Daniel-Florin Ghiță

912 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 2 · marcant5 marcheri
Anti-pluralism: 2 · marcant3 marcheri
DQI: nivel 1 · justificare inferioară
Voce: voce proprie

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

„Primarul UDMR din Satu Mare practică apartheidul!1 2 (I)” Și în municipiul Satu Mare, în care ponderea minorității maghiare este în jur de 40%, incluzându-i și pe șvabii și evreii maghiarizați, precum și pe romii vorbitori de limba maghiară, s-au multiplicat în ultima perioadă manifestările hungariste, cu iz separatist, iredentist și chiar revizionist. Reprezentanții locali ai UDMR nu au mai participat la sărbătorirea Zilei Naționale a României, devenind și ei adepții marotei că unirea Transilvaniei cu România, înfăptuită la 1 decembrie 1918 și consfințită prin Tratatul de la Trianon din 4 iunie 1920, a fost o zi nefastă, o zi neagră pentru maghiari.

Cu toate acestea, reprezentanții UDMR nu s-au sfiit să ceară cu un tupeu nemăsurat acordarea pentru minoritatea maghiară a autonomiei* și a drepturilor aferente prevăzute în Declarația-proclamație de la Alba Iulia pentru minoritățile naționale din Transilvania. Or, minoritatea maghiară este singura minoritate din această provincie românească care nu a recunoscut până astăzi actul unirii Transilvaniei cu România de la 1 decembrie 1918, motiv pentru care este absurd ca reprezentanții săi să solicite acordarea unor drepturi prevăzute într-o proclamație politică la care nu a achiesat.

În contextul ședinței

Pe de altă parte, aleșii locali ai UDMR, începând cu președintele Consiliului Județean Satu Mare, Csaba Pataki, și primarul municipiului Satu Mare, Gábor Kereskényi, care dețin și funcțiile de președinte județean, respectiv președintele municipal al formațiunii etnice maghiare, nu au participat, în primăvara acestui an, la festivitatea de aniversare a eliberării orașului Satu Mare de către Armata Română în 19 aprilie 1919, când a fost alungată în Ungaria așa-zisa Divizie Secuiască, care s-a retras aici după Adunarea Națională de la Alba Iulia, când a intenționat să-i atace pe participanți, dar a fost pusă pe fugă de regimentul românesc sosit de la Viena și aflat sub conducerea lui Iuliu Maniu.

În schimb, reprezentanții UDMR Satu Mare sărbătoresc anual cu aplomb cele trei zile naționale ale Ungariei – 15 martie, 20 august și 23 octombrie – din banii publici ai tuturor sătmărenilor, inclusiv ai majorității românești de aproape două treimi*. Cel mai abitir sunt sărbătorite, de vreo 3 decenii, în fiecare sezon estival, Zilele Partium, pentru care Consiliul Local și Consiliul Județean Satu Mare alocă în jur de 100.000 de lei anual.

Cu o lună și jumătate în urmă, Secția maghiară a Teatrului de Nord din Satu Mare, care s-a separat de Secția română și

se află la cheremul financiar și ideologic al primarului Kereskényi, a prezentat o piesă în limba română, fapt care se întâmplă destul de rar, mai multor clase de elevi români din Satu Mare. Cu această ocazie, părinții însoțitori au constatat că biletele și programul sunt tipărite in limba maghiară, acest fapt fiind considerat un semnal că unii se consideră stăpâni aici. Reprezentanții Secției maghiare au scăldat-o ulterior, cu o lașitate și o versatilitate deja consacrate*, că a fost o greșeală de imprimare.

În weekendul care a urmat, pe banii consiliului local și ai consiliului județean, într-un cuvânt ai tuturor sătmărenilor, români, maghiari și alte naționalități, UDMR Satu Mare a organizat în Parcul Grădina Romei, pe parcursul a 3 zile, o manifestare denumită Ziua familiei, o formă mascată de sărbătorire anticipată a Zilei internaționale a copilului de către minoritatea maghiară, ca să nu se amestece copiii maghiari cu copiii români (budyios olah = valahi împuțiți) de 1 Iunie*, când este sărbătoarea internațională și legală a acestora.

Cu toate că acest eveniment a fost organizat pe bani publici, deci și ai majorității românești, toate manifestările au fost desfășurate în limba maghiară, iar programul acestora a fost tipărit tot în această limbă. Probabil că a fost iar o greșeală de imprimare. Cert este că la această manifestare au fost văzuți părinți și copii români cu lacrimi în ochi, pentru că nu înțelegeau nimic. Până aici s-a ajuns cu separatismul. Apartheid curat, dar pe invers, Kelemen-ur!*

În ultimul weekend din luna mai au fost sărbătorite, ca în fiecare an, Zilele orașului Satu Mare, iar primarul UDMR a dat o nouă probă de apartheid, favorizându-i pe comercianții vorbitori de limbă maghiară, maghiari sau romi.* Au avut tarabe și terase cu produse agroalimentare nouă comercianți, din care șapte au fost de naționalitate română, dar locurile cu cel mai bun vad comercial au fost alocate unui comerciant maghiar din Satu Mare și unui comerciant rom vorbitor de limba maghiară din Baia Mare. Celor șapte comercianți români le-au fost alocate poziții mai periferice, mai marginale, ca pe vremea Imperiului austro-ungar de tristă amintire (1867–1918). Cu toate acestea, comercianții români au fost obligați să achite primăriei o taxă de 18.000 lei fiecare, precum și să acorde bonuri gratuite pentru produsele vândute, în valoare de 5.000 lei fiecare, funcționarilor publici din Satu Mare. O astfel de condiționare constituie infracțiune, abuz în serviciu.* Spre comparație, cu două săptămâni înainte au fost sărbătorite Zilele orașului Sfântu Gheorghe, care are tot primar de la UDMR și, spre deosebire de Satu Mare, are populație preponderent maghiară, circa 70%. Primarul acestei urbe nu le-a impus însă nicio taxă și nicio altă obligație comercianților, motivând că aceștia plătesc oricum taxe și impozite la bugetul local.

Principalul purtător de stindard al manifestărilor hungariste este primarul Gábor Kereskényi, cunoscut ca un țap breaz pentru atitudinile și manifestările sale radicale, chiar extremiste, separatiste, șovine și revizioniste*. Poreclit, inclusiv de către numeroși maghiari, „primarul Cash&Carry” sau „primarul Keskeny” (capră), edilul șef din Satu Mare are următoarea deviză preferată:„Este orașul meu și fac ce vreau!” – deviza grofilor unguri de tristă amintire! Numai că „primarul Keskeny” este doar un pârlit și pârdalnic de boanghen.*

Marker

Cadru

Utilizarea unor epitete etnice jignitoare la adresa românilor pentru a descrie segregarea etnică.

„ca să nu se amestece copiii maghiari cu copiii români (budyios olah = valahi împuțiți) de 1 Iunie”

În context ↑

Anti-pluralismdelegitimarea opoziției

Vocevoce proprieMarkerCadru

Delegitimarea UDMR prin acuzarea de separatism și nerecunoașterea actului unirii, portretizându-i ca inamici ai statului.

„Reprezentanții locali ai UDMR nu au mai participat la sărbătorirea Zilei Naționale a României, devenind și ei adepții marotei că unirea Transilvaniei cu România... a fost o zi nefastă”

În context ↑

Marker

Cadru

Apelul este centrat pe protejarea intereselor unui grup etnic specific (comercianții români).

„favorizându-i pe comercianții vorbitori de limbă maghiară, maghiari sau romi.”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de grupuri· 0

Vocevoce proprieMarkerCadru

Utilizarea de termeni peiorativi și etnici („boanghen”) constituie o derogare explicită.

„„primarul Keskeny” este doar un pârlit și pârdalnic de boanghen.”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de cereri· 0

Vocevoce proprieMarkerCadru

Cererile minorității sunt caracterizate drept „tupeu nemăsurat”, refuzând legitimitatea acestora.

„reprezentanții UDMR nu s-au sfiit să ceară cu un tupeu nemăsurat acordarea pentru minoritatea maghiară a autonomiei”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de contraargumente· 0

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul atacă caracterul oponenților în loc să se angajeze cu argumentele lor.

„Reprezentanții Secției maghiare au scăldat-o ulterior, cu o lașitate și o versatilitate deja consacrate”

În context ↑

Calitate deliberativăpolitică constructivă· positional

Vocevoce proprieMarkerCadru

Discursul este pur pozițional, axat pe denunțarea adversarului fără propuneri alternative.

„Primarul UDMR din Satu Mare practică apartheidul!”

În context ↑