Stenogramă plen

Stimaþi colegi,

Permiteþi-mi sã deschid lucrãrile ºedinþei noastre de astãzi.

Lucrãrile vor fi conduse de subsemnatul, ajutat de domnii senatori Mircea Ioan Popa ºi Dumitru Badea, secretari ai Senatului.

Vã anunþ cã, din totalul de 143 de colegi senatori, 3 sunt membri ai Guvernului, doi în delegaþie. ªi-au exprimat prezenþa prin afiºajul electronic un numãr de 114 colegi senatori.

Supun aprobãrii dumneavoastrã ordinea de zi.

Dumnule senator Verest—y, ne veþi face o mare plãcere dacã vã întoarceþi cu faþa spre noi ºi luaþi un loc. Vã mulþumesc foarte mult.

Deci supun aprobãrii dumneavoastrã ordinea de zi a ºedinþei de astãzi.

Dacã sunt observaþii, propuneri? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 81 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, 3 abþineri, ordinea de zi a fost aprobatã.

Primul punct al ordinii de zi: programul de lucru al Senatului în perioada 6Ñ11 martie 2000.

L-aþi primit, este cel anunþat, fãrã nici o modificare. Avem un program normal, pe care îl ºtiþi foarte bine.

Deci: luni, marþi, joi Ñ lucrãri în plenul Senatului; miercuri Ñ în comisii; vineri ºi sâmbãtã Ñ activitãþi în circumscripþiile electorale.

Vã rog, dacã sunt observaþii? Nu sunt.

Supun aprobãrii dumneavoastrã programul de lucru al Senatului pentru perioada 6Ñ11 martie 2000.

Vã rog sã votaþi.

Cu 89 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri, programul de lucru a fost aprobat.

Domnule vicepreºedinte Spineanu, vã rog frumos, daþi un exemplu cã sunteþi membru al Biroului permanent ºi luaþi loc.

V-aº ruga, puþinã liniºte, domnilor colegi!

Doresc sã vã informez, conform celor stabilite de cãtre Biroul permanent, cã Comisia de privatizare ºi-a ales conducerea; preºedinte: Oliviu Gherman; vicepreºedinte: Ionel Aichimoaie; vicepreºedinte: Petru Juravlea; secretar: Florin Buruianã. Desigur, toþi colegii noºtri senatori.

Procedurã, domnule preºedinte!

Da, vã rog.

Nu avem programul!

Domnule preºedinte de ºedinþã, am anunþat ºi în Biroul permanent ºi revin, U.D.M.R., în cadrul Biroului de la Comisia de privatizare, are un post de secretar ºi nu apare aici.

Vã mulþumesc.

O sã discutãm aceastã problemã. Vreau sã reþineþi cã nu eu am fãcut alegerea. Dacã colegii dumneavoastrã ar fi fost prezenþi acolo, dar am înþeles cã, în unanimitate de voturi, Comisia de privatizare, conform regulamentului, ºi-a ales conducerea. Vom discuta cu preºedintele Comisiei de privatizare, sã vedem ce s-a întâmplat acolo ºi vom lua mãsuri corespunzãtoare.

Urmãtorul punct. Vã anunþ cã Biroul permanent al Senatului a hotãrât, în baza avizului Comisiei juridice ºi la cererea Partidului Unitãþii Naþionale Române, reînfiinþarea Grupului parlamentar al P.U.N.R., alcãtuit din urmãtorii senatori: Ioan Ardelean, Nelu Badea, Vasile Dobrescu, Victor Fuior ºi Dumitru Huidu.

Totodatã, s-a hotãrât punerea la dispoziþia Grupului P.U.N.R. a unui autoturism, a spaþiului necesar, a logisticii ºi personalului aferent, repartizarea timpului necesar pentru declaraþii politice, întrebãri ºi interpelãri ºi, bineînþeles, drepturile politice privind reprezentarea în organele de conducere ºi comisii permanente nu se poate face decât cu urmãtoarea sesiune, 1 septembrie 2000.

În aceste condiþii, timpii pe care îi aveþi la dispoziþie pentru declaraþii politice ºi interpelãri, pe partide, pe grupuri parlamentare, sunt urmãtorii:

Partidul Democraþiei Sociale din România: declaraþii politice Ñ 23 de minute; întrebãri ºi interpelãri Ñ 8 minute.

Partidul Democrat: declaraþii politice Ñ 13 minute; întrebãri ºi interpelãri Ñ 4 minute.

Partidul Naþional Liberal: declaraþii politice Ñ 12 minute; întrebãri ºi interpelãri Ñ 4 minute.

Partidul Naþional Þãrãnesc Creºtin Democrat: declaraþii politice Ñ 11 minute; întrebãri ºi interpelãri Ñ 4 minute.

Uniunea Democratã a Maghiarilor din România: declaraþii politice Ñ 7 minute; întrebãri ºi interpelãri Ñ douã minute.

Partidul România Mare: declaraþii politice Ñ 5 minute; întrebãri ºi interpelãri Ñ douã minute.

Partidul Unitãþii Naþionale Române: declaraþii politice Ñ 3 minute; întrebãri ºi interpelãri Ñ un minut.

Partide parlamentare fãrã grup parlamentar, mã refer la P.A.R. ºi la P.L., cei 4 senatori: declaraþii politice Ñ 3 minute; întrebãri ºi interpelãri Ñ un minut.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

În numele Grupului parlamentar al P.U.N.R., þinem sã mulþumim Biroului permanent pentru faptul cã ºi-a revizuit poziþia în ceea ce priveºte dizolvarea Grupului parlamentar al P.U.N.R.

Regulamentul ne-a dat dreptate ºi, de data aceasta, ºi Biroul permanent ne-a dat dreptate, dar, înainte de toate, aº vrea sã aduc mulþumiri, în mod cu totul special, Comisiei juridice, care, de fapt, a dat tonul la revenirea la corectitudine.

Mulþumim încã o datã ºi vrem sã menþionãm cã, la data la care noi am fost dizolvaþi, am avut aceiaºi membri. Deci dizolvarea noastrã nu s-a fãcut pe criteriile cele mai corecte. Noroc cã a intervenit Comisia juridicã ºi ne-a adus pe fãgaºul normal. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Solicit cuvântul, domnule preºedinte!

Vã rog, domnule senator.

Domnule preºedinte ºi stimaþi colegi,

Mã bucurã deosebit de mult faptul cã, în sfârºit, Biroul permanent al Senatului ºi, cu deosebire, Comisia juridicã încalcã legile. Este un fapt fãrã precedent în istoria scurtã a Senatului României, când acest Senat încalcã flagrant legea. Ne mai mirãm...

Domnule preºedinte, dacã ascultaþi... sau nu?

Scuzaþi-mã! Vã rog.

Pentru cã, atunci, vorbesc afarã, în piaþã!

Vã ascult. Vã rog.

Deci, sã revin sau aþi înregistrat?

Vã ascult, da.

Deci mã mirã faptul cã acest Senat, format din 143 de membri, criticã în fiecare luni, la declaraþii politice, în fiecare zi de ºedinþã, încãlcarea flagrantã a legilor de cãtre instituþii, de cãtre Executiv ºi aºa mai departe.

ªi nu vãd explicaþia ºi cer aceastã explicaþie Comisiei juridice, pe ce bazã a recreat Grupul parlamentar al P.U.N.R.? Pentru cã, domnule preºedinte de ºedinþã, la art. 13 al regulamentului se spune clar: ”Un grup parlamentar poate fi constituit dintr-un numãr de cel puþin 5 senatori, care au fost aleºi pe listele aceluiaºi partid sau ale aceleiaºi formaþiuni politiceÒ. Deci domnul Dumitru Huidu nu a fost ales pe listele Partidului Unitãþii Naþionale Române în 1996.

Mai departe: ”Senatorii aleºi pe listele aceluiaºi partid sau ale aceleiaºi formaþiuni politice nu pot constitui decât un singur grup parlamentarÒ.

ªi aceasta este treaba dumitale?

Puneþi-l la punct, domnule preºedinte!

Domnule senator Fuior, vã rog foarte mult sã ne respectãm.

Vã ascultãm.

Mai departe, domnule preºedinte.

La art. 14 alin. 2: ”Trecerea de la un grup parlamentar la altul este interzisãÒ, se spune în alin. 2.

Alin. 3: ”Senatorii care pãrãsesc un grup parlamentar, constituit potrivit art. 13 alin. 1 ºi alin. 2, nu se pot afilia altui grup parlamentar ºi nu pot reprezenta partide sau formaþiuni politiceÒ ºi aºa mai departe.

Prin urmare, domnule preºedinte de ºedinþã Ñ ºi mã adresez membrilor Biroului permanent Ñ, spuneþi-mi baza legalã prin care aþi reînfiinþat acest grup.

Nu este treaba dumitale!

Domnule senator Fuior, dacã aþi terminat, vã rog sã luaþi loc.

Pentru cã Ñ de ce vã spun lucrul acesta? Ñ s-a spus despre neconstituþionalitatea regulamentului în anumite articole. De 4 ani de zile aproape, de când a fost ales Senatul, noul Parlament al României, plenul Senatului a supus spre dezbatere ºi aprobare norma de neconstituþionalitate a regulamentului?

ªi, în sfârºit, am sã cer ceva, domnule preºedinte de ºedinþã.

Deci eu am fost exclus din P.U.N.R. de aproape 4 ani de zile. Domnii de la P.U.N.R. sunt convinºi de faptul cã au primit bani, prin Legea partidelor politice, ºi pentru persoana mea, care am fost exclus, ºi pentru ceilalþi ºi au intrat în fondurile lor? Unde sunt banii?

Nu se poate da, oricum, cotã-parte. Banii se dau pe partid, ºi nu cotã-parte, pe individ.

Bun. Dar cer explicaþii preºedintelui Comisiei juridice, dumneavoastrã, ca vicepreºedinte al Senatului ºi, eventual, dacã domnul preºedinte al Senatului, Mircea Ionescu-Quintus, este aici, îi cer explicaþiile de rigoare.

Da, vã mulþumesc foarte mult.

Eu am reþinut observaþia dumneavoastrã.

V-aº ruga, puþinã liniºte!

Vreau sã reþineþi. Comisia juridicã a fãcut o analizã serioasã asupra acestui subiect privind reînfiinþarea Grupului parlamentar al P.U.N.R. Sigur cã a þinut seama ºi de observaþia Curþii Constituþionale, referitor la cele douã articole din regulament la care aþi fãcut citire.

Eu v-aº ruga totuºi, pentru cã sunt convins cã vã menþineþi aceastã obiecþie, sã ne faceþi o notã scrisã la Biroul permanent ºi, dacã este cazul, vom relua subiectul ºi vom discuta în detaliu.

Permiteþi-mi sã trecem la urmãtorul punct, declaraþii politice.

Dau cuvântul, din partea Partidului Democraþiei Sociale din România, domnului senator Doru Ioan Tãrãcilã.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Facem aceastã declaraþie în numele Grupului parlamentar al P.D.S.R., pentru cã, de modul în care vor reacþiona factorii vizaþi ºi de modul în care se vor rezolva problemele ridicate depinde continuarea sau stoparea procesului de democratizare, continuarea sau stoparea edificãrii statului de drept în România, cu toate consecinþele care vor afecta integrarea României în Uniunea Europeanã ºi în N.A.T.O.

Tema acestei declaraþii se bazeazã pe încãlcarea principiului separaþiei puterilor în stat, imixtiunile frecvente ale politicului în justiþie, care au dus la subordonarea actului de justiþie intereselor personale sau de partid.

Nici un for internaþional nu ar putea rãmâne indiferent la aceastã stare de fapt evidentã din România ºi, cu atât mai mult, ca parlamentari ai P.D.S.R., avem obligaþia sã folosim toate mijloacele democratice pentru îndreptarea situaþiei.

Ministerul Justiþiei a pornit, zilele acestea, o acþiune amplã, prin care urmeazã sã fie numiþi în funcþii de conducere, în special în Bucureºti, judecãtori aduºi din provincie, cu stagii incomplete, lipsiþi de experienþa necesarã, dar susceptibili a fi obedienþi ºi uºor de manevrat de cãtre puterea politicã. Acestora li se dau apartamente în Bucureºti sau sume de minimum 3 milioane de lei pentru a-ºi plãti chiria unei locuinþe, sumã aproape egalã cu un salariu mediu lunar în justiþie.

Chiar nu mai are Ministerul Justiþiei pe ce sã cheltuiascã banii, la un buget atât de sãrac cum este cel din acest an?

În acelaºi timp, judecãtorilor din Capitalã, cu experienþã ºi stagiu legal, li se cere sã semneze cereri, cum cã nu doresc sã fie promovaþi. Dacã nu semneazã aceste cereri, urmeazã controale executate de Inspectoratul General al Ministerului Justiþiei sau alte ºicane.

Toate aceste schimbãri vor deveni oficiale pânã la jumãtatea lunii martie, pentru ca judecãtorii respectivi sã poatã fi numiþi, ulterior, ca preºedinþi ai secþiilor de votare, la alegerile locale.

Aºadar, putem spune cã temerile noastre, exprimate public, privind planurile unor segmente ale puterii de fraudare a viitoarelor alegeri, capãtã noi confruntãri.

Da. ªi eu vã mulþumesc, domnule senator. Din partea Partidului Democrat, are cuvântul domnul senator Tambozi Justin.

Vã mulþumesc.

Vã ascultãm, domnule senator.

Domnule preºedinte Nicolae Vãcãroiu, Stimaþi colegi senatori,

Deºi au trecut 10 ani de la reinstaurarea democraþiei în România, deºi fiecare guvern care s-a perindat la cârma treburilor þãrii a dat asigurãri privitoare la combaterea corupþiei, la diminuarea birocraþiei, la reformarea justiþiei, subliniindu-se adesea necesitatea unui control strict al bãncilor de cãtre Banca Naþionalã a României, a unei activitãþi mai eficiente a Curþii de Conturi, a Gãrzii Financiare, a parchetelor, am asistat, totuºi, nu la privatizarea bãncilor, aºa cum ar fi trebuit, ci, mai degrabã, la falimentarea unor bãnci, exemplul ”BancorexÒ fiind semnificativ.

Trebuie sã apreciem cã, de multã vreme, presa atenþioneazã forurile þãrii asupra jafurilor de sute de miliarde de lei, ba chiar ºi de sute de milioane de dolari, practicate de diferite persoane sau firme, de la bãnci, inclusiv ”BancorexÒ, ”AlbinaÒ, ”BankcoopÒ ºi altele.

Aflãm din presã cã cei care au fãcut fraude fabuloase, prin împrumuturi nerambursate bãncilor, sunt liberi ºi prosperi, cã justiþia nu a fãcut mai nimic împotriva lor, în timp ce oameni nevoiaºi, care au furat o traistã cu fãinã sau o pâine, zac în puºcãrii.

Un articol semnat de Bogdan Ficeac în ”România liberãÒ din 25 februarie anul curent, intitulat ”Urmãrile jafuluiÒ, analizând aceste jafuri de mari proporþii, poate fãrã precedent în istoria României, adreseazã întrebarea:

”Ce au fãcut Justiþia, Parchetul General, Garda Financiarã, Curtea de Conturi, pentru lãmurirea acestor aspecte abominabile?

Ce va face A.V.A.B. pentru recuperarea pierderilor?Ò

S-a spus cã fraudarea sau devalizarea conturilor bancare, falimentarea însãºi a unor bãnci ar fi efectul unor conjuncturi economice defavorabile ori a unui management defectuos. Dar, nu ni se pare ºi nu ni s-a spus de ce persoanele frauduloase, în marea lor parte, sunt libere ºi prospere, nu am aflat dacã propriile lor conturi din þarã ºi strãinãtate au fost blocate de Curtea de Conturi sau B.N.R., dacã valorile mobile ºi imobile ale marilor frauduloºi au fost puse sub sechestru.

ªtim însã, cât se poate de clar, cã fraudele din bãnci au fost trecute la datoria publicã, au grevat bugetul României, conducând la creºteri spectaculoase ale taxelor ºi impozitelor suportate de contribuabili, adicã de cetãþeni.

ªi eu vã mulþumesc, domnule senator.

Permiteþi-mi sã dau cuvântul, din partea Partidului Naþional Liberal, domnului senator Boiangiu Cornel.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Mulþumesc domnilor senatori pentru cã iatã cã ne aflãm în faþa unei situaþii deosebite pentru þara noastrã, situaþie în care mârlanul comunist reapare ºi încearcã sã deturneze sensul istoriei noastre din nou.

Este vorba, aºa cum ºtiþi, de atacurile numeroase la adresa Preºedinþiei, de atacurile la adresa instituþiilor fundamentale ale statului român, pentru cã nici Parlamentul nu este scutit de asta, vrând aceºti aºa-ziºi binevoitori care au lãsat 300 de mii de morþi prin gulagurile comuniste sã reaparã marea adunãturã naþionalã, cãutând sã discrediteze, deci, aceste instituþii fundamentale, democratice ale statului de drept.

De aceea, trebuie cu toþii sã ne dãm seama cã nu întâmplãtor Preºedintele României, domnul Emil Constantinescu, este þinta principalã a atacului, pentru cã ºtim cu toþii ce înseamnã asta, ºtim cu toþii cã nu poate scãpa de ura lor, cã ceea ce sperau sã se termine într-un an, un an ºi jumãtate nu s-a întâmplat, cã acest mandat este dus pânã la capãt de coaliþie ºi cã, de la bâtele minerilor, am ajuns sã avem un alt prestigiu în lume, sã fim invitaþi la masa Europei, sã vinã, în principal, ºi banii aceia care au început sã soseascã ºi despre care ei credeau cã n-o sã vinã niciodatã.

Ne pare rãu, domnilor, cã aþi fost decepþionaþi, însã nu avem ce vã face. Þara merge înainte, cu dumneavoastrã sau fãrã dumneavoastrã.

Atunci când vã veþi opune în continuare ºi când veþi uita ceea ce cânta un lãutar nefãcut cu cremã din satul meu, care spunea: ”Cobori Doamne pe Pãmânt/ Sã vezi Stalin ce-a fãcut/ Cã a fãcut din cai, mãgari/ Din mârlani, funcþionari/ ªi i-a îmbrãcat în paltoane/ ªi i-a trimis la raioaneÒ, sã ºtiþi cã atunci vã veþi aduce aminte de adevãrata istorie a acestui neam ºi cã, direct sau indirect, prin mijloace de propagandã, aþi contribuit la distrugerea elitelor acestei þãri ºi vã miraþi astãzi de ce se scot judecãtori care au pactizat cu Dracul, îþi dãdea 5 ani securistul ºi el adãuga încã 5 de la el ºi, în loc sã vã bucuraþi cã vine tineretul sã facã dreptate, nepãtat, în aceste instituþii, cãutaþi sã faceþi imixtiunea în aparatul de justiþie Ñ cu adevãrat aceasta este imixtiune Ñ ºi sã întârziaþi ceea ce mai existã pe la curþile de apel sau chiar prin Curtea Supremã de Justiþie, cum ºtiþi ºi dumneavoastrã foarte bine.

## **Din salã:**

Bravo!

La numãrul 9!

Vreau sã reþineþi invitarea la masã.

Daþi-mi voie sã dau cuvântul, din partea P.N.Þ.C.D., domnului senator Bãdiceanu Nistor.

Eee... eee!

## **Domnul Nistor Bãdiceanu:**

Domnule preºedinte,

Îmi place cã, totuºi, astãzi, la un moment aniversar, partea stângã a sãlii mã aclamã înainte de a lua cuvântul. Nu uitaþi cã, totuºi, este 6 martie, ziua în care cu 55 de ani în urmã intra în funcþie gloriosul partid, respectiv guvern de largã concentrare democraticã al trãdãtorului Petru Groza.

Deci, despre morþi numai de bine, dar despre trãdãtori ”Dumnezeu sã-i ierteÒ, dacã poate.

ªi acum, daþi-mi voie sã citesc declaraþia, mulþumindu-i totodatã primului dintre vorbitori pentru ideile preþioase în a eluda eventual rezultatul alegerilor. Se cunosc din Õ46 ºi probabil cã se va încerca!

## **Domnul Vasile Ion**

**:**

În 46 nu eram nãscuþi, bãi, papagalule!

## **Domnul Nistor Bãdiceanu:**

Nu e vina mea cã v-aþi nãscut dupã aceea, domnule senator, îmi pare rãu, n-am avut nici o contribuþie.

Acum câteva zile, domnul senator Ion Iliescu a trimis Preºedintelui României o scrisoare disperatã. Simþind cã e în pericol de a fi infectat cu viruºi ºi neavând încredere în nici o altã instituþie a statului, domnul Iliescu s-a adresat, cum era ºi firesc, Preºedinþiei.

Cine altcineva l-ar fi putut scãpa pe liderul P.D.S.R. de administrarea de substanþe letale cu efect întârziat sau de organizarea unui atentat cu arme cu glonþ sau exploziv?

Mai greu de înþeles este, însã, faptul cã domnul Iliescu aºteaptã protecþie tocmai de la cel pe care îl acuzã cã i-ar pregãti moartea, dar când treci peste contradicþiile logice care în ultima vreme nu mai sunt o noutate la domnul Iliescu, gestul senatorului P.D.S.R. este, cum spuneam, explicabil.

Fiind convins cã Poliþia ºi Procuratura nu-l vor apãra de bacili, domnul Iliescu i-a cerut Preºedintelui Constantinescu sã intervinã.

Pânã aici totul pare cumva de înþeles. Asta, dacã nu luãm în considerare câteva elemente.

În primul rând, domnul Iliescu nu a prezentat nici o probã. Dumnealui spune cã a primit planul prin care se urmãreºte eliminarea lui din cursa prezidenþialã dintr-o sursã care doreºte sã-ºi pãstreze anonimatul.

În al doilea rând, acuzaþiile frizeazã grotescul. Cum altfel putea fi catalogatã ideea infestãrii cu viruºi care produc infarct miocardic?!

ªi, în fine, în al treilea rând, domnul Iliescu nu s-a dus doar cu jalba în proþap la Preºedinþie. El a dat publicitãþii planul ucigaº, sã ºtie toatã þara ce mare pericol îl paºte pe liderul P.D.S.R.

Realizând, apoi, absurdul planului privind stoparea candidaturii lui Ion Iliescu la funcþia de preºedinte al României, presa l-a înfãþiºat pe cel la care planul se referea ca pe un personaj ridicol, chiar ºi ca pe un om în vârstã cãruia mintea îi mai stã numai la viruºi ºi bombe.

Personal, n-aº putea spune cã mã deranjeazã foarte tare faptul cã domnul Iliescu ºi P.D.S.R. s-au fãcut încã o datã de râs, deºi nu de bufoni politici duce þara noastrã lipsã.

**:**

Care mineri? Ãia care îºi dau foc la Târgu-Jiu?

## **Domnul Nistor Bãdiceanu:**

...ºi se induce electoratului dur al P.D.S.R.-ului cã idolul lor este în mare pericol.

Dupã acelaºi scenariu de la începutul anilor Õ90, securiºtii din jurul preºedintelui P.D.S.R. vor, cu tot dinadinsul, ca în România sã domneascã anarhia, ca autoritatea instituþiilor statului sã fie subminatã, ca întreaga lume sã considere þara noastrã o republicã bananierã.

Realizând riscul major al pierderii alegerilor prin faptul cã va fi foarte greu, dacã nu imposibil sã mai creascã în ochii electoratului, dar va fi foarte posibil sã scadã în cazul în care mai produc ºi planul de asasinare a domnului Nãstase, de pildã, P.D.S.R.-ul reacþioneazã astfel pentru cã este izolat pe scena politicã în acelaºi colþ cu aliatul sãu tradiþional, Partidul România Mare.

Sã ne întoarcem, însã, la deja celebrul plan privind stoparea candidaturii lui Ion Iliescu în funcþia de preºedinte al României. Date fiind antecedentele, ne e greu sã ne închipuim cã planul nu a fost realizat în laboratoarele de dezinformare ale P.D.S.R.-ului.

Cã aceastã ultimã producþie este o prostie ºi cã specialiºtii domnului Iliescu nu realizeazã faptul cã vremea mineriadelor a trecut este o altã poveste.

Gravã este însãºi încercarea de a mobiliza unele segmente sociale împotriva statului de drept, iar aceasta este exact ceea ce urmãresc sã facã domnul Iliescu ºi P.D.S.R.-ul.

Tonul ºi termenii în care este redactat planul sunt menite sã inducã mai întâi cititorului o stare negativã. Se vorbeºte, astfel, despre consecinþele negative, despre alterare, renunþare, ostilitate, deteriorare. Se încearcã apoi transmiterea unui sentiment de real pericol la adresa lui Ion Iliescu. Textul vorbeºte despre incriminare, ameninþare, contestare, filaj, supraveghere permanentã, interceptarea convorbirilor, diminuarea protecþiei, manifestaþii ostile. În fine, populaþia trebuie sã înþeleagã cã situaþia în care se gãseºte domnul Iliescu este una la limitã. Preºedintele României, instituþiile democratice ale statului român pregãtesc acþiuni violente, pregãtesc un atentat, pregãtesc înlãturarea fizicã a liderului P.D.S.R. cu ajutorul unor substanþe letale, al armelor, al gloanþelor, al explozivilor ºi aºa mai departe.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Permiteþi-mi sã dau cuvântul, din partea Partidului România Mare, domnului senator Bunduc Gheorghe.

## **Domnul Gheorghe Bunduc:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Evenimentele istorice care au zguduit Europa începând cu a doua jumãtate a secolului al optsprezecelea ºi continuând în secolele urmãtoare, pânã la declanºarea celui de Al Doilea Rãzboi Mondial, au dus la crearea în Europa de Est a unui nou pol de interese, fragil ºi efemer, care avea ca principali protagoniºti pe Germania ºi Uniunea Sovieticã.

Deºi învinsã în Primul Rãzboi Mondial, Germania a cunoscut în perioada interbelicã o puternicã relansare economicã ºi politicã, ce a condus la instalarea la putere a Partidului Naþionalist Socialist, în frunte cu Adolf Hitler, precum ºi la înarmarea þãrii în vederea unei noi expansiuni militare.

Pentru a-ºi vedea împlinite aceste planuri, Germania a încheiat cu Uniunea Sovieticã tratatul de la Rapallo, Italia, în aprilie 1922, tratat ce scotea din izolarea diplomaticã cele douã state semnatare.

Ca rãspuns la aceasta, puterile apusene, în frunte cu Franþa ºi Anglia, au format aºa-zisul pact oriental pentru izolarea politicã a Germaniei ºi a aliaþilor acesteia, Italia ºi Ungaria, care hotãrâserã sã se sprijine una pe alta în planurile lor expansioniste spre Europa rãsãriteanã.

În aceste împrejurãri, la 23 august 1939, Germania încheia cu Uniunea Sovieticã tratatul rãmas în istorie sub denumirea de Tratatul Ribbentrop-Molotov, cu anexe secrete, ale cãror prevederi au creat ºi creeazã ºi astãzi mari suferinþe României ºi poporului român.

Astfel, teritoriile rupte din trupul României Ñ Basarabia, Bucovina de Nord ºi þinutul Herþei Ñ se aflã ºi astãzi sub ocupaþie strãinã, la început ocupaþia sovieticã, iar în prezent cea a Ucrainei, fãrã o bazã juridicã, cu titul de ”moºtenireÒ.

Prin tratatul încheiat în 1997 cu Ucraina, guvernanþii actuali ai României au renunþat la aceste teritorii menþionate mai sus, ocupate, cum spuneam mai devreme, în prezent, de Ucraina, sub pretextul aºa-zisului compromis istoric.

Fostul preºedinte sovietic Mihail Gorbaciov a recunoscut cã acest tratat încheiat cu Germania avea anexe secrete. La rândul ei, Duma de stat a Federaþiei Ruse a decretat cã Tratatul Ribbentrop-Molotov, împreunã cu anexele secrete ale acestuia, este nul ºi fãrã valoare.

Aceste anexe au douã pãrþi. Prima stabilea cã Stalin ºi Uniunea Sovieticã au interese pentru Basarabia, iar Hitler nu manifesta nici un fel de interes faþã de aceastã provincie româneascã.

În al doilea rând, referitor la Bucovina de Nord nu s-a stabilit nimic clar în legãturã cu statutul acesteia. Chiar Hitler ºi-a exprimat surprinderea, declarând, citez: ”Ce mai este ºi cu aceastã situaþie?Ò, am încheiat citatul, atunci când, la parafarea tratatului, a apãrut aceastã problemã, a Bucovinei de Nord.

Cedãrile teritoriale pe care România a fost nevoitã sã le facã în vara anului 1940 prin acele protocoale ce i-au fost impuse au fost, de fapt, acte de forþã dictate de ocupant.

Este necesar sã adãugãm la toate acestea ºi faptul cã atât Tratatul Ribbentrop-Molotov, cât ºi anexele secrete ale acestuia au fost cunoscute încã înainte de semnare de cãtre Statele Unite ale Americii ºi Anglia, care manifestau o poziþie de simpatie faþã de Stalin ºi faþã de Uniunea Sovieticã.

În sprijinul acestei afirmaþii, avem în vedere ºi ajutorul militar, material ºi politic pe care aceste douã þãri l-au acordat Uniunii Sovietice pe toatã durata celui de Al Doilea Rãzboi Mondial.

De altfel, puterile apusene, la terminarea celui de Al Doilea Rãzboi Mondial, au acceptat toate pretenþiile Uniunii Sovietice în ceea ce priveºte împãrþirea zonelor de influenþã ºi de ocupaþie.

Situaþia se menþine aceeaºi ºi în prezent în aceste teritorii.

La Cernãuþi, strãvechi centru cultural românesc, propaganda ucraineanã elogiazã doar scriitorii din Ucraina, cum ar fi de exemplu Pavel Sevcenko, în timp ce marele poet al spiritului românesc, Mihai Eminescu, este defãimat ºi chiar interzis. Se susþine cã nu este român, ci ucrainean renegat, ºi cã numele lui adevãrat nu ar fi Mihai Eminescu, ci Mihailo Eminovici.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Emil Tocaci. Se pregãteºte domnul senator Turianu.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor colegi,

Astãzi se împlinesc 55 de ani de la instaurarea guvernului Petru Groza. Mã mir cã s-a vorbit atât de puþin despre acest lucru. Azi se împlinesc 55 de ani de când România a fãcut primul pas în interiorul unei zone negre a istoriei.

Ce s-a întâmplat, ºtiþi toþi, care au fost durerile, care au fost suferinþele, care au fost gravele lovituri pe care le-a primit naþiunea. Unul dintre cele mai dureroase efecte ale totalitarismului a fost lipsa de libertate. Astãzi suntem liberi, dar o altã consecinþã gravã a ceea ce a început acum 55 de ani a fost lipsa de legalitate. Ei bine, aceastã lipsã de legalitate nu a fost eliminatã astãzi.

Ceea ce trãim astãzi este ceva care, din punct de vedere al aplicãrii legii, seamãnã în fondul intim cu ceea ce s-a întâmplat timp de 55 de ani.

Vã rog sã observaþi, domnilor colegi, ºi mã adresez nu exclusiv, dar în principal juriºtilor, cã legile noastre sunt interpretate în funcþie de interesele politice sau de grup. Vã rog sã observaþi cã trãim aberaþii legislative care s-ar fi explicat uºor într-o guvernare totalitaristã, dar care sunt inadmisibile într-o lume democratã ºi de aceea mã vãd obligat sã întreb dacã suntem, într-adevãr, o societate democratã.

Se contureazã o noþiune nouã Ñ sancþionarea penalã a persoanelor juridice. Întreb juriºtii, ºi mã uit acum fix în ochii domnului coleg Turianu, ce pãrere are despre aºa ceva? Existã poate interese. A ºi început de fapt sancþionarea. Armata a fost sancþionatã.

## **Din salã:**

Dar nu e adevãrat!

U.F.D. au intrat pe aceleaºi liste electorale? Absolut toþi cei cinci. Ceea ce nu s-a întâmplat dincolo!

Prin urmare, domnilor colegi, legea se aplicã aºa cum se doreºte, legea se aplicã sau nu se aplicã, legea se interpreteazã în manierã subiectivã. Totul depinde de jocul de interese ºi, de aceea, închei. Acum 55 de ani am intrat într-o beznã adâncã, nu am ieºit încã în totalitate ºi, în consecinþã, se naºte o fireascã întrebare: cât mai avem de aºteptat ºi cine va face pasul decisiv?

Vreau sã vã spun cã împotriva elementelor de totalitarism nu se luptã cu fraze dure, anticomuniste, se luptã cu fapte.

Un coleg l-a recitat pe Radu Gyr. Cunosc acea poezie. Cunosc alte câteva zeci de poezii, tot din închisoare. M-aº putea apuca ºi eu sã recit aici, cred însã cã microfonul Senatului are o altã destinaþie.

În fine, fac un ultim apel la o legalitate pe care în ultimii 10 ani, deºi am aºteptat-o, n-am avut-o, iar înaintea acestor 10 ani nici mãcar n-am aºteptat-o. Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Corneliu Turianu, din partea independenþilor.

Este foarte adevãrat, da, ºi vreau sã fiu bine înþeles. Toatã lumea sã mã înþeleagã. Sunt pentru acele despãgubiri de 36 de miliarde. Chiar mi se par mici aceste despãgubiri.

Ele ar trebui sã fie ºi vor trebui sã fie mult mai mari, dar de ce se dau din bugetul armatei?

Numai de acolo se poate...

## **Domnul Emil Tocaci:**

Aceasta este întrebarea.

ªi dacã numai de acolo se poate, cum spune un coleg, atunci sã luãm din altã parte, de pildã de la Ministerul Justiþiei, sã le trecem la Ministerul Apãrãrii Naþionale, atunci când vom vota legea bugetului ºi sã fie date de acolo, dacã din punct de vedere legal nu se poate decât aºa.

Însã ceea ce este foarte grav este cã legea se aplicã în funcþie de jocuri de interese.

Uitaþi-vã ce s-a întâmplat chiar astãzi în Senat, ca sã nu mergem mult mai departe, nici în spaþiu ºi nici în timp.

Salut faptul cã s-a reînfiinþat Grupul P.U.N.R., salut acest fapt, dar de ce luni de zile nu s-a putut înfiinþa? N-a fost destul de clar regulamentul pentru juriºtii noºtri din Comisia juridicã? Dacã n-a fost destul de clar regulamentul este foarte grav. Dacã dumnealor înþeleg cu dificultate este ºi mai grav.

ªi, în aceeaºi ordine de idei, dacã s-a reînfiinþat Grupul P.U.N.R., ºi salut faptul încã o datã, de ce U.F.D.-ul nu îºi poate înfiinþa un grup, atâta timp cât toþi cei 5 parlamentari care ar urma sã facã parte din grupul

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

În fiecare zi aflãm din mijloacele mass-media de noi ºi noi veritabile lupte de stradã purtate ziua în amiaza mare între diversele clanuri mafiote care se rãzboiesc pentru câºtigarea supremaþiei lumii interlope bucureºtene.

Asistãm, cu toþii, neputincioºi, la rãpiri, sechestrãri ºi torturi, la execuþii în stil mafiot, la confruntãri armate în care se folosesc, la vedere, mitraliere, pistoale automate ºi grenade.

Periculoºii infractori daþi în urmãrire generalã îºi vãd însã liniºtiþi de prosperele lor afaceri ilicite ºi, mai mult chiar, dau declaraþii peste declaraþii ziariºtilor.

Reglãrile de conturi, soldate, nu de puþine ori, cu victime nevinovate, au ajuns sã fie mai dese chiar decât accidentele de circulaþie.

ªi toatã aceastã rãbufnire de violenþã se petrece chiar în capitala României, acolo unde se pare cã lumea interlopã a fost scãpatã de sub control.

Mai mult, din ceea ce am citit în presã, specialiºtii în combaterea crimei organizate din întreaga þarã se aratã surprinºi de rapida ascensiune a grupãrilor mafiote care controleazã Bucureºtiul, un oraº ai cãrui locuitori au ajuns practic sã fie terorizaþi de membrii acestor bande înarmate, un oraº ai cãrui locuitori ºi patronii au ajuns, practic, înainte de a-ºi achita impozitele cãtre stat, sã plãteascã temutelor clanuri aºa-numita taxã de protecþie.

Vã mulþumesc, domnule senator.

Are cuvântul din partea P.D.S.R.-ului domnul senator Gaita Doru.

## **Domnul Doru Gaita:**

Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã. Stimaþi colegi,

Stimaþi invitaþi,

În ºedinþa de Guvern de sãptãmâna trecutã, mai exact în data de 28 februarie 2000, domnul ministru al industriei, Radu Berceanu, a supus atenþiei Guvernului un proiect de hotãrâre de guvern care vizeazã procesul de restructurare a sectorului energetic.

Având în vedere cã acest sector este un sector-cheie al economiei naþionale, cu peste 8 milioane de utilizatori, era în mod absolut necesar consultarea sindicatelor la procesul de restructurare. Totodatã, doresc sã arãt cã Hotãrârea Guvernului nr. 89/1997 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea comisiilor consultative de dialog social, în cadrul unor ministere ºi al prefecturilor, prevede la art. 4 obligativitatea de consultare a partenerilor sociali cu privire la mãsurile ce se întreprind pe linia restructurãrii regiilor autonome de sub administrarea ministerelor, a consiliilor judeþene ºi, respectiv, a consiliilor locale, precum ºi a societãþilor comerciale din sectorul respectiv de activitate, în corelare cu mãsurile de reconversie a forþei de muncã.

Se încalcã prin nerespectare ºi Legea nr. 109/1997 privind organizarea ºi funcþionarea Consiliului Economic ºi Social, care la art. 5, 6 ºi 7 prevede obligaþiile iniþiatorilor acestor acte normative de a solicita avizul consultativ al Consiliului Economic ºi Social. Guvernul, în ºedinþa din 28 februarie 2000, totuºi, ºi-a permis, încãlcând legislaþia invocatã mai sus, sã adopte Hotãrârea Guvernului cu nr. 138.

Restructurarea ºi privatizarea sunt cuvinte care se vehiculeazã curent. Dar acestea trebuie concretizate, trebuie sã se bazeze pe cunoaºterea realitãþii ºi pe baza unor strategii coerente. Îndrãznesc sã afirm cã însãºi strategia energeticã a României a fost elaboratã fãrã o bazã tehnicã solidã, fãrã a þine cont de realitãþile evidente în domeniu, urmãrindu-se doar anumite scopuri oculte, rezultatul cãrora se vede în prezent.

La timpul respectiv, acum circa 2 ani, acest studiu de restructurare a fost în atenþia Senatului, a fost în atenþia Comisiei economice, care a fãcut chiar ºi raport, în care am îndrãznit, spun eu, sã propun 22 de amendamente preluate de la adevãraþii specialiºti în domeniu, dar ”din lipsã de timpÒ în data în care acestea erau pe ordinea de zi a Senatului, s-a recurs la elaborarea unei hotãrâri de Guvern prin care s-a elaborat strategia respectivã.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Vã mulþumesc ºi eu, domnule senator. Are cuvântul... din partea Partidului Naþional Liberal, domnul senator MŸller Constantin.

Domnul senator MŸller Constantin nu este.

Din partea Partidului Naþional Þãrãnesc Creºtin ºi Democrat, domnul senator Moisin Ioan.

## **Domnul Ioan Moisin:**

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Datoritã timpului limitat pe care-l am la dispoziþie, voi condensa declaraþia mea, lãsând la o parte o serie de documente relevante ºi expunând numai concluziile ºi propunerile.

## Doamnelor ºi domnilor,

Partidul Comunist Român care controla Securitatea ºi pe vremea când era prim-secretar Gheorghe GheorghiuDej, iar ministru de interne era general-colonel Alexandru Drãghici, ºi-a subordonat-o ºi mai puternic pe vremea secretarului general al P.C.R., Nicolae Ceauºescu, creând douã categorii de informatori: una, pe linia de partid, alta, pe linie de Securitate. Prima, controlatã exclusiv de primii secretari de partid care dãdeau aprobarea, a doua, controlatã de Securitate, care, însã, la rândul ei era controlatã de P.C.R.

De aceea, ca sã avem siguranþa cã toþi cei care decid în prezent în numele poporului nu au fost informatori pe linie de P.C.R. sau Securitate ori colaboratori ai serviciilor secrete interne sau externe româneºti din perioada comunistã, ori ai unor servicii strãine, indiferent de perioadã, ori cadre ale Securitãþii sau informatori ai Miliþiei, cer urmãtoarele:

1. Declararea imediatã, de la microfonul celor douã Camere ale Parlamentului, de cãtre domnii senatori ºi deputaþi, pe propria rãspundere, sub incidenþa legii penale, a apartenenþei sau neapartenenþei la vreunul din cazurile arãtate mai sus;

2) Declararea specificã ºi imediatã de cãtre foºtii membri ai P.C.R. cã au figurat sau n-au figurat în registrele de evidenþã ale primilor-secretari judeþeni, municipali ºi orãºeneºti ca informatori, rezidenþi ºi gazde ale Securitãþii, stabiliþi pe linie de partid;

3) De urgenþã sã se modifice Legea electoralã, în sensul obligãrii candidaþilor la toate funcþiile prevãzute pentru alegerile locale sau generale de a face declaraþiile pe propria rãspundere, sub incidenþa legii penale, cã au aparþinut sau nu au aparþinut la una sau alta dintre situaþiile menþionate mai sus.

4) În conformitate cu propunerea legislativã privind modificarea Legii accesului la propriul dosar ºi deconspirarea Securitãþii ca poliþie politicã, pe care am înaintat-o în 4 februarie 2000, membrii consiliului ºi membrii colegiului Consiliului pentru Studierea Arhivelor Securitãþii sã facã declaraþii pe propria rãspundere, sub incidenþa legii penale, cã îndeplinesc toate condiþiile prevãzute la pct. 8 alin. 8 din lege, propunerile actuale fãcute pentru alegerea membrilor colegiului Consiliului pentru Studierea Arhivelor Securitãþii sã respecte întru totul prevederile legale. Mã refer, în special, la prevederea cu privire la obligativitatea neapartenenþei candidatului la vreun partid, cu atât mai mult la fostul P.C.R. Sub nici o formã nu voi vota un colegiu propus prin încãlcarea prevederilor legale, pentru cã sunt obligat sã apãr legea pe care am votat-o.

Da, ºi eu vã mulþumesc, domnule senator.

Domnul senator Sãndulescu este? Nu este în salã.

Are cuvântul domnul senator Dumitraºcu Gheorghe, ultimul vorbitor.

Domnule preºedinte,

Declaraþie politicã în numele P.D.S.R.

Un capitol în care actuala putere a fost remarcatã public, dezamãgitor ºi dureros, atât pe plan intern, cât ºi de organisme internaþionale, se referã la atacurile frecvente la libertatea de exprimare a presei prin folosirea unor instituþii aflate în subordinea autoritãþilor: poliþie, Gardã Financiarã, Parchet General, organe vamale ºi fel de fel de instanþe judecãtoreºti. Se poate vorbi de grave imixtiuni ale politicului în cadrul celei de a patra puteri în stat sau de o nouã încãlcare a principiului separaþiei puterilor.

De subliniat cã au avut ºi au, în continuare, de suferit, în exclusivitate, ziariºtii ºi publicaþiile care adoptã o atitudine criticã, fireascã în acest caz, faþã de cei care exercitã puterea din noiembrie 1996. Dacã în perioada aºa-zisului regim Iliescu nu au existat cazuri de ziariºti condamnaþi în justiþie, sub noul regim Constantinescu s-a realizat tristul record ca în prezent circa 30 de ziariºti sã se ”bucureÒ de condamnãri, adicã unul din 10 ziariºti, implicaþi în diverse procese de aceastã naturã. Este realmente trist cã autorii acestor performanþe condamnate în cuvinte dure de organisme internaþionale sunt cei care s-au intitulat ”singurii ºi adevãraþii campioni ai democraþieiÒ.

Oricine poate considera ca definitoriu pentru politica de reducere la tãcere a criticilor puterii ceea ce s-a întâmplat la ziarul ”CotidianulÒ. Indiferent cine ar fi cel ce suferã, noi nu putem fi de acord cu procedeul. ªi nu putem fi de acord cu bãgarea pumnului în gura massmedia.

Din nefericire, e foarte vizibil faptul cã publicaþii sau ziariºti aserviþi puterii, uneori în mod jenant, sunt protejaþi cu grijã ºi li se oferã contracte de publicitate importante. Conform cifrelor cunoscute, în topul publicaþiilor care beneficiazã de contracte bãnoase de publicitate din partea F.P.S. intrã ”Cronica RomânãÒ, ”România liberãÒ, ”ZiuaÒ ºi ”Evenimentul zileiÒ, iar uneori, la derutã, ºi ”Jurnalul naþionalÒ. În acelaºi timp, cotidiene centrale importante, dar cu spirit civic critic, ca ”AdevãrulÒ, ”LibertateaÒ, ”AziÒ, sunt ignorate. De aceeaºi facturã, ”CotidianulÒ este strangulat.

Mulþumim, domnule senator.

Cu aceasta am epuizat ºi timpul, vreau sã vã spun cã ºi toþi cei care s-au înscris pentru declaraþii politice... Trecem la urmãtorul punct, programul de legiferare stabilit pentru ziua de astãzi.

Înainte de asta, sã vã aduc la cunoºtinþã, faptul cã la Secretariatul general al Senatului s-au depus o serie de legi ºi, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. 2 ºi 3 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea ºi funcþionarea Curþii Constituþionale, aveþi posibilitatea de a sesiza, dacã este cazul, Curtea Constituþionalã.

1) Legea pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 8/1998 privind constituirea Fondului special pentru promovarea ºi dezvoltarea turismului;

2) Legea privind restituirea sumelor cu titlu de penalizãri de 2% pentru nerealizarea parametrilor garantaþi ºi de 5% garanþie de bunã execuþie pentru Blocul energetic nr. 1 la Centrala termo-electricã 2x330 MW Pucheng Ñ China;

3) Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 103/1999 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 35/1994 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România ºi Banca Europeanã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare, în valoare de 25 milioane dolari S.U.A., destinat finanþãrii proiectului ”Piaþa de grosÒ Ñ Bucureºti, semnat în Bucureºti la 9 iunie 1994.

4) Legea privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 115/1999 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România, reprezentatã prin Ministerul Finanþelor, ºi Fondul Internaþional pentru Dezvoltare Agricolã, privind proiectul de dezvoltare ruralã a Munþilor Apuseni, în valoare de 12,4 milioane D.S.T., semnat la Roma la 10 mai 1999;

5) Lege privind normele de tehnicã legislativã pentru elaborarea actelor normative.

Trecem la urmãtorul punct, constituirea comisiilor de mediere.

Proiectul de lege privind dreptul absolvenþilor învãþãmântului superior particular de a susþine examenul de finalizare a studiilor la instituþii de învãþãmânt superior de stat acreditate.

Comisia de mediere e formatã din 7 senatori. Rog Partidul DemocratÉ

Mircea Prahase.

Partidul Naþional Þãrãnesc Creºtin ºi Democrat, o propunere pentru comisia de mediere.

V-aº ruga, domnilor colegi, lipseºte domnul senator Achim ºi vã rog sã ne daþi o mânã de ajutor.

La aceastã comisie, grupul nostru parlamentar desemneazã pe domnul profesor Bogdan.

Mulþumesc, foarte mult.

Partidul Naþional Liberal, o propunere.

Domnul senator Tiberiu Ladislav.

Uniunea Democratã a Maghiarilor din România, o propunere.

Domnul senator Lšrinczi.

Partidul Democraþiei Sociale din România, douã propuneri.

Domnii senatori Solcanu Ion ºi Dumitraºcu Gheorghe.

Mulþumesc, foarte mult.

La proiecul Legii nr. 199/1998 privind dreptul absolvenþilor învãþãmântului particular liceal, profesional ºi postliceal de a susþine examene pentru finalizarea studiilor la unitãþi similare din învãþãmântul de stat, de asemenea, comisie formatã din 7 senatori.

Vã rog, Partidul Democrat, o propunere.

Domnul Mircea Prahase.

Vã rog. Asta a fost o repartizare ºi a rãmas cea veche, nu dupã constituirea grupului. Vom vedea în Biroul permanent, pentru cãÉ

Comisia e formatã din 7. Începând de sãptãmâna viitoare, vom vedeaÉ sã facem un algoritm, aici.

Vã rog, Partidul Naþional Þãrãnesc Creºtin ºi Democrat, o propunere.

Pentru aceastã comisie, tot domnul profesor senator Bogdan.

Mulþumesc foarte mult. Partidul Naþional Liberal, o propunere.

Domnul Tiberiu Vladislav.

U.D.M.R.-ul, o propunere.

Domnul senator Lšrinczi.

Partidul Democraþiei Sociale din România, douã propuneri.

Aceiaºi, domnii Solcanu ºi Dumitraºcu.

Partidul România Mare, o propunere.

Domnul senator Gheorghe Bunduc.

Mulþumesc.

La proiectul Legii privind securitatea informaþiilor secrete de stat ºi a informaþiilor secrete de serviciu, de asemenea, o comisie de mediere formatã din 7 colegi senatori.

Partidul Democrat, o propunere.

Domnul senator Gheorghiu Costel.

Partidul Naþional Creºtin ºi Democrat, o propunere.

Domnul senator Burghelea.

Partidul Naþional Liberal, o propunere.

Domnul senator MŸller Constantin.

Mulþumesc.

U.D.M.R., o propunere.

Aici a fost desemnat subsemnatul, Szab—, adicã.

Mulþumim, foarte mult.

Partidul Democraþiei Sociale din România, douã propuneri.

Domnii Timofte Radu-Alexandru ºi Sava Constantin.

Sava Constantin ºi?

Timofte Radu.

Da, Timofte Radu.

Partidul România Mare, o propunere.

Domnul senator Dumitru Badea.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Mulþumesc, foarte mult.

La proiectul Legii educaþiei fizice ºi sportului, de asemenea, o comisieÉ

Mai avem douã ºi dupã aceea vã dau cuvântul.

## Domnule preºedinte,

Eu am observat cã Biroul permanent a început sã ia act de niºte realitãþi care se petrec în Senat. Dar nu uitaþi cã sunt 29 de senatori independenþi, senatori independenþi cãrora le este interzis a participa la acest circuit legislativ al medierii, care face parte din opera legislativã.

La comisiile de mediere volens-nolens sunt propuneri numai din partea grupurilor parlamentare. Eu v-aº ruga sã reflectaþi dacã nu este cazul sã fie propuneri ºi din partea senatorilor independenþi, care nu pot fi înlãturaþi de la procesul legislativ. Motiv pentru care, unul dintre senatori, cineÉ domnul Sergiu Nicolaescu, sã înregistreze ce oferã cei independenþi pentru comisiile de mediere ºi aºa mai departe, ºi declaraþii politice. Este o treabã de care trebuie sã se þinã cont. Nu se poate ca un parlamentar care lucreazã în Senatul României sã nu participe la vot. Atunci, eu, unul, mã retrag de la vot, dacã n-am posibilitatea sã particip la o mediere între Camere, o mediere constituþionalã. Adicã, mi-este interzis dreptul de a finaliza un proces legislativ!

Rugãmintea meaÉ Iatã, senatorul Pãvãlaºcu, de la Comisia sportÉ nu, eu n-am avut acces nici la Comisia sport, mã rog, doreºte sã participe, fiindcã are nu ºtiu câte amendamente la acest proiect de lege. ªi atunci ºi colegii noºtri sunt de acord, dar nu se poate, cãÉ numai grupurile. Daþi-mi voie, din partea independenþilor, sã propun eu pe domnul Pãvãlaºcu.

Deci, eu v-aº ruga foarte multÉ Existã o procedurã, un regulamentÉ o procedurã pe care am stabilit-o ºi am stabilit-o în Biroul permanent, eu am reþinut propunerea dumneavoastrã ºi o s-o ridic Biroului permanent. Pânã atunci însã, nu se poate merge decât pe aceastã formulã, deci rog sã se înþeleagã acest lucru.

Deci la Legea sportului, Partidul Democrat, o propunere.

Domnul senator Creþu Ioan.

Mulþumesc.

Partidul Naþional Creºtin ºi Democrat, o propunere.

Partidul Naþional Þãrãnesc nu poate propune decât un membru al partidului sãu, n-avem nimic împotriva altor propuneri, dar noi îl propunem pe domnul senator Nicolae Marin.

Mulþumesc foarte mult. Partidul Naþional Liberal.

Domnul senator Mortun Alexandru.

ªi eu vã mulþumesc.

Uniunea Democratã a Maghiarilor din România.

Domnul senator Csap— Iosif.

## Mulþumesc foarte mult.

Partidul Democraþiei Sociale din România, douã propuneri.

Domnii senatori Avram Gheorghe ºi Ardelean Ioan.

Mulþumesc.

Partidul România Mare, o propunere.

Domnul senator Ion Cârciumaru.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Mulþumesc foarte mult.

Stimaþi colegi,

Acum, comisiile pe care dumneavoastrã le-aþi propus le supun la vot. La comisia privind Legea sportului, vã rog, votul dumneavoastrã. Vã rog sã votaþi.

Cu 82 de voturi pentru, 5 voturi împotrivã, douã abþineri, s-a adoptat.

La proiectul de lege privind absolvenþii învãþãmântului particular pentru a avea dreptul la studii similare, examene de finalizare cu institutele de învãþãmânt de stat, rog, votul dumneavoastrã.

Cu 74 de voturi pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

La proiectul de modificare a Legii nr. 199/1998, vã rog sã votaþi. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 88 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

ªi, în fine, ultima comisie vã rog s-o votaþi, proiectul Legii privind securitatea informaþiilor secrete de stat ºi secrete de serviciuÉ Vã rog sã votaþi.

Cu 89 de voturi pentru, un vot împotrivã, 3 abþineri, s-a adoptat.

Vã mulþumesc foarte mult.

Trecem la urmãtorul punct: raportul comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor în divergenþã la proiectul Legii privind societãþile de asigurãri ºi supravegherea asigurãrilor. Vã rog, din partea colectivuluiÉ Deci, de la noi au participat domnii senatori Marin Dan Stelian, domnul Oprea Andreiu.

Vã rugãm, domnule senator Oprea Andreiu. Domnul senator ªtefan Ilie.

Domnule preºedinte,

Vã ascultãm.

Domnule preºedinte de ºedinþã, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Voi prezenta raportul asupra rezultatelor comisiei de mediere pentru soluþionarea textelor adoptate în redactãri diferite de cele douã Camere la proiectul Legii privind societãþile de asigurare ºi supravegherea asigurãrilor.

Comisia de mediere s-a întrunit în data de 1 martie 2000, ora 13,00, la sediul Camerei Deputaþilor, în comisia anunþatã de dumneavoastrã. În urma examinãrii divergenþelor apãrute la unele texte ale acestui proiect de lege, comisia a hotãrât sã propunã adoptarea textelor prevãzute în anexa la prezentul raport. Fac menþiunea cã textele au fost votate în unanimitate.

Vã mulþumesc foarte mult.

Stimaþi colegi,

V-aº ruga, puþinã atenþie, ca sã fim operativi. Deci aveþi în faþã textul. La art. 2 pct. 10 s-a adoptat textul Camerei Deputaþilor.

Dacã sunt obiecþii? Nu?

Vã rog sã votaþi.

Cu 74 de voturi pentru, douã împotrivã, nici o abþinere, a fost adoptat.

La art. 4 alin. 4, de asemenea, a fost adoptat textul Camerei Deputaþilor.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 83 de voturi pentru, douã voturi împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

La art. 4 alin. 5, alin. 7, alin. 9, alin. 16 litera b), alin. 16 litera c) ºi litera d), de asemenea, alin. 16 litera e), alin. 21, alin. 30, toate sunt la art. 4 ºi s-a mers pe textul Camerei Deputaþilor.

Dacã sunt observaþii? Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi. Vã rog.

Stimaþi colegi,

Haideþi sã ne concentrãm puþin.

Vã rog, votul dumneavoastrã.

Numai Camera Deputaþilor a votat, dar unde au fost senatorii?

Nu, sunt ºi senatori, avem ºiÉ

Cu 83 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, a fost adoptat.

Articolul 5 litera e) ºi litera j), s-a mers, de asemenea,

pe textul Camerei Deputaþilor, în unanimitate.

Vã rog sã votaþi.

Cu 69 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 3 abþineri, a fost aprobat.

Articolul 8 alineatul 1, s-a mers, de asemenea, pe textul Camerei Deputaþilor, în unanimitate.

Dacã sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 72 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi 5 abþineri, s-a aprobat.

Articolul 8 alineatul 2 lit. a), s-a introdus un text nou, respectiv varianta Senatului. Nu este cazul sã mai votãm, este varianta noastrã, dar am vrut s-o precizez, pentru cã domnul senator Fuior ne critica foarte sever.

La articolul 8 alineatul 2 lit. c), d), g), h), j), pânã la litera l), s-a mers, de asemenea, pe textul Camerei Deputaþilor.

Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 74 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 5 abþineri, s-a aprobat.

La articolul 9 alineatul 2, text Camera Deputaþilor. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 75 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 3 abþineri, s-a adoptat.

La articolul 10 alineatul 1 lit. a), b); alineatul 2, de asemenea, s-a mers pe textul Camerei Deputaþilor. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

V-aº ruga sã facem un mic efort de concentrare. Rog, votul dumneavoastrã.

Cu 69 de voturi pentru, 4 voturi împotrivã ºi 3 abþineri, s-a aprobat.

La articolul 11 alineatul 1 lit. a), b); alineatul 2; alineatul 4, lit. b)É, a)É scuzaþi-mã, alineatul 11, alineat 2, text Camera Deputaþilor.

Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi. Stimaþi colegi, vã rog sã votaþi. Mai încercãm o datã. Stimaþi colegi, vã rog sã votaþi. Cu 83 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 7 abþineri s-a aprobat.

Articolul 12 alineatul 4 lit. b) ºi d); alineatul 5 lit. b) ºi alineatul 6 care se eliminã ºi alineatul 16É deci la toate aceste poziþii s-a mers pe textul Camerei Deputaþilor. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Poziþia 45.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Revenim imediat.

Vã rog sã-l votaþi pe acesta.

Cu 75 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 4 abþineri, a fost adoptat.

La poziþia 45, revenim în spate, articolul 25, propunerea de eliminare a fost validatã, cea a Camerei Deputaþilor.

Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 70 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi 4 abþineri, a fost adoptat.

Poziþia 47, articolul 26 litera b), text Camera Deputaþilor.

Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 72 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 3 abþineri,

s-a adoptat.

Articolul 29, poziþia 48, de asemenea, text Camera Deputaþilor.

Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 78 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 4 abþineri, a fost adoptat.

Poziþia 49, text Camera Deputaþilor. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi. Cu 69 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 3 abþineri, a fost adoptat.

Poziþia 50, alineatul 6 litera a), text Camera Deputaþilor, 51, alineatul 6 litera b), tot text Camera Deputaþilor, ºi poziþia 52, deci 31 alineatul 1, tot text Camera Deputaþilor, deci ºi poziþia 52.

Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi. Cu 74 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 3 abþineri a fost adoptat.

Poziþia 53, text comun al celor douã comisii de mediere.

Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 79 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 3 abþineri, a fost adoptat.

La poziþia 54 s-a mers pe propunerea de eliminare a Camerei Deputaþilor. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi. Vã rugãm foarte mult, votul dumneavoastrã. Rog sã votaþi, stimaþi colegi. Cu 77 de voturi pentru, douã voturi împotrivã ºi douã abþineri, s-a adoptat.

La poziþia 55 s-a mers pe textul Senatului, deci nu trebuie sã-l votãm, 56 Ñ text Senat, 57 Ñ text Senat, poziþia 58 Ñ text comun propus de cele douã comisii de mediere.

Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi. Cu 67 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 5 abþineri, s-a adoptat.

## **Domnul Adrian Marinescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul Transporturilor_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

În aceastã ordonanþã este vorba de majorarea Acordului de împrumut privind proiectul de reabilitare a unor sectoare de drumuri naþionale, care a fost aprobat prin Legea nr. 46/1993, achiziþionarea de terenuri necesare, studii, construcþii, supervizare ºi angajarea lucrãrilor, costuri totale în milioane de dolari ºi perioada de construcþie ºi lungimea în kilometri. Costul prevãzut iniþial a fost de 405 milioane de dolari, din care 280 de milioane dolari S.U.A. reprezentând împrumutul acordat de bãncile finanþatoare ºi 125 de milioane reprezentând echivalentul în lei al contribuþiei Guvernului României. Ca urmare a unor modificãri legislative survenite pe parcurs ºi a schimbãrii condiþiilor de executare, aceastã sumã a trebuit sã fie majoratã, ºi anume pe parcursul derulãrii împrumutului au intervenit modificãri legislative care au condus la majorarea costului iniþial al proiectului, o datã 164 de miliarde, adicã 31,72 milioane dolari S.U.A., reprezentând diferenþa dintre T.V.A. stabilitã prin Ordonanþa nr. 3/1993, ºi cota de 5% reprezentând impozit pe circulaþia mãrfurilor la contractele de lucrãri. Altã modificare, T.V.A.-ul aferent importurilor de echipamente achiziþionate din împrumuturile B.I.R.D. ºi B.E.R.D. De asemenea, cota de 0,7% privind controlul calitãþii, potrivit prevederilor Legii nr. 10/1995, care nu fusese prevãzutã, suma de 89 de miliarde, reprezentând 14,160 milioane dolari S.U.A., reprezentând concretizarea formei revizuite de escaladare la decontãrile lucrãrilor începute în 1993. De asemenea, ca urmare aÉ

Mai în sintezã, dacã doriþi!

În concluzie, aceste majorãri nu afecteazã bugetul statului pe 1999 ºi ele sunt suportate din contribuþia Guvernului României Ñ 407 milioane de dolari, din fonduri PHARE Ñ 22 milioane de dolari, 15,750 milioane ºi încã 1.000.081 milioane dolari din împrumutul pentru faza a doua de modernizare a drumurilor. Pentru aceste motive vã rugãm sã binevoiþi sã aprobaþi aceastã ordonanþã de urgenþã.

Vã mulþumesc foarte mult, dar normal era ca acum sã vã întrebãm dacã aþi luat banii deja, dacã i-aþi consumat, nu sã discutãm ordonanþa.

Domnul preºedinte Oprea, vã rog.

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Comisia a luat în dezbatere acest proiect de lege, am inserat în raport ºi o parte din argumentaþia care ne-a fost prezentatã aici. Cu menþiunea cã legea este ordinarã, comisia noastrã propune spre dezbatere ºi adoptare acest proiect de lege, în forma în care a fost prezentat.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Mulþumesc foarte mult. Dezbateri generale? Nu avem.

Articol unic.

Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 87 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi o abþinere, articolul unic a fost adoptat.

Legea, în ansamblu.

Rog, votul dumneavoastrã.

Cu 75 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri, proiectul de lege a fost adoptat de cãtre Senat.

Ca sã ne miºcãm mai operativ, vã rog sã fiþi amabili sã luaþi poziþiile 19 ºi 20, pentru cã avem acelaºi iniþiator ºi aceeaºi Comisie de buget-finanþe: proiect de Lege pentru ratificarea acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Azerbaidjan privind transportul combinat internaþional, semnat la Baku, 30 iunie 1998.

Vã rog, sintezã, pe scurt.

Domnule preºedinte, este vorba de Comisia economicã.

Domnule preºedinte,

E vorba despre Acordul de transport combinat semnat de România ºiÉ

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Numai o secundã!

Comisia economicã, vã rog.

Sunt aici.

Bine, vã rog sã vorbiþi, vã dau cuvântul imediat.

Pot sã continuu?

Da, da, vã ascultãm.

É ºi Republica Azerbaidjan, privind transportul combinat internaþional, care conþine prevederi privind modul de utilizare a vagoanelor feroviare, precum ºi tipul autorizaþiilor ce trebuie folosite în transportul dinspre terminalele intermodale în cadrul transportului combinat de mãrfuri însoþit, fluidizarea traficului în punctele de trecere a frontierei de stat ºi modul de efectuare a operaþiilor de control vamal pentru aceste transporturi, în scopul derulãrii fãrã piedici a transporturilor combinate.

Având în vedere faptul cã România este parte la Acordul cu Uniunea europeanã privind Acordul european de transport internaþional combinat ºi instalaþii conexe AGTC, acest acord confirmã dorinþa României de a acþiona în sensul dezvoltãrii transportului combinat multimodal în relaþia cu statele Caucazului ºi ale Asiei Centrale.

Mulþumesc foarte mult.

Comisia economicã, rog, punctul de vedere asupra raportului.

Comisia ºi-a însuºit acest proiect de lege, a fost de acord întru totul cu cele solicitate ºi a votat în unanimitate acest raport favorabil.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Mulþumesc foarte mult. Dezbateri generale? Nu sunt.

Articol unic.

Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 88 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, articolul unic a fost adoptat.

Legea, în ansamblu.

Vã rog sã votaþi.

Cu 77 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat de cãtre Senatul României.

Trecem la urmãtorul punct 20, proiect de lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Republicii Armenia privind transportul combinat internaþional, semnat la Erevan, la 3 iulie 1998.

Rog iniþiatorul, pe scurt.

Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Este vorba despre acelaºi tip de acord, de data asta cu Republica Armenia, prevãzând aceleaºi clauze ºi contribuind la dezvoltarea transportului combinat între România ºi þãrile din Asia Centralã.

Mulþumesc foarte mult. Comisia economicã, vã rog.

Comisia economicã are raport favorabil, ca ºi la primul acord.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

## Mulþumesc foarte mult.

Stimaþi colegi, dacã doriþi sã luaþi cuvântul la dezbateri generale? Nu doriþi.

Articol unic.

Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 84 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, articolul unic a fost adoptat.

Legea, în ansamblu.

Vã rog sã votaþi.

Cu 85 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi nici o abþinere, proiectul legii a fost adoptat de cãtre Senatul României.

Vã mulþumim foarte mult.

Punctul 8, proiect de lege pentru ratificarea Acordului european asupra transferului responsabilitãþii cu privire la refugiaþi, adoptat la Strasbourg la 16 octombrie 1980.

Nu a venit încã reprezentantul Guvernului. Trecem la pct. 9 ºi 10.

Proiect de Lege privind ratificarea AcorduluiÉ Vine. Trebuie sã vinã, dar mai târziu. Proiect de Lege privind ratificarea Acordului sub formã de schimb de scrisori între Guvernul României ºi C.E., realizat la Bruxelles, în 17 iunie 1999, pentru modificarea Acordului sub formã de schimb de scrisori între România ºi C.E. privind stabilirea reciprocã de contingente tarifare pentru anumite vinuri, efectuat la Bruxelles la 26 noiembrie 1993.

Domnule secretar de stat, vã ascultãm. Vã rog sintezã, pe scurt. Rog Comisia economicã.

## **Domnul Mihai Berinde Ñ** _subsecretar de stat în Ministerul Industriei ºi Comerþului_ **:**

Foarte pe scurt. Acest acord sub formã de schimb de scrisori are rolul de a deschide piaþa europeanã pentru exportul românesc de vinuri ºi pentru 1999 am obþinut o reducere a taxei vamale de 60% ºi o creºtere a contingentului tarifar de 10.000 hectolitrii.

Vã mulþumesc foarte mult. Comisia economicã?

Raport favorabil ºi la acest proiect de lege.

Vã mulþumesc foarte mult. Sunt luãri de cuvânt la dezbateri generale? Nu sunt.

Vã rog, titlul legii. Sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 76 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Articol unic. Sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 83 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere, a fost adoptat.

Legea, în ansamblu. Rog, votul dumneavoastrã.

Stimaþi colegi, puþin efort. ªtiu cã e greu. Rog, votul dumneavoastrã.

Cu 85 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, a fost adoptatã legea în ansamblul ei de cãtre Senatul României.

Trecem la pct. 10, proiect de lege pentru ratificarea Protocolului de adaptare a aspectelor instituþionale ale Acordului european, instituind o asociere între România, pe de o parte, ºi Comunitãþile Europene ºi statele membre ale acestora, pe de altã parte, pentru a þine cont de aderarea Republicii Austria, a Republicii Finlanda ºi a Regatului Suediei la U.E., semnat la Bruxelles la 28 iunie 1999. Rog iniþiatorul...

Domnule preºedinte,

Aderarea Austriei, a Finlandei ºi a Suediei la U.E. a presupus o serie de modificãri de fond, o datã în legãturã cu accesul produselor româneºti pe noua piaþã europeanã, cu noile sale dimensiuni, care au fost reglementate încã din 1996, iar acum, prin acest protocol, ne propunem sã facem adaptãrile instituþionale necesare, în sensul cã, aºa cum se ºtie, în dreptul comunitar toate limbile comunitare au aceeaºi valoare, deci ca atare se introduce, se adapteazã acordul european în sensul ca limba finlandezã ºi limba suedezã sã fie considerate ca limbi cu aceeaºi valoare în interpretarea ºi aplicarea acordului european de asociere.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult. Comisia economicã?

Comisia economicã propune plenului Senatului dezbaterea acestui proiect de lege, fãrã modificare.

Vã mulþumesc foarte mult. Stimaþi colegi, dezbateri generale. Nu sunt. Titlul legii. Sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 81 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, a fost adoptat titlul legii.

Articolul unic. Sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 94 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Articolul unic, da? Sau legea, în ansamblu? Mã scuzaþi. Din cauza rapiditãþii.

Mai aveþi vreun punct?

Punctul 21.

Pentru cã avem iniþiatorul la masã, sã câºtigãm timp, vã rog eu foarte mult, poziþia 21: proiectul Legii privind ratificarea Deciziilor nr. 5/1997 ºi nr. 8/1997 ale Comitetului mixt din cadrul Acordului dintre România ºi statele Asociaþiei Europene a Liberului Schimb. A.E.L.S., da, Asociaþia Economicã a Liberului Schimb.

Stimaþi colegi, fac o corectare. La legea precedentã se pare cã nu am votat legea în ansamblu.

Vã rog, votul dumneavoastrã pentru legea în ansam-

blu.

Cu 91 de voturi pentru, un vot împotrivã, o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat.

Vã ascultãm, domnule secretar de stat.

Domnule preºedinte, cele douã decizii în relaþiile cu A.E.L.S. se referã una la faptul cã Elveþia ºi Lichtenstein, ca membre ale A.E.L.S.-ului, au renunþat la taxele cu efect echivalent taxelor vamale care erau percepute la importul unor produse ºi le-au transformat, în parte, în taxe interne, ceea ce înseamnã cã produsele de import, inclusiv cele româneºti, sunt supuse aceluiaºi regim din punct de vedere fiscal ca ºi produsele indigene.

Decizia nr. 8 se referã la introducerea în Acordul cu A.E.L.S. a prevederilor rezultate din adoptarea, în cadrul Organizaþiei Mondiale a Comerþului, a Acordul privind

aspectele comerciale legate de drepturile de proprietate intelectualã. Aceste amenajãri sunt: una este Decizia nr. 5, care este în favoarea noastrã, în sensul cã faciliteazã accesul produselor româneºti pe piaþa Elveþiei ºi a regatului Lichtenstein, iar a doua este o chestiune de ordin absolut formal, pentru a pune de acord prevederile Acordului cu A.E.L.S., cu evoluþiile din cadrul Organizaþiei Mondiale a Comerþului.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc. Raportul Comisiei economice.

Comisia economicã propune plenului Senatului dezbaterea proiectului de lege, fãrã modificãri.

Mulþumesc foarte mult. Dezbateri generale? Nu sunt. Titlul legii. Sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 93 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Articolul unic. Observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 93 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat articolul unic.

Legea, în ansamblu. Rog votul dumneavoastrã.

Cu 74 de voturi pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat proiectul de lege de cãtre Senatul României.

Trecem la punctul 8, proiectul Legii pentru ratificarea Acordului european asupra transferului responsabilitãþii cu privire la refugiaþi, adoptat la Strasbourg la 16 octombrie 1980.

Vã rog, iniþiatorul. Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã. Vã ascultãm. **Domnul Liviu Popescu Ñ** _secretar de stat în Ministerul de Interne_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Doamnelor ºi domnilor senatori, sunt Liviu Popescu, secretar de stat la Ministerul de Interne.

În perioada admiterii României ca stat membru cu drepturi depline în C.E. ºi ca urmare a ratificãrii de cãtre România Ñ prin Legea nr. 20/1999 Ñ a Acordului European care instituie asocierea între România, pe de o parte, ºi comunitãþile europene ºi statele membre ale acestora, pe de altã parte, au fost depuse eforturi considerabile în scopul armonizãrii legislaþiei naþionale cu legislaþia specificã, elaboratã în cadrul acestui organism european.

Pe aceleaºi coordonate se înscrie ºi aceastã propunere de ratificare a Acordului european asupra transferului responsabilitãþii cu privire la refugiaþi, încheiat în cadrul Consiliului Europei la Strasbourg, la 16 octombrie 1980. Acordul a fost semnat la data de 15 februarie 1999 de cãtre reprezentantul permanent al României la Consiliul Europei, sub rezerva ratificãrii. Acordul european asupra transferului responsabilitãþii cu privire la refugiaþi înlesneºte aplicarea art. 28 al Convenþiei din 28 iunie 1951 referitoare la statutul refugiaþilor ºi a paragrafelor 6 ºi 11 din anexã, reglementând în special situaþia refugiaþilor pe teritoriul unei alte pãrþi contractante.

Vã mulþumesc foarte mult.

Din partea Comisiei de apãrare, domnul senator Pãvãlaºcu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia a fost sesizatã în fond cu acest proiect de lege. A studiat ºi avizele favorabile ale Comisiei pentru politicã externã, ale Consiliului Legislativ ºi ale Comisiei pentru drepturile omului, avizeazã favorabil acest proiect de lege ºi îl propune spre adoptare plenului Senatului. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult, domnule senator. Dezbateri generale? Nu sunt.

Titlul legii. Sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 78 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat titlul legii.

Art. 1. Sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 100 de voturi pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat art. 1.

Art. 2 alin. 1, pct. 1 ºi 2. Sunt observaþii? Nu sunt. Deci articolul în ansamblu, dacã nu aveþi observaþii.

Vã supun aprobãrii art. 2, în ansamblu. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 93 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Vã rog sã votaþi legea în ansamblul ei. Vã rog sã votaþi.

Cu 103 voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat de cãtre Senatul României proiectul de lege.

Mulþumesc.

Proiectul Legii pentru aprobarea afilierii României la Asociaþia Internaþionalã pentru ªtiinþe ºi Tehnologii Cerealiere, precum ºi a plãþii cotizaþiei anuale.

Vã ascultãm, domnule secretar de stat. Din partea comisiei? Numai o secundã! Comisia pentru agriculturã. Stimaþi colegi de la Comisia pentru agriculturã, vã rugãm frumos. Domnule secretar de stat, vã ascultãm.

## **Domnul ªtefan Pete Ñ** _secretar de stat în Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei_ **:**

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Proiectul de lege se referã la afilierea României la Asociaþia Internaþionalã pentru ªtiinþã ºi Tehnologii Cerealiere, asociaþie înfiinþatã în 1955 ºi care este o organizaþie apoliticã ºi nonprofit. Obiectivul ei este de a contribui la progresul ºtiinþelor, cerealelor, sã studieze metode de analizã în domeniul ºtiinþelor cerealiere, sã standardizeze metodele menþionate mai sus ºi sã foloseascã rezultatele cercetãrii ºtiinþifice.

România a fost membru în aceastã asociaþie, cotizaþia a fost achitatã anual, pânã în anul 1981. Dupã acest an România nu a mai plãtit cotizaþia ºi a fost exclusã din asociaþie. În 1995 România a fost invitatã la manifestãrile jubiliare ale asociaþiei ºi a participat la sesiunea ºtiinþificã. În 1996, adunarea generalã a asociaþiei a hotãrât ca România sã devinã membru-observator 2 ani de zile. Þãrile membre plãtesc o cotizaþie ale cãror sume se stabilesc de adunarea generalã în funcþie de numãrul locuitorilor þãrii respective. Dacã România devine membru cu drepturi depline, secretarul general al asociaþiei a comunicat cã þara noastrã va beneficia de o reducere de 50% a cotizaþiei, pe o perioadã de 2 ani de zile.

Mulþumesc foarte mult. Comisia?

Comisia pentru agriculturã, industrie alimentarã ºi silviculturã a dat aviz favorabil acestui proiect de lege ºi cere supunerea sa spre dezbatere plenului Senatului.

Vã mulþumesc foarte mult.

Dezbateri generale? Domnul senator Dumitraºcu, vã ascultãm.

Fãrã îndoialã este lãudabilã aceastã reafiliere a României la un organism internaþional de cercetãri agricole, ea având întâietãþi pe care nu le discut aici. Îmi pare rãu cã ne afiliem acum, când noi avem agriculturã. Vreau sã cer Ministerului Agriculturii ºi Direcþiei de cercetare ºtiinþificã sã ajungã ºi pentru agriculturã la performanþa de o treime din bugetul pe care îl avea sub Guvernul Vãcãroiu. Sã ajungã la o treime, ºi în acea situaþie putem sã facem ºi puþinã cercetare Ñ ei, nu ca atunci! Ñ ºi putem chiar sã ne afiliem. Sunt pentru ºi, evident, voi vota pentru.

Aceasta este ideea mea. Este un imbold, fãrã îndoialã, pentru cã ºi domnul Bold este aici, este un imbold. Adevãrat agronom.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Mulþumesc foarte mult, domnule senator.

Mai sunt luãri de cuvânt? Nu sunt.

Titlul legii. Sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 82 de voturi pentru, unul împotrivã, o abþinere, s-a adoptat titlul legii.

Art. 1. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 91 de voturi pentru, unul împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Art. 2. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 80 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, o abþinere, s-a adoptat art. 2.

Art. 3. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 78 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat ºi art. 3.

Legea în ansamblu. Vã rog, votul dumneavoastrã.

Cu 86 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat proiectul de lege de cãtre Senatul României.

Trecem la urmãtorul punct, punctul 11. Ministerul Justiþiei este?

Încã o datã, punctul 11. Proiectul Legii pentru ratificarea Convenþiei privind accesul la informaþie, participarea publicului la luarea deciziei ºi accesul la justiþie în probleme de mediu, semnatã de România la Aarhus, la 25 iunie 1998.

Punctul 11. Proiect de legeÉ Da? PoftiþiÉ Semnatã la Aarhus la 25 iunie. Vã rog frumos. Comisia pentru sãnãtate. Vã rog.

Domnul secretar de stat, vã rog, vã ascultãm. Foarte pe scurt, sintezã.

**Domnul Anton Vlad Ñ** _secretar de stat în Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului_ **:**

Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

În iunie 1998, la a 14-a Conferinþã ministerialã de la Aarhus, desfãºuratã sub genericul ”Mediu pentru EuropaÒ, a fost deschisã semnãrii Convenþia privind accesul la informaþie, participarea publicului la luarea deciziei ºi accesul la justiþie în probleme de mediu. România se numãrã printre þãrile semnatare ale convenþiei, aceasta urmând sã fie supusã ratificãrii, conform procedurilor legale în vigoare.

Convenþia stabileºte cadrul general necesar asigurãrii acccesului la informaþia de mediu ºi participarea publicului la luarea deciziei în acest domeniu. De asemenea, mai vreau sã menþionez cadrul legislativ existent în þara noastrã, care asigurã posibilitatea promovãrii ºi implementãrii principiilor convenþiei, începând cu Constituþia României, care garanteazã dreptul publicului la informaþie.

La rândul sãu, Legea protecþiei mediului nr. 137/1995 stabileºte cadrul general pentru promovarea principiilor ºi elementelor strategice în acest domeniu, aflate în deplinã concordanþã cu obiectivele ºi principiile Convenþiei de la Aarhus, prevãzutã în art. 1 Ñ obiective Ñ ºi art. 3 Ñ prevederi generale.

Totodatã, transpunerea în legislaþia românã a prevederilor Directivei nr. 85/337 a C.E.E., aflatã în deplinã concordanþã cu prevederile convenþiei, a fost urmatã de implementarea acestora în activitatea autoritãþilor de protecþie a mediului. Este vorba în mod concret de promovarea, începând cu luna aprilie 1996, a procedurii de autorizare a activitãþilor economice ºi sociale cu impact asupra mediului, prin ordinul ministrului apelor, pãdurilor ºi protecþiei mediului nr. 125/1996.

Pentru realizarea celorlalte prevederi ale convenþiei, special ale celor menþionate la art. 5, ºi anume ”colectarea ºi diseminarea informaþieiÒ, la art. 7, ”participarea publicã cu privire la planurile, programele ºi politicile legate de mediuÒ, cadrul legal general este creat, fiind necesarã completarea acestui acord, concomitent cu întãrirea cadrului instituþional, atât în ceea ce priveºte autoritatea centralã de protecþie a mediului, cât ºi alte instituþii publice.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Sintezã, domnule secertar de stat.

Nu ne citiþi tot raportul, cã îl avem ºi noi ºi l-am studiat. Aveþi ceva în plus de adãugat?

Mulþumesc. Nu.

Vã mulþumim foarte mult.

Din partea comisiei, vã ascultãm. Preºedintele comisiei.

Comisia este de acord.

Deci raport favorabil, fãrã amendamente, da?

Da.

Mulþumesc.

Stimaþi colegi, dezbateri generale? Nu suntÉ Domnule senator Dumitraºcu, vã ascultãm.

Pentru cã tot votãm iluzii, de ce nu am vota-o ºi pe asta? Este o iluzie, desigur. Însã am o observaþie pe care o face Consiliul Legislativ ºi o pun ca întrebare. Consiliul Legislativ spune, în legãturã cu sintagma semnatã de România la Aarhus, la 25 iunie 1998, cã nu se foloseºte în titlu ºi articolul privitor, ºi data ºi locul unde s-a semnat lucrul ãsta. Nu mai este nevoie decât de ”semnatã de RomâniaÒ.

## **Doamna Iosefina Moroºan Ñ** _secretar de stat în_

## _Ministerul Finanþelor_ **:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Doamnelor ºi domnilor senatori,

Vã rog sã aprobaþi proiectul Legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 45/1999 pentru aprobarea scutirii de plata T.V.A. la unele instalaþii ºi echipamente importante, având în vedere cã aceastã scutire nu greveazã pe ansamblu realizarea veniturilor bugetului din încasarea T.V.A., deoarece aceasta, în cazul Ministerului Apãrãrii Naþionale, este finanþatã tot de la buget. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult. Din partea comisiei? Domnul senator Paºca.

Comisia de buget, finanþe ºi bãnci a analizat acest proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei nr. 45/1999, în 22 aprilie. Încã de atunci a dat un raport pozitiv. Menþionez cã ºi Consiliul Legislativ a dat un aviz favorabil. Ca atare, vã propunem pentru dezbatere ºi adoptare proiectul în forma venitã de la Guvern.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Nu. Este o regulã în domeniul legislativ. Automat în titlu se pune localitatea unde s-a semnat ºi data.

Nu ºtiam cã ºi Consiliul Legislativ poate lipsi. Gata, gata, gataÉ poate greºi. Este vorba de o iluzie, desigur.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Mulþumesc foarte mult. La titlul legii sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 78 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri, titlul legii a fost adoptat.

Art. 1. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 88 de voturi pentru, nici unul împotrivã, o abþinere, s-a adoptat articolul unic.

Legea, în ansamblu. Vã rog, votul dumneavoastrã. Cu 88 de voturi pentru, nici unul împotrivã, o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat de Senatul României.

Trecem la urmãtorul punct, proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 45/1999 pentru aprobarea scutirii de la plata T.V.A. la unele produse ºi echipamente importate pentru Serviciul de Informaþii Externe.

Vã rog eu foarte mult. Vã rog sã treceþi, doamna secretar de stat. Dacã secretariatul nu a fãcut ordinea de zi cum trebuie, nu le iau acum sã le rãscolesc, cã le-am rãscolit de 3 ori. Vã chem imediat.

Doamna secretar de stat Moroºan, vã ascultãm.

Mulþumesc, domnule senator Paºca. Dezbateri generale. Sunt luãri de cuvânt? Da.

## **Domnul Haralambie Cotarcea:**

Domnule preºedinte, doresc sã iau cuvântul la dezbateri generale ºi sã vã spun cã sunt de acord cu proiectul de lege, dar vã rog sã-mi îngãduiþi sã profit de prilejul cã este doamna ministru secretar de stat aici, la noi, sã-i pun o întrebare.

De ce nu-mi rãspunde? De 3 ori am fãcut interpelãri la un proiect de lege prin care dumneavoastrã puneþi impozit pe pierderi. V-am spus, la retururile de la revistele sãptãmânale.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Doamna secretar de stat, eu vreau sã reþineþi întrebarea. Domnul senator Cotarcea a mai fãcut aceastã interpelare. Rugãmintea este sã vã documentaþi ºi, dacã nu lunea asta, cealaltã, sã ne daþi un rãspuns.

Vã rog, la proiectul de lege pe care l-am luat în dezbatere dacã sunt luãri de cuvânt?

Nu sunt.

Titlul legii. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 83 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat titlul legii.

Articolul unic. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 90 de voturi pentru, un vot împotrivã, o abþinere, a fost adoptat.

Legea, în ansamblu. Vã rog sã votaþi. Cu 84 de voturi pentru, douã împotrivã, o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat de Senatul României.

Trecem la urmãtorul punct, proiectul legii privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 46/1999 pentru aprobarea scutirii de la plata T.V.A. la unele produse ºi echipamente importate pentru înzestrarea Ministerului Apãrãrii Naþionale.

Doamna secretar de stat.

Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor senatori,

Vã rugãm sã aprobaþi acest proiect de lege pentru scutirea de T.V.A. pentru unele produse ºi echipamente importate pentru înzestarea Ministerului Apãrãrii Naþionale, având în vedere aceleaºi argumente, cã nu afecteazã realizarea veniturilor bugetului de stat din încasarea acestei taxe.

Mulþumesc.

Din partea comisiei, domnul senator Paºca.

Comisia vã propune pentru dezbatere ºi adoptare proiectul în forma în care a venit de la Guvern. Menþionez cã ºi Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de ordonanþã.

Mulþumesc foarte mult.

Dezbateri generale? Domnul senator Marin Stelian.

Domnule preºedinte, nu sunt de acord cu aceastã motivaþie cã nu afecteazã bugetul de stat, întrucât aceste plãþi trebuiau fãcute din bugetul Ministerului Apãrãrii Naþionale, în suma aprobatã prin buget. Dacã nu scuteºti de T.V.A. anumite importuri, sumele respective iau altã destinaþie. Deci nu motivaþi asta!

În al doilea rând, sã ºtiþi cã eu, în general, nu sunt de acord cu scutirile de T.V.A., pentru cã dacã am produse din producþia internã, au T.V.A. Cele din import le scutesc de T.V.A., adicã nu mai sunt competitive din punct de vedere al preþului. Dar în comisie am fost ºi eu de acord, hai sã acceptãm!, dar cu aceste scutiri ºi argumente aº dori sã nu mai fim deranjaþi.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Stimaþi colegi, domnul senator Marin Stelian are dreptate. Ce se întâmplã? Când s-a fãcut bugetul, Ministerul Apãrãrii Naþionale avea în buget suma pentru plata T.V.A.-ului. Acum, scoþându-se, sigur cã e perfect justificatã observaþia domnului Marin Stelian, dar, având în vedere cã bugetul Ministerului Apãrãrii Naþionale a fost cum a fost ºi cu problemele lui, eu cred cã nu suntÉ Domnul senator Sãndulescu.

Domnule preºedinte de ºedinþã, într-adevãr, sunt probleme cu bugetul apãrãrii, care a fost micºorat, ºi sunt probleme cu T.V.A.-ul, dar Ñ am spus lucrul acesta ºi la niºte discuþii din Comisia de apãrare Ñ s-au fãcut importuri de completare pentru producþia internã mult peste ceea ce se putea produce intern. De exemplu, am luat import de completare pentru 100 de tancuri, când eu puteam sã fac 10 tancuri. Produsele au venit în vamã, nu putem plãti T.V.A.-ul, nu avem bani sã plãtim, se pierde ºi garanþia pentru ele ºi toate lucrurile sunt anapoda, pentru cã nu existã o coordonare ºi o aranjare serioasã a ceea ce pot sã fac intern ºi ceea ce import. De aici apar o mulþime de necazuri, avem oameni care manifesteazã pe strãzi ºi aºa mai departe.

Eu cer ca cei din Ministerul Apãrãrii Naþionale sã revinã cu picioarele pe pãmânt, sã înceapã sã judece lucrurile în mod serios.

Mulþumesc, domnule senator.

Dacã nu mai sunt luãri de cuvântÉ Vã rog, dacã sunt observaþii la titlul legii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Are dreptate domnul senator Sãndulescu. Aici Comisia de apãrare ar trebui sã se implice.

Cu 85 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 6 abþineri, a fost adoptat titlul legii.

Articolul unic. Sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 90 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 9 abþineri, articolul unic a fost adoptat.

Rog votul dumneavoastrã pentru lege, în ansamblu.

Cu 85 de voturi pentru, un vot împotrivã ºi 12 abþineri, proiectul de lege a fost adoptat în forma prezentatã.

Doamna Moroºan, mai avem una cu T.V.A.-ul, tot cu Ministerul Apãrãrii Naþionale. Sunteþi de acord?

Cu Serviciul de Informaþii Externe mai este una, domnule preºedinte.

Avem un punct 13, instalaþii ºi echipamente importate de Ministerul Apãrãrii Naþionale.

Ordonanþa nr. 59/1999.

Proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 59/1999 pentru aprobarea scutirii de la plata taxei pe valoarea adãugatã la unele instalaþii ºi echipamente importate, care concurã la înzestrarea Ministerului Apãrãrii Naþionale.

Sunt vreo douã-trei amendamente, dar nu suntÉ Stimaþi colegi, este vorba numai de redactare ºi comisia a venit, corect, cu o serie de reformulãri. Deci aceeaºi problemã, a scutirii de taxe vamale, pentru cã s-a fãcut vorbire aici ºi cred cã este bine sã le trecem pe toate trei.

Deci vã propun sã-l ascultãm pe domnul senator Paºca.

Comisia vã propune pentru dezbatere ºi adoptare proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 59/1999, cu amendamentele pe care le aveþi în raport, care nu sunt amendamente de fond.

Deci se propun urmãtoarele: la titlul legii, faþã de forma cu care s-a venit, se propune scutirea de la plata taxei pe valoarea adãugatã pentru ”echipamente ºi servicii aferenteÒ Ñ ºi este corect.

Deci acesta este amendamentul.

Dacã aveþi observaþii?

Vã rugãm, domnule senator Sergiu Nicolaescu.

Este normal sã ne punem întrebarea: echipamentul sau tehnica importatã s-a fabricat vreodatã în þarã, s-ar putea fabrica în þarã sau ea, într-adevãr, trebuie importatã? Acest lucru ar putea, la un moment dat, sã se contrazicã cu ceea ce încercãm, sã refacem aceastã industrie care se duce de râpã.

Domnule senator, sigur cã aveþi dreptate. Eu sunt convins cã la Ministerul Apãrãrii Naþionale se face o astfel de analizã, împreunã cu Ministerul Industriei ºi Comerþului.

Dar sã ºtim despre ce este vorba, dacã votãm. Eu personal simt nevoia sã ºtiu despre ce echipamente este vorba, dacã mi se cere un astfel de vot.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Am reþinutÉ

## **Domnul Dan Stelian Marin**

**:**

Importãm foarte multe lucruri pe care am putea sã le producem noi!

Deci eu vreau sã reþineþi cã toate acesteÉ Sigur, eu nu pot sãÉ Vroiam sã vã dau niºte detalii, dar nu am cum sã vi le dau. Din pãcate, Ministerul Industriei ºi Comerþului nu este aici, însã este vorba, ca sã fim sinceri, de o ordonanþã de urgenþã care ºi-a produs efectul. Instalaþiile au fost deja aduse, lucrurile s-au terminatÉ De regulã, cu o singurã excepþie, pe care eu o cunosc ºi care provoacã, la ora actualã, o întreagã dezbatere Ñ este vorba despre Proiectul ”AzurÒ Ñ în rest ºtiu cã este vorba despre echipamente de completare, care se adaugãÉ

Deci, dacã insistaþi, domnule senator Sergiu Nicolaescu, atunci aºteptãm Ministerul Apãrãrii Naþionale.

Domnule preºedinte, eu personal insist. Nu pot sã votez, dacã nu ºtiu ce votez.

Eu cred cã aveþi perfectã dreptate.

Deci, stimaþi colegi, sã fiþi de acord sã o amânãm pentru prima ºedinþã ºi sã fie aici prezenþi reprezentanþii Ministerului Industriei ºi Comerþului ºi Ministerului Apãrãrii Naþionale.

De ce vã spun acest lucru? Pentru cã expunerea de motive este ºchioapã. Normal, în expunerea de motive care v-a fost transmisã trebuia sã se includã ºi descrierea acestor echipamente ºi în ce mãsurã ele pot sau nu pot fi asimilate.

Mergem mai departe, la punctul 16: proiectul Legii pentru ratificarea Acordului privind conservarea cetaceelor din Marea Neagrã, Marea Mediteranã ºi din zona contiguã a Atlanticului, adoptat la Monaco la 24 noiembrie 1996.

Invit Comisia pentru sãnãtate. Din partea ministerului, a GuvernuluiÉ

Vã rog, vã ascultãm. Foarte pe scurt, sintezã, vã rog.

## **Domnul Virgil Diaconu Ñ** _secretar general-adjunct la Ministerul Apelor, Pãdurilor ºi Protecþiei Mediului_ **:**

Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Acest acord este foarte important pentru noi, pentru cã este vorba despre protecþia a trei specii de cetacee, de fapt, delfini trãitori în Marea Neagrã, ameninþaþi cu dispariþia. Este important pentru cã, ratificând acest acord, vom beneficia de o cooperare internaþionalã destinatã protecþiei acestor specii.

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnul preºedinte al Comisiei de sãnãtate, vã ascultãm.

## **Domnul Ion Cârciumaru:**

Raport la proiectul Legii pentru ratificarea Acordului privind conservarea cetaceelor din Marea Neagrã, Marea Mediteranã ºi zona contiguã a Atlanticului, adoptat la Monaco la 24 noiembrie 1996.

Cu adresa nr. L.396/11.11.1999 preºedintele Senatului a sesizat în fond Comisia pentru sãnãtate, ecologie, tineret ºi sport a Senatului în vederea dezbaterii ºi avizãrii proiectului de lege mai sus menþionat.

Mulþumesc, foarte mult, domnule senator. Dezbateri generale? Nu sunt.

Dar nu am terminat! Daþi-mi voie sã termin!

Vã rog. Vã ascultãm, domnule senator.

Am primit ºi noi acest raport.

Daþi-mi voie sã termin, cã nu am terminat!

Vã ascultãm, domnule preºedinte.

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Domnule Fuior, vã dau eu un rãspuns: 12.435.853.

Vã rog foarte multÉ

Stimaþi colegi, la titlul legii dacã aveþi observaþii?

## Domnule preºedinte,

## Domnilor senatori,

S-au primit avize favorabile de la Comisia pentru politicã externã Ñ cu nr. 191 din 22 noiembrie 1999 Ñ ºi de la Consiliul Legislativ Ñ cu nr. 952 din 15.09.1999.

De asemenea, comisia s-a pronunþat pentru caracterul legii, ca fiind ordinarã, conform art. 32 ºi art. 78 din Constituþie.

Comisia, întrunitã în plenul sãu pe data de 8 decembrie 1999, a avizat favorabil acest proiect de lege, fãrã amendamente, ºi supune plenului Senatului spre aprobare.

Domnilor senatori,

## Domnule preºedinte,

Vã rog sã nu vã supãraþi pe mine. Sigur cã eu doresc sã urgentãm puþin operativitatea în legiferare, mai ales acolo unde avem de-a face cu proiecte de lege care nu ridicã probleme deosebite, dar vreau sã reþineþi Ñ ºi asta aºteptam de la dumneavoastrã Ñ cã raportul pe care ni l-aþi citit îl au toþi colegii senatori, deci rugãmintea mea era sã ne prezentaþi o sintezã. Nu ne interesa data cândÉ avizul legislativ. Mã scuzaþi!

Pãi toate rapoartele aºa se fac, domnule preºedinte. Dacã spunem o frazã, atunciÉ

Aveau colegii raportul.

Ne-a cerut raportul ºi noi am fãcut raport cum trebuie.

Vã mulþumesc foarte mult. Eu îmi cer scuze! Stimaþi colegi, dacã sunt dezbateri generale? Domnul senator Fuior, vã ascultãm.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor senatori,

Am ºi eu o întrebare pentru preºedintele comisiei, domnul colonel Cârciumaru: care este evoluþia cetaceelor în Marea Neagrã? Câte cetacee avem ºi câte am avut acum 100 de ani, dacã au analizat ºi au dezbãtut tema? Vã mulþumesc.

Am înþeles cã domnul colonel se mai gândeºte la rãspuns. Vreau sã-mi rãspundã iniþiatorul. Câte cetacee avem?

Este vorba de trei specii de delfini care încã trãiesc în Marea Neagrã. Aceste trei specii sunt într-o stare nefavorabilã, aproape pe cale de dispariþie.

Sunt vaccinaþi?

Problema este urmãtoarea: eu vreau sã vã spun cã fiecare problemã îºi are importanþa ei ºi, dacã am venit sã ratificãm un acord de care þine inclusiv cooperarea noastrã ºi în acest domeniu, cred cã mai mult nu pot sã vã spun.

În orice caz, domnul preºedinte al Comisiei de sãnãtate vã va rãspunde la proiectul de lege cu liliecii.

Vã rog, stimaþi colegi, dacã sunt observaþii la titlul legii? Dacã nu sunt, vã rog sã votaþi.

Cu 92 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Articolul unic. Dacã sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi. Cu 94 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, s-a adoptat.

Legea, în ansamblu. Rog, votul dumneavoastrã, domnilor senatori.

Cu 91 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, a fost adoptat proiectul de lege de cãtre Senatul României.

Proiectul Legii pentru aderarea României la Acordul privind conservarea liliecilor în Europa, adoptat la Londra la 4 decembrie 1991.

Vã ascultãm, domnule secretar general.

De asemenea, acest acord are aplicabilitate în tot spaþiul european, este unul dintre acordurile cãrora li se dã mare importanþã, pentru cã este vorba de un numãr mare de specii.

Noi, aici, nu am prezentat efectele benefice din punct de vedere economic, social ºi ecologic. Este o problemã foarte importantã. Acesta este încã unul din acordurile cu care noi încheiem, de fapt, seria acordurilor internaþionale în domeniul conservãrii naturii, pentru care vã mulþumim.

Domnule preºedinte Ion Cârciumaru, vã ascultãm. Raportul.

Am sã citesc ultima frazã. Comisia întrunitã pe 8.12.1999 a analizat ºi avizat favorabil, fãrã modificãri, acest proiect de lege, ºi îl supune plenului Senatului spre aprobare.

ªi vreau sã rãspund acum domnului senator Fuior cã numai în cadrul Senatului sunt 134 de lilieci.

Mulþumesc foarte mult.

Întrebãri, dezbateri generale? Nu sunt.

Vã rog foarte mult, dacã sunt observaþii la titlul legii. Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 75 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, a fost adoptat.

Articolul unic. Observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 86 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, nici o abþinere, a fost adoptat.

Legea, în ansamblu. Rog, votul dumneavoastrã.

Cu 86 de voturi pentru, un vot împotrivã, nici o abþinere, proiectul de lege a fost adoptat de Senatul României.

Proiectul Legii pentru ratificarea Acordului privind conservarea pãsãrilor de apã migratoare african-eurasiatice, adoptat la Haga la 16 iunie 1995.

Vã rog, domnule secretar general.

## Domnule preºedinte,

## Domnilor senatori,

Acesta este, de asemenea, un acord care este încheiat sub Convenþia de la Bonn privind conservarea speciilor de animale migratoare, cu importanþa lui, mai ales cã ºi þara noastrã este un areal foarte important pentru un numãr extrem de mare de specii ameninþate cu dispariþia.

Vã mulþumim pentru atenþie ºi vã multumim pentruÉ

Vã mulþumesc ºi eu.

Domnul preºedinte Ion Cârciumaru.

Comisia a avizat favorabil, fãrã modificãri, acest proiect de lege ºi îl supune plenului Senatului spre adoptare.

Vã mulþumesc foarte mult, Dezbateri generale? Întrebãri? Domnul senator Fuior.

Domnule preºedinte, Domnilor senatori,

Specialiºtii în pãsãri sunt nemulþumiþi de Ministerul Mediului ºi de autoritatea guvernamentalã, pentru cã nu face o culturã populaþiei în ceea ce priveºte respectarea pãsãrilor migratoare.

De aceea, întrebarea mea pentru domnul reprezentant al Guvernului este urmãtoarea: care este cultura pe care o faceþi populaþiei în acest domeniu?

Cultura care se face populaþiei este circumscrisã procesului general de educaþie. Vreau sã vã spun cã încã din ºcoalã, într-o manierã meritorie pentru învãþãmântul din þara noastrã, se face o educaþie frumoasã a copiilor, a elevilor, a studenþilor, în acest domeniu.

Se face, de asemenea, un programÉ este un program intens de educaþie în rândul vânãtorilor, pentru cã aici problemele sunt foarte serioase, un numãr foarte mare de specii sunt periclitate datoritã vânãtorii nu din intenþia de a vâna speciile ameninþate, ci din necunoaºterea lor.

Aici, sigur cã sunt foarte multe probleme. Întrebarea dumneavoastrã Ñ vã mulþumim Ñ este pusã corect. Trebuie sã insistãm mai mult ºi în planul educaþiei ºi, mai ales, în domeniul acesta, al asociaþiilor de vânãtori.

Vã mulþumesc foarte mult.

Dacã sunt alte întrebãri, puncte de vedere? Nu sunt. Titlul legii. Dacã sunt observaþii? Nu sunt. Vã rog sã votaþi.

Cu 85 de voturi pentru, nici un vot împotrivã ºi douã abþineri, a fost adoptat titlul legii.

Articolul unic. Sunt observaþii? Nu sunt.

Vã rog sã votaþi.

Cu 89 de voturi pentru, un vot împotrivã, douã abþineri, a fost adoptat.

Legea, în ansamblu. Aºtept votul dumneavoastrã. Vã rog.

Cu 83 de voturi pentru, nici un vot împotrivã, douã abþineri, proiectul de lege a fost adoptat de cãtre Senatul României.

Stimaþi colegi, oprim aici programul nostru legislativ. Din pãcate, la punctul 13 nu am avut prezenþa reprezentanþilor Guvernului, altfel am fi reuºit sã facem întreaga ordine de zi.

Trecem la ultimul punct, întrebãri, interpelãri ºi rãspunsuri.

Din partea Grupului parlamentar al P.D.S.R. are cuvântul domnul senator Mihai Matetovici.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

Interpelarea mea este adresatã Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei.

Dintre marile ºi gravele probleme cu care se confruntã agricultura brãileanã amintesc astãzi, în primul rând, situaþia dezastruoasã în care a fost adusã Societatea ”Insula Mare a BrãileiÒ, lipsitã, din luna februarie a.c., chiar ºi de ultimul director, din lungul ºir al celor care s-au succedat la conducerea acestei mari societãþi, prin grija Ministerului Agriculturii ºi Alimentaþiei.

Întreb: cum vede aceastã problemã Ministerul Agriculturii ºi Alimentaþiei, care sunt soluþiile de platã a salariilor pentru perioada decembrie 1999 Ñ martie 2000 ºi în continuare?

Cu ce mijloace financiare, tehnice ºi umane se vor efectua lucrãrile campaniei de primãvarã, utilajele fiind încã nerepartizate ºi având în vedere cã 900 de salariaþi, începând cu ianuarie 2000, au fost, pur ºi simplu, alungaþi din societate, fãrã respectarea legilor, ci doar cu promisiunea Ñ neonoratã Ñ cã vor fi rechemaþi începând cu 1 martie?

Zootehniei din Insula Mare a Brãilei i s-a dat recent ultima loviturã, prin cedarea a douã mari firme de ovine unei societãþi strãine, cu care existã din 1995 doar un contract de vânzare-cumpãrare animale.

Aceastã dubioasã tranzacþie, doar pentru plata salariaþilor Societãþii Insula Mare a Brãilei pe luna decembrie 1999, coroboratã cu cele ce se întâmplã în celelalte societãþi agricole din judeþ: Însurãþei, Mãximeni, Latinu, Siliºtea, Dudeºti, Gropeni, Mircea Vodã etc. mã conving ºi pe mine cã se acþioneazã cu premeditare pentru o privatizare incorectã ºi în afara oricãrei transparenþe.

Ne poate spune domnul ministru de ce Ñ ca exemplu Ñ Societatea Comercialã ”Insula Mare a BrãileiÒ nu primeºte licenþã de export direct?

Un rãspuns cuprinzãtor privind intenþiile ministerului asupra agriculturii judeþului rog sã-mi fie transmis în scris. Vã mulþumesc.

Mulþumesc foarte mult, domnule senator. Domnul senator Bucur Corneliu. Nu este? Domnul senator Mortun Alexandru.

Interpelarea este adresatã doamnei Smaranda Dobrescu, ministrul muncii ºi protecþiei sociale, ºi domnului ministru Traian Remeº.

Dupã ce, timp de zeci de ani, au participat cu sudoare la creºterea avuþiei naþionale, pensionarii români se vãd astãzi aruncaþi la periferia societãþii. Lipsiþi de elementare condiþii materiale, refuzându-ºi ºi refuzându-li-se orice bucurie, aceºtia îºi petrec ultimii ani ai vieþii cu pensii mizere, care nu le permit nici mãcar o asistenþã medicalã corectã.

Mai mult decât atât, este profund nedrept, incorect ºi chiar imoral ca cei ce au servit în mod direct þara, sub arme, în timp de rãzboi, ºi cei ce au apãrat, chiar cu preþul libertãþii, valorile democraþiei, în închisori, sã fie, pur ºi simplu, ameninþaþi financiar de prevederile Ordonanþei nr. 73/1999.

Când în România, aºa-zisã democraticã, îþi trebuie la pensie 20 de ani de muncã pentru a putea plãti întreþinerea, iar anul sub arme sau în puºcãrie este echivalat de

guvernanþi la un kilogram de salam, ceva este în neregulã.

De aceea, întrebãm: veþi putea ameliora din punct de vedere financiar viaþa pensionarului român, eliberându-l de mizeria în care se zbate acum? Veþi retrage Ordonanþa nr. 73/1999, renunþând la impozitarea veniturilor unor oameni faþã de care þara este datoare?

Dacã rãspunsurile vor fi negative, vã rog mãcar sã specificaþi cine îºi va asuma rãspunderea nu numai politicã, dar ºi moralã, pentru aceastã situaþie.

Vã mulþumesc foarte mult. Domnul senator Moisin Ioan.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Interpelarea este adresatã Ministerului Sãnãtãþii ºi Ministerului Educaþiei Naþionale, având ca obiect blocarea activitãþii sistemului de învãþãmânt universitar stomatologic.

## Domnule ministru,

Deoarece asistenþa stomatologicã de specialitate se face, indiferent de statutul social al pacientului Ñ handicapat, student, ºomer etc. Ñ, numai prin case de asigurãri ºi cu plata fãrã compensãri, în reþeaua de învãþãmânt clinic stomatologic s-a produs un adevãrat blocaj, datoritã costurilor prohibitive ale acestei asistenþe pentru categoriile sociale menþionate.

Prin desfiinþarea subordonãrii personalului mediu cãtre Ministerul Sãnãtãþii, personalul de specialitate, respectiv cadrele didactice sunt obligate sã lucreze pentru asigurarea salariului personalului mediu ºi auxiliar, plus taxele de regie, fiind în imposibilitate sã realizeze încasãrile necesare. În aceste condiþii, activitatea de practicã didacticã stomatologicã este în prezent paralizatã în totalitate, singura activitate posibilã fiind cea teoreticã.

Þinând seama de situaþia creatã, vã rog, domnule ministru, sã precizaþi urmãtoarele:

a) Ce mãsuri vor fi luate de ministerul pe care îl conduceþi pentru deblocarea activitãþii practice în sistemul de învãþãmânt universitar stomatologic?

b) De ce au mai fost înfiinþate o serie de facultãþi stomatologice de stat, dacã nu pot fi subvenþionate cele cu tradiþie, respectiv: Bucureºti, Cluj, Timiºoara, Iaºi, TârguMureº?

ªi eu vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul senator Cotarcea.

Domnule preºedinte,

Interpelarea mea se adreseazã domnului prim-ministru Mugur Isãrescu.

Din luna octombrie 1999 i-am înaintat domului ministru Vlad Roºca unele sesizãri fãcute de cetãþenii din judeþul Caraº-Severin, care se referã la abuzurile fãcute de cãtre unii salariaþi ai actualei puteri, cu funcþii de conducere în administraþia publicã localã din judeþul nostru.

Faþã de cele prezentate, au trecut peste cinci luni de zile ºi nu am primit nici un rãspuns, nici eu, ºi nici cetãþenii respectivi.

În aceste condiþii, domnul Vlad Roºca nesocoteºte prevederile art. 111 din Constituþia României ºi cele din art. 133 din Regulamentul Senatului.

Ministerul Finanþelor, cu toate cã a fost interpelat de mine de douã ori în legãturã cu impozitarea revistelor periodice nevândute, adicã retururile Ñ se pune un fel de impozit pe pierderi Ñ, pânã în prezent nu am primit nici un rãspuns autorizat sau competent din acest punct de vedere.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc.

Are cuvântul domnul senator ªerban Sãndulescu.

## Domnule preºedinte,

Aveam douã întrebãri, una în legãturã cu faptul dacã domnul senator Cataramã are dosare penale ºi care este situaþia lor. La aceastã întrebare mi s-a rãspuns în scris.

A doua întrebare se adreseazã Ministerului Industriei ºi Comerþului.

Vã solicit sã mã informaþi care sunt cantitãþile de lemn sub formã de buºteni, cherestea ºi, respectiv, furnir exportate anual dupã 1990 încoace.

De asemenea, doresc sã cunosc valoarea în dolari a exportului nostru anual de mobilã în perioada 1990Ð1999 ºi cum a evoluat, în aceeaºi perioadã, numãrul de lucrãtori ocupaþi în industria de mobilã din România.

Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Are cuvântul domnul senator Bucur Corneliu.

## Domnule preºedinte, vã mulþumesc.

Interpelarea mea, având acelaºi conþinut, vizeazã douã ministere: Ministerul Funcþiei Publice ºi Ministerul Culturii.

Am intrat recent în posesia unui document întocmit de S.C. ”UrbanaÒ Sibiu, care administreazã inclusiv monumentele istorice din Sibiu. Potrivit acestui document, la ora actualã, suntem în faþa unei situaþii surprinzãtoare, ºi anume au intrat în proprietate publicã, deci s-au vândut ori s-au repartizat peste 51 de locuinþe dintre monumentele istorice. În douã situaþii s-a ajuns chiar la întabularea unor spaþii comerciale din incinta monumentelor istorice, în baza unor sentinþe judecãtoreºti care s-au dat numai la nivelul primei instanþe, fãrã sã se fi încheiat contract de vânzare-cumpãrare între statul român, reprezentat de S.C. ”UrbanaÒ, ºi persoanele care au câºtigat respectivele spaþii în justiþie.

Întrebarea pe care o pun celor doi miniºtri este urmãtoarea.

Având în vedere cã deþin, în acest dosar, nenumãrate intervenþii fãcute de administratorul spaþiilor respective, care fac parte dintre monumentele istorice, la Ministerul Justiþiei, Ministerul Culturii, Prefectura Judeþului Sibiu, Consiliul Local al Municipiului Sibiu, Consiliul judeþean, judecãtorie etc., în vederea reglementãrii unei asemenea situaþii, care pune în discuþie felul în care monumentele istorice, împotriva prevederilor legale exprese ºi în vigoare, ajung sã fie înstrãinate, chiar în situaþia în care statul român pierde asemenea procese prin neprezentare sau nereprezentarea intereselor legitime de cãtre asistenþii juriºti ai primãriilor respective, ºi pentru cã lucrurile ar putea sã curgã, de maniera aceasta, împotriva prevederilor legii, absolut îngrijorãtor, având în vedere importanþa pe care trebuie s-o acordãm regimului juridic al monumentelor istorice, solicit explicaþii.

Vã mulþumesc.

ªi eu vã mulþumesc foarte mult. Are cuvântul domnul senator Gaita Doru.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

În prezenta intrepelare mã adresez domnului prim-ministru Mugur Isãrescu.

Aº reþine faptul cã mã adresez dânsului deoarece Ministerului Industriei ºi Comerþului, domnului ministru Radu Berceanu, cred cã nu mai are rost sã mã adresez deoarece nu primesc rãspunsurile ºi vã rog sã vedeþi în ultimele patru sãptãmâni cine a mai primit rãspuns de la Ministerul Industriei... este aproape exclus... se întâmplã ceva, lucru care nu cred cã este de cel mai bun augur pentru Guvern ºi pentru Senat.

În ºedinþa de Guvern din 28 februarie 2000, domnul ministru al industriei, Radu Berceanu, a supus atenþiei Guvernului un proiect de hotãrâre care vizeazã procesul de restructurare a sectorului energetic.

Având în vedere cã acest sector-cheie al economiei naþionale are peste 8 milioane de utilizatori, era absolut necesarã respectarea Hotãrârii Guvernului nr. 89 din 1997 privind înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Comisiilor consultative de dialog social, precum ºi Legea nr. 109 din 1997 privind organizarea ºi funcþionarea Consiliului Economic.

Guvernul, totuºi, în ºedinþa din 28 februarie a.c. a adoptat prezenta hotãrâre neavând aceste avize, încãlcând practic ambele acte normative invocate.

Aº arãta cã ºi strategia energeticã a României a fost elaboratã aºa cum a fost, fãrã o bazã tehnicã solidã, a fost elaboratã prin hotãrâre de Guvern, dupã ce a fost discutatã în Comisia economicã ºi trebuia sã o discutãm în plenul Senatului, dar am sãrit de aceastã etapã.

Prevederile Hotãrârii de Guvern în discuþie, respectiv nr. 138, nu sunt mãcar nici credibile ºi aº invoca faptul cã, dupã restructurare, prin mãsurile luate, acest sector energetic a devenit cu pierderi, cu toate cã pânã atunci era rentabil ºi tot datoritã acestor mãsuri s-au produs scumpiri mult peste rata inflaþiei. Deci, consider cã mãsurile nu au fost luate. De aceea este necesarã o analizã, în faþa Comisiei economice a Senatului, a ceea ce s-a întâmplat în domeniul energetic în ultimii trei ani ºi aº dori ca aceastã analizã sã scoatã în evidenþã eficacitatea mãsurilor.

Pânã atunci cer însã, în mod categoric, retragerea Hotãrârii Guvernului nr. 138 pentru motivele invocate. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult. Are cuvântul domnul senator Corneliu Turianu.

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

E vorba de o interpelare adresatã domnului Valeriu Stoica, ministrul justiþiei.

Domnule ministru, recunosc cã atunci când am auzit prima oarã de intenþia superdotãrii spitalului magistraþilor cu echipamente medicale de 20.000.000 dolari am taxat informaþia ca pe o simplã bârfã. Dar ceea ce iniþial am considerat a fi o glumã proastã s-a dovedit, în cele din urmã, purul adevãr, întãrit chiar printr-o hotãrâre de guvern. Acum, nici nu mai conteazã cã, în urma dezvãluirilor din presã, afacerea a fost momentan stopatã. Important este sã ne explicaþi, dacã puteþi, care au fost raþiunile pentru care aþi stabilit drept prioritate absolutã a justiþiei române cheltuirea a 20.000.000 dolari din banii publici pentru un proiect pe care îmi permit sã-l calific drept fantasmagoric. ªi asta, în condiþiile în care, ca sã dau un singur exemplu, Palatul Justiþiei a ajuns o ruinã gata sã se prãbuºeascã peste magistraþii care lucreazã acolo în niºte condiþii de-a dreptul mizerabile, magistraþi care ºi-au anunþat chiar ei indignarea faþã de aceastã ”tichie de mãrgãritarÒ Ñ un spital ultraluxos Ñ pe care aþi dorit sã o aºezaþi pe capul justiþiei române.

ªtiu, sunteþi un adevãrat performer în forþarea bugetului de stat pentru alocarea a tot felul de sporuri ºi sporuleþe, dar preþul care trebuia plãtit pentru hobby-ul dumneavoastrã mi se pare, domnule ministru, de aceastã datã, cam mãriºor: aproape 400 de miliarde lei. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc foarte mult.

Domnul senator Gheorghe Dumitraºcu, vã ascultãm.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte, cã mã ascultaþi, dar ºi mai bine ar fi dacã m-ar asculta cei pentru care transmit aceste douã mesaje, întrebãri Ñ interpelãri, una pentru domnul ministru Mureºan, al agriculturii, se zice...

În baza protocolului încheiat între Ministerul Agriculturii ºi Administraþia Publicã Localã, din 24 martie 1999, activitatea sanitar-veterinarã a fost trecutã în administrarea primãriilor, fãrã ca acestea sã aibã vreun fond trecut undeva. Motiv pentru care, la 15 septembrie 1999, medicii veterinari din judeþul Constanþa au fost convocaþi de urgenþã la Direcþia Sanitarã Veterinarã pentru a li se impune privatizarea precipitat, fãrã un cadru legal, ºi a

vizat un numãr de 62 de circumscripþii veterinare de asistenþã. La nici trei luni de la dizolvarea reþelei sanitare veterinare teritoriale se înfiinþeazã din ordinul Ministerului Agriculturii posturi de medici veterinari zonali ºi asistenþi veterinari de zonã ce vor fi retribuiþi de la bugetul de stat. În felul acesta, aceleaºi servicii medicale care erau efectuate de 62 de medici veterinari cu liberã practicã, foºtii medici veterinari de circumscripþie, vor fi efectuate de 90 de medici Ñ 62 executanþi ºi 30 care controleazã activitatea celor din reþeaua cu liberã practicã, la care se adaugã cei din structura supradimensionatã a Direcþiei sanitare veterinare.

Atenþiune, numele lor!... Medici-directori, medici-inspectori, medici-ºef de problemã, medici-ºef de laborator ºi cei din subordinea acestora.

Considerãm cã aceste mãsuri, mai întâi de privatizare a reþelei sanitare ºi apoi de reînfiinþare a alteia, paralelã, sunt nu numai abuzive, ci ºi dãunãtoare, fiind atât în dezavantajul medicilor, cât ºi în dezavantajul plãtitorilor.

Admit, domnule ministru, cã sunt în deficit de logicã. Vã rog sã-mi demonstraþi logic, în scris ºi oral, cum s-a fãcut o economie ºi o eficientizare în acest fel.

În al doilea rând, admit cã sunt un avocat al diavolului ºi aduceþi-mi argumente la ideea cã acest gest ºi aceastã ilegalitate nu ar avea ºi o sorginte legatã de o clientelã politicã.

A doua întrebare, pe linia a ceea ce am fãcut astãzi ca declaraþie, cãtre Guvernul României, având în vedere evidenþa cã reclamele Fondului Proprietãþii de Stat sunt dirijate numai spre anumite zone, cunoscute pentru serviciile lor cãtre putere, anumite ziare, rog, prin dumneavoastrã, Fondul Proprietãþii de Stat sã explice Senatului:

2. sumele lor Ñ dacã se poate raporta la fiecare

publicaþie la care se trimit reclamele;

3. criteriile pe care sunt alese aceste publicaþii;

ªi eu vã mulþumesc, domnule senator Dumitraºcu. Pentru cã am epuizat întrebãrile ºi interpelãrile, sã ascultãm ºi rãspunsurile.

Dau cuvântul domnului Marian Pârjol Ñ secretar de stat în Ministerul Funcþiei Publice Ñ pentru a rãspunde domnului Corneliu Bucur. **Domnul Marian Pârjol Ñ** _secretar de stat în Ministerul Funcþiei Publice_ **:**

Domnule senator, problema pe care aþi abordat-o în interpelarea referitoare la vânzarea în municipiul Sibiu de spaþii care sunt parte componentã a unor imobile declarate monumente istorice ºi de arhitecturã medievalã nu face obiectul preocupãrii prefecturii judeþului, întrucât nici un act normativ în vigoare nu îi conferã atribuþii în acest domeniu.

În ceea ce priveºte sentinþele definitive ºi executorii, fie ele rezultând de la instanþele de fond sau de apel, acestea constituie prin lege titlu executoriu ºi, în consecinþã, trebuie aplicate. Pentru edificarea dumneavoastrã, aveþi în acest rãspuns scris o înºiruire a bunurilor care au fost revendicate sau înstrãinate, precum ºi motivaþiile respective.

Sunt 20 de poziþii, în principal, locuinþe ºi spaþii cu altã destinaþie.

Vã stã la dispoziþie rãspunsul nostru.

Domnul senator Bucur, dacã aveþi de pus întrebãri suplimentare sau nu sunteþi mulþumit...

Dumneavoastrã v-aº spune cã rãspunsul este departe de a mã edifica, în sensul cã Prefecturii Judeþului Sibiu, care este reprezentant al Guvernului în teritoriu ºi cea care rãspunde de modul de aplicare ºi de respectare a legilor, i-a fost adusã la cunoºtinþã încãlcarea flagrantã a Ordonanþei Guvernului nr. 68/1994, devenitã Legea nr. 41/1995, conform cãrora actele de înstrãinare din proprietatea statului român a unor asemenea bunuri, cum sunt cele care aparþin monumentelor istorice, sunt lovite de nulitate absolutã.

Prefectura nu a dat curs acestor sesizãri, ceea ce a condus la o deteriorare serioasã a legalitãþii în Sibiu, ºi lucrurile sunt în avalanºã. Vãzând cã merge sau cã se poate, asistãm în continuare la aceastã escaladã în numele unei sentinþe judiciare executorii ºi definitive care, repet, s-a luat în condiþii de multe ori de nereprezentare corespunzãtoare intereselor statului român, în sensul cã primãria nu ºi-a trimis juriºtii care sã reprezinte în instanþã aceste interese.

Faþã de aceste ilegalitãþi, am cerut poziþia domniilor voastre, în situaþia în care prefectura trebuie sã reprezinte cu adevãrat interesul guvernului român în teritoriu ºi sã apere, în numele legilor în vigoare, aceste interese.

Nu, nu... Ministerul Funcþiei Publice...

Scuzaþi-mã! Ministerul Funcþiei Publice...

Deci nu s-a prezentat primãria... aici e vorba, înþeleg, de monumente...

Deci chiar toþi au fost nepãsãtori?!... Hai, înþeleg, acel primar... Dar directorul care rãspunde de ce este acolo sau acel ºef de serviciu sau cine este acolo, în spate, nu poate sã stea nepãsãtor ºi, dacã nu s-a prezentat primãria, a apãrut hotãrârea definitivã?!... Sistãm ºi ne închinãm unii la alþii...

Domnule preºedinte, din pãcate, pot sã stea nepãsãtori, iar prefectul Ñ eu vã spun în calitate de exprefect Ñ nu are nici un instrument legal cu care sã acþioneze împotriva unui angajat al primãriei. Vorbesc de instrumente legale. Cã se pot amenda aceste lucruri, cã se poate sesiza un organ de cercetare penalã, asta este cu totul altceva, ºi chiar îl rog pe domnul senator sã-mi sesizeze, sã-mi dea exemplele scrise ale sesizãrilor pe care le-a...

Am sã vi le dau, dar nu sunt de acord, din nou, ºi mã iertaþi, cu afirmaþia dumneavoastrã, pentru cã orice prefect se poate sesiza de orice încãlcare flagrantã de lege sau de neîndeplinirea atribuþiilor stabilite prin lege de cãtre un primar, ordonând o anchetã în numele intereselor statului român pe care le reprezintã în teritoriu ºi în baza rezultatului acelei anchete poate cere chiar demiterea primarului.

Da, vã mulþumesc.

Domnule senator, rãspunsul acesta este elaborat de cãtre un compartiment juridic format din oameni de specialitate. Eu înþeleg cã o sentinþã definitivã ºi executorie trebuie pusã în aplicare.

Faptul cã primãria nu-ºi trimite juriºtii la aceste procese nu poate fi amendat de cãtre prefecturã, pentru cã nu existã o prevedere legalã în acest sens. Este atributul primãriei, ºi nu al prefecturii.

Prefectura amendeazã, atacã în contencios actele pe care le emite primãria sau dispoziþiile primarului, sau consiliului local, dar nu poate sã facã imixtiunea în activitatea primãriei, respectiv activitatea juridicã a primãriei, în acest sens.

Dumneavoastrã vorbiþi acum de ultimele prevederi legale ºi, fãrã îndoialã, aveþi dreptate, aºa este... În mãsura în care ceea ce reclamaþi...

Asta înseamnã iniþiativã... ºi e mai grav...

Ceea ce s-a întâmplat, bãnuiesc cã s-a întâmplat înainte de noiembrieÑoctombrie 1999... aceste reclamaþii... atunci când nu era valabil ceea ce spuneþi dumneavoastrã.

Vã rog sã veniþi cu sesizãrile respective ºi vom contacta prefectul de Sibiu, pe noul prefect de Sibiu, care va trebui sã sesizeze organele de cercetare penalã ºi sã întreþinã o anchetã.

Domnule secretar de stat, numai o secundã... Sã fim oameni serioºi!... Dumneavoastrã reprezentaþi Ministerul Culturii ºi aveþi o responsabilitate faþã de...

Domnule senator Bucur, fiþi de acord sã ne oprim aici. Mulþumim domnului secretar de stat Marian Pârjol.

Doamna secretar de stat Norica Nicolai, vã rog. Domnul senator Doru Gaita este aici. ## **Doamna Norica Nicolai Ñ** _secretar de stat în Ministerul Muncii ºi Protecþiei Sociale_ **:**

Din pãcate, rãspunsul pentru interpelarea domnului senator Gaita este un rãspuns parþial. El nu reflectã decât activitatea Ministerului Muncii ºi a Agenþiei Naþionale de Ocupare ºi Formare Profesionalã.

Pe scurt, vã pot informa cã aceste douã instituþii, în perioada 1998Ñ2000, au organizat 77 de cursuri de perfecþionare profesionalã ºi de calificare ºi recalificare în Valea Jiului, încadrând 1.773 de persoane.

De asemenea, prin fondurile Bãncii Mondiale ºi din bugetul de ºomaj, în Valea Jiului am derulat 92 de contracte de lucrãri în favoarea comunitãþii unde au fost angajaþi 1.573 de persoane, dar pe o duratã determinatã, deci pe 6 luni. Din aceºtia doar 400 de persoane au fost încadrate cu contract de muncã. Costul acestor lucrãri a fost de 10,5 miliarde. În aceastã perioadã am acordat credite în judeþul Hunedoara ºi, în special, în Valea Jiului, de 14 miliarde lei, în baza Legii nr. 1, încadrând 478 de persoane cu contract definitiv de muncã.

De asemenea, am subvenþionat salariile a 964 de absolvenþi, din care 433 în Valea Jiului, în baza Ordonanþei nr. 35/1997 a Guvernului. În aceastã perioadã au fost disponibilizate colectiv peste 20.000 de persoane, costurile plãþilor compensatorii fiind de 403 miliarde.

Tot în aceastã perioadã s-au acordat, în baza Legii nr. 67/1995, prin hotãrâri de guvern, mai multe ajutoare de urgenþã pentru persoanele aflate în imposibilitate de a-ºi asigura existenþa ºi au fost, în urmã cu câtva timp, din fondul de solidaritate, indemnizate un numãr de 50 de familii care se aflau în extremã dificultate.

În afarã de aceste activitãþi, în Valea Jiului au derulat activitãþi ºi au competenþã sã deruleze activitãþi pentru dezvoltarea economicã Ministerul Industriilor, Agenþia Naþionalã pentru Dezvoltarea Regionalã, Agenþia Naþionalã pentru Dezvoltare ºi Implementarea Programelor de Reconstrucþie a Zonelor Miniere, Agenþia pentru Întreprinderi Mici ºi Mijlocii ºi, din pãcate, în numele acestor instituþii nu am nici un fel de date a vã furniza.

Domnul senator Doru Gaita.

Mulþumesc doamnei ministru. Din punctul de vedere al Ministerului Muncii ºi Protecþiei Sociale acesta este punctul de vedere. Totuºi, aº face o remarcã. Au fost disponibilizaþi 20.000 ºi au fost angajaþi 1.500, pe perioadã determinatã...

Nu numai Ministerul Muncii trebuie sã se ocupe aici...

Domnule preºedinte, am o rugãminte.

Eu interpelarea am fãcut-o domnului prim-ministru. Mulþumesc doamnei ministru pentru rãspunsul dat, dar ce se întâmplã!? Eu am spus clar. Programul de restructurare trebuia sã cuprindã ansamblul de mãsuri de naturã

organizatoricã, managerialã, tehnologicã, financiarã. Rãspunsul este o pãrticicã, aºa cum am spus.

Eu nu consider încheiat rãspunsul la interpelarea mea. O singurã rugãminte am la doamna ministru. ªtiu cã din partea ministerului s-au fãcut propuneri de prelungire a perioadei de alocaþie de sprijin. ªi ministerul pare-se cã susþine acest lucru.

Eu aº vrea ca aceastã perioadã sã fie cât mai scurtã ºi sã le dãm de lucru la toþi, dar pentru a rezolva pe moment situaþia, aceasta este soluþia. Aceºti oameni încã sunt în faþa primãriei, încã îºi dau foc, încã sunt în greva foamei. Trebuie sã dezamorsãm aceastã situaþie. Vã mulþumesc.

Este o treabã ºi cu alocaþia de sprijin. Buget sã avem, deocamdatã au probleme sã-ºi echilibreze bugetul...dar, mã rog...

Îi mulþumesc, dar consider rãspunsul nedat din partea domnului prim-ministru. Vã mulþumesc.

S-a reþinut acest lucru.

Domnul secretar de stat Hunor Kelemen, din partea Ministerului Culturii, în completare la interpelarea fãcutã de domnul senator Corneliu Bucur.

## **Domnul Kelemen Hunor Ñ** _secretar de stat în Ministerul Culturii_ **:**

Domnule preºedinte de ºedinþã,

Doamnelor ºi domnilor senatori,

Încerc sã rãspund la întrebãrile formulate de domnul senator Corneliu Bucur, în scrisoarea trimisã la Ministerul Culturii.

La prima întrebare, ºi anume care este rãspunsul Ministerului Culturii la adresa R.A.G.C.L.-ului Sibiu nr. 2447 din 1998 prin care vi se aduceau la cunoºtinþã abuzurile Primãriei ºi Judecãtoriei din Sibiu.

R.A.G.C.L.-ul Sibiu este regia primãriei de interes local, este subordonatã primãriei, deci trebuia sã se adreseze primãriei, ºi nu Ministerului Culturii.

Ministerul Culturii a transmis rãspunsul prin telefon cãtre regie, spunând cã trebuie sesizatã primãria ºi celelalte instituþii competente. Ministerul Culturii nu are competenþã în acest domeniu... ºi trebuie sã spunã Ministerul Culturii dacã o clãdire este monument istoric, este pe listã sau nu... ºi a fost fãcut acest lucru, dar mai departe trebuia sesizatã primãria.

În ceea ce priveºte celelalte întrebãri, trebuie sã vã spun cã Ministerul Culturii nu are competenþe în ceea ce priveºte vânzarea ºi cumpãrarea imobilelor.

Ce anume mãsuri înþelegeþi sã întreprindã totuºi Ministerul Culturii faþã de aceste grave abuzuri ºi încãlcãri ale legii? Trebuie avute în vedere, când vrem sã dãm un rãspuns la aceastã întrebare, care sunt posibilitãþile legale ale ministerului de a controla activitatea desfãºuratã de primãrie ºi de judecãtorie ºi, mai ales, care sunt posibilitãþile Ministerului Culturii de a aplica sancþiuni în cazul vânzãrii ilegale de imobile.

Potrivit prevederilor art. 120 alin. 2 din Constituþia României, autoritãþile administraþiei publice locale se bucurã de autonomie. Asta înseamnã cã nu sunt subordonate ministerelor sau Guvernului. Inexistenþa relaþiei de subordonare împiedicã inclusiv exercitarea unui control general asupra activitãþii acestora.

## Da, vã mulþumesc.

Înþeleg din acestea cã domnul senator Bucur s-a adresat greºit, pentru cã Ministerul Culturii ...nu îl intereseazã, nu are competenþã, primãria nu o intereseazã, nu are competenþã, prefectura nu o intereseazã, nu are competenþe ...ªi aici discutãm despre monumente istorice... eu aºa înþeleg.

Poate sã mai încercaþi pe la justiþie, domnule senator. Vã ascultãm, domnule senator Bucur.

care formeazã obiectul unui proiect de anvergura celui pe care îl cunoaºteþi, în situaþia în care de ani de zile nu am putut schimba o literã din prevederile legale, conform cãrora nu se pot vinde în Sibiu, în spaþiul rezervaþiei de arhitecturã, nici construcþiile noi, care nu au valoare de monument istoric, vã pune într-o situaþie cât se poate de criticã.

ªi am sã vã spun care este filozofia mea despre ce ar trebui sã angajeze Ministerul Culturii într-o situaþie ca asta.

În orice situaþie în care un monument istoric este pus într-o situaþie dificilã, fie printr-un atentat la integritatea acestuia sau la schimbarea statutului juridic, în mod ilegal, din Corpul de control al ministrului culturii trebuie sã se realizeze de urgenþã o echipã care sã cerceteze faptele la faþa locului.

Sã constate vinovãþia, nu sã ia mãsuri, nu sã sancþioneze, nu sã intervinã în actul de justiþie, nu sã dea dispoziþie primãriei. Sã constate ce s-a întâmplat cu respectivele monumente istorice, ce ar putea sã se întâmple Ñ spuneam Ñ printr-o reacþie în lanþ, ºi Ministerul Culturii, prin prerogativele pe care le are, ca parte a Guvernului României, sã se adreseze acelora rãspunzãtori, în fapt, de situaþia creatã, ca sã stãvileascã dezordinea care conduce în scurt timp la un adevãrat haos.

Traficul cu monumente istorice vi l-am adus la cunoºtinþã din 1997, când, printr-un act de indisciplinã ºi printr-un abuz în funcþie, ºeful oficiului de patrimoniu a substituit listele de inventar ale monumentelor istorice ºi a scos la vânzare trei monumente istorice din secolul al XVIII-lea, inclusiv ”Casa cu cariatideÒ, ºi de trei ani de zile, deºi am produs toate documentele ºi aþi trimis o comisie de anchetã la faþa locului, nici mãcar în cazul acela Ministerul Culturii nu a fãcut ordine.

Domnule preºedinte de ºedinþã, domnule senator, dacã îmi permiteþi, numai o propoziþie!

Conform Legii nr. 112 din 1995, conform Hotãrârii Guvernului nr. 906 din 1996, Ministerul Culturii nu are aceste instrumente ºi Corpul de control al ministerului nu poate sã meargã ºi sã intre la primãrie, la justiþie ºi sã facã verificãri la faþa locului. Nu sunt instituþii subordonate Ministerului Culturii.

## **Domnul Corneliu Ioan Bucur:**

## Domnule preºedinte de ºedinþã,

Domnule ministru secretar de stat,

Pornesc în rãspunsul pe care sunt obligat sã vi-l dau de la afirmaþia dumneavoastrã, cã este exclusã posibilitatea efectuãrii unui control de cãtre Ministerul Culturii.

Aceastã frazã spusã astãzi, în Senatul României, într-o problemã de gravitatea celei ridicatã de mine pentru dumneavoastrã, în prezenþa presei care audiazã rãspunsul dumneavoastrã, cã în situaþia în care monumentele istorice sunt scoase la mezat în acel oraº istoric

## **Domnul Gheorghe Dumitraºcu**

**:**

Dacã acesta este obiceiul, atunci nu are nici o autoritate ºtiinþificã... moralã... Este absurd ceea ce se întâmplã!

Moralã ºi ºtiinþificã are...

Domnule senator Dumitraºcu, vã rog frumos... Domnul senator Fuior, aveþi vreo întrebare?

Domnule secretar de stat, vreau sã vã ajut un pic, pentru cã Sibiul este foarte influenþat. La Legea nr. 213, Legea proprietãþii publice ºi private, am pus siturile istorice Ñ Sibiul intrã tot în cadrul siturilor istorice Ñ unde statul, deci dumneavoastrã sunteþi proprietar.

Analizaþi profund toatã Legea nr. 213 ºi tot Sibiul, fiindcã intrã în cadrul sitului istoric de interes naþional, deci dumneavoastrã, statul, sunteþi proprietar, fiindcã, într-adevãr, avem probleme deosebite.

Sunt 150 de proprietari care vor sã cumpere locuinþele ºi sã le pãstreze ca monumente istorice... cu acceptul dumneavoastrã le recondiþioneazã...

Dacã nu trebuie sã le luaþi dumneavoastrã ca patrimoniu ºi sã le întreþineþi conform cerinþelor, în acelaºi timp, ca ºi locuinþele celor 150 de apartamente care sunt în situl istoric, mai sunt ºi parterele comerciale care au început sã se vândã de cãtre primãrie sau de cãtre consiliul local... consilierii au aprobat... deci autoritatea publicã localã a aprobat acele vânzãri...

Primarul i-a trimis în contencios, prefectul neagã acea vânzare, dar analizaþi dupã Legea nr. 213, ca sã vã ajut eu pe dumneavoastrã, cu domnul ministru, astfel încât domnul senator Bucur sã fie mulþumit de situl istoric, cã se pãstreazã aºa cum este ºi aºa cum ar trebui.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc, domnule senator.

Noi, când pregãtim inventarul pentru pregãtirea proiectului Hotãrârii de Guvern privind Legea nr. 213, noi avem aproape toatã situaþia din þarã ºi vom avea toatã atenþia cuvenitã pentru aceste monumente.

Da, mulþumesc, domnule secretar de stat.

Dupã ce dispar, punem atenþia....

Are cuvântul domnul Florin Caimac, secretar general la Ministerul Justiþiei, pentru un rãspuns...

Rãspunsul a fost înmânat în scris domnului senator în cauzã...

## **Domnul Nicolae Vãcãroiu:**

Deci s-a soluþionat. Vã mulþumesc foarte mult.

Închidem aici ºedinþa noastrã de astãzi.

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti, cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti.

Adresa pentru publicitate : Serviciul relaþii cu publicul ºi agenþii economici, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: ramomrk@bx.logicnet.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 31/2000 conþine 36 de pagini.**

Preþul 17.244 lei