„Prin mult doritul, lăudatul și divinizatul PNRR, Planul național de redresare și reziliență, România are posibilitatea de a primi și a cheltui de la UE peste 30 de miliarde de euro pentru redresare și reziliență!”
Așa cum a apărut, în ultimele zile, propunerea României către Bruxelles privind nevoile și sumele necesare – se solicită aproximativ 41 de miliarde –, constatăm cu stupoare că, așa cum am fost în ultimii ani, adică tot timpul „pe lângă”, și de data aceasta ne dovedim incompetența privind depistarea nevoilor și necesităților economice12, sociale, ale oamenilor, IMM-urilor, ale vremurilor etc.*
Aceeași rețetă din ultimii 10 ani, aceleași rezultate
: ba am finanțat ferme de porci și noi nu aveam abatoare, ba am acordat miliarde de euro pe subvenții pentru terenuri nemuncite, dar am scos de la finanțare achiziția de utilaje, ba am finanțat să montăm panouri solare pe școli cu toaleta în fundul grădinii, ba am finanțat cu miliarde de euro împăduriri, iar, pe de altă parte, vindeam mii de hectare de păduri, ba am finanțat firme sociale și noi nu aveam spitale, ba am finanțat cursuri de reconversie profesională pentru cei care le obțineau ca să poată munci în străinătate și lista poate continua!
Studiind cum este gândit mecanismul de cheltuire a celor peste 30 de miliarde de euro prin PNRR, aflăm că cele mai importante domenii și sectoare care trebuie finanțate în 2021 și 2022 sunt:
- Valul renovării – 2,2 miliarde de euro;
- Cloud guvernamental – 2,6 miliarde de euro;
- Broadband și 5G – 650 de milioane de euro;
- România creativă – 77 de milioane de euro;
- Împădurirea României și biodiversitatea;
- Fondul de reziliență pentru localități – 4 miliarde;
- România Velo – încurajarea transportului pe bicicletă –
- 120 de milioane de euro;
- România atractivă – 400 de milioane de euro;
– Reforma administrației publice – salarizare unitară, adică niște măriri de salarii în sistemul bugetar – 148 de milioane de euro;
– Investiții în instrumente financiare pentru sectorul privat, adică credite de la bănci, și reforma companiilor de stat – 2,4 miliarde de euro.
Când nu știi de ce are nevoie o societate în dezvoltare, pe care o dorești aliniată la creșterile și trendul celorlalte țări europene, asta se întâmplă* – nu ai cum să ai grad de accesare mai mare de 50% din fonduri europene în perioada 2014–2020. A se vedea tabelul, publicat de Guvern, privind gradul de accesare în ultimii șapte ani, dar și problemele identificate privind sectorul privat prin acest PNRR.
Unde am depășit 50% grad de accesare? Pe programul POR – „Asistență tehnică” și pe PNDR – cu ajutorul sutelor de milioane de euro acordate prin subvenții directe –, cel mai ineficient, dar cel mai simplu mod de a cheltui niște bani, metodă marcă înregistrată... „made in Romania”.
O simplă radiografie a celor mai accesate programe din ultimii doi ani și îți dai seama cum stăm cu nevoia firmelor românești de a investi, a inova, cu dorința acestora de a se dezvolta, de a crește*:
– POR 2.2 (2020) – peste 1.400 de proiecte depuse, în valoare de peste 4,3 miliarde de euro; bani disponibili alocați: 150 milioane de euro;
- POR 2.1 – o situație asemănătoare;
– Start-up Nation – ultima sesiune: fonduri disponibile pentru mai mult de 8.000 de firme și 33.000 de proiecte depuse;
- măsura 3 – 27.736 de proiecte depuse, adică de peste
- șase ori bugetul alocat.
Ce au pregătit și cum au prevăzut cei în măsură să vină în ajutorul firmelor românești?
Din februarie 2019 până în noiembrie 2020, când chiar s-a promulgat și legea privind modificările aduse noului SUN, cel puțin trei ordonanțe și legi, zeci de discuții, ghiduri, grile de punctaj pentru organizarea unui nou Start-up Nation, cel puțin câte o declarație în fiecare lună că „săptămâna viitoare, luna viitoare”, dar rezultatul final, martie 2021 – zero!
- Programul Comerț – martie 2021 – zero;
- Programul Microindustrializare – martie 2021 – zero;
- Programul HoReCa – martie 2021 – zero;
- Programul de digitalizare – martie 2021 – zero;
- măsura 3 – martie 2021 – zero;
– măsura 2 – martie 2021 – doar 20% plăți realizate. Efectele le vom vedea în 2021, 2022, 2023... 2030!
Ce este de făcut? România Velo..., să dăm din pedale!*
Și cum prin acest PNRR se alocă peste 90% pentru firmele de stat, salariile din sistemul bugetar etc., bineînțeles că nu o să cheltuim mai mult de 50% din cele peste 30 de miliarde! De ce? Pentru că noi, România Velo..., dăm din pedale!
Vocevoce proprieMarkerCadru
Justificarea este ancorată explicit în interesele specifice ale firmelor românești.
„cum stăm cu nevoia firmelor românești de a investi, a inova, cu dorința acestora de a se dezvolta, de a crește”