Gheorghe Bunduc

Prin tratatul încheiat în 1997 cu Ucraina, guvernanþii actuali ai României au renunþat la aceste teritorii menþionate mai sus, ocupate, cum spuneam mai devreme, în prezent, de Ucraina, sub pretextul aºa-zisului compromis istoric.

Fostul preºedinte sovietic Mihail Gorbaciov a recunoscut cã acest tratat încheiat cu Germania avea anexe secrete. La rândul ei, Duma de stat a Federaþiei Ruse a decretat cã Tratatul Ribbentrop-Molotov, împreunã cu anexele secrete ale acestuia, este nul ºi fãrã valoare.

Aceste anexe au douã pãrþi. Prima stabilea cã Stalin ºi Uniunea Sovieticã au interese pentru Basarabia, iar Hitler nu manifesta nici un fel de interes faþã de aceastã provincie româneascã.

În al doilea rând, referitor la Bucovina de Nord nu s-a stabilit nimic clar în legãturã cu statutul acesteia. Chiar Hitler ºi-a exprimat surprinderea, declarând, citez: ”Ce mai este ºi cu aceastã situaþie?Ò, am încheiat citatul, atunci când, la parafarea tratatului, a apãrut aceastã problemã, a Bucovinei de Nord.

Cedãrile teritoriale pe care România a fost nevoitã sã le facã în vara anului 1940 prin acele protocoale ce i-au fost impuse au fost, de fapt, acte de forþã dictate de ocupant.

Este necesar sã adãugãm la toate acestea ºi faptul cã atât Tratatul Ribbentrop-Molotov, cât ºi anexele secrete ale acestuia au fost cunoscute încã înainte de semnare de cãtre Statele Unite ale Americii ºi Anglia, care manifestau o poziþie de simpatie faþã de Stalin ºi faþã de Uniunea Sovieticã.

În sprijinul acestei afirmaþii, avem în vedere ºi ajutorul militar, material ºi politic pe care aceste douã þãri l-au acordat Uniunii Sovietice pe toatã durata celui de Al Doilea Rãzboi Mondial.

De altfel, puterile apusene, la terminarea celui de Al Doilea Rãzboi Mondial, au acceptat toate pretenþiile Uniunii Sovietice în ceea ce priveºte împãrþirea zonelor de influenþã ºi de ocupaþie.

Situaþia se menþine aceeaºi ºi în prezent în aceste teritorii.

La Cernãuþi, strãvechi centru cultural românesc, propaganda ucraineanã elogiazã doar scriitorii din Ucraina, cum ar fi de exemplu Pavel Sevcenko, în timp ce marele poet al spiritului românesc, Mihai Eminescu, este defãimat ºi chiar interzis. Se susþine cã nu este român, ci ucrainean renegat, ºi cã numele lui adevãrat nu ar fi Mihai Eminescu, ci Mihailo Eminovici.

În concluzie, putem spune cã semnarea unui tratat între România ºi Republica Moldova ar însemna sã recunoaºtem, de fapt, Tratatul Ribbentrop-Molotov ºi sã încheiem, de fapt, un tratat între România ºi România. Vã mulþumesc.