avut loc, sã ºtiþi, o privim, probabil, fiecare diferit. La orice orã vã stau la dispoziþie sã discutãm pânã la capãt orice subiect, deci, din partea unor oameni care sunt mai neutri decât noi toþi, cei implicaþi, dezbaterea nu a fost de cea mai bunã calitate, indiferent cine a argumentat, indiferent cine a dat startul. Dar vã stau la dispoziþie ºi veþi vedea cã trebuie sã intrãm în niºte reguli de logicã elementarã ºi de deontologie a dezbaterii, ºi cred cã vom fi de acord. Eu sunt, din capul locului, convins.

**:**

É cu binecuvântarea ministerului, numai o anume editurãÉ

Nu ministerul, domnule senatorÉ

Domnul ministru, vã rog sã nu intraþi în dialog cu salaÉ

Domnul senator, haideþi sã vã dau încã un exemplu. Sã fie limpede aici. Dacã vreþi, instituþiile internaþionale cu care cooperãm au un control al corectitudinii complet ºi foarte bine cã-l au. Nu poþi face matrapazlâcuri, ºi dacã ai vrea. În ce mã priveºte nu mã intereseazã asta. Vã mulþumesc pentru atenþie.

Vã mulþumim, domnule ministru. Are cuvântul domnul ministru de stat Mircea Ciumara.

Domnul senator Maior ºi-a exprimat nemulþumirea cã mai mult a aflat din ziare decât de la mine. Îl asigur cã, dacã dãdeam un interviu la un ziar, spuneam mai multe, cu interpretãrile mele, cu opiniile mele, dar aici am venit sã exprim poziþia Guvernului, sintetic, de aceea am spus ceea ce deja s-a convenit în Guvern, abþinându-mã de la orice fel de interpretare suplimentarã.

Domnul senator Oprea a întrebat când se va depune la Parlament bugetul. Îi rãspund cã în cursul lunii februarie.

Domnul senator Chiriacescu vrea sã ºtie conþinutul ordonanþei.

Domnule senator, proiectul de ordonanþã propus de Ministerul Educaþiei Naþionale se numeºte ”Ordonanþã de urgenþã privind majorarea valorii de referinþã sectorialã din Anexa 7/1 la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariului de bazã în sectorul bugetar ºi a indemnizaþiilor pentru persoane care ocupã funcþii de demnitate publicãÒ.

Dacã vreþi sã citiþi textul, vi-l dauÉ Nu are rost sã-lÉ

Domnul senator Chiriacescu propune ca bugetul sã se facã pornind de la cheltuielile pe elev sau pe student. În învãþãmântul superior aºa se face. În învãþãmântul liceal este o intenþie viitoare a Ministerului Educaþiei Naþionale. Deci se dã curs sugestiei dumneavoastrã.

Nu existã cadru legal pentru ca primãriile sã fie obligate sã dea bani învãþãmântului. Aveþi perfectã dreptate, ne gândim la o soluþieÉ Sã vã spun altceva, domnule senatorÉ Este o discuþie veche, de când era Florin Georgescu ministru de finanþe, ºi eu în opoziþie ºi insistam sã facem Legea bugetelor locale, sã impunem o structurã bugetarã, fiindcã, din pãcate, la ora actualã, întâi consilierii stabilesc indemnizaþia lor ºi peste o lunã de zile discutã bugetul comuneiÉ sauÉ Anul acesta, mã tem, în anul 2000, vor cheltui pânã în luna iunie tot bugetul comunal, indiferent de culoarea politicã, pentru ca, dupã aceea, în partea a doua, dupã alegeri, sã vedem cum ne descurcãm.

De aceea, niºte reglementãri cred cã ar fi utile. Aici mi-am spus opinia.

Domnul senator Popa spune cã legea prevede ca cifra de 4% sã fie asiguratã prin bugetul de stat.

Domnule senator Popa, între timp, legislaþia fiscalã s-a modificat. Îmi daþi voie, domnule senator? Vã mulþumesc pentru rãbdare, cã mã ascultaþiÉ

A apãrut mai înainteÉ Invers, domnule ministruÉ

Deci Legea învãþãmântului a apãrut în 1995, iar Legea finanþelor publice locale a apãrut în 1998É AºaÉ Vã mulþumesc cã sunteþi de acord cu mine.

Domnul senator Ciurtin afirmã cã Guvernul a desconsiderat greva din învãþãmânt. Mã îndoiesc de afirmaþia dumneavoastrã. Nu vãd nici o bazã realã la ceea ce spuneþi, iar, personal, la o întâlnire neprotocolarã cu liderii din învãþãmânt, eu le-am spus cã mã voi ocupa de relaþiile cu sindicatele din învãþãmânt pânã în clipa în care mã þin de cuvânt cu tot ce-am promis. Dupã aceea pot trata cu cine doresc din Guvern, nu cu mine, fiindcã eu bãnuiesc cã am fost foarte corect în relaþiile cu dânºii ºi am de gând sã mã þin de cuvânt în ceea ce am promis.

Am spus într-o declaraþie cã mi se pare ciudat sã-i cer Guvernului sã respecte legea. Nu! Fiindcã Guvernul este obligat sã respecte legea, în sensul ãsta am spus-o. Eu vorbesc despre Guvernul care guverneazã în anul 2000. În anul 2000 respectã legea. Da. Aºa cã a solicita, a face grevã, suspectând Guvernul cã nu respectã legeaÉ Oricine are dreptul sã i se aplice clauza de nevinovãþie. Acestui Guvern care abia s-a instalat de o lunã ºi ceva trebuie sã i se dea ºansa sã dovedeascã dacã respectã sau nu respectã legile. Eu vã asigur cã aceastã lege o respectãm, în privinþa lui 4%. Eu vã respect chiar ºi pe dumneavoastrã, care nu m-aþi respectat ºi m-aþi jignit aici, dar nu are nici o importanþã.

Deci, al 13-lea salariu, cum este numit, este o primã, primã anualãÉ

De cuminþenieÉ

Iertaþi-mã, nu ºtiu cine a spus cuvântul ãsta, eu îmi mãsor foarte bine cuvintele când le folosescÉ

Deci al 13-lea salariu este o primã, o recompensã pentru contribuþie deosebitã. La niºte oameni care, în afarã de momentul respectiv, ulterior, frâneazã procesul educaþional Ð ºi au dreptate. Personal, sunt convins cã au dreptate cu necazurile lor Ð cum poþi sã dai o primã?!É Deci dorinþa mea a fostÉ ºi reamintesc ce am discutat cu dânºiiÉ vã spun exact ce am discutatÉ Problema era în felul urmãtorÉ Ne-am întâlnit joi sau vineri ºi am spus: ”Domnule, luni, Ministerul Educaþiei Naþionale vine cu nota în Guvern pentru a li se aproba al 13-lea salariu; marþi este în Biroul Executiv, joi se aprobã în GuvernÒ. Din pãcate, luni, când trebuia sã vinã Ministerul Educaþiei Naþionale cu aceastã notã, a început greva. Eu îi înþeleg pe liderii de sindicat. N-au putut explica sindicaliºtilor care sunt nemulþumiþi de nivelul de trai sã mai aibã încredere ºi rãbdare, însã am fost împiedicaþi sã aplicãm acest lucru.

## **Din salã:**

Doar nu daþi vina pe ei acum?

## **Domnul Oliviu Gherman**

**:**

S-a solicitat ca ordonanþa de urgenþã sã fie mai devreme de joiÉ

## **Domnul Mircea Ciumara:**

Domnul senator Gherman a solicitat de a fi pusã ordonanþa de urgenþã cât mai repede, deci, mai devreme de joi nu se poateÉ deoarece ºedinþa de guvern se þine joiaÉ

## **Domnul Victor Apostolache**

**:**

S-au dat ordonanþe ºi mai înainte de joiÉ

## **Domnul Mircea Ciumara:**

Domnul senator Apostolache, care mã bruiazã acuma, îmi spune cã nu mi-am þinut cuvântul dat la Legea de abilitare a Guvernului, deci eu îl rog pe domnul senator sã-mi demonstreze acest lucru, pentru cã mã tem cã este vorba de interpretare puþin pãtimaºã din partea Domniei sale. Fãrã probe nu-l cred. Eu zic cã ceea ce am promis aici, la acea lege, s-a respectat.

Domnul senator Bunduc. Ordonanþa trebuie datã imediat, chiar astãzi, spuneþi dumneavoastrãÉ Trebuie sã plec din Senat, sã mã duc la Guvern, sã facem o ºedinþã de guvern, sã dãm ordonanþa?!É Cum vedeþi dumneavoastrã situaþia?!É

Proiectul de ordonanþã va fi discutat în Guvern joi, atunci când se þin ºedinþele de guvern.

Ideea cã nu au fost cuminþiÉ nu sunt cuvintele meleÉ Nu ºtiu de ce îmi puneþi mie în gurã cuvintele pe care nu le-am folosit. Nu-mi amintesc cine a fãcut afirmaþia, iertaþi-ne, ne puneþi în gurã niºte afirmaþii total ireale, cã, dacã reuºim sã suspendãm aceastã grevã, ne primeºte în EuropaÉ Depãºiþi foarte mult cadrul realitãþii, domnule senator.

Domnul senator Tocaci, prin profesie, are dreptate. Spun ºi cã-i dau dreptate. Sunt de acord cu dânsul. Reducerea cheltuielilor inutile se poate face, dar nu peste noapte. Nu ºtiu ce calcul aveþi dumneavoastrã, domnule senator Tocaci, dacã am reduce salariile mari ale managerilor, am obþine douã lucruriÉ Am mai venit cu intenþiaÉ ”Domnule, dacã nu îndeplineºte nu ºtiu ceÉ nu plãteºte impozite o firmã, îi reducem salariul managerului la salariul minim pe economie sau mediu pe economieÉ ªi a venit un lider de sindicat din industrie care spune: ”Domnule, nu-þi dai seama cã-þi dã el bani, numai sã-l laºi în funcþie, acolo?!Ò ÉAceastã economie la manageriÉ Nu ºtiu dacã sunt suficient de mari prin aste 1.000 de miliardeÉ O sã verific ºi eu calculele asteaÉ sau 1008 parcã aþi spus, însã nu aici vãd eu ºansele reale de a reduce cheltuielile. Sunt multe alte ºanse de a reduce cheltuielile nejustificate economic.

În întâlnirea de duminicã a Coaliþiei de guvernãmânt am stabilit câteva principii în privinþa bugetului. Exceptând Ministerul Educaþiei Naþionale, sã reducem cheltuielile la ministerele bugetare, sã le majorãm la ministerele economice pentru a stimula relansarea creºterii economice. Este un principiu convenit. Ministerele economice care fac investiþii Ð ne referim la relansarea creºterii economice ºi vã asigur cã aici sunt multe ºanseÉ Suntem de acord sã reducem cheltuielile ºi la Ministerul de Interne, dar ºi la celelalte ministere neeconomice. Mai este Ministerul Apãrãrii Naþionale, Ministerul de Externe, Ministerul Justiþiei, multe alte ministere, care trebuie sã discutãm despre ele. În schimb, la Ministerul Culturii, la Academia Românã, chiar dacã nu sunt economice, þinând seama de rolul pe care-l joacã în viaþa noastrã naþionalã, dorim sã creºtem cheltuielile afectate. Domnul senator Ilie spune cã dânsul crede cã noi vrem sã creºtem analfabetismulÉ ( _Rumoare în salã_ .)

Rugãmintea mea este sã nu rãspundeþi la provocãrile din salã, domnule ministruÉ

Fac apel la colegi sãÉ

Aceste afirmaþii impun conþinutul ordonanþei de finanþare a învãþãmântului. Iertaþi-mã, nu scoatem o ordonanþã de finanþare a învãþãmântului, domnul senator IlieÉ V-am citit exact titlul ordonanþei, l-am citit intenþionat. Finanþarea învãþãmântului se asigurã prin bugetul de stat, nu prin ordonanþã de urgenþãÉ Nu ne permite Constituþia României.

Domnul senator Marin Stelian. Eu aº vrea sã vã spun cã, din câte ºtiu eu, Ministerul Educaþiei Naþionale trebuie sã se ocupe de gestionarea fondurilor, nu de educaþieÉ de educaþie se ocupã profesoriiÉ ºcolileÉ dumneavoastrã aþi început pledoariaÉ

## **Din salã:**

ÉOoo!!! Se vede!!!É _(Aplauze_ . _)É_ De-aia îi þineþi în stradã?!É

## **Domnul Mircea Ciumara:**

Nu ºtiu cine-i þine pe stradã, dar nu-i treaba mea sã vãd cine-i þineÉ

Rugãmintea mea, domnule senator, mai ales cã vã ºtiu competenþa în domeniul economic, sã stabilim precis rostul unui minister. Nu ministrul sãnãtãþii pune plombe la dinþi, nu ministrul învãþãmântului face educaþie, ei gestioneazã banii ºi, atunci, întreg eºafodajul demonstraþiei dumneavoastrã nu mai corespunde realitãþii, dacã suntem corecþi cu noi.

Domnului senator Cristian Dumitrescu eu îi rãspund în felul urmãtor: cã trebuie sã facem o distincþie clarã în cazul unei persoane Ð între ministru, dacã este, ºi omul politic. Deci, dacã domnul Mureºan se pronunþã în calitate de prim vicepreºedinte al partidului este una; în calitate de ministru, este alta. Demonstraþia riguroasã a acestei distincþii ne-a fãcut-o, când a cãzut Guvernul Ciorbea, domnul ministru Traian Bãsescu.

Deci, în numele funcþiei pe care o are, poate sã spunã un lucru sau altul. Nu este vorba de o încãlcare a solidaritãþii guvernamentale, ci de faptul cã partidul nostru a declarat în mod perseverent, de sãptãmâni de zile, cã suntem hotãrâþi sã respectãm legea, sã dãm învãþãmântului 4%. În fiecare sãptãmânã, dupã ºedinþa de la Biroul Naþional Central, s-a comunicat: partidul nostru este hotãrât sã acorde 4% pentru învãþãmânt. ªi, în aceastã calitate, domnul ministru Mureºan a fãcut aceste afirmaþii, fãrã a încãlca câtuºi de puþin solidaritatea guvernamentalã.

Domnul senator Fuior. Domnul fost secretar de stat Bâra este acum consilier al primului-ministru, nu mai este secretar la Ministerul Educaþiei Naþionale, de aceea nu a venit aici Domnia sa.

Însã nu am înþeles, domnule senator. Cum doriþi sã corectez eu o lege împotriva voinþei Camerei Deputaþilor?

## **Domnul Victor Fuior**

**:**

Sunteþi deputat, faceþi lobby acoloÉ

Iertaþi-mã, domnule senator, eu sunt un singur deputat ºi mai sunt câteva sute de deputaþi ºi mã supun voinþei Camerei Deputaþilor. Nu-mi pot permite sã arãt lipsã de respect faþã de ParlamentÉ

Dar câþi aþi mai rãmas la P.N.Þ.C.D.? É Unul singur?!É

Domnule ministru, am rugãmintea sã nu mai rãspundeþi la întrebãrile venite din salãÉ rãspundeþi la cele care au fostÉ

Desigur, voi comunica Guvernului sugestia domnului senator Fuior de a trece casele de culturãÉ de la sindicate sã treacã prin referendum la primãriiÉ este o idee interesantã, dar personal, mã înþelegeþiÉ La fel, dumneavoastrã doriþi sã prezentãm bugetul în Parlament ca procent din P.I.B., din produsul social brut, din produsul naþional brutÉ

Deci, domnule senator Fuior, când se prezintã proiectul de buget în Parlament, se prezintã cifrele în lei, procentaj în total, expresia ”ca pondere în P.I.B.Ò a fost introdusã numai în relaþiile cu Fondul Monetar Internaþional, care ne-a suspectat cã generãm tot felul de fonduri speciale, ascundem subvenþiile ºi acoperirea gãurilor negre. În bugetul naþional nu este necesar sã lucrãm prin procente din P.I.B. É Cu atât mai mult, deci, dacã ne daþi niºte fonduri, mai introduce ºi ceea ce vreþi dumneavoastrã.

Domnul senator, vã rogÉ

Vã mulþumesc pentru rãbdare.

Domnul senator, vã rog, vã pot acorda drept la replicã dacã doriþi.

Stimaþi colegi, înainte de a da dreptul la replicã la doi colegi, domnul senator Bucur doreºte pe procedurã.

Exact!

Domnule preºedinte,

Domnilor miniºtri ºi stimaþi colegi,

Iau atât de rar cuvântul la capitolul procedurã, încât de data asta sunt obligat sã o fac ºi am sã vã conving cã am dreptate. Sunt profund decepþionat de discursul domnului ministru de stat Ciumara ºi consider cã Domnia sa trebuie sã aibã, dupã invitaþia transmisã de cãtre preºedintele Senatului, distinsul domn senator Quintus, o cu totul altã abordare ºi prezentare.

Senatul ºi Parlamentul României cred cã ar fi binemeritat astãzi, domnule ministru de stat, sã ne prezentaþi urmãtoarea perspectivã:

În ce situaþie, alta decât cea simptomaticã, evidenþiatã de dumneavoastrã, s-ar fi gãsit deliberarea pe problema realizãrii sau programãrii bugetului în acest anÉ Guvernul RomânieiÉ dacã profesorii nu ieºeau în stradã sau dacã greva n-ar fi þinut douã sãptãmâni? Ce vreau sã spun prin asta? Nu în situaþii circumstanþiale ºi pe presiune socialã îºi realizeazã un guvern o strategie financiarã vizavi de ce doreºte a fi urmãtoarea etapã din programul de reformã, anul 2000, care se doreºte a fi ºi începerea unei acþiuni energice a Guvernului României de abordare în perspectiva Programului de integrare europeanã în toate domeniile de activitate socio-economicã, realitatea României. ªi prin asta vreau sã spun cã prezentarea pe care Domnia voastrã aþi fi avut obligaþia sã o faceþi unui Parlament al României sau unei Camere a Parlamentului trebuia sã fie urmãtoarea: nu cine cedeazã ºi cât cedeazã la o tombolã a bugetului sau la un discurs care a devenit atât de electoral încât îþi este ºi jenã sã mai iei cuvântul pe subiectul ãsta, ci care sunt programele la care România sau anumite ministere ar fi trebuit sã renunþe sau trebuie sã renunþe în situaþia în care, iatã, sub presiunea strãzii trebuie sã realizãm aplicarea unei legi careÉ numai cei din sistemul învãþãmânt ne-o impunÉ pentru cã, altfel, nici în acest an nu s-ar fi ajuns ca Guvernul, în mod deliberat, sã-ºi respecte propriile legi.

În situaþia în care s-a hotãrât Ð ºi noi nu ºtim ce s-a hotãrât din strategia generalã de reformã pe anul 2000, ce programe sau la ce programe renunþã Guvernul României Ð asta este abordarea de tip sistemic pe care o aºtepta Parlamentul României din partea unui ministru de stat, vizavi de îngrijorarea ºi temerea noastrã cã ºi anul 2000 va fi un an al bãtutului pasului pe loc din perspectiva reformei, ºi lipsa de reformã îndelungatã aici ne-a adus. Am tot respectul pentru felul în care domnul ministru Marga ºi-a susþinut punctul de vedere, dar preocuparea Senatului de astãzi, iertaþi-mi punctul de vedere care este uºor excentric faþã de cel expus, nu este cum rezolvãm numai bugetul Ministerului Educaþiei Naþionale în acest an, ci pe ansamblul întregii strategii bugetare, a tuturor instituþiilor bugetare din România ºi pe programul de reformã al fiecãrui sector ºi departament din structurile respective.

## Mulþumesc, domnule senator Bucur.

Au solicitat dreptul la replicã domnii senatori Ilie Aurel Constantin, Victor Apostolache, Sergiu Chiriacescu, Oliviu Gherman ºi Victor Fuior.

Dau cuvântul domnului senator Ilie. Vã reamintesc procedura: nu poate fi mai mult de un minut.

Îmi însuºesc afirmaþia cã n-am înþeles nimic bazat pe faptul cã pânã în anul 1989 specialiºtii în socialism ºtiinþific mã învãþau cum sã facem socialismul multilateral dezvoltat. Vãd cã ºi dupã 1996 specialiºtii în învãþãmântul socialist ºtiinþific ne învaþã cum sã facem capitalismul multilateral dezvoltat ºi reforma.

Vã mulþumesc, nu mai dau nici un drept la replicã.

Mulþumesc.

Domnul senator Apostolache.

Regret cã domnul Ciumara nu-ºi mai aminteºte ce-a promis Senatului, regret cã n-am mai gãsit stenograma, pentru cã o parte din personalul Senatului nu mai este aici, o sã-i dau satisfacþie ºi o sã transmit la Grupul ”DivertisÒ, cã de regulã ceea ce face dânsul produceÉ dã subiecte pentru aceiaÉ

Vreau totuºi sã continuu în a spune cã nu am încredere în apariþia acestei ordonanþe, pentru cã am asistat la atâtea minuni: ordonanþe publicate, ordonanþe neaprobate, ordonanþe neavizate de Fondul Monetar º.a.m.d., deci, pânã la apariþia ordonanþei în ”Monitorul OficialÒ, eu îmi exprim rezerva totalã faþã de ceea ce afirmã Domniile lor.

Mulþumesc. Domnul senator Chiriacescu.

Domnule ministru de stat, vã spun sincer, n-aº fi vrut niciodatã sã fiu în situaþia dumneavoastrã. Îmi dau seama ce probleme aveþi. Întrebarea mea era cu un spectru un pic mai larg. Vã întrebam dacã prin acea ordonanþã, prin mãsurile pe care dumneavoastrã le întreprindeþi la nivelul Guvernului, consideraþi cã daþi rãspuns problemelor ridicate de sindicate ºi cã aceastã aproape revoltã a profesorilor din învãþãmântul preuniversitar se va stinge.

Deci, vã rog sã spuneþi Senatului clar. Dupã pãrerea dumneavoastrã consideraþi cã aþi luat toate mãsurile pentru ca procesul de învãþãmânt din secþiunea preuniversitar sã înceapã sã se desfãºoare în mod normal?

## Da. Mulþumesc.

Domnul senator Oliviu Gherman.

## Domnul preºedinte, Domnilor colegi, Domnilor miniºtri,

Un singur lucru doresc sã-l spun. De fapt, douã.

1. Dacã ºi 4% din 2000 va însemna tot atât cât 3,99% din 1999 m-am lãmurit, pentru cã s-a spus cã în 1999 au fost atribuite 3,99%. Dacã ºi cifra de 4% acuma este identicã cu cifra de 3,99%, nu ca sumã, ci ca respectare a P.I.B.-ului, m-am lãmurit. Era exact ceea ce spuneam cu steguleþul lui Pristanda.

Iar ceea ce spunea domnul ministru Ciumara cã nu a mai fost aprobatã aceastã mãsurã cu al 13-lea salariu pentru cã profesorii au intrat în grevã seamãnã perfect cu un gest al lui ”Big BrotherÒ din Orwell, care ieºea la televizor ºi fãcea din degetÉ ”Copii, dacã nu sunteþi cuminþi, nu vã dau nimic!ÒÉ

Domnul senator Fuior.

## Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

La Legea nr. 154/1998 vreau ca domnul ministru Marga sã reþinã cã trebuie ca indicele de multiplicare sã fie de ordinul 2, nu 1. Salariul de referinþã sau cifra de referinþã a crescut la nivel naþional, deci asta trebuie sã amendeze Legea nr. 154/1998, aºa cum a fost adoptatã ea în plenul Senatului, ºi domnul consilier al primuluiministru, domnul Bâra, ºtie foarte bine cum a fost adoptatã în plenul Senatului. Iar pentru domnul Ciumara, care este în spate ºi aude la microfon, vreau sã se prezinte la bugetul de stat pe anul 2000 cu indicatorii macroeconomici Ð produsul social brut ºi produsul naþional brut în expunerea de motive. Îi voi face eu raportul ºi vã voi prezenta situaþia.

Domnul senator Popa.

## Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Domnul ministru de stat Ciumara ne-a prezentat câteva calcule legate de modul în care a fost repartizatã ponderea sau partea ce se cuvine învãþãmântului din 1993 încoace. Dar vrem sã avem în vedere urmãtorul lucru: de la ce bazã de calcul pleacã dumnealui când face aceastã analizã?! Cât reprezintã astãzi 4% din P.I.B. în raport cu ce reprezenta 4% din P.I.B. în 1993?! Cã aceasta reprezintã doar 40% din 1993, ceea ce spune dumnealui acumaÉ 1996, daÉ

## Mulþumesc foarte mult.

Stimaþi colegi, ceea ce am fãcut pânã acum, dând cuvântul pe replicã domnilor colegi senatori, nu produce automat ºi rãspunsul domnilor miniºtri. Dar dacã Domniile lor doresc sã rãspundã la aceste întrebãri, eu le ofer cuvântul.

## **Domnul Andrei Marga:**

## Da, mulþumesc. Câteva cuvinte.

Îi datoram un rãspuns domnului senator Chiriacescu în legãturã cu finanþarea elevilor ºi studenþilor. În Õ99 s-au operat Ð de fapt, execuþia financiarã este aceasta Ð 5,2 milioane lei per student echivalent Ð dumneavoastrã ºtiþi care e sistemul. În proiecþie, pe 2000 este 7,5 milioane lei. Asta e proiecþia. La elevi operãm în medie cu 2,5 milioane lei per elev. ªtiþi bine cã, aici, de pildã, un elev la o ºcoalã de handicapaþi costã mai mult. Deci e o medie, o medie, sã fim foarte clari! Dacã domnul senator Popa doreºte, pot sã-i pun la dispoziþie cifrele. Nu vreau acum sã vã reþin cu cifre, dar sunt cifrele din care se vede totul.

În legãturã cu Ð ºi închei repede, dacã-mi permiteþi Ð ceea ce spunea domnul senator Ilie. Îmi pare rãu cã trebuie s-o spun, face confuzii. Sigur, nu vreau sã fac caz de mine, dar vreau sã spun douã lucruri. Dacã vã intereseazã, am fãcut un liceu de matematicã, am câºtigat trei concursuri internaþionale puternice de burse, n-am predat socialism ºtiinþific niciodatã. Dacã vreþi, specialitatea meaÉ

## **Domnul Aurel Constantin Ilie**

**:**

Nu m-am referit la dumneavoastrã.

## **Domnul Andrei Marga:**

Poate. Am spus, am vrut sã clarificãm. Eu am predat istoria, filozofia secolului XX. Am fãcut studii în Germania ºi America ºi logicã generalã. Sã fie clar! Ca sã lãmurim, sã nu fie nici unÉ

## **Domnul Aurel Constantin Ilie**

**:**

Mã refeream la activiºtiÉ

## **Domnul Andrei Marga:**

## Mã bucur atunci.

Domnilor senatori, îngãduiþi-mi ca, în încheiere, sã reiterez ceea ce am spus pe parcurs, ºi anume, cred cã ar fi un gest foarte potrivit din partea Senatului sã convinã în dreptul unui apel de a se intra în ºcoli, de a se

reveni la activitãþi, având în vedere faptul cã toate soluþiile pe care noi le-am anunþat le-am pus în miºcare ºi ele merg spre aplicare.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Triþã Fãniþã**

**:**

## Procedurã!

Cu legea noastrã, domnilor, cum rãmâne?

Cu demisia dumneavoastrã cum a rãmas?

Vã mulþumesc foarte mult.

Un singur cuvânt, domnule preºedinte, dacã-mi daþi voie.

DomnuÕ ministru de stat, doar la problema de procedurã a domnului senator Corneliu Bucur. Vã rog!

Legea noastrã mai intrã în seara asta, domnule preºedinte?

Procedurã!

N-am înþeles.

Legea fermelor mai intrã?

Continuãm, domnule senator.

Vã mulþumesc.

Aveþi cuvântul, domnule ministru de stat.

## **Domnul Mircea Ciumara:**

Faptul cã în dreptul la replicã mi s-au pus mie în gurã niºte cuvinte Ð pe care nu le-am spus eu ci le-a spus colegul meu, domnul ministru Marga Ð de cãtre domnul Popa eu consider cã e un semn de simpatie care mi-o poartã. Mã bucurã, mã onoreazã ºi chiar mã îngrijoreazã cã P.N.Þ.-ul o sã fie îngrijorat cã mi-am schimbat comportamentul dacã am atâta simpatie la P.D.S.R.

Eu vã mulþumesc.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

Da. Mulþumesc domnilor miniºtri pentru faptul cã au rãspuns invitaþiei colegilor din Senat.

Domnule senator, absolut cu toþii suntem conºtienþi de importanþa învãþãmântului pentru þarã. De asemenea, suntem îngrijoraþi cu toþii de faptul cã procesul de învãþãmânt este stopat la ora actualã. Am ferma convingere cã în ºedinþa de guvern de joi vor fi gãsite soluþiile ºi luate mãsurile care sã conducã la restabilirea actului de învãþãmânt.

Domnul preºedinte, vã cer scuze. Am cerut rãspuns la o întrebare foarte clarã. Oamenii sunt aici în salã. Aºteaptã un punct de vedere autorizat. S-a considerat cã s-au întreprins toate mãsurile pentru ca procesul de învãþãmânt sã se reia?

Domnul senator, nu mai reþin întrebarea care aþi pus-o

ºiÉ

Asta era întrebarea.

Domnule ministru de stat, dacã doriþi sãÉ

## **Domnul Mircea Ciumara:**

Trebuie sã închei cu ce am început. Deci am început prin a vã spune cã sunt patru revendicãri mari în fond: al 13-lea salariu care se rezolvã joi; Legea nr. 154/1998 care, la fel, prin propunerea Ministerului Educaþiei Naþionale se poate rezolva joi Ð deºi aici existã niºte semne de întrebare din partea sindicatelor, am înþeles, dar ne clarificãm pânã atunci; 4% din P.I.B. Ñ care se rezolvã când se adoptã bugetul, ºi Coaliþia de guvernãmânt, în ansamblul ei, a fost de acord cã, orice ar fi, 4% se duc la învãþãmânt, deci e sigur. Iar problema cu acea Ordonanþã de urgenþã, domnul ministru Marga trebuie sã ne convingã joi cã se poate realiza ceea ce propune Domnia sa fãrã a depãºi cheltuielile prevãzute în buget. Da? Sunteþi mulþumit?

Vã mulþumesc dacã sunteþi mulþumit.

Mulþumim ºi noi domnilor miniºtri ºi continuãm procesul legislativ. Continuãm cu proiectul Legii privind privatizarea societãþilor comerciale. Mai avem o jumãtate de orã la dispoziþie. Iniþiatorul existã?

Stimaþi colegi, nemaiexistând cvorum ºi având la dispoziþie doar 35 de minute, sã dãm posibilitatea celor douã comisii mâine sã se întruneascã, sã discute împreunã cu domnul ministru al agriculturii ºi sunt convins cã vor gãsi o soluþie care sã conducã la finalizarea acestei legi.

Vã mulþumesc pentru atenþie. O searã plãcutã!

Domnule preºedinte, trebuia sã constataþi în primul rând lipsa iniþiatorului.

Am ºi spus-o.

Vã rugãm. ªi lucrurile astea trebuie consemnate. Poate aude ºi domnul ministru de stat Ciumara cã miniºtrii dânsului nu participã la dezbateri.

## **Domnul Constantin Dan Vasiliu:**

## Stimaþi colegi,

Încã un anunþ trebuie sã-l mai fac. Joi la ora 8,30 vor fi Birouri permanente reunite, iar ºedinþa în plen a celor douã Camere va începe la ora 9,30.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti. Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, Str. Blanduziei nr. 1, sectorul 2, telefon 211.57.30 **.** Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 16/2000 conþine 44 de pagini.**

Preþul 21.076 lei