Grigore Emil Rãdulescu

Principalul mesaj al actualei puteri este cã economia româneascã este pe calea cea bunã. Argumentele sunt creºterea produsului intern brut (PIB) de anul trecut cu 5,3% ºi din acest an, estimatã la peste 4,5%, pentru ca ºi pentru anul urmãtor sã fie elaborate prognoze optimiste.

Românii o duc ºi ei mai bine în statisticile oficiale, puterea lor de cumpãrare crescând cu 3,9% anul trecut.

Cu toate acestea, populaþia este nemulþumitã de nivelul de trai ºi nu se sesizeazã nici o îmbunãtãþire a calitãþii vieþii. Un studiu realizat de GfK România relevã cã ponderea celor care declarã cã puterea lor de cumpãrare a scãzut este în creºtere de la 13% în 1999 la 17% la sfârºitul anului trecut, situaþia economicã a familiei lor în 2001 este insatisfãcãtoare pentru 67% dintre cei intervievaþi, faþã de 64% în 1999.

Dacã acestea pot fi considerate drept percepþii subiective, datele privind consumul aratã o evidentã înrãutãþire a situaþiei economice a majoritãþii gospodãriilor din þarã. Anul acesta s-au consemnat scãderi ale consumului de produse alimentare ºi nealimentare.

ªi alte studii de piaþã au demonstrat reorientarea celei mai mari pãrþi a populaþiei spre produse ieftine, ceea ce denotã o scãdere a nivelului de trai ºi a consumului. ªi aceasta, pe fondul unei creºteri a salariului mediu net în ultimele 12 luni de la 104 USD per lunã în august 2001, la 114 USD în august 2002. Dar chiar ºi aceastã creºtere nu înseamnã decât o majorare de la 3,43 dolari pe zi la 3,9 dolari acum. Dacã ne referim la pragul de sãrãcie stabilit de Banca Mondialã, care este de 4 dolari pe zi, rezultã cã majoritatea populaþiei trãieºte în sãrãcie.

Se pune întrebarea: De ce creºterea aceasta economicã nu se resimte la nivelul populaþiei? Principala explicaþie a faptului cã populaþia nu resimte creºterea din ultimul timp a PIB-ului este cã veniturile suplimentare obþinute la nivelul economiei naþionale se distribuie unui segment foarte redus de persoane; creºterea PIB-ului prin majorarea exporturilor, în cea mai mare parte realizate în sistem lohn sau de materii prime sau produse cu valoare adãugatã micã.

Salariaþii din domeniul care asigurã cea mai mare parte a exporturilor româneºti au ºi cele mai mici salarii. Pe de altã parte, o creºtere a salariilor va conduce inevitabil la plasarea comenzilor în alte þãri, unde mâna de lucru este mai ieftinã. Rezultatul va fi explozia ratei ºomajului în þarã. Dacã lucrurile decurg în ritmul actual, poate peste zece ani vom avea o creºtere sensibilã a nivelului de trai. Deocamdatã, are loc o polarizare puternicã a societãþii româneºti din punct de vedere al veniturilor. ªi este evident cã Guvernul ascunde sãrãcia în spatele statisticii.