„Prin recentele tăieri de fonduri, Executivul demonstrează că educația nu se află pe lista priorităților sale”
Joi, 28 noiembrie 2019, a fost aprobată reducerea bugetului Ministerului Educației și Cercetării cu peste 2 miliarde de lei. Suma pierdută este dublă față de cea prevăzută în anterioara rectificare bugetară. Astfel, bugetul învățământului scade la 2,7% din PIB.
La precedentele rectificări bugetare vizând fondurile alocate învățământului, actuala guvernare afirma că decizia de a tăia fonduri de la Ministerul Educației „echivalează cu o crimă națională”*, acuzând *Guvernul PSD1
Este firesc să ne întrebăm: care este intenția acestor măsuri, în condițiile în care subfinanțarea sistemului educațional este o realitate și abandonul școlar este în creștere?
Actualul ministru al educației a declarat că dorește 1% din PIB, aproximativ 10 miliarde de lei, pentru ministerul pe care-l conduce și că a fost solicitată această sumă la rectificarea bugetară.
În schimb, Guvernul a tăiat de la Educație 2 miliarde de lei, în condițiile în care sistemul de educație din România funcționează, în prezent, cu aproape jumătate din alocarea bugetară stabilită prin lege, de minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv.
Aceasta este „România educată”, în care se taie tocmai de la un buget și așa destul de sărac, ca cel al Educației? În raportul „Monitorul educației și formării – 2018”, publicat de Comisia Europeană, România se clasează pe ultimele locuri la majoritatea indicatorilor urmăriți de Uniunea Europeană.
Conform aceluiași raport, România continuă să investească puțin în domenii precum educația și formarea profesională, care sunt esențiale pentru combaterea părăsirii timpurii a școlii* și asigurarea unui start în viață în condiții de egalitate.
Țara noastră continuă să aibă alocări mult sub media Uniunii Europene.
Pentru eliminarea abandonului școlar și a analfabetismului, pentru ca oamenii să înțeleagă cât de importantă este educația în societatea contemporană, este nevoie urgentă de alocări bugetare suplimentare*, mai ales în mediul rural.
În ciuda măsurilor adoptate până la acest moment, anual, în România, aproximativ 30.000 de copii din ciclul primar și gimnazial abandonează școala. Și nu este singura statistică îngrijorătoare. Potrivit datelor prezentate de Eurostat, țara noastră se situează pe locul al treilea în Uniunea Europeană la părăsirea timpurie a școlii. Conform aceleiași instituții europene, unu din cinci tineri români cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani renunță la studii.
Potrivit cifrelor comunicate de Ministerul Educației și Cercetării, la finalul anului școlar 2018–2019, în învățământul preuniversitar erau înscriși 2,8 milioane de elevi. Este cel mai mic număr al populației școlare înregistrat după anul 1990. Este necesar să acordăm o atenție mai mare acestui
fenomen, care s-a cronicizat, și să intensificăm acțiunile de depistare și prevenire a părăsirii timpurii a școlii.
Statele UE au început elaborarea unor politici menite să acopere întregul ciclu gimnazial și să coboare media abandonului școlar sub 10%.
Și în țara noastră există programe care se adresează tinerilor cu risc ridicat de abandon școlar, dar nu este suficient, mai ales că întreținerea unui copil la școală presupune cheltuieli din ce în ce mai mari, care cresc mult mai mult decât veniturile medii pe familie.
Cu o rată de părăsire timpurie a școlii de 16,4%, conform Eurostat, România se află cu 5,8% în urma mediei UE de 28%, rămânând departe de ținta de 11,3% asumată pentru anul 2020, conform agendei Europa 2020.
„Numărul în scădere al elevilor impune optimizarea cheltuielilor concomitent cu îmbunătățirea echității.” – Monitorul educației și formării, 2018
Este de datoria noastră să găsim soluții pentru a reduce abandonul școlar și a integra copiii în învățământ, dar aceasta nu se poate realiza prin reducerea bugetului alocat educației*, ci, din contră, prin creșterea investițiilor în acest domeniu.
Printre măsurile declarate ca fiind „urgente” de către actualul ministru al educației la audierea în comisiile parlamentare de specialitate se numără și reducerea abandonului școlar: „E important să gândim programe care să prevină abandonul școlar. (...) Trebuie să luăm decizii bune, trebuie să punem umărul, pentru ca în felul acesta să realizăm ceea ce este mai bine pentru cei care sunt obiectul abandonului școlar”, a afirmat doamna Monica Anisie.
Aștept de la noul guvern soluții pentru combaterea abandonului școlar!*
Voce
voce proprie
Marker
Cadru
Justificarea se bazează pe interesul public general (educația ca drept și necesitate socială).
„Pentru eliminarea abandonului școlar și a analfabetismului, pentru ca oamenii să înțeleagă cât de importantă este educația în societatea contemporană, este nevoie urgentă de alocări bugetare suplimentare”