Stenogramă plen

Bunã dimineaþa! Începem secvenþa intervenþiilor. Domnule Baban, sunteþi pregãtit? Poftiþi. Urmeazã domnul Adrian Moisoiu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

”Românii alimentaþi cu salmonela cu ajutorul statuluiÒ

Instituþiile publice ale statului permit, cu bunã ºtiinþã, comercializarea preparatelor din carne contaminate cu salmonela. Astfel, sute de tone de carne dezosatã mecanic, contaminatã cu acest germen au fost importate ºi scoase pe piaþã cu avizul Institutului de Igienã ºi Sãnãtate Publicã ºi al Agenþiei Naþionale SanitarVeterinare.

Deºi a depistat la timp acest germen în probele de carne recoltate din cantitãþile importate, Institutul de Igienã ºi Sãnãtate Publicã a menþionat în buletinele de analizã cã pasta din carne infestatã poate intra în compoziþia preparatelor de carne. Ca urmare s-au obþinut sute de tone de preparate din carne, în special parizer, crenvurºti ºi pateu, care au fost date spre consumul populaþiei þãrii. Implicatã a fost ºi Agenþia Naþionalã Sanitar-Veterinarã care, deºi a ºtiut tot timpul ce se întâmplã, nu a luat nici cea mai micã mãsurã pentru stoparea importurilor realizate de cele 30 de firme mari procesatoare de carne. Toate acestea s-au întâmplat cu cel puþin 9 luni în urmã.

Având în vedere cã produsele preparate au fost consumate pânã acum 4 luni, iar efectele infestãrii cu salmonela pot apãrea dupã multã vreme de la contaminare, sunt explicabile acum epidemiile de toxiinfecþie alimentarã care au apãrut în þara noastrã în ultimele 6 luni, mai

ales în perioada de varã. Marea majoritate dintre noi am dat vina pe patronii care doreau sã se îmbogãþeascã peste noapte pe spinarea ºi sãnãtatea noastrã, fãrã sã ne gândim cã, poate, ºi ei, la rândul lor, erau victimele sistemului autohton sanitar-veterinar. Lucrurile însã nu se opresc aici: salmonela poate face, în continuare, victime, deoarece unele persoane infestate pot deveni purtãtoare pentru multã vreme ale acestui germen ºi, în atare condiþii, îl pot transmite ºi altora, ducând din nou la apariþia unor focare de toxiinfecþie alimentarã la nivel naþional.

Mai grav este faptul cã toate aceste date au fost þinute secrete timp de 8 luni. Organele menþionate în acest expozeu nu au informat conducerea Ministerului Agriculturii, Alimentaþiei ºi Pãdurilor, ºi nici nu au sistat importurile de produse necorespunzãtoare. Nu au fost trecute corect în procesul-verbal de recoltare cantitatea recepþionatã efectiv ºi cantitatea trecutã în buletinul de analizã, existând diferenþe de zeci de kilograme, nu au fost menþionaþi parametrii fizico-chimici dupã care sã se efectueze comparaþii, iar ceea ce este mai grav este faptul cã toate aceste date au fost fãcute publice dupã ce preparatele respective au fost deja consumate.

În condiþiile de sãrãcie cruntã existentã la nivelul întregii þãri, care cuprinde pe zi ce trece tot mai multã populaþie, instituþiile româneºti abilitate ºi plãtite din banii publici ca sã asigure o stare alimentarã optimã ºi sigurã cetãþenilor acestei þãri sunt primele care atenteazã material ºi moral la starea de sãnãtate a acestora, promovând materii prime ºi produse care în alte state sunt incinerate pentru siguranþa tuturor.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Poftiþi, domnule deputat Adrian Moisoiu. Va urma domnul Emil Rus.

Mulþumesc. Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

E greu sã fii român în þara ta. E foarte greu sã fii român în judeþul Mureº, dar cel mai greu e sã fii român în judeþul Harghita!

Acest adevãr voi încerca sã-l demonstrez prin câteva exemple ce provin din situaþia social-explozivã care domneºte în þarã, cât ºi din existenþa unui protocol mârºav încheiat între un partid politic efemer la guvernare, P.S.D., ºi o uniune culturalã apreciatã ilegal drept partid politic, U.D.M.R.

E greu sã fii român în România atunci când populaþia apreciazã cã þara merge într-o direcþie greºitã, dar îi voteazã pe cei care ne conduceau sau ne conduc încãÉ O singurã datã a încercat sã procedeze altfel, în 1996, dar a cãzut din lac în puþ.

Cine este rãspunzãtor pentru dezastrul care domneºte peste tot? Oamenii simpli sau cei care ne-au condus: F.S.N., P.D.S.R., C.D.R., adicã P.N.L. + P.N.Þ.C.D. + P.D. împreunã cu U.D.M.R., iar acum P.S.D. ºi P.U.R. împreunã cu acelaºi U.D.M.R.?

Cine a iniþiat exportul de inteligenþã ºi a alungat mii de tineri aiurea pe meridianele globului, îndepãrtându-i de un viitor pe care trebuiau sã-l aibã aici, la noi acasã?

Cine a permis atâtea tunuri financiare (Safi, FNI, Bancorex, Sovata, Combinatul Siderurgic Reºiþa, Societatea Naþionalã a Tutunului Românesc ºi multe, multe altele) pentru a-ºi satisface clientela politicã?

Dacã e greu sã fii român în România, atunci e ºi mai greu în judeþul Mureº, acolo unde, pe lângã criterii politice, românii sunt divizaþi ºi pe criterii religioase, acolo unde, pe lângã greutãþile vieþii de zi cu zi, fiinþeazã terorismul ºi provocãrile udemeriste, palpabile sub toate formele.

Cine i-a separat pe copiii români de copiii maghiari din ºcolile unde învãþau împreunã, i-a dat afarã ca pe niºte mãsele stricate pe pãrinþii lor de la locurile de muncã, a provocat conflictul de la 20 martie 1990?

Aici se duce o politicã permanentã, abilã ºi eficientã de maghiarizare, aici nervii sunt permanent puºi la încercare ºi vigilenþa mereu treazã.

Este politica paºilor mãrunþi, promovatã de U.D.M.R., susþinutã de un protocol de colaborare P.S.D. Ð U.D.M.R. care se reînnoieºte anual ºi care se manifestã prin sfidarea autoritãþii statului român prin cele mai diverse acþiuni: nedepunerea sau depunerea unor coroane în bernã la sãrbãtorirea Zilei Naþionale a României, ridicarea ºi dezvelirea de statui ale unor criminali de rãzboi care au ucis cu sânge rece zeci de mii de români, începând cu cei 13 generali executaþi în 1848, continuând cu Horthy, criminalul de rãzboi Wass Albert sau, mai recent, Kossuth Lajos.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Emil Rus. Se pregãteºte doamna Maria Lazãr.

Domnule preºedinte,

Doresc ca aceastã declaraþie politicã sã fie auzitã de ministrul educaþiei ºi cercetãrii, doamna profesor doctor Ecaterina Andronescu, ºi chiar de domnul prim-ministru, profesor doctor Adrian Nãstase, pentru cã este strigãtul unor copii de vârsta învãþãturii care încã pânã în momentul de faþã nu frecventeazã ºcoala.

Este cazul celor 81 de copii din localitatea pe nume Orosfaia, comuna Milaº, judeþul Bistriþa-Nãsãud, situatã în partea din Câmpia Transilvaniei, în vecinãtatea cu judeþul Mureº, care nu are cãi de acces practicabile spre Bistriþa ºi nici înspre Mureº, iar trenul pe linie îngustã este desfiinþat de câþiva ani ºi locuitorii þãrani încã tineri s-au înverºunat sã trãiascã din agriculturã.

Din birourile Inspectoratului ºcolar judeþean, s-a decis comasarea elevilor la ºcoala de centru din Milaº, ceea ce, în aparenþã, este uºor realizabil ºi eficient, numai cã realitatea din teren este cu totul alta. Inspectoratul nu a luat în considerare numãrul copiilor, de 81, de la învãþãmântul preºcolar ºi gimnazial, în uºoarã creºtere. Nu a fost atent la configuraþia satelor ale cãror case sunt rãsfirate ca cele din zona de munte, sunt ºi cãtune, iar unii copii, pânã în centrul satului, fac pe jos 3 Ð 4 km, pe cãrãri ºi drumuri desfundate. Ei au local de ºcoalã corespunzãtor, în care s-au investit în aceastã varã 70 de milioane pentru reparaþii, dispun de încãlzire pe gaz ºi, în final, aceºti oameni rupþi de lume au ºi ei nevoie de o intelectualitate a satului. Mai mult decât atât, nici microbuzul de care dispun ºi cãruia i s-a fãcut un garaj recent, de 50 de milioane, nu-i poate transporta decât în douã curse ºi, astfel, ei ajung greu la ºcoala din centru, iar seara se întorc târziu acasã.

Precizez cã ºcoala a funcþionat pânã la sfârºitul anului de învãþãmânt precedent, prin urmare, în anul financiar în curs mai figureazã posturile profesorilor. La examenul de capacitate din sesiunea iunie 2002, toþi elevii au promovat.

Se susþine sus ºi tare cã trebuie aduºi aceºti copii în localitatea de centru pentru cã nu au profesori calificaþi. Regretãm: în judeþul în cauzã sunt destule cadre didactice în cãutarea unei catedre, numai bunãvoinþã sã fie!

## Mulþumesc.

O invit pe doamna deputat Maria Lazãr. Va urma domnul Kelemen Atilla.

## Mulþumesc, domnule preºedinte de ºedinþã.

În viziunea actualului Guvern, apãrarea drepturilor copilului reprezintã o prioritate absolutã, rezolvarea situaþiei copiilor aflaþi în dificultate fiind unul din criteriile pentru aderarea României la Uniunea Europeanã.

În aceste condiþii, s-a impus reformarea întregului sistem, stabilindu-se mãsuri oportune care sã asigure gestionarea ºi coordonarea problematicii drepturilor copilului, în special a celor aflaþi în dificultate. Înfiinþarea Autoritãþii Naþionale pentru Protecþia Copilului ºi Adopþii, trecerea ei în directa subordonare a Guvernului, precum ºi adoptarea unui pachet legislativ coerent, înãsprirea pedepselor pentru cazurile de violenþã ºi comportament abuziv asupra minorilor sunt câteva dintre recentele mãsuri care vor crea cadrul necesar implementãrii strategiei guvernamen-

tale în domeniul protecþiei copilului aflat în dificultate, conceputã pentru perioada 2001Ð2004.

Politica Guvernului Nãstase este conceputã în sensul consultãrii tuturor factorilor interesaþi. Am în vedere instituþiile statului, organizaþiile politice, societatea civilã, problematica protecþiei copiilor, aproape 6 milioane, din România reprezentând o rãspundere fundamentalã a întregii societãþi. Atât legislaþia adoptatã, cât ºi mãsurile luate sunt în consens cu prevederile convenþiilor ºi tratatelor internaþionale în domeniu ratificate de þara noastrã.

Pentru rezolvarea multiplelor probleme din acest sector, la preluarea puterii Guvernul a alocat din bugetul de stat fondurile necesare, a ºi orientat o serie de programe ºi fonduri venite din partea organismelor internaþionale. Drept urmare, s-a reorganizat sistemul instituþiilor de ocrotire, prin descentralizarea lui ºi externalizarea copiilor în unitãþi de plasament dimensionate optim, cât ºi plasamentul familial, creîndu-se un cadru mult mai adecvat nevoilor copiilor aflaþi în dificultate. În plan general, au fost sprijinite familiile cu mulþi copii ºi cu venituri mici, prin creºterea alocaþiilor ºi ajutoarelor, acordarea gratuitã, la începutul fiecãrui an ºcolar, de rechizite gratuite ºi, ultima mãsurã, de acordare a produselor alimentare la peste 1 milion de copii din ciclul primar, iar de la 1 ianuarie 2003 ºi a celor din învãþãmântul preºcolar.

Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul deputat Kelemen Attila. Va urma domnul Viorel Coifan.

Domnul Vlad Hogea a depus la secretariat declaraþia.

## Domnule preºedinte,

## ”Drumul spre Uniunea EuropeanãÒ.

La sfârºitul sãptãmânii trecute, a avut loc la TârguMureº dezvelirea basoreliefului fostului primar al oraºului, Gyšrgy Bern‡dy. Statuia a fost dezvelitã în holul Palatului Administrativ din oraº, ºi nu întâmplãtor: palatul a fost construit de primarul în memoria cãruia a fost amplasatã placa memorialã.

Nu cred cã meritele lui Bern‡dy pot fi contestate de cetãþenii oraºului, indiferent dacã sunt români, maghiari sau de altã naþionalitate, deoarece activitatea desfãºuratã de Bern‡dy de-a lungul anilor a slujit interesele ºi bunãstarea tuturor cetãþenilor din Târgu-Mureº. Efectul efortului depus în scopul servirii intereselor publice se simte ºi astãzi. Este suficient sã ne gândim la cele mai importante clãdiri ale oraºului, de exemplu Palatul Culturii, clãdirea Prefecturii. Pe lângã acestea, nu putem sã nu reflectãm asupra faptului cã ºi cele 117 strãzi din oraºul actual au fost fondate, proiectate de Bern‡dy; proiectarea ºi punerea în funcþiune a canalizãrii oraºului, de asemenea, se numãrã printre meritele lui. Ca urmare, oraºul de câmpie numit Târgu-Mureº a fost transformat într-un oraº de nivel european. Nu cred cã acest lucru l-a fãcut doar pentru maghiari sau pentru români.

Cu toate acestea, cu o zi înaintea dezvelirii basoreliefului lui Bern‡dy, un domn senator al Partidului România Mare a smuls, pur ºi simplu, placa memorialã amplasatã pe clãdirea Palatului Administrativ, declarând cã nu va permite amplasarea acesteia cât timp el îºi îndeplineºte mandatul de senator.

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Nu cred cã un asemenea eveniment cu caracter naþionalist poate fi acceptat într-un stat de drept cu aspiraþii la aderarea în structurile europene. Nu cred cã asemenea manifestãri ne vor netezi drumul cãtre Uniunea Europeanã. Nu cred cã un astfel de comportament este admisibil cu 17 zile înaintea Summit-ului NATO din Praga ºi cu doar câteva sãptãmâni înaintea Summit-ului Uniunii Europene din Copenhaga, în condiþiile în care unul dintre criteriile de aderare bine definite în structurile euro-atlantice este respectarea drepturilor minoritãþilor naþionale, a culturii ºi tradiþiilor acestora.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat Viorel Coifan. Va urma domnul Ioan Sonea.

Domnul Emil Rãdulescu a depus, de asemenea, la secretariat declaraþia.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Majorarea tarifelor practicate de ROMTELECOM, îndeosebi pe segmentul acelora ce se referã la navigarea pe Internet, demonstreazã cã politica de monopol este mai tare decât cea a tarifelor de protecþie socialã. În plus, aceastã politicã este ºi antinaþionalã, ea lovind în utilizatorii anonimi de tehnicã de calcul ce provin, în marea lor majoritate, din rândul elevilor ºi studenþilor, adicã sunt afectate în mod direct, din punct de vedere educaþional, viitoarele generaþii, cele ce vor trebui sã lucreze în spaþiul Uniunii Europene ºi în alte activitãþi decât cea a culesului cãpºunilor.

În 29 noiembrie am sãrbãtorit Ziua Mondialã a Internetului. Anonimi de pe tot mapamondul s-au felicitat,

au conversat, au accesat noi site-uri, navigând în mediul cu cel mai democratic acces posibil.

În acelaºi timp, accesul cãtre lumea largã pe firul ROMTELECOM s-a scumpit: 1 dolar pentru 100 de minute de conectare la reþea în timpul zilei ºi pentru 300 de minute pe timp de noapte. Reprezintã o sumã imensã pentru un cetãþean cãruia nu-i mai rãmâne aproape nimic pentru el dintr-un salariu de 100 de dolari.

Costul de a avea Internet acasã se ridicã la sume semnificative. Abonamentul de telefon, plus costul navigatului, plus tarifele furnizorului de Internet etc. se ridicã la 20 de dolari, adicã la o cincime dintr-un salariu mediu lunar.

Media de utilizare a Internetului la nivel internaþional este de 34 de procente din populaþia unei þãri. În aceste condiþii, România se situeazã sub medie, iar ROMTELECOM, care numai naþional nu mai este, contribuie din plin la torpilarea ºanselor de afirmare ale românilor într-o lume în plin proces de globalizare.

Guvernul, din raþiuni de aliniere la aquis-ul comunitar, a promovat o serie de legi în domeniul tehnicii de calcul ºi al industriei informatice. Ele devin caduce din moment ce accesul cetãþeanului la resurse este substanþial îngreunat datoritã costurilor prohibitive practicate de unicul aºazis operator naþional.

Strategia naþionalã informaþionalã recent aprobatã de Guvern va rãmâne un simplu exerciþiu retoric atât timp cât nu se va asigura un mediu concurenþial sãnãtos pentru furnizorii ºi operatorii de servicii de comunicaþii.

Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul deputat Ioan Sonea. Va urma domnul Ion Rãdoi.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Intervenþia mea se va numi ”Groapa salamandrelorÒ.

În urmã cu doi ani, un judeþ, Bistriþa-Nãsãud, se individualiza printre celelalte din România. Majoritatea cetãþenilor au votat cu Partidul România Mare pentru cã erau nemulþumiþi de modul în care au fost conduse ºi soluþionate problemele judeþului de fostele structuri de putere din legislaþiile anterioare: P.S.D., C.D.R. ºi aliaþii º.a.m.d.

În anii acestor stãpâniri, s-a pornit avalanºa distrugerilor din judeþ. Ca ºi când plãgile lãsate de aceste guvernãri nu ar fi fost destule, asupra cetãþenilor judeþului, fãrã alegere, a cãzut anatema pentru modul cum au fost alegerile în 2000. Din partea puterii instalate cu aceastã ocazie li s-a spus, ºi unii tembeli o mai spun ºi astãzi, cã nu ar fi ºtiut cum ºi cu cine sã voteze.

Lucrurile nu au evoluat deloc bine, deºi nu P.R.M. era la conducerea judeþului ºi nu este la conducerea judeþului. Noi credeam cã P.S.D. va face totul ca sã atragã electoratul nu prin blamãri ºi ameninþãri, ci prin fapte concrete, care sã îmbunãtãþeascã situaþia judeþului. Speranþe deºarte, pentru cã P.S.D.-ul unul era cel din 2000 ºi altul este astãzi. Pare de necrezut, dar aºa este. În anul 2000 erau pesediºti adevãraþi, care au luptat pentru a câºtiga, iar rezultatele, chiar dacã nu au fost cele dorite, au fost bune, reflectând un salt major al partidului în judeþ, dar conducerea superioarã nu a fost satisfãcutã. Conducerea localã trebuia aspru pedepsitã ºi a fost.

Conducerea actualã a P.S.D.-ului este formatã, în proporþie de 98%, din achiziþii, ultima mare achiziþie, preºedintele Consiliului judeþean ºi câþiva primari, toþi pediºti. Primarilor care nu au fãcut încã pasul li s-a dat un ultimatum, era vorba de sâmbãtã, aºa cã iatã cã P.S.D.-ul a devenit o ”groapã a salamandrelorÒ. Ce-i mâna pe toþi la groapã? Numirile în funcþii politice erau prea puþine, dar sã fii în AGA, în consilii de administraþie, responsabil de piaþã, responsabil cu distribuirea locuinþelor, responsabil cu acordarea de locuri de muncã, cu organizarea de licitaþii, aducerea de recuperatori ºi alte asemenea însemnau ceva, ceva foºnitor ºi verde.

ªi, iacã aºa, groapa a devenit tot mai largã ºi mai mocirloasã, corupþia tot mai mãnoasã ºi dragostea de P.S.D. tot mai cuprinzãtoare. Cui îi pasã de o minimã moralã ºi decenþã în politicã? Cum mai pot fi crezuþi politicienii ºi partidele, dacã totul se reduce la vânzare ºi cumpãrare de funcþii ºi voturi?

Mulþumesc.

Domnul deputat Ioan Rãdoi. Va urma domnul Napoleon Pop.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº dori ca aceastã declaraþie a mea sã fie un semnal de alarmã pentru ceea ce se întâmplã cu o unitate des-

tul de importantã în transporturi, mã refer la metrou, mai cu seamã când ºtim ce se întâmplã cu transportul de suprafaþã ºi cât de isterizat este Bucureºtiul.

Bugetul de venituri ºi cheltuieli pe anul 2002 aprobat prin Legea nr. 743/2001 a fost fundamentat la capitolul ”VenituriÒ, având în vedere veniturile proprii ºi transferurile de la bugetul de stat. Întrucât suma acordatã prin Legea bugetului de stat nu acoperã cheltuielile minime necesare desfãºurãrii activitãþii de exploatare, se impune completarea acesteia la rectificarea bugetarã.

Menþionãm cã în anul 2002, gradul de acoperire a cheltuielilor din transferuri este cel mai scãzut din ultimii ani.

Cunoscând condiþiile de austeritate ale bugetului de stat, S.C. ”MetrorexÒ Ð S.A. a analizat cheltuielile din 2002 ºi a efectuat reduceri la cheltuieli materiale care constau în principal din diminuarea numãrului de reparaþii la trenuri de la 108 la 60, inclusiv a numãrului de subansamble, a reparaþiilor generale pentru scãri rulante, cale de rulare, reparaþii la terþi în valoare de 122 de miliarde lei.

Societatea face eforturi pentru diminuarea cheltuielilor, în special pentru expertizarea ramelor electrice în vederea prelungirii numãrului de kilometri parcurºi între douã reparaþii.

În prezent sunt în circulaþie 95 de trenuri cu peste 150 de km parcurºi. Diminuarea cheltuielilor sub limita efectuatã mai sus nu este posibilã fãrã afectarea siguranþei circulaþiei. În urma acestor diminuãri, cheltuielile totale pe anul 2002 au ajuns la 1.659 de miliarde, din care s-au efectuat pe primele 8 luni ale anului cheltuieli totale în sumã de 106 miliarde.

Trebuie subliniat faptul cã fondurile consumate pentru realizarea activitãþii de transport public sunt afectate de toate modificãrile din economie, creºterea preþului la energia electricã, materiale ºi piese de schimb, a cursului valutar etc.

Impulsurile provocate de acestea sunt recepþionate în final de societate, astfel încât creºterea valorilor unitare ale acestor cheltuieli se situeazã mult peste rata inflaþiei luatã în calcul la întocmirea bugetului de venituri ºi cheltuieli.

## Vã mulþumesc.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Napoleon Pop, va urma Lia Olguþa Vasilescu, iar domnul deputat Eugen Nicolaescu va depune la secretariat declaraþia politicã ºi îi mulþumesc.

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Am sã mã refer la faptul cã A.P.A.P.S.-ul are tendinþa sã devinã un C.S.P. Faptul cã interesul actualei guvernãri pentru obþinerea mult solicitatei stabilitãþi legislative în România nu este decât o lozincã politicã fãrã susþinere în fapt este dovedit încã o datã de emiterea unei noi ordonanþe de urgenþã a Guvernului, nr. 131/2002, pentru a modifica ºi completa o altã ordonanþã de urgenþã, nr. 296 din 2002, privind înfiinþarea Autoritãþii pentru Privatizare a Participaþiilor Statului.

Ca în majoritatea cazurilor de acest gen, caracterul de ”urgenþãÒ nu reiese în nici un fel din cuprinsul reglementãrii, decât poate din nerãbdarea unor noi viitori demnitari sã-ºi preia posturile de secretari de stat, întrucât noua ordonanþã prevede la art. 3 un numãr de 6 vicepreºedinþi cu rang de secretari de stat, care vor asigura conducerea operativã ºi coordonarea activitãþii A.P.A.P.S., în loc de 3 vicepreºedinþi, cât erau pânã acum.

Modificãrile introduse nu justificã emiterea unor ordonanþe de urgenþã ºi pentru faptul cã acestea nu aduc nici un plus de reglementare în ceea ce priveºte derularea procesului de privatizare a societãþilor comerciale cu capital majoritar de stat, care ar fi trebuit sã fie principala ºi cea mai importantã preocupare a A.P.A.P.S. În schimb, ordonanþa ne introduce însã, într-adevãr, într-o ”stare de urgenþãÒ în ceea ce priveºte amestecul Executivului în hotãrârile ºi în viaþa societãþilor comerciale autonome.

Într-o economie de piaþã, dacã un guvern promoveazã strategii sectoriale, implementarea acestora este posibilã dacã respectivele strategii sunt însoþite de mecanisme economico-financiare de stimulare atractive pentru societãþile comerciale. Acestora din urmã trebuie sã le fie lãsatã libertatea de a decide singure participarea la o strategie, urmând semnalele pieþei ºi avantajele mecanismelor de stimulare pentru propria lor existenþã.

Este un nonsens ca astfel de obligaþii sã fie stabilite prin hotãrâre de Guvern în sarcina unor societãþi, indiferent de structura capitalului social, iar A.P.A.P.S. sã le monitorizeze, probabil, pe baza altor rapoarte transmise periodic, care se adaugã la alte zeci de situaþii solicitate de alte instituþii ale statului.

Vã mulþumesc ºi eu.

O invit pe doamna Lia Olguþa Vasilescu, va urma domnul Ioan Marineci.

## Stimaþi colegi,

În urmã cu o lunã ºi o sãptãmânã, mai precis pe data de 1 octombrie a.c., formulam o interpelare pe adresa ministrului finanþelor publice, domnului Mihai Tãnãsescu, intitulatã ”În ce mileniu îºi va plãti datoriile Media Pro InternaþionalÒ?

Deºi am revenit cu o declaraþie politicã formulatã de la aceastã tribunã a Camerei Deputaþilor pe aceastã temã, nici pânã astãzi nu mi s-a rãspuns la interpelarea respectivã ºi nu mi s-a spus care este datoria pe care Media Pro Internaþional o are cãtre statul român. Probabil cã suma de 1.800 de miliarde lei ce se vehiculeazã în presã este cea realã din moment ce ministrul de finanþe nu a catadicsit sã se deplaseze pânã în Parlamentul României ca sã-mi rãspundã, el considerând cã ceea ce s-a relatat în mass-media este îndeajuns pentru a-mi satisface curiozitatea, morbidã, aº spune.

Art. 110 din Constituþia României alin. (2) prevede urmãtoarele: ”Membrii Guvernului au acces la lucrãrile Parlamentului. Dacã li se solicitã prezenþa, participarea lor devine obligatorie.Ò De asemenea, în Regulamentul Camerei Deputaþilor se prevede faptul cã ”dupã douã sãptãmâni de la depunerea interpelãrii, ministrul va trebui, obligatoriu, sã formuleze un rãspunsÒ. Acest lucru nu s-a întâmplat, domnule Tãnãsescu, ceea ce mã face sã cred fie cã aveþi ceva de ascuns, mai precis datoriile exorbitante ale PRO TV, fie cã vã este teamã sã rãspundeþi unei simple interpelãri, fiindcã, evident, nu sunteþi în stare sã aveþi o intervenþie în plenul Camerei Deputaþilor.

Oricare ar fi motivul dumneavoastrã, consider cã singura modalitate de bun-simþ pentru rezolvarea situaþiei respective ar fi aceea de a vã da demisia din postul pe care îl ocupaþi. Nu puteþi sã sfidaþi Constituþia României cu atâta nonºalanþã ºi sã nu vi se întâmple nimic. Dacã aveþi un dram de bun-simþ, domnule Tãnãsescu, prezentaþi-vã demisia. Aþi încãlcat Legea fundamentalã a þãrii, aþi încãlcat Regulamentul unei Camere a Parlamentului ºi aþi dovedit cã nu aveþi nici o afinitate pentru funcþia în care aþi fost propus. Vã mulþumesc.

Mulþumesc ºi eu.

Îl invit pe domnul deputat Ionel Marineci, va urma domnul ªtefan Lãpãdat.

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Intervenþia mea de astãzi face referire la programul construcþiilor de locuinþe iniþiat de Guvernul Partidului Social Democrat.

Realizarea locuinþelor sociale ºi creditarea în sistem colectiv a domeniului locativ face parte integrantã din Programul social al Guvernului P.S.D., care este preocupat ca politica socialã pe care o promoveazã sã fie durabilã ºi viabilã, sã nu transfere costuri exagerate cãtre generaþiile urmãtoare ºi sã nu punã în dificultate realizãrile reformei economice atât de greu obþinute.

Programul vizeazã accesul tinerilor la o locuinþã, asigurarea stabilitãþii specialiºtilor prin crearea unor condiþii de locuit decente ºi va conduce la crearea de noi locuri de muncã pentru persoanele disponibilizate din alte domenii de activitate. Pentru realizarea locuinþelor pentru tineri au fost adoptate soluþii constructive moderne, rapide ºi ieftine, cu utilizarea preponderentã a materialelor de construcþii de provenienþã localã.

În cadrul programului amintit se deruleazã ºi alte douã subprograme cu caracter social: construirea de locuinþe pentru tinerii proveniþi din instituþiile de ocrotire socialã care au împlinit 18 ani ºi construirea de locuinþe destinate închirierii de cãtre medicii rezidenþi ºi alþi tineri specialiºti.

Guvernul a alocat în acest an pentru construcþia de locuinþe cu caracter social suma de 850 miliarde lei, iar din credite acordate de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, 1.044 miliarde lei. De asemenea, au fost alocate încã 30 de miliarde lei pentru 368 unitãþi locative. Se mai finanþeazã cu credit extern în valoare de 43 de milioane de dolari S.U.A. încã 1.372 unitãþi locative. Numai judeþul Teleorman beneficiazã din plin de programul Guvernului P.S.D., construindu-se 786 de apartamente în cele trei municipii ºi douã oraºe ale judeþului, program care credem noi cã va rezolva aproape în întregime problema locuinþelor la nivelul oraºelor ºi municipiilor judeþului.

Pentru cei care contestã mãsurile luate de Guvern în domeniul social, reamintesc încã o datã, dacã mai este nevoie, cã Partidul Social Democrat este un partid cu doctrinã social-democratã, care înseamnã viziune ºi capacitate de a face planuri cuprinzãtoare, de a prevedea efectele pe termen lung ºi de a gândi în avans cãile de a consolida efectele pozitive ºi modalitãþile de a contracara efectele negative.

Vã mulþumesc ºi eu.

Îl invit la microfon pe domnul deputat ªtefan Lãpãdat ºi va urma tot un ªtefan, dar Giuglea.

Domnul deputat Victor Dobre a depus la secretariat declaraþia ºi îi mulþumesc.

Mulþumesc domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Regionalizarea. Ca orice propunere sau mãsurã legislativã fãcutã de actuala guvernare, nici mãsura regiona-

lizãrii nu este una nouã, originalitatea nefiind, se pare, la îndemâna oamenilor puterii.

Aplicatã prin anii Õ50 de cãtre comuniºtii cominterniºti pentru a se putea crea Regiunea Autonomã Maghiarã, acum tema este reluatã din aceleaºi motive. Adicã, crede cineva cã oamenii uitã cine este constantul aliat de la guvernare al P.S.D.-ului? Sigur cã U.D.M.R.-ul viseazã, încã de la înfiinþare, la federalizarea þãrii. Pentru cine nu ºtie, aderarea la Uniunea Europeanã poate fi fãcutã ºi de cãtre regiuni autonome, nu doar de state independente.

Aduceþi-vã aminte de cazul provinciei Kossovo care a forþat comunitatea internaþionalã sã îi asigure statutul de provincie autonomã pentru ca, apoi, prin liderii ei politici, sã militeze pentru unirea cu Albania!!!

Ce ar însemna regionalizarea pentru þarã? Crearea a încã 8-9 parlamente regionale (dupã modelul german) ºi dirijarea fondurilor cãtre reºedinþa regiunii respective. Atunci, adio investiþii majore pentru restul reºedinþelor de judeþ. Dacã, Doamne fereºte, conform birocraþiei româneºti, vei avea nevoie de vreo hârtie eliberatã de o instituþie regionalã, nu o sã mai trebuiascã sã mergi la reºedinþa judeþului, ci a regiunii... În ceea ce priveºte soarta localitãþilor din mediul rural, vom vedea adevãrate drame de abandon economic, de neglijare a calitãþii vieþii oamenilor de care nu se va mai ocupa nimeni. Doar în campaniile electorale vor mai avea bieþii sãteni cu cine sã stea de vorbã. Planurile de investiþii ºi de redresare economicã vor fi întocmite la nivel global, neglijându-se comunitãþile mici, hotãrârile judecãtoreºti fiind luate tot la ”microcentruÒ.

Trãim drama de a fi conduºi de oameni pentru care deznaþionalizarea reprezintã un deziderat, produse ale unei nomenclaturi de partid comunist arhaice, ce viza globalizarea, lichidarea graniþelor, renunþarea la propria limbã ºi la orice mijloc de identitate naþionalã.

Se spune cã poporul are conducãtorii pe care îi meritã. Aºa este, dar dacã acest popor se va trezi? Aºa cum anticipam, Raportul de þarã situeazã România în coada listei þãrilor aspirante la aderarea la Uniunea Europeanã. Speriat cã eforturile Cabinetului pe care îl conduce au dus la eºec, premierul a confiscat spaþiul de emisie al principalelor canale de ºtiri televizate pentru a justifica eºecul în faþa naþiunii ºi a îmbrobodi populaþia cu falsa speranþã a pregãtirii aderãrii pentru anul 2007... Cu alte cuvinte, ”Lungeºte-mi, Doamne, zilele!Ò Cu toate astea, problema regionalizãrii rãmâne.

## Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul deputat ªtefan Giuglea, va urma domnul deputat Nicolae Leonãchescu.

Domnule preºedinte,

Stimaþi colegi,

Declaraþia mea se intituleazã ”Avem nevoie de o cooperaþie în RomâniaÒ.

Ampla reformã legislativã începutã în anul 1990 în România, prin care statul de drept trebuie sã asigure respectarea drepturilor umane ºi civile, aplicarea fãrã echivoc a legii, a fãcut ca ºi în domeniul cooperaþiei sã fie imperios necesarã asigurarea unui cadru juridic de organizare ºi funcþionare. În prezent, sectorul cooperatist funcþioneazã conform Decretului-lege nr. 66 din 1990 ºi a Legii nr. 109 din 1996. Funcþionarea economiei româneºti în tranziþie ºi posttranziþie impune o legislaþie cooperatistã adecvatã condiþiilor concrete, dar care sã respecte principiile ce guverneazã miºcarea cooperatistã naþionalã ºi internaþionalã. Aceste principii sunt: asocierea voluntarã deschisã, controlul democratic al membrilor, participarea economicã a membrilor, autonomie ºi independenþã, educaþie, instruire ºi informare, cooperare între cooperative, preocupare pentru comunitate.

Regimul comunist totalitar, prin conducãtorii cooperaþiei din acea perioadã, a alterat grav politica ºi principiile cooperatiste, transformând cooperaþia într-o cenuºãreasã a economiei naþionale ºi o prostituatã a politicii comuniste.

Legislaþia în domeniu elaboratã dupã 1990 nu a reuºit în totalitate sã elimine influenþele comuniste ºi sã stabileascã rolul ºi locul cooperaþiei în economia româneascã. Cred cã este necesar ca Guvernul Adrian Nãstase sã elaboreze ºi sã aplice pentru cooperative o politicã de sprijinire ºi încurajare de naturã economicã, financiarã, tehnicã ºi logisticã fãrã a se încãlca principiile mai sus menþionate. Elaborarea acestei politici trebuie sã þinã cont de condiþiile economice ºi sociale concrete, de resursele disponibile ºi rolul pe care cooperativele îl pot juca în dezvoltarea þãrii.

Natura legalã a Legii cooperatiste depinde de definirea obiectului ei. Dacã legislaþia cooperatistã are menirea de a reglementa activitatea sectorului cooperatist va face parte dintr-o lege economicã publicã ºi va trebui sã includã, în afara reglementãrilor de formare, structura activitãþii ºi dezvoltarea cooperativelor, reglementãri privind autoritatea tutelarã ºi responsabilitatea acesteia.

Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul deputat Nicolae Leonãchescu, va urma domnul Dorin Popescu.

Vã mulþumesc domnule preºedinte. Onorat auditoriu,

Se împlinesc 120 de ani de când, la 6/19 noiembrie 1882, s-a nãscut la Binþinþi, judeþul Hunedoara, Aurel Vlaicu, un nume de referinþã al aviaþiei româneºti ºi mondiale, peste a cãrui figurã se aºterne, din ce în ce mai gros, praful uitãrii ºi al nerecunoºtinþei.

ªi-a fãcut studiile în satul sãu natal, apoi la Orãºtie, Sibiu ºi Budapesta, pentru ca în perioada 1903Ñ1908 sã fie studentul ªcolii Politehnice din MŸnchen.

El a intrat în istoria aeronauticii noastre ca fiind un inventiv constructor de avioane ºi un pionier al aviaþiei. A construit douã tipuri originale de avioane, cu care a zburat stârnind admiraþia contemporanilor ºi demonstrând tuturor capacitatea de creaþie a românilor.

În perioada 1910Ñ1013, zborurile sale potenþau speranþele fraþilor noºtri din Transilvania într-o viitoare unire într-un singur stat a tuturor românilor.

În perioada 17Ñ30 iunie 1913 a participat la concursul aviatic internaþional de la Aspern, lângã Viena, la care a obþinut premii notabile, menþionate elogios de presa timpului. Din cei 48 concurenþi proveniþi din opt þãri, Aurel Vlaicu a ieºit din anonimat rapid, impunând lumii creaþia sa originalã ºi numele þãrii sale.

Decesul sãu prematur a avut loc în ziua de 31 august/13 septembrie 1913, prãbuºindu-se în apropierea satului Bãneºti, judeþul Prahova.

Am prezentat datele de mai sus spre a ne raporta la o cruntã realitate. În satul sãu de naºtere, alãturi de casa pãrinteascã, declaratã casã memorialã, o statuie ºi o clãdire muzeu cu exponate care i-au aparþinut cinstesc memoria marelui pionier al aviaþiei româneºti.

Muzeul se aflã înt-o stare normalã. Casa memorialã ºi anexele gospodãreºti sunt într-o situaþie precarã ºi numai o intervenþie hotãrâtã a administraþiei locale ºi centrale poate împiedica ruinarea lor.

Nepoata, Aurelia Vlaicu, bãtrânã ºi cu o pensie derizorie, de-abia supravieþuieºte de la o lunã la alta, privind neputincioasã cum paragina cuprinde casa memorialã. În plus, pericolul ca exponate de valoare sã disparã este major.

Dacã Ministerul Culturii nu poate face nimic, ar trebui ca acest complex sã treacã sub patronajul Ministerului Apãrãrii Naþionale, care are motivaþia ºi mijloacele de a salva casa memorialã de la distrugere.

Vã mulþumesc ºi eu.

Îl invit pe domnul deputat Dorin Popescu, va urma domnul Emil Criºan.

Domnule preºedinte, Domnilor colegi,

România a reuºit o adevãratã ”loviturãÒ în materie de diplomaþie, graþie cãreia va obþine aproape sigur invitaþia de a adera la NATO, la Summit-ul Alianþei din noiembrie de la Praga, relateazã cotidianul american _The Washington Times_ în ediþia sa de joi, 31 octombrie 2002.

România a impresionat Alianþa Nord-Atlanticã mai ales prin reformele din domeniul militar, iar oficialii care au vizitat recent România au recunoscut progresele obþinute de aceasta în direcþia dezvoltãrii unei democraþii ºi a unei economii de piaþã funcþionale, avertizând totodatã cã primirea unei invitaþii de aderare la Praga nu înseamnã ºi o acceptare imediatã ca membru deplin în comunitatea occidentalã.

”În ceea ce priveºte Praga, reprezintã doar începutul. Mai sunt multe de fãcut în lunile ºi anii de dupã acest summitÒ, a declarat un înalt oficial american.

Potrivit _The Washington Times,_ unii diplomaþi occidentali sunt preocupaþi îndeosebi de faptul cã foºtii agenþi ai Securitãþii vor putea avea acces la informaþiile NATO în momentul primirii României în Alianþã, deºi oficialii NATO par sã fie satisfãcuþi de poziþia Guvernului român, care i-a asigurat cã aceste chestiuni delicate sunt gestionate cu grijã ºi cã mulþi dintre foºtii agenþi ai Securitãþii vor dispãrea treptat-treptat din posturile de conducere, o datã cu schimbarea generaþiilor. ”În proporþie de 80-85%, cadrele care activeazã în structurile de informaþii externe ºi interne sunt noiÒ, scrie _The Washington Times,_ citându-l pe ministrul de externe, Mircea Geoanã.

Publicaþia americanã aminteºte despre cotaþia pe care a primit-o România miercuri, 30 octombrie, din partea agenþiei de rating Fitch care reflectã o datã în plus natura situaþiei economice ºi a climatului de afaceri existent în România. Dupã ce a îmbunãtãþit rating-ul de þarã în privinþa stabilitãþii pe termen lung al monedei naþionale, Fitch considerã cã, ”în ultimii doi ani, România a câºtigat un credit mult mai mare ºi, în prezent, se bucurã de cea mai solidã performanþã macroeconomicã de la începerea procesului de tranziþieÒ.

Cu toate acestea, agenþia a avertizat cã ”acest proces poate fi obstrucþionat de un cadru instituþional ºi administrativ defectuos, de puternice interese ºi de corupþieÒ. Aceastã declaraþie a fost principalul motiv pentru ºedinþa C.S.A.T., care a discutat modul cum va funcþiona Oficiul Registrului Naþional pentru Informaþii Secrete de Stat. Aceastã instituþie va verifica toate persoanele care vor avea acces la informaþiile de tip NATO.

## Vã mulþumesc.

Îl invit pe domnul deputat Emil Criºan ºi, ultimul vorbitor, domnul Costache Mircea.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Declaraþia mea politicã se numeºte ”Act de virtute din escrocheria acoperitã cu documenteÒ.

Fac aceastã declaraþie politicã pentru a sensibiliza Ministerul de Interne, pe domnul ministru Ioan Rus personal, pentru rezolvarea unei situaþii în care o familie cu 13 copii din oraºul Abrud, judeþul Alba, a fost înºelatã, dupã cum mi s-a relatat la Biroul parlamentar, de cãtre un salariat de la Serviciul evidenþa populaþiei de pe lângã Poliþia oraºului Abrud.

Familia Voicu Ticu ºi Voicu Lucica are 13 copii, sunt neºtiutori de carte ºi-ºi duc zilele trãind din venitul minim garantat ºi alocaþia copiilor.

Intrând în legãturã cu numitul Felea Sorin, salariat al Serviciului evidenþa populaþiei de pe lângã Poliþia oraºului Abrud, domiciliat în Abrud, judeþul Alba, care avea o casã de vânzare moºtenire din partea soþiei sale, convine sã vândã aceastã casã familiei Voicu cu suma de 70 de milioane lei, solicitând drept arvunã suma de 20 de milioane lei, pe care familia Voicu îi deþinea la acea datã ºi despre care el avea cunoºtinþã.

În acest sens, Felea Sorin, motivând faptul cã este salariatul Poliþiei ºi cunoaºte legea, întocmeºte un precontract de vânzare-cumpãrare doar cu Voicu Lucica ºi una dintre fiicele acesteia ca martor, precontract în care strecoarã fraza: ”Suma de 20 de milioane lei, cu titlu de arvunã, se va pierde dacã cumpãrãtoarea nu va respecta termenul de trei luni de zile pentru achitarea diferenþei de 50 de milioane lei pânã la plata integralã a locuinþei.Ò Precontractul nu a fost citit în faþa cumpãrãtoarei care, de bunã-credinþã, l-a semnat, numitul Felea Sorin semnând ºi el ca martor vânzãtor din partea soþiei sale.

Dupã trei luni, perioadã în care aceastã familie a achitat ºi o chirie de 500 de mii de lei pe lunã, familia Voicu nu a reuºit sã procure diferenþa de bani de 50 de milioane lei, situaþie în care au fost ameninþaþi cu evacuarea. Dar, pentru a avea un act oficial pentru cei 20 de milioane lei, Felea Sorin a cerut familiei Voicu, de aceastã datã, ºi soþului, sã meargã împreunã la notar, unde a hotãrât sã-i mai pãsuie încã douã luni, pentru a face rost de diferenþa de bani, perioadã în care a majorat chiria de la 500 de mii lei la un milion lei pe lunã, fãrã a achita impozite din aceastã chirie la finanþe, fãcând ºi un act de evaziune fiscalã.

Vã mulþumesc ºi eu, domnule Criºan. Dau cuvântul domnului Mircea Costache.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Domnule secretar,

”Un vis sublim Ð reindustrializareaÒ.

În plinã ofensivã de pulverizare a patrimoniului public, în vreme ce industria românã este vândutã cu sârg la fier vechi, tocmai când mã îngrijoram cã regresãm spre epoca pietrei, când dinspre putere emanã legi precum acelea ale dezafectãrii macaralelor, în vreme ce SIDEX-ul a fost dat pe mâna domnului Avaramu spre a ajunge astfel mai aproape de civilizaþia de tip indian, cu câþiva magnaþi ºi o gloatã în zdrenþe, tocmai când mã îndurera lipsa de orizont social ºi economic al guvernanþilor ºi mai ales perspectiva sumbrã a societãþii româneºti, rãmasã fãrã principalele ramuri economice dãtãtoare de speranþe într-o viaþã demnã, iatã, ni se revelã o mare surprizã: elanul distructiv al guvernelor postrevoluþionare nu era un scop în sine, ci crea, prin deºertizare, premisa relansãrii economice ºi, prin ea, a întregii societãþi româneºti!

Într-un discurs recent, domnul Adrian Nãstase, premierul minune, a vorbit sindicatelor despre necesitatea reindustrializãrii þãrii. Deci asta era. Trebuia datã la topit industria românã, în întregul ei, pentru a putea dânsul porni noua revoluþie pentru reindustrializarea þãrii. Adâncã gândire, înaltã cugetare, mãreaþã cutezanþã! Numai cã, domnule Nãstase, fiþi atent cã în visul dumneavoastrã frumos nu v-a apãrut ºi monstrul reindustrializãrii proletariatului, fãrã de care nu se poate concepe nici o industrie.

Credeþi cã noii proletari vor fi tot atât de uºor de manipulat ºi de mânat împotriva propriilor interese ca ºi derutata clasã muncitoare, care asistã umilã ºi uimitã la actuala lichidare a industriei româneºti civile ºi de apãrare? O nouã industrializare nu are nevoie de resurse? De ce se exportã atunci fierul vechi, cãci uneori nu este chiar atât de vechi, ci doar un mijloc de îmbogãþire a ciocoiului nou lacom ºi apatrid. O nouã industrializare presupune cumva ºi o nouã revoluþie culturalã?

Proiectul reconstrucþiei ºi reindustrializãrii nu are loc, deocamdatã, de amploarea ºi furia dezafectãrilor, dezmembrãrilor, distrugerilor. Febra lichidãrii ºi falimentãrii nu rimeazã deloc cu himera reindustrializãrii.

## **Domnul Corneliu Ciontu:**

Vã mulþumesc. Vã mulþumesc ºi dumneavoastrã pentru atenþie. Cu aceasta, timpul afectat declaraþiilor politice s-a terminat. Vã doresc o zi spornicã.

Principalul mesaj al actualei puteri este cã economia româneascã este pe calea cea bunã. Argumentele sunt creºterea produsului intern brut (PIB) de anul trecut cu 5,3% ºi din acest an, estimatã la peste 4,5%, pentru ca ºi pentru anul urmãtor sã fie elaborate prognoze optimiste.

Românii o duc ºi ei mai bine în statisticile oficiale, puterea lor de cumpãrare crescând cu 3,9% anul trecut.

Cu toate acestea, populaþia este nemulþumitã de nivelul de trai ºi nu se sesizeazã nici o îmbunãtãþire a calitãþii vieþii. Un studiu realizat de GfK România relevã cã ponderea celor care declarã cã puterea lor de cumpãrare a scãzut este în creºtere de la 13% în 1999 la 17% la sfârºitul anului trecut, situaþia economicã a familiei lor în 2001 este insatisfãcãtoare pentru 67% dintre cei intervievaþi, faþã de 64% în 1999.

Dacã acestea pot fi considerate drept percepþii subiective, datele privind consumul aratã o evidentã înrãutãþire a situaþiei economice a majoritãþii gospodãriilor din þarã. Anul acesta s-au consemnat scãderi ale consumului de produse alimentare ºi nealimentare.

ªi alte studii de piaþã au demonstrat reorientarea celei mai mari pãrþi a populaþiei spre produse ieftine, ceea ce denotã o scãdere a nivelului de trai ºi a consumului. ªi aceasta, pe fondul unei creºteri a salariului mediu net în ultimele 12 luni de la 104 USD per lunã în august 2001, la 114 USD în august 2002. Dar chiar ºi aceastã creºtere nu înseamnã decât o majorare de la 3,43 dolari pe zi la 3,9 dolari acum. Dacã ne referim la pragul de sãrãcie stabilit de Banca Mondialã, care este de 4 dolari pe zi, rezultã cã majoritatea populaþiei trãieºte în sãrãcie.

Se pune întrebarea: De ce creºterea aceasta economicã nu se resimte la nivelul populaþiei? Principala explicaþie a faptului cã populaþia nu resimte creºterea din ultimul timp a PIB-ului este cã veniturile suplimentare obþinute la nivelul economiei naþionale se distribuie unui segment foarte redus de persoane; creºterea PIB-ului prin majorarea exporturilor, în cea mai mare parte realizate în sistem lohn sau de materii prime sau produse cu valoare adãugatã micã.

Salariaþii din domeniul care asigurã cea mai mare parte a exporturilor româneºti au ºi cele mai mici salarii. Pe de altã parte, o creºtere a salariilor va conduce inevitabil la plasarea comenzilor în alte þãri, unde mâna de lucru este mai ieftinã. Rezultatul va fi explozia ratei ºomajului în þarã. Dacã lucrurile decurg în ritmul actual, poate peste zece ani vom avea o creºtere sensibilã a nivelului de trai. Deocamdatã, are loc o polarizare puternicã a societãþii româneºti din punct de vedere al veniturilor. ªi este evident cã Guvernul ascunde sãrãcia în spatele statisticii.

Ultimii doi ani au adus schimbãri importante pentru societatea româneascã reflectate de cele mai multe ori în politica Guvernului P.S.D.

Iatã cã, dupã ce premierul Adrian Nãstase ocupã rând pe rând toate palierele de dezvoltare a României, uimindu-ne cu vastele cunoºtinþe în combaterea corupþiei, a protecþiei sociale (în principal pentru ºcolarii din clasele I-IV) sau în relaþiile externe ale României, preºedintele P.S.D. ia parte la lucrãrile Congresului Confederaþiei Sindicatelor Democratice din România.

Dupã cum mãrturisteºte chiar Domnia sa, acesta a cerut ”în mod deosebitÒ sã fie prezent la lucrãrile congresului. Cauza acestui zel deosebit al premierului o poate reprezenta fie dorinþa de a controla un sector care, în condiþiile social-economice actuale, pare a fi butoiul cu pulbere al guvernãrii Nãstase, fie dorinþa de a juca o nouã reprezentaþie în faþa partenerilor de dialog social ºi a invitaþilor europeni.

Mai mult decât atât, premierul vorbeºte despre restructurarea economicã a României ºi despre costurile sociale pe care le-a implicat acest proces. Dupã ce am citit relatãrile amãnunþite ale presei care citau pe larg din discursul premierului m-am întrebat cu stupefacþie: Care restructurare, domnule Nãstase? Însuºi discursul dumneavoastrã cã ”restructurarea economicã a însemnat în România (É) reducerea numãrului de salariaþi ºi o presiune asupra unor întreprnderi care pãreau stabilizateÒ.

Care protecþie socialã?

Poate cã în turnul de fildeº în care s-a închis premierul în ultimul timp, la Palatul Victoria, nu mai rãzbat strigãtele celor disponibilizaþi, fãrã nici un fel de alternativã de reconversie profesionalã. Se pare cã statisticile oficiale ale Guvernului omit sã îi relateze premierului cã numãrul ºomerilor în România este în creºtere ºi cã un numãr tot mai mic de salariaþi susþine un numãr tot mai mare de beneficiari ai ajutoarelor sociale.

Domnule Nãstase, restructurarea economicã înseamnã crearea de alternative, de paliere performante care sã absoarbã forþa de muncã, ºi nu de cãutare a unor ”compromisuriÒ, aºa cum înþelege domnul Nãstase datoria sa de creare de noi locuri de muncã.

În fiecare an, în preajma discutãrii ºi adoptãrii noului buget de stat pe anul viitor, societatea civilã, cadre didactice, pãrinþi ºi elevi deplâng soarta învãþãmântului românesc care se vede din ce în ce mai strâmtorat între limitele impuse de guvernarea P.S.D.

Fondurile insuficiente ºi lipsa de preocupare a autoritãþilor au dus la prezenta situaþie, în care din ce în ce mai multe ºcoli, în special cele din mediul rural, se vãd puse în imposibilitatea de a desfãºura actul de învãþãmânt în condiþii de calitate.

Deºi se constatã o lipsã acutã de personal calificat în multe dintre comunele ºi satele þãrii, Guvernul pare a fi mult mai preocupat de acþiuni propagandistice de imagine, precum ”Cornul ºi lapteleÒ, decât de asigurarea minimului necesar pentru studiul copiilor din mediul rural.

Astfel, deºi mai bine de 50% dintre tinerii ºcolari se regãsesc în spaþiul rural, instituþiile de învãþãmânt din aceastã zonã se confruntã cu o situaþie materialã precarã, dar ºi cu lipsa educatorilor, învãþãtorilor ºi a profesorilor calificaþi.

În schimb, Guvernul Adrian Nãstase nu pare a fi preocupat de remedierea acestei situaþii, care Ð este adevãrat Ð nu are un impact deosebit asupra promovãrii imaginii personale.

Observãm acum cã reprezentanþii puterii nu numai cã nu au nici o iniþiativã pe acestã direcþie, dar resping orice demers care ar putea aduce soluþii în acest sector. Astfel, propunerea legislativã 660/2001 care prevedea acordarea de burse de cãtre consiliile judeþene pentru calificarea personalului din învãþãmântul rural, aceºtia având drept obligaþie rãmânerea timp de 5 ani în localitãþile care i-au finanþat, pentru a profesa. Dar iatã cã ºi acest proiect primeºte aviz negativ, singurul argument fiind cel al respectãrii direcþiei de respingere a oricãrei iniþiative din partea opoziþiei.

Vã întrebãm, domnule premier, dacã tot refuzaþi orice iniþiativã în domeniu, care sunt soluþiile Guvernului ºi partidului dumneavoastrã pentru a asigura tinerilor de la sate un învãþãmânt de calitate?

Vã semnalãm faptul cã laptele ºi cornul nu pot þine loc unor educatori, învãþãtori sau profesori calificaþi, oricâte calorii ar avea!

Fondul ”RomâniaÒ Ð bani publici pentru interese private.

Ministrul coordonator al Secretariatului General al Guvernului, ªerban Mihãilescu, a anunþat cu ceva timp în urmã cã Guvernul considerã oportunã finanþarea deplasãrii în strãinãtate a unor corespondenþi ai TVR, deoarece, în acest mod, Executivul va afla mai repede ce se întâmplã în capitalele lumii, pentru a fi mai coerent în reacþiile sale. El a arãtat cã, pentru început, vor fi trimiºi corespondenþi la Londra, Paris, Ierusalim ºi, apoi, în alte capitale mai puþin importante.

Ministrul informaþiilor publice, Vasile Dâncu, anunþase anterior înfiinþarea unor posturi de corespondenþi ai TVR în strãinãtate, ziariºtii urmând sã fie plãtiþi din Fondul ”RomâniaÒ. Dâncu explicase cã este vorba despre o acþiune foarte importantã pentru promovarea imaginii României în lume, în special în acest an, când România sperã sã fie invitatã sã adere la NATOÉ V-aþi obiºnuit deja cu aceastã gargarã P.S.D.-istã prin care factorii de putere încearcã (pentru a câta oarã?) sã tragã o perdea de fum între clica de la conducerea României ºi restul populaþiei înfometate ºi deznãdãjduite. În cele ce urmeazã, ne propunem sã arãtãm ce se ascunde, în realitate, în spatele acestor declaraþii demagogice.

Totul a debutat cu adoptarea de cãtre Guvern a Ordonanþei de urgenþã nr. 95 din 21 iunie 2001 privind constituirea ºi utilizarea Fondului ”RomâniaÒ, ”în vederea promovãrii imaginii reale a þãrii în exteriorÒ. Fondul urma

sã fie gestionat în regim extrabugetar de cãtre Secretariatul General al Guvernului, iar sursa principalã de finanþare era o cotã de 1% plãtitã de cãtre contribuabilii care au încasat printr-un cont bancar din România venituri în valutã din exportul bunurilor realizate din activitatea proprie, direct sau prin contract de comision, precum ºi din prestãri de servicii pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii acestor venituri în volumul total al veniturilor. Aceastã cotã instituitã abuziv de cãtre Guvern era adiþionatã celei prevãzute în Ordonanþa Guvernului nr. 70/1994!

Celelalte modalitãþi de alimentare a fondului vizau ”sponsorizãri, donaþii, dobânda aferentã disponibilitãþilor fondului, precum ºi alte venituri dobândite în condiþiile legiiÒ. Pentru constituirea fondului, în anul 2001, pe lângã sursele menþionate s-a alocat suma suplimentarã de 7 miliarde lei din Fondul de rezervã bugetarã la dispoziþia Guvernului. Strategia ºi prioritãþile anuale în utilizarea Fondului ”RomâniaÒ erau de competenþa unui ”Consiliu interministerial pentru imagine externãÒ prezidat de Adrian Nãstase.

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Vã rog sã-mi permiteþi sã declar deschise lucrãrile ºedinþei în plen a Camerei Deputaþilor, anunþându-vã cã, din cei 344 de deputaþi, ºi-au înregistrat prezenþa 288; 56 sunt absenþi, din care 25 participã la alte acþiuni parlamentare.

Vom începe cu o informare cu privire la iniþiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaþilor ºi care urmeazã sã fie avizate de comisiile permanente.

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 103/2002 pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 191/1998 privind organizarea ºi

funcþionarea Serviciului de Protecþie ºi Pazã, adoptat de Senat în ºedinþa din 14 octombrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã; pentru avize Ñ Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 8 noiembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 109/2002 privind completarea alin. (1) al art. XIII din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 32/2001 pentru reglementarea unor probleme financiare, adoptat de Senat în ºedinþa din 14 octombrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize Ñ Comisia pentru învãþãmânt, ºtiinþã, tineret si sport, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului Ñ 8 noiembrie 2002. În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

3. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 118/2002 privind punerea în valoare a plantaþiilor vitipomicole abandonate, adoptat de Senat în ºedinþa din 14 octombrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice; pentru avize Ñ Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 8 noiembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

4. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 130/2002 pentru modificarea alin. (6) ºi (7) ale art. 5 din Ordonanþa Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritãþile administraþiei publice ºi instituþiile publice, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic; pentru avize Ñ Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului Ñ 8 noiembrie 2002 **.**

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

5. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 133/2002 pentru modificarea numãrului maxim de posturi pe anul 2002 la Ministerul Justiþiei, Ministerul de Interne ºi Ministerul Public, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului Ñ 8 noiembrie 2002. În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

6. Proiectul de Lege privind organizarea ºi funcþionarea Agenþiei Naþionale de Presã ROMPRES _,_ primit de la preºedintele României cu cerere de reexaminare.

Cu acest proiect de lege a fost sesizatã în vederea reexaminãrii în fond Ñ Comisia pentru culturã, arte, mijloace de informare în masã.

Termenul de depunere a raportului Ñ 22 noiembrie 2002.

7. Proiectul de Lege privind organizarea pieþei tutunului brut în România, adoptat de Senat în ºedinþa din 14 octombrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice; pentru avize Ñ Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia de industrie ºi servicii ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului Ñ 8 noiembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

8. Proiectul de Lege pentru modificarea anexei la Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publicã ºi regimul juridic al acesteia, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi; pentru avize Ð Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic, Comisia de industrie ºi servicii.

Termenul de depunere a raportului Ñ 19 noiembrie 2002.

9. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 117/2002 privind alocarea unei sume din bugetul Ministerului Muncii ºi Solidaritãþii Sociale pentru finanþarea activitãþilor ocazionate de sãrbãtorirea în România a Zilei Internaþionale a Vârstnicilor în anul 2002, adoptat de Senat în ºedinþa din 17 octombrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize Ð Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului Ñ 8 noiembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

10. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 137/2002 pentru modificarea articolului 12 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 172/2001 privind unele mãsuri pentru relansarea economicã a Societãþii Comerciale ”Combinatul Siderurgic ReºiþaÒ Ñ S.A., primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare; pentru avize Ð Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului Ñ 8 noiembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

11. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 138/2002 pentru completarea art. 45 din Ordonanþa Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele ºi taxele locale, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond, urmând a elabora un raport comun Ð Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic; pentru aviz Ð Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului Ñ 8 noiembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

12. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 139/2002 privind desfiinþarea Societãþii Naþionale ”Cai de rasãÒ Ñ S.A. ºi preluarea patrimoniului acesteia de cãtre Regia Naþionalã a Pãdurilor, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice; pentru avize Ð Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului Ñ 8 noiembrie 2002 **.** În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

13. Proiectul de Lege privind acordarea unor drepturi bãneºti personalului militar român care se încadreazã în Comandamentul Brigãzii Multinaþionale de Pace din Europa de Sud-Est (SEEBRIG) pe perioada dislocãrii acestuia pe teritoriul României, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã; pentru avize Ð Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului Ñ 5 decembrie 2002.

14. Propunerea legislativã privind exercitarea controlului parlamentar asupra activitãþii Serviciului Român de Informaþii ºi a Serviciului de Informaþii Externe, iniþiatã de domnul deputat Victor Babiuc.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã; pentru avize Ñ Comisia comunã permanentã a Camerei Deputaþilor ºi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitãþii Serviciului Român de Informaþii, Comisia specialã a Camerei Deputaþilor ºi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitãþii Serviciului de Informaþii Externe ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului Ñ 20 decembrie 2002. 15. Propunerea legislativã privind efectuarea inspecþiei tehnico-periodice a remorcilor pavilion apicol, iniþiatã de un numãr de 4 deputaþi.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia de industrii ºi servicii; pentru avize Ð Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului: 20 decembrie 2002.

16. Propunerea legislativã privind reglementarea relaþiilor de familie Ð Codul familiei, iniþiatã de doamna deputat Paula Ivãnescu.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi; pentru avize Ð Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic ºi Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale.

Termenul de depunere a raportului Ñ 20 decembrie 2002.

17. Proiectul de Lege privind modificarea Legii nr. 74/1995, republicatã, privind exercitarea profesiunii de medic, organizarea ºi funcþionarea Colegiului Medicilor din România, respins de Senat.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate în vederea reexaminãrii urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru sãnãtate ºi familie; pentru aviz Ð Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului Ñ 20 decembrie 2002. 18. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României ºi Guvernul Regatului Suediei privind promovarea ºi protejarea reciprocã a investiþiilor, semnat la Stockholm la 29 mai 2002, adoptat de Senat în ºedinþa din 17 octombrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru politicã economicã, reformã ºi privatizare; pentru avize Ð Comisia pentru politicã externã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului Ñ 19 noiembrie 2002. 19. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 61/2002 privind colectarea creanþelor bugetare, adoptat de Senat în ºedinþa din 17 octombrie 2002. Cu acest proiect de lege au fost sesizate, urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize Ð Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului Ñ 5 decembrie 2002.

20. Proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea art. 9 din Legea nr. 74/1995 privind exercitarea profesiunii de medic, înfiinþarea, organizarea ºi funcþionarea Colegiului Medicilor din România, adoptat de Senat în ºedinþa din 17 octombrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru sãnãtate ºi familie; pentru avize Ð Comisia pentru muncã ºi protecþie socialã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului Ñ 20 decembrie 2002.

21. Propunerea legislativã privind Ordinul ”Meritul CulturalÒ ºi Medalia ”Meritul CulturalÒ, iniþiatã de Comisia specialã pentru elaborarea propunerilor legislative privind sistemul naþional de decoraþii al României.

Conform prevederilor art. 93 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, amendamentele se vor depune la aceastã comisie în termen de 5 zile, dupã care comisia urmeazã sã întocmeascã în urmãtoarele 5 zile un raport asupra amendamentelor.

22. Propunerea legislativã privind Ordinul ”Meritul SportivÒ ºi Medalia ”Meritul SportivÒ, iniþiatã de Comisia specialã pentru elaborarea propunerilor legislative privind sistemul naþional de decoraþii al României.

Conform prevederilor art. 93 alin. 2 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, amendamentele se vor depune la aceastã comisie în termen de 5 zile, dupã care comisia urmeazã sã întocmeascã în urmãtoarele 5 zile un raport asupra amendamentelor.

23. Proiectul de Lege pentru modificarea ºi completarea Legii nr. 111/1996 privind desfãºurarea în siguranþã a activitãþilor nucleare, adoptat de Senat în ºedinþa din 17 octombrie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru industrii ºi servicii; pentru avize Ð Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci, Comisia pentru sãnãtate ºi familie ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului Ñ 8 noiembrie 2002. În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

24. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 140/2002 privind transmiterea fãrã platã a unor imobile din domeniul privat al statului ºi administrarea Autoritãþii pentru Valorificarea Activelor Bancare în proprietatea Agenþiei Naþionale pentru Locuinþe, respectiv în domeniul public al statului ºi în administrarea Ministerului de Interne, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci; pentru avize Ñ Comisia pentru industrii ºi servicii, Comisia pentru apãrare, ordine publicã ºi siguranþã naþionalã ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului Ñ 8 noiembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

25. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 141/2002 privind reglementarea depozitãrii seminþelor de consum, regimul certificatelor de depozit pentru acestea ºi constituirea Fondului de garantare pentru certificatele de depozit, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice; pentru avize Ð Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului Ñ 8 noiembrie 2002.

În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

26. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 143/2002 pentru modificarea ºi completarea unor dispoziþii din Codul penal ºi unele legi speciale, în vederea ocrotirii minorilor împotriva abuzurilor sexuale, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi; pentru aviz Ñ Comisia pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale.

Termenul de depunere a raportului Ñ 8 noiembrie 2002. În conformitate cu prevederile art. 107 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, acest proiect de lege urmeazã a fi dezbãtut în procedurã de urgenþã.

27. Propunerea legislativã privind înfiinþarea comunei Valea Drãganului, judeþul Cluj, iniþiatã de domnul deputat Damian Brudaºca.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic; pentru avize Ð Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi. Termenul de depunere a raportului Ñ 20 decembrie 2002. 28. Propunerea legislativã privind declararea ca oraº a comunei Gilãu, judeþul Cluj, iniþiatã de domnul deputat Damian Brudaºca.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic; pentru avize Ð Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului Ñ 20 decembrie 2002.

29. Propunerea legislativã privind modificarea alin. (1) ºi (2) ale art. 1 din Ordonanþa de urgenþã a Guvernului nr. 29/2000 privind sprijinul acordat producãtorilor de lapte, iniþiatã de un numãr de 3 deputaþi P.R.M.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ñ Comisia pentru agriculturã, silviculturã, industrie alimentarã ºi servicii specifice; pentru avize Ð Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului Ñ 17 decembrie 2002.

30. Propunerea legislativã privind reînfiinþarea comunei Sâmbãta de Sus, judeþul Braºov, iniþiatã de domnul deputat Roºculeþ Gheorghe.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic; pentru avize Ð Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului Ñ 20 decembrie 2002.

31. Propunerea legislativã privind reînfiinþarea comunei Rãdeºti, judeþul Galaþi, iniþiatã de un numãr de doi parlamentari.

Cu aceastã propunere legislativã au fost sesizate urmãtoarele comisii: în fond Ð Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic; pentru avize Ð Comisia pentru buget, finanþe ºi bãnci ºi Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi.

Termenul de depunere a raportului Ñ 20 decembrie 2002.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Deci, dupã regulamentul nostru, vã rog sã-l urmãriþi, distinse coleg, acolo unde comisia de mediere propune textele Camerei Deputaþilor, pe care noi înºine le-am votat, nu se fac dezbateri.

## **Domnul Gheorghe Barbu**

**:**

## Corect!

Vã mulþumesc foarte mult.

La punctul 2 existã un text comun referitor la art. 2 alin. 1 ºi alin. 4.

Dacã aveþi obiecþiuni la textul comun? Nu. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

La punctul 2, textul comun. Fac precizarea cã s-a referit la alin. 1 din art. 2. Pentru alin. 4 de la acelaºi articol urmãriþi pagina 3 din raport. Comisia propune textul Senatului.

Poftiþi, domnule deputat. Aveþi obiecþiuni, înþeleg.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor domnilor colegi,

Înainte de a spune obiecþiunea pe care o am, vã rog sã-mi permiteþi ca mãcar sã vã aduc la cunoºtinþã urmãtoarele lucruri: în comisia de mediere, ca din întâmplare, nici de la Senat, nici de la Camera Deputaþilor, n-a fãcut parte nici un reprezentant al Partidului Democrat.

Întrebãm: Oare, de ce? ªi, destul de curiosÉ

Stimate coleg, îmi daþi voie sã vã rãspund la aceastã întrebare?

Da.

Existã un algoritm convenit între partidele politice, între grupurile parlamentare, care se calculeazã începând de la prima comisie de mediere ºi pânã la sfârºit. La acest

punct, Partidul Democrat nu a avut reprezentarea rezultatã din acest algoritm.

Eu credeam cã de patru sesiuni, de cât dureazã actuala legislaturã, ºtiþi treaba asta ºi nu mai faceþi sugestii tendenþioase.

Domnule preºedinte, nu fac sugestii tendenþioase ºi bineînþeles, nu amÉ

Deci vreau sã vã spun cã, totdeauna, în Biroul permanent existã înþelegere între reprezentanþii grupurilor parlamentare ºi, atunci când un grup care nu are la acel proiect rândul venit din algoritm, se fac schimburi, ceea ce nu s-a întâmplat, deci nu s-a înregistrat o asemenea cerere din partea dumneavoastrã.

Deci rugãmintea este sã vã referiþi la obiecþia pe care o aveþi.

Obiecþia pe care o am este susþinerea punctului de vedere al Camerei Deputaþilor, care spune cã persoanele care deþin mai multe locuri de muncã, în domenii diferite de activitate, pot face parte în acelaºi timp din mai multe organizaþii sindicale. În timp ce varianta Senatului, cea care a fost adoptatã de comisie, spune: ”O persoanã poate face parte, în acelaºi timp, numai dintr-o singurã organizaþie sindicalã.Ò

## Stimaþi colegi,

Aº vrea sã reþineþi cã, conform reglementãrilor, o persoanã poate avea mai multe locuri de muncã, în locuri diferite ºi în profesii diferite, chiar dacã este cu timp parþial. Dacã el doreºte sã fie în organizaþii sindicale mai multe, care sã-i apere drepturile de salariat, nu înþeleg de ce noi ar trebui sã interzicem o astfel de chestiune.

Drept urmare, vã propun sã susþinem, chiar dacã comisia a spus în alt mod, punctul de vedere al Camerei Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

Doamna deputat Smaranda Dobrescu, preºedinta Comisiei pentru muncã ºi protecþie socialã. Aveþi cuvântul!

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Este adevãrat, într-o versiune iniþialã, Camera Deputaþilor a acordat aceastã libertate, ca un membru de sindicat sã poatã face parte din mai multe organizaþii.

Colegii senatori însã, din comisia de mediere, au venit cu niºte argumente care îºi aveau rãdãcinile într-o situaþie realã, aceea cã acum câþiva ani numãrul sindicaliºtilor declaraþi, membrilor de sindicat declaraþi ºi totalizat faþã de toate declaraþiile confederaþiilor sindicale depãºea cu mult numãrul salariaþilor.

Deci, pentru ca acest lucru sã nu incite, sã nu invite la o anumitã lipsã de sinceritate în declararea numãrului de membri, lucru care ar dezavantaja clar toate confederaþiile sindicale, colegii din Senat au hotãrât cã este mai bine ca un salariat, adicã o persoanã care are un contract de muncã ºi o relaþie de muncã, prin opþiunea lui, sã poatã sã adere la o singurã organizaþie sindicalã. În cadrul comisiei de mediere acest argument a prevalat argumentelor aduse de cãtre Camera Deputaþilor. Dupã cum vedeþi, ºi numãrul voturilor demonstreazã faptul cã majoritatea membrilor comisiei au aderat la aceastã idee. În consecinþã, vã rog sã adoptãm varianta propusã de Senat.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã mulþumesc. Stimaþi colegi,

Aþi auzit ºi argumentele colegilor noºtri de la Partidul Democrat, care pledeazã pentru varianta Camerei Deputaþilor, ºi contraargumentele doamnei Smaranda Dobrescu, care explicã raþiunea votului din comisia de mediere.

Potrivit regulamentului, eu supun întâi votului textul propus de cãtre comisia de mediere.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. 55 voturi pentru. Voturi împotrivã? 10 voturi împotrivã.

Abþineri? O abþinere.

Cu 55 de voturi pentru, 210 voturi împotrivã ºi o abþinere, s-a votat varianta Senatului.

La punctul 3, textul Camerei Deputaþilor. Nu se supune dezbaterii.

La punctul 4, textul Senatului.

Dacã aveþi obiecþiuni?

Cine este pentru? Vã mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

La punctul 5, varianta Camerei Deputaþilor, nu se dezbate, nu se supune votului.

Punctul 6, varianta Senatului.

Dacã aveþi obiecþiuni?

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 7, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 8, tot textul Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 9, varianta Senatului. Dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 10. Varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 11, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? O abþinere. Cu majoritatea voturilor pentru, s-a adoptat. Punctul 12, varianta Senatului. Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Punctul 13, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate. Punctul 14, varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

obiecþiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vã mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Punctul 13, varianta Camerei Deputaþilor. O gãsiþi în raport la pagina 8 ºi 9. Nu se supune dezbaterii ºi nici votului.

Am parcurs punctele raportului de mediere, vom supune votului final acest raport în ºedinþa de mâine.

Raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru folosirea limbii române în locuri, relaþii ºi instituþii publice.

Poftiþi, domnule Boc!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

În temeiul art. 127 coroborat cu art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, v-aº ruga sã-mi permiteþi, domnule preºedinte, înainte de a intra în dezbaterea textelor de mediere sã fac câteva precizãri cu privire la aceste texte aflate în mediere ºi cu privire la proiectul de lege în ansamblu.

În primul rând, trebuie sã menþionez faptul cã acest proiect de lege este un exemplu tipic cum sã nu redactezi o propunere legislativã, cum sã nu faci o lege, în sensul cã în expunerea de motive nu existã nici un fel de argumentaþie, nu existã nici un fel de analizã cu privire la implicaþiile pe care o asemenea lege le va avea în viaþa practicã.

Este regretabil faptul cã interpretãrile legii s-au fãcut de cãtre iniþiator la televizor, în loc sã facã ºi sã conþinã în interiorul proiectului, în expunerea de motive, precizãrile cu privire la ceea ce înseamnã caracter publicitar, la ceea ce înseamnã text de interes public, la ceea ce înseamnã potrivit legii denumire, mesaj, informaþii cu caracter direct sau indirect publicitar. A trebuit sã asistãm la televizor la interpretãri ale legii, aceste lucruri nu se fac prin interpretãri în direct, ci se fac aºa cum spune legea în conþinutul textului, pentru a nu da prilej de interpretãri abuzive.

Vã daþi seama, dacã aceastã lege va intra în vigoare, când acum nu ºtim exact ce se doreºte prin lege, ce vor înþelege aceia care vor trebui sã aplice aceastã poliþie a limbii instituitã prin proiectul de lege.

Pe de altã parte, noi considerãm cã limba românã nu are nevoie sã fie apãratã printr-un proiect de lege. Limba românã s-a apãrat ºi se apãrã singurã prin mecanismele interioare pe care le are la dispoziþie. Noi însã avem datoria sã apãrãm limba românã de domnul Pruteanu. Aceasta este datoria noastrã în acest moment. Sã apãrãm limba românã faþã de intervenþia domnului Pruteanu, printr-un proiect care, repet, este nociv la adresa limbii române.

ªi, nu în ultimul rând, avem astãzi ºansa sã blocãm aceastã lege astãzi ºi mâine, la votul final, pentru a nu ajunge în situaþii de genul celor petrecute în Parlamentul României când Legea dreptului la replicã, trecutã datoritã neglijenþei noastre, a ajuns acum într-o fazã moartã, practic, inoperantã. Sã nu mai ajungem acolo. Sau sã ne amintim de Legea cu privire la sancþiunile penale...

Stimate coleg, nu vreau sã vã cenzurez intervenþiile, nici sã comentez opiniile dumneavoastrã, dar, dacã tot m-aþi trimis la art. 127 ºi 128 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, vã rog sã observaþi cã, dupã aceste articole, ceea ce discutãm noi acum sunt textele propuse de cãtre comisie. Nu facem dezbateri generale.

Domnule preºedinte, vreau sã vã menþionez, nu am fãcut referire la art. 127, ci am invocat art. 126, care spune: ”Raportul comisiei de mediere va fi înscris pe ordinea de zi a Camerei, urmãrindu-se procedura prevãzutã la art. 80 Ð 103.Ò Da?

Dacã ne ducem la art. 95, care este între art. 80 ºi 103...

Eu cred cã veþi fi mult mai elocvent dacã în locul lecturii unor texte v-aþi fi referit la obiect, la textele raportului de mediere.

Domnule preºedinteÉ

Daþi-mi voie sã-mi exercit atribuþiile de preºedinte ºi sã vã aduc la obiectul discuþiilor.

## Domnule preºedinte,

Dacã dumneavoastrã nu m-aþi fi întrerupt, eu nu aº fi invocat textele de regulament, le-am invocat la început.

Art. 95 spune: ”Pentru dezbaterea generalã fiecare grup parlamentar are posibilitatea sã intervinã...Ò

Deci daþi-mi voie, domnule preºedinte, în virtutea regulamentului, sã intervin ºi sã expun punctul de vedere al grupului parlamentar cu privire la acest proiect, inclusiv mediere. Nu putem desprinde acum câteva texte de ansamblul legii. Nu pot sã vorbesc izolat. O lege este un ansamblu ºi, în consecinþã, trebuie sã o privim ca atare.

Deci, doamnelor ºi domnilor, astãzi avem raportul de mediere în faþã, mâine vom avea votul final la acest proiect de lege ºi existã douã ºanse. La raportul de mediere va trebui sã optãm pentru una dintre soluþiile propuse, Senat Ð Camera Deputaþilor sau soluþia comunã propusã de comisia de mediere.

Prima propunere ar fi sã adoptãm în formã diferitã de cea propusã de comisia de mediere texte pentru a ajunge cu câteva din textele respective în plenul celor douã Camere ºi pentru a avea o analizã mai profundã asupra implicaþiilor acestei legi. Iar, evident, dacã acest lucru nu se va întâmpla, mâine, la votul final, aceste texte ºi acest raport de mediere, în ansamblu, sã fie respins. Repet, avem cred cã datoria sã apãrãm limba românã de proiectul de lege iniþiat de domnul Pruteanu. Vã mulþumesc.

## Vã mulþumesc, domnule coleg.

La punctul 1 din raportul de mediere, cel cu privire la titlul legii, comisia ºi-a însuºit textul Camerei Deputaþilor, deci, dupã regulamentul nostru fiind vorba de propriul nostru text, nu se mai supune dezbaterii sau votului.

La punctul 2, cel cu privire la art. 1, comisia ne propune un text comun.

Dacã aveþi obiecþii?

Poftiþi, domnule deputat!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Aºa cum este cunoscut, Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi a Camerei Deputaþilor nu a avizat acest proiect de lege, datoritã, aºa cum s-a spus aici ºi cum s-a discutat ºi în mass-media, imperfecþiunilor care sunt cuprinse în textul proiectului propus spre adoptare, ca ºi efectelor negative care s-ar produce în urma adoptãrii unui asemenea proiect.

Vreau sã mã refer concret aici la textul comun propus de cele douã Camere. Art. 1, dupã cum vedeþi, defineºte textul scris sau vorbit, care trebuie sã fie corect din punct de vedere al proprietãþii termenilor, sub aspect gramatical ºi sub aspectul punctuaþiei ºi ortografiei, conform normelor academice în vigoare.

Vã rog sã reþineþi, ”conform normelor academice în vigoareÒ.

La art. 7 alin. 1 se prevede, tot printr-un text comun, cã, potrivit prevederilor prezentei legi, constituie contravenþii ºi se sancþioneazã urmãtoarele fapte: ”a) Nerespectarea dispoziþiilor prevãzute la art. 1 alin. 1 cu amendã de la 1 milion la 10 milioane de lei.Ò

Vã rog sã coroboraþi cele douã articole ºi cele douã texte de lege ºi sã observaþi dacã în discursurile noastre în aceastã Camerã sunt aplicabile sau nu prevederile prezentei legi.

Dupã opinia mea, ele sunt aplicabile ºi în aceastã situaþie. Cred cã ar trebui cineva sã stea cu chitanþierul la uºã ºi sunt absolut sigur cã primii care vom contribui la bugetul de stat vom fi noi ºi nu din acest motiv vã solicit sã respingem acest text, ci din motivul cã legea, în integralitatea ei, aºa cum a reieºit ºi din dezbaterile publice, nu este o lege, practic. Aici, acest text putea sã fie, sã þinã locul unor discursuri literare, unor dezbateri publice sau unor critici literare, dar în nici un caz sã se constituie într-un text de lege.

Ca urmare, soluþia pe care o avem la îndemânã sau o mai avem la îndemânã este aceasta: respingerea textelor, unui text sau mai multor texte comune, urmând ca la votul final al celor douã Camere sã respingem în integralitate acest proiect de lege. Rugãmintea, propunerea mea este aceasta, vã rog sã fie adoptatã. Vã mulþumesc.

Domnul deputat M‡rton ºi mi se pare cã s-a înscris ºi domnul Boc la acest... Asta nu înseamnã cã vã dau cuvântul din oficiu, dar am avut impresia cã aþi... Bine. Domnul deputat M‡rton.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Eu nu susþin cã acele expuse sã nu fie adevãrate. Dar art. 1 are un text aprobat de Senat, un text aprobat de Camera Deputaþilor ºi un text comun.

Textul venit de la Senat a avut o oarecare formulare. Noi, în comisia Camerei Deputaþilor, am încercat sã-l reformulãm pentru a fi mai clar.

Cu aceeaºi aplecare ne-am orientat ºi în comisia de mediere. Ceea ce s-a invocat aici este o prevedere care se aflã la un capitol urmãtor. Deci în primul rând este o obligativitate de a vorbi corect. E adevãrat cã aceastã obligativitate trebuie sã fie coroboratã cu art. 2, prin care se dã o interpretare a sintagmei cu ”caracter de interes publicÒ.

Pe de altã parte, evident, este sancþiunea pe care o putem accepta sau n-o putem accepta. Noi suntem aici la o mediere. Adevãrul este cã acest art. 1, într-o formã sau alta, a fost aprobat de una din Camere. Cã ea s-a aprobat aºa cum s-a aprobat poate este vina noastrã, a tuturora. Medierea n-a avut o altã posibilitate decât sã încerce o formulare mai clarã, sã zic aºa, mai corectã din punct de vedere gramatical ºi mi se pare cã nici asta nu am reuºit sã o facem.

Evident, dumneavoastrã aveþi posibilitatea de a alege între a vota pentru textul propus de comisia de mediere sau a respinge, situaþie în care vom ajunge la o mediere în plenul celor douã Camere.

Domnul deputat Boc.

## Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº supune plenului spre reflecþie ºi vot în acelaºi timp varianta Camerei Deputaþilor, menþinându-mi încã o datã afirmaþia potrivit cãreia proiectul de lege, în ansamblu, el va trebui sã fie respins, dar în acest moment, din punct de vedere procedural, nu putem face, ceea ce noi putem realiza în acest moment este sã adoptãm o formã diferitã de cea propusã de comisia de mediere, pentru a permite ºi domnului Pruteanu sã aibã mai multã reflecþie asupra proiectului de lege pe care l-a iniþiat ºi, eventual, sã realizeze o expunere de motive pe mãsurã, în vederea analizãrii implicaþiilor pe care legea Domniei sale le are în viaþa practicã, pentru cã, repet, în expunerea de motive sunt 7 fraze seci ºi golite de conþinut, fãrã a face nici un fel de referire la implicaþiile practice.

Din acest punct de vedere cred cã textul Camerei Deputaþilor, sub aspectul acurateþii, ar trebui sã fie votat de cãtre noi.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Potrivit regulamentului, trebuie sã

Abþineri? O abþinere.

Cu 70 voturi pentru, 18 împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat textul comun la punctul 2 din raportul comisiei de mediere.

La punctul 3, tot text comun.

Dacã aveþi obiecþiuni?

Cine este pentru textul comun propus de comisia de mediere la punctul 3? Vã rog sã fiþi atenþi ºi sã urmãriþi lucrãrile, exprimându-vã votul. 70 de voturi pentru.

Voturi împotrivã? 20 voturi împotrivã.

Abþineri? O abþinere.

Cu 70 de voturi pentru, 20 voturi împotrivã ºi o abþinere, s-a adoptat textul comun pentru punctul 3 din raportul de mediere.

La punctul 4, tot text comun.

Dacã aveþi obiecþiuni?

Cine este pentru? 70 de voturi pentru. Voturi împotrivã? 20 de voturi împotrivã. Abþineri? Nu sunt abþineri.

Cu 70 de voturi pentru, 20 împotrivã ºi nici o abþinere, s-a adoptat textul comun la art. 3, punctul 4 din raportul de mediere.

Punctul 5, tot text comun.

Domnul Boc are o obiecþie. Poftiþi!

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Cred cã mai avem ocazia sã mai oferim un exemplu plenului Camerei Deputaþilor, poate vom reuºi sã schimbãm punctul de vedere existent pânã acum, în sensul cã avem un precedent fãrã precedent, ca sã fiu mai plastic, când într-o lege supusã aprobãrii dumneavoastrã instituim o obligaþie sã se respecte o prevedere dintr-o altã lege. Este absolut un nonsens. Este o bizarerie juridicã fãrã precedent, când noi facem o lege prin care obligãm cetãþenii sã respecte prevederile unei alte legi, aºa cum am face o lege sã obligãm cetãþenii sã respecte prevederile legii circulaþiei sã nu treacã pe roºu.

Cu alte cuvinte, sã facem legi suplimentare în acest sens. Exemplul care este? Se spune aici la art. 4: ”Denumirile, explicaþiile, instrucþiunile ºi oricare alte informaþii în limbi strãine, relevante pentru consumatorul român, referitoare la produsele comerciale, vor fi traduse în limba românã, potrivit legislaþiei în vigoare.Ò

Domnule Pruteanu,

## Domnilor colegi,

Avem legi în vigoare care spun acest lucru de 10 ani de zile, Ordonanþa Guvernului nr. 21/1991 prevede de atunci aceastã obligaþie pentru toþi comercianþii, sã traducã în limba românã informaþiile referitoare la produsele comerciale ºi aºa mai departe.

Aveam nevoie sã vinã domnul Pruteanu 10 ani mai târziu ºi sã spunã: Domnilor, aveþi grijã, este o lege pe care trebuie sã o respectaþi. Este o bizarerie fãrã precedent, ceea ce demonstreazã încã o datã inconsistenþa acestui proiect de act normativ ºi îmi menþin încã o datã afirmaþia cã limba românã se protejeazã singurã ºi cã în acest moment avem datoria sã protejãm limba românã faþã de domnul Pruteanu.

De aceea, propunerea noastrã este sã votaþi ºi sã votãm împreunã pentru textul Camerei Deputaþilor ºi a încerca cu aceastã ocazie, în procedura de mediere în comun a celor douã Camere, sã eliminãm definitiv acest text de lege.

Altfel nu vom putea elimina. Vom intra în analele istoriei, vom fi daþi ca exemple în manualele universitare despre modul cum nu trebuie sã facem legi. Dacã dorim sã intrãm ºi în istoria sau în arhivele universitare cu un proiect de lege prin care noi am instituit o obligaþie sã respectãm o altã obligaþie dintr-o altã lege, atunci înseamnã cã noi ne descalificãm ca ºi profesioniºti, ca ºi oameni care facem legile.

Domnul deputat Tudor.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Mai curând ar fi vorba de o micã intenþie de procedurã în ce mã priveºte, deoarece constat cã dupã ce au fãcut eforturi sã întocmeascã proiectul acestei legi ºi timp de 4-5 ani l-a chinuit pe unde l-a chinuit, ºi în vechea legislaturã ºi în noua legislaturã, domnul Pruteanu, care ar fi trebuit sã fie aici, eventual sã rãspundã la anumite nelãmuriri care ne apãreau pe parcursul discuþiilor, tocmai Domnia sa nu este aici. Astfel încât ne trezim noi sã protejãm, ºtiu eu, prin discuþii, n-aº zice interesul, cã nu este elegant, ceea ce ar fi trebuit sã susþinã dânsul.

Ni s-a replicat aºa, mai în glumã, mai în serios, cã noi suntem domnul Pruteanu. Eu am zis cã este o glumã. Bineînþeles cã da. Aº fi propus, domnule preºedinte, sã facem demersurile cuvenite pentru ca sã vinã aici domnul Pruteanu, sã-ºi susþinã punctele de vedere, pentru cã este cel mai în mãsurã sã o facã, chiar dacã nu are drept de vot, pentru cã este totuºi ºedinþa în plen a Camerei Deputaþilor. În plen!? E un fel de a zice, cã vãd cã plenul este foarte redus. Mai ales cã este nevoie de anumite lãmuriri.

Dacã gãsiþi de cuviinþã, puneþi cumva la vot sã amânãm puþin pânã vine Domnia sa. Dacã nu, continuãm aºa. Dar oricum eu îmi fac punctul de vedere cunoscut. Nu mi se pare normal ca cel care a iniþiat un proiect de lege sã nu fie prezent, chiar ºi pentru detalii, dacã nu pentru alte lucruri mai de substanþã.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi, existã o practicã parlamentarã în materie de dezbatere a rapoartelor de mediere. De regulã, iniþiatorii nu sunt prezenþi.

Pentru a nu exista însã nici o suspiciune cã noi vrem sã forþãm adoptarea acestui raport ºi pentru cã s-ar putea ca însuºi iniþiatorul sã doreascã sã ne ofere niºte explicaþii, pentru cã regulile parlamentare le stabileºte totuºi plenul, în suveranitatea sa, vã consult dacã amânãm dezbaterea acestui raport pânã mâine, când îl vom anunþa pe iniþiator sã fie prezent.

Cine este pentru aceastã soluþie? Mulþumesc.

Dacã sunt voturi împotrivã? 3 voturi împotrivã. Abþineri?

Mulþumesc foarte mult.

Cer scuze presei cã nu mai are posibilitatea sã urmãreascã un proiect interesant pentru Domniile lor, dar îi invit mâine sã se prezinte din nou.

Urmãtorul proiect: raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 71/2002 pentru încheierea de cãtre Regia Naþionalã a Pãdurilor a contractelor de vânzarecumpãrare pe termen lung privind masa lemnoasã.

La punctul 1 din raportul de mediere, la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã nr. 71/2002, punctele 1 ºi 2, variantele Camerei Deputaþilor. Nu se dezbat, nu se

te.

Punctul 4, varianta Senatului.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Punctul 5, varianta Senatului.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Punctul 6, text comun.

Dacã aveþi obiecþiuni?

Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Punctul 7, tot varianta Senatului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Punctul 8. Textul propus de comisie este un text comun.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Cine este pentru? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Am parcurs punctele raportului de mediere. Urmeazã sã-l

## **Domnul Dan Banciu** _Ñ consilier în Ministerul Lucrãrilor Publice, Trasporturilor ºi Locuinþei_ **:**

Încã prin Legea nr. 85 din 1997, România a aderat la Codul internaþional de management pentru exploatarea în siguranþã a navelor ºi prevenirea poluãrii, prescurtat Codul ISM. Scopul ei era asigurarea unui standard internaþional privind managementul siguranþei exploatãrii ºi prevenirea poluãrii mediului marin.

În anul 2000, la Sesiunea Comitetului securitãþii maritime de la Londra, acest cod a fost amendat. Codul fusese aplicat deja pentru mare parte din categoriile de nave încã din 1998, iar din amendamentele admise, s-a schimbat aplicarea acestui cod la toate tipurile de nave, s-au introdus sarcini noi în privinþa securitãþii maritime ºi în privinþa prevenirii poluãrii. Aceste prevederi au devenit obligatorii de la 1 iulie 2002.

Ca urmare, am fost obligaþi sã avem în vedere atribuþiile instituþiilor în domeniul siguranþei maritime, sã elaborãm acest proiect de lege, precum ºi sã prevedem noile norme metodologice care vor trebui aplicate în respectarea modificãrilor aduse la Codul ISM.

## Mulþumesc.

Rog colegii liberali ºi democraþi sã nu facã strategia electoralã acum, aici, în salã ºi sã urmãreascã lucrãrile Parlamentului.

Raportul comisiei de fond.

## Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

Comisia a luat în analizã acest proiect de Lege privind acceptarea de cãtre România a amendamentelor la Codul internaþional de management pentru exploatarea în siguranþã a navelor ºi pentru prevenirea poluãrii.

Dupã cum a sesizat ºi iniþiatorul în cuvântul sãu, acest cod ISM a fost preluat obligatoriu de cãtre România în iulie anul acesta ºi sigur cã amendamentele aduse între timp la acest cod al ISM trebuie preluate ºi adoptate ºi de cãtre România, ca semnatari ai acceptãrii acestui cod, fãrã de care activitatea navalã, activitatea maritimã nu se poate desfãºura în bune condiþiuni.

Rugãm Camera Deputaþilor sã dezbatã ºi sã aprobe raportul comisiei în forma prezentatã.

Dacã cineva dintre dumneavoastrã doreºte sã participe la dezbateri generale? Nu.

Mulþumesc.

Stimaþi colegi, trecem la dezbaterea pe texte. Vã rog sã urmãriþi în paralel raportul comisiei cu textul proiectului de lege.

La titlu, dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate, în formularea Senatului. La punctul 2, cel cu privire la art. I, vã rog sã urmãriþi amendamentul 2.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

S-a adoptat amendamentul 2. Se modificã art. I în mod corespunzãtor.

Art. II din proiectul de lege. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Votat în unanimitate.

Art. II fãrã obiecþiuni a fost doar preambulul.

La punctul 1 din art. II vã rog sã urmãriþi amendamentul 4, cel cu privire la art. 2, alin. 1.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Admis amendamentul 4. Se modificã în mod corespunzãtor punctul 1 referitor la art. 2 alin. 1.

Punctul 1, art. 2 alin. 2. Nu sunt obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu.

Votat în formularea Senatului.

La punctul 2, cu privire la art. 3, vã rog sã urmãriþi amendamentul 5.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi obiecþiuni.

Se admite amendamentul 5. Se modificã punctul 2 cu privire la art. 3.

La punctul 3 de la art. II, cel cu privire la art. 4 alin. 1, vã rog sã urmãriþi amendamentul 6.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 6? Nu aveþi. Adoptat amendamentul 6. Se modificã punctul 3 cu privire la art. 4.

La punctul 4 de la art. II, vã rog sã urmãriþi amendamentul 7.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Admis amendamentul, se modificã punctul 4 cu privire la art. 5.

Vã rog sã urmãriþi în continuare amendamentul 8 prin care comisia ne propune abrogarea punctului 5 din art. II, respectiv propunerea de abrogare a art. 6.

Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 8? Nu aveþi obiecþiuni.

Admis amendamentul. Se abrogã art. 6.

Art. III. Vã rog sã urmãriþi amendamentul 9. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

## Mulþumesc.

Din partea comisiei? Poftiþi, domnule preºedinte!

## Mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Proiectul de Lege are ca obiect ratificarea Acordului privind înfiinþarea Organizaþiei Internaþionale pentru Dezvoltarea Sectorului Piscicol în Europa Centralã ºi de Est Ñ EUROFISH.

În baza memorandumului aprobat de preºedintele României la 6 septembrie 2001, România a semnat acest acord la 12 octombrie 2001, devenind membru al organizaþiei EUROFISH. Ca stat membru al acestei organizaþii, România va beneficia de programele de ajutorare a statelor din centrul ºi estul Europei, în special pentru implementarea acquis-ului comunitar ºi îndeplinirea angajamentelor asumate prin documentul de poziþie privind aderarea la Uniunea Europeanã, capitolul 8 Ñ ”PescãrieÒ.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului privind înfiinþarea Organizaþiei Internaþionale pentru Dezvoltarea Sectorului Piscicol al Europei Centrale ºi de Est Ñ EUROFISH, adoptat la Copenhaga la 23 mai 2000, face parte din categoria legilor ordinare potrivit prevederilor art. 72 din Constituþie.

Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate în ºedinþa din 16.X.2002, proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ºedinþa din 3 octombrie 2002.

În urma dezbaterii, comisia propune adoptarea proiectului de lege în forma prezentatã de Senat. Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem atunci la dezbaterea proiectului de lege pe textele acestuia. Raportul comisiei ne propune formularea pe care a trimis-o Guvernul ºi a aprobat-o deja Senatul.

La titlul proiectului de lege, dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Votat în unanimitate.

Art. 1. Dispoziþia de ratificare a acordului. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art. 2 ºi ultimul, nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Parcurgând textele proiectului de lege urmeazã sã-l supunem mâine votului dumneavoastrã final.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 125/2002 pentru ratificarea Protocolului adiþional la scrisoarea de înþelegere privind controlul drogurilor ºi aplicarea legii, semnatã la 3 iulie 2001 între Guvernul României ºi Guvernul Statelor Unite ale Americii, semnat la Bucureºti la 24 septembrie 2002. Comisia de apãrare împreunã cu Comisia juridicã. Poftiþi, domnule Olteanu!

Dacã îngãduiþi, domnule preºedinte, raportul este comun.

V-aº ruga, înainte de raport, sã propuneþi timpii de dezbatere, fiindcã ne aflãm în procedurã de urgenþã.

Timpii de dezbatere: câte 3 minute pentru fiecare articol ºi 10 minute în ansamblu.

Dacã sunteþi de acord cu aceºti timpi? Rãmâneþi acolo.

Mulþumesc.

Împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Prezentaþi foarte pe scurt proiectul.

## Stimaþi colegi,

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului pentru ratificarea Protocolului adiþional la Scrisoarea de înþelegere privind controlul drogurilor ºi aplicarea legii, semnatã la 3 iulie 2001 între Guvernul României ºi Guvernul Statelor Unite, face parte din categoria legilor ordinare ºi se adoptã potrivit art. 74 din Constituþia României.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ. Protocolul adiþional ratificat prin Ordonanþa de urgenþã 125 din octombrie 2002 vizeazã obþinerea unei asistenþe tehnice ºi financiare pentru activitãþi specifice în domeniile de competenþã ale Ministerului de Interne.

M-am referit prin urmare ºi la obiectul legii. Trebuie sã mai menþionez cã acest proiect de lege a fost adoptat, în forma propusã de cãtre iniþiator, de cãtre cele douã comisii.

Vã mulþumesc.

## Mulþumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. La titlul acesteia, dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Adoptat în formularea iniþiatorului.

Cuprinsul articolului unic care conþine dispoziþia de aprobare a ordonanþei de urgenþã.

28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 153/15.XI.2002

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanþei de urgenþã. Nu aveþi obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic care conþine dispoziþia de ratificare a protocolului, protocol pe care-l aveþi în continuare.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Vom supune acest proiect cu caracter ordinar votului dumneavoastrã în ºedinþa de mâine.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenþiei internaþionale privind reprimarea finanþãrii terorismului, adoptatã la New York la 9 decembrie 1999.

Rog iniþiatorul sã prezinte acest proiect ºi Comisia juridicã sã se pregãteascã pentru prezentarea raportului. Vã rog sã vã ºi prezentaþi!

## **Doamna Cristina Tarcea** _Ñ secretar de stat în Ministerul Justiþiei_ **:**

Mã numesc Cristina Tarcea. Sunt secretar de stat în cadrul Ministerului Justiþiei.

Convenþia internaþionalã privind reprimarea finanþãrii terorismului a fost adoptatã la 9 decembrie 1999 de cãtre Adunarea Generalã a Organizaþiei Naþiunilor Unite ºi a intrat în vigoare la data de 10 aprilie 2002, România semnând-o la data de 26 sepembrie 2000.

Aceastã convenþie vizeazã îndeosebi infracþiunile sãvârºite de persoane care direct sau indirect furnizeazã sau strâng fonduri cu intenþia de a le utiliza în întregime sau în parte în vederea comiterii infracþiunilor incluse în anexa la convenþie.

De asemenea, convenþia impune statelor o serie de mãsuri ce vor fi luate în vederea identificãrii ºi indisponibilizãrii fondurilor astfel utilizate precum ºi dispoziþii privind competenþa jurisdicþionalã a statelor semnatare ale convenþiei.

Este de menþionat faptul cã România va face douã declaraþii cu ocazia depunerii instrumentului de ratificare. Este o declaraþie în temeiul art. 2 paragraful 2 din convenþie, întemeiatã pe faptul cã România nu este încã semnatara Convenþiei internaþionale pentru reprimarea atentatelor teroriste cu explozivi ºi, de asemenea, o declaraþie întemeiatã pe dispoziþiile art. 7 alin. 3 din convenþie, în sensul cã se stabileºte conform legii dreptului intern jurisdicþia românã pentru infracþiunile reglementate de convenþie.

Comisia juridicã. Domnul Ionel Olteanu.

Domnule preºedinte,

Comisia juridicã vã propune adoptarea acestui proiect de lege în forma adoptatã de Senat. Existã, fãrã îndoialã, ºi s-a þinut seama de avizul Consiliului Legislativ, care a avizat favorabil acest proiect de lege. În ºedinþa din 30 septembrie, Senatul a adoptat proiectul de lege în varianta pe care ºi Comisia juridicã v-o supune astãzi spre adoptare.

Mai mult decât atât, aºa cum s-a menþionat de cãtre reprezentanta iniþiatorului, existã un cadru legislativ prealabil pentru aplicabilitatea acestui proiect de lege, astfel încât angajamentele pentru România presupuse de adoptarea acestui proiect de lege sunt limitate la cadrul legislativ permis în momentul de faþã de cãtre legislaþia în vigoare.

În consecinþã, comisia vã propune adoptarea acestui proiect de lege în forma adoptatã de cãtre Senat. Vã mulþumesc.

Mulþumesc. Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem atunci la dezbaterea proiectului pe textele acestuia.

La titlul proiectului dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Art. 1 ºi 2, dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votate ambele în formularea Senatului.

Cele douã articole sunt ºi singurele ale acestui proiect care vizeazã ratificarea Convenþiei internaþionale privind reprimarea finanþãrii terorismului, convenþie pe care o aveþi anexatã proiectului de lege.

Parcurgând textele acestuia, îl vom supune votului final în ºedinþa de mâine.

Urmãtorul proiect de la punctul 16: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 105/2002 privind ratificarea Acordului de asistenþã financiarã nerambursabilã dintre România, reprezentatã de Ministerul Finanþelor Publice, ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi Dezvoltare.

Comisia de buget o rog sã propunã timpii de dezbatere pentru cã proiectul se dezbate în procedurã de urgenþã.

Comisia pentru buget-finanþe ºi bãnci propune dezbaterea ºi adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 105/2002 în forma prezentatã de Guvern.

Vã propunem un timp total de 10 minute: un minut pentru fiecare intervenþie.

Vã mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceste propuneri? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Pentru a fi operativi, v-aº ruga sã urmãriþi expunerea de motive a acestui proiect de lege ºi apoi sã trecem la dezbaterea textelor acestuia.

La titlul legii, de aprobare, dacã aveþi obiecþiuni, la formularea Senatului, ºi, de fapt, a iniþiatorului? Nu. Votat în forma adoptatã de cãtre Senat. Cuprinsul articolului unic al proiectului de lege care

conþine dispoziþia de aprobare a ordonanþei de urgenþã. Dacã sunt obiecþiuni? Nu.

Votat în formularea Senatului.

Titlul ordonanþei de urgenþã. Nu sunt obiecþiuni.

Votat în formularea Guvernului.

Art. 1, 2, 3 ºi 4 din ordonanþa de urgenþã. Nu sunt obiecþiuni.

Votat în unanimitate în formularea Guvernului.

Art. 5, 6 ºi 7 (care este ºi ultimul). Nu sunt obiecþiuni. Votate toate trei în formularea Guvernului.

Textul acestui acord îl aveþi anexat ºi el face parte din cuprinsul ordonanþei.

Vom supune legea de aprobare votului dumneavoastrã final mâine.

Punctul 17. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 114/2002 pentru ratificarea Acordului de Împrumut dintre România ºi Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie. Tot procedurã de urgenþã, tot Comisia pentru buget-finanþe, ºi tot domnul Grigoraº . . .

Propunem un timp total de 10 minute, un minut pentru fiecare intervenþie. Raportul este în forma prezentatã. Vã mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord? Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului, dacã nu sunt precizãri prealabile de fãcut. Nu sunt.

Titlul proiectului de lege. Nu sunt obiecþiuni.

Votat în unanimitate în formularea prezentatã de iniþiator.

Cuprinsul articolului unic din proiectul de lege care conþine dispoziþia de aprobare a Ordonanþei de urgenþã. Nu sunt obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

Titlul ordonanþei de urgenþã. Nu sunt obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

Art. 1, 2, 3 în formularea Guvernului. Nu sunt obiecþiuni.

Votate în unanimitate.

Art. 4 din ordonanþa de urgenþã. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formula prezentatã.

Am parcurs textele proiectului de lege.

Vom supune proiectul votului final mâine.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 115/2002 pentru atestarea amendamentelor aduse la Aranjamentul Stand-by dintre România ºi Fondul Monetar Internaþional.

Domnul Grigoraº, de la Comisia pentru buget-finanþe ºi bãnci, vã rog sã propuneþi timpii!

Pentru dezbaterea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 115/2002, Comisia pentru buget-finanþe ºi bãnci propune timp total 15 minute, 2 minute pentru fiecare intervenþie.

Vã mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã modalitate de repartizare a timpilor de dezbatere? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Dacã doreºte cineva sã facã vreo precizare prealabilã? Nu.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege, începând cu titlul acesteia.

Dacã sunt obiecþiuni? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic, care conþine dispoziþia de

- aprobare a ordonanþei de urgenþã. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanþei de urgenþã. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

- Art. 1 ºi 2 ale ordonanþei de urgenþã. Nu sunt

- obiecþiuni.

Votate în unanimitate.

Art. 3 Ð ºi ultimul. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Memorandumul care face parte din cuprinsul ordonanþei. Îl aveþi în anexa nr. 1 ºi 2. Dacã existã vreo obiecþiune? Nu.

Votate în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final mâine.

Proiectul de Lege privind auditul public intern. ªi aici suntem în procedurã de urgenþã.

Domnule deputat Grigoraº,

Vã rog sã propuneþi timpii de dezbatere!

Comisia pentru buget-finanþe ºi bãnci a reþinut ºi o serie de amendamente pentru dezbaterea acestui proiect de lege, respectiv proiectul de Lege privind auditul public intern. Vã propunem timp total 30 minute, 2 minute pentru fiecare intervenþie.

Mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceºti timpi de dezbatere? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Dacã doreºte cineva sã facã vreo intervenþie prealabilã? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Urmãriþi, vã rog, textele proiectului de lege în paralel cu propunerile comisiei sesizate în fond.

La titlul proiectului de lege n-au fost amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu.

Votat în unanimitate.

Cap. I. Titlul. Nu sunt obiecþiuni.

Votat în formularea iniþiatorului. Art. 1. Nu sunt obiecþiuni. Votat în formularea iniþiatorului. La art. 2 lit. a), urmãriþi amendamentul nr. 1. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Admis amendamentul nr. 1 ºi se modificã în mod corespunzãtor art. 2 lit. a).

La art. 2 lit. b), urmãriþi amendamentul nr. 2. Nu sunt obiecþiuni.

Votat amendamentul ºi se modificã lit. b) de la art. 2. Art. 2 lit. c), urmãriþi amendamentul nr. 3. Nu sunt obiecþiuni.

30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 153/15.XI.2002

Admis amendamentul ºi se modificã în mod corespunzãtor lit. c).

Lit. d). Comisia nu a avut observaþii. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu.

Votat în formularea iniþiatorului.

Lit. e), urmãriþi amendamentul nr. 4.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Admis amendamentul nr. 4 ºi se modificã lit. e) în mod corespunzãtor.

Lit. f), g), h), i), j) ºi k). Nu sunt obiecþiuni, nici amendamente din partea comisiei. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu.

Votate în unanimitate în formularea iniþiatorului.

Lit. l), urmãriþi amendamentul nr. 5, pagina 2. Nu sunt obiecþiuni.

Admis amendamentul ºi se modificã lit. l), în unanimitate.

În consecinþã, art. 2 va avea alcãtuirea rezultatã din votarea amendamentelor ºi confirmarea literelor care n-au fost amendate.

- Titlul cap. II. Nu sunt obiecþiuni.

- Votat în unanimitate.

Art. 3, urmãriþi amendamentul nr. 6, cel care priveºte, practic, întreg cuprinsul art. 3, de la lit. a) pânã la lit. f). Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul nr. 6? Nu.

Comisia pentru buget-finanþe ºi bãnci propune pentru dezbaterea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 120/2002 timp total 10, un minut pentru fiecare intervenþie. Raportul este în forma prezentatã de Guvern.

Vã mulþumesc.

- Cine este de acord cu timpii de dezbatere?

- Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Dacã doreºte cineva sã intervinã cu vreo precizare prealabilã? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe textele acestuia.

Titlul proiectului de lege.

- Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

- Votat în formularea iniþiatorului.

- Cuprinsul articolului unic, care conþine dispoziþia de

- aprobare a ordonanþei.

- Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

- Votatã în formularea iniþiatorului.

- Titlul ordonanþei de urgenþã. Nu sunt obiecþiuni.

- Votat în unanimitate.

- Art. 1 ºi 2. Nu sunt obiecþiuni.

- Votat în unanimitate.

- Art. 3 ºi 4 (care este ºi ultimul).

- Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt obiecþiuni. Votate ambele în unanimitate.

- Anexa, care cuprinde sistemul de susþinere ºi promo-

- vare. Dacã la anexã aveþi obiecþiuni? Nu.

- Votatã ºi anexa în unanimitate.

- Am parcurs textele proiectului de lege.

Îl vom supune votului final în ºedinþa de mâine.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 67/2002 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 75/1999.

Rog iniþiatorul sã prezinte aceastã ordonanþã ºi proiectul de lege.

Poftiþi, domnule ministru Oanã!

## **Domnul Gheorghe Oanã Ñ** _secretar de stat în_

_Ministerul Finanþelor Publice_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Ordonanþa de urgenþã nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar îºi are fundamentul în acþiunile întreprinse pentru aplicarea Programului de dezvoltare a sistemului de contabilitate din România.

Prin Legea nr. 133/2002 s-au adus o serie de completãri determinate de aplicarea în practicã a acestei ordonanþe.

Guvernul, prin Ordonanþa nr. 67/2002, a adus o serie de completãri ºi modificãri, care se referã în principal la punerea de acord a activitãþii de audit cu legea prezentatã anterior ºi cu modificãrile aduse în sistemul de contabilitate în baza _acquis_ -ului comunitar adoptat de România.

Comisia pentru buget-finanþe.

În urma examinãrii proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei Guvernului nr. 67/2002 pentru modificarea ºi completarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit fiananciar, Comisia pentru buget-finanþe ºi bãnci a decis ca acesta sã fie supus spre dezbatere ºi aprobare, cu amendamentele din anexã.

Am avut în vedere ºi avizele de la Comisia juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi, respectiv de la Consiliul Legislativ.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã ia parte la dezbaterile generale? Nu.

Trecem atunci la dezbaterea proiectului. Urmãriþi, vã rog, în paralel raportul comisiei sesizate în fond, cu textele proiectului.

La titlul acesteia dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

La articolul unic al proiectului de lege constat cã nu s-au fãcut amendamente, dar aº sesiza comisia sã se pronunþe asupra faptului cã aþi operat modificãri în cuprinsul ordonanþei ºi, în consecinþã, textul articolului unic trebuie modificat.

## Stimaþi colegi,

În consecinþã, articolul unic ar urma sã aibã urmãtoarea formulare: ”Se aprobã ordonanþa cu urmãtoarele completãri ºi modificãriÒ.

Cine este pentru aceastã formulare? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Titlul ordonanþei de urgenþã. Art. I, punctul 1. Nu sunt obiecþiuni de la comisie. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu.

32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 153/15.XI.2002

Votat în formularea din ordonanþã.

Punctul 1 votat în formularea Guvernului.

La punctele 2, 3, 4, 5, 6, 7 comisia nu a avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu.

Votate toate punctele de la 1 la 7 ale art. I, în formularea iniþiatorului.

La punctul 8 de la art. I, urmãriþi, vã rog, amendamentul nr. 1 al comisiei, care se referã la art. 8 alin. 2. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul nr. 1? Nu aveþi. Adoptat amendamentul ºi se modificã art. 8 alin. 2 în mod corespunzãtor.

Art. 8 alin. 1 nu a avut amendamente.

- Deci, dacã dumneavoastrã nu aveþi obiecþiuni, se

- adoptã în formularea iniþiatorului.

Dupã art. 8 alin. 2, prin amendamentul nr. 2, comisia propune un alineat nou, nr. 3. Urmãriþi amendamentul nr. 2. Nu sunt obiecþiuni.

- Admis amendamentul nr. 2 ºi se introduce alin. 3 la

- art. 8.

La punctul 9, vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 3, care se referã la lit. b). Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul nr. 3? Nu aveþi.

- Admis amendamentul nr. 3 ºi se modificã lit. b) de la

Este vorba despre o iniþiativã legislativã cu privire la modificarea ºi completarea Ordonanþei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit. A fost analizatã în comisie. S-a întocmit raport favorabil. S-a reþinut ºi un amendament.

Propunem dezbaterea ºi adoptarea, cu amendamentul reþinut în raport. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem atunci la dezbaterea proiectului pe textele sale.

La titlul proiectului dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Articolul unic. Vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 1, care-i ºi singurul al comisiei.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Admis amendamentul nr. 1 al Comisiei pentru bugetfinanþe ºi bãnci.

Textul articolului unic al propunerii legislative se reformuleazã în mod corespunzãtor.

Parcurgând textele propunerii legislative, urmeazã sã o

Domnule preºedinte, Doamnelor ºi domnilor colegi,

Pentru dezbaterea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 111/2002 privind mãsurile luate în vederea dezafectãrii macaralelor-turn abandonate pe ºantierele de construcþii propunem ca timpi generali 10 minute de dezbatere ºi 2 minute pentru fiecare intervenþie.

Vã mulþumesc.

Dacã sunt observaþii la aceste propuneri? Cine este pentru? Mulþumesc. Voturi împotrivã? Abþineri?

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem atunci la dezbaterea proiectului pe textele acestuia.

La titlul proiectului dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi. Adoptat în unanimitate.

La cuprinsul articolului unic al proiectului de lege, vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 1.

Dacã aveþi obiecþiuni?

Admis amendamentul nr. 1 ºi se modificã textul articolului unic în mod corespunzãtor.

La titlul ordonanþei de urgenþã dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în formularea Guvernului.

Art. 1 alin. 1. Urmãriþi amendamentul nr. 2. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Admis amendamentul nr. 2 ºi se modificã art. 1 alin. 1 în mod corespunzãtor.

Art. 1 alin. 2. Comisia nu a avut amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu.

Votat în unanimitate în formularea Guvernului.

Art. 2. Nu sunt obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

Art. 3. Nu sunt obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

Art. 4. Nu sunt obiecþiuni.

Votat în unanimitate.

Am parcurs textele proiectului de lege ºi ale ordonanþei de urgenþã. Vom supune proiectul votului dumneavoastrã final mâine.

Propunerea legislativã privind înfiinþarea Comunei Bãrãganu, judeþul Constanþa.

Poftiþi domnule deputat Baltã, iniþiatorul propunerii.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Comuna Bãrãganu dateazã încã din anul 1800, sub denumirea de Osman Facâ. Acum 125 de ani, în anul 1877, dupã Rãzboiul de Independenþã, în aceastã zonã are loc o populare masivã cu populaþie din zona Buzãului, Râmnicu-Sãrat, Vlaºca, Teleorman ºi din Ardeal.

Comuna Bãrãganu fiinþeazã în aceastã componenþã pânã în anul 1968, când are loc reorganizarea teritorialadministrativã, conform cãreia localitatea Bãrãganu intrã în componenþa Comunei Cumpãna, iar localitatea Lanurile în componenþa Comunei Mereni.

Începând din anul 1980 prin construirea Canalului Dunãre-Marea Neagrã, care întrerupe legãtura cu reºedinþa de comunã Cumpãna, localitatea Bãrãganu trece ca parte componentã în structura administrativã a comunei Mereni.

În prezent cele douã sate Bãrãganu ºi Lanurile se întind pe o suprafaþã de 5.700 ha, în care sunt incluse terenuri arabile, fâneþe naturale, pãºuni, ape ºi drumuri. Este o regiune de câmpie care face parte din podiºul Negru Vodã.

Distanþa celor douã sate faþã de sediul primãriei din Mereni este de circa 8 km, îngreunând desfãºurarea normalã a vieþii economico-sociale din zonã. Satele ce vor compune comuna Bãrãganu au o populaþie totalã de 2.050 locuitori ºi un numãr de 585 gospodãrii. Satele Bãrãganu ºi Lanurile sunt strãbãtute de un drum judeþean în lungime de 4 km, iar reþeaua de drumuri comunale are o lungime totalã de 6 km.

Satele Bãrãganu ºi Lanurile beneficiazã de o reþea de alimentare cu apã potabilã. Aº menþiona cã viitoarea comunã dispune, de asemenea, de unitãþi ºcolare pentru învãþãmântul primar ºi gimnazial, precum ºi pentru învãþãmântul preºcolar. Comuna are 2 dispensare amplasate în cele douã sate.

Actuala comunã Mereni nu va fi afectatã de desprinderea celor douã sate, ea rãmânând cu o populaþie de aproximativ 2.300 locuitori distribuiþi în trei sate actuale: Mereni, Ciobãniþa ºi Osmancea.

Aº menþiona cã populaþia comunei Mereni a fost consultatã cu privire la înfiinþarea comunei Bãrãganu, prin referendumul organizat ºi desfãºurat în conformitate cu Legea nr. 3/2000, în data de 23 iunie 2002. Referendumul a fost declarat valabil prin participarea la vot a 77,7% dintre cetãþenii înscriºi pe listele electorale, iar 81,6% s-au pronunþat pentru înfiinþarea comunei Bãrãganu.

Mulþumesc. Domnule preºedinte Oltean, Vã rog sã prezentaþi raportul comisiei!

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor colegi,

Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic a luat spre dezbatere propunerea legislativã pentru înfiinþarea comunei Bãrãganu, judeþul Constanþa. Pentru dezbatere au fost avute în vedere avizele favorabile depuse de cãtre Comisia de buget-finanþe, Consiliul Legislativ, precum ºi punctul de vedere favorabil exprimat de cãtre Guvernul României prin adresa 4.536 din 27 septembrie a. c. În baza acestor avize, precum ºi a datelor pe care le-a prezentat iniþiatorul acestei propuneri legislative, comisia a apreciat cã sunt întrunite toate condiþiile pentru înfiinþarea acestei comune ºi, în consecinþã, a întocmit un raport favorabil ºi rugãm plenul Camerei Deputaþilor sã susþinã acest raport ºi sã-l voteze în consecinþã.

Vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Vã rog sã urmãriþi în paralel proiectul cu raportul Comisiei pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic.

Titlul legii. Urmãriþi amendamentul 1.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Admis amendamentul ºi se modificã în mod corespunzãtor titlul legii.

La art. 1 vã rog sã urmãriþi amendamentul 2 ºi 3. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentele 2 ºi 3 care propun reformularea în întregime a art. 1? Nu aveþi obiecþiuni.

Admis amendamentele 2 ºi 3 ºi se modificã în mod corespunzãtor art. 1.

Pentru art. 2 din propunere, comisia, prin amendamentele 4 ºi 5, propune reformularea art. 2. Urmãriþi amendamentele 4 ºi 5.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în unanimitate amendamentele. Se modificã art. 2 în întregime, potrivit acestor amendamente.

De fapt, prin amendamentele 4 ºi 5 s-a propus inversarea textelor. Art. 2 va avea alcãtuirea rezultatã din votarea celor douã amendamente, 4 ºi 5. Actualul art. 2 a fost renumerotat de comisie ca art. 3 ºi el are aceeaºi alcãtuire.

Da, domnule preºedinte Oltean? Actualul art. 2 va deveni art. 3 cu aceeaºi formulare?

- Stimaþi colegi,

- Actualul art. 2 este renumerotat în aceeaºi alcãtuire. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Existã amendamente? Poftiþi!

- Cine îl susþine, dumneavoastrã sau domnul Boc? Vã rog!

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

La art. 2 din textul legii am fãcut un amendament pe care comisia l-a respins. Constat acum, cu regret, cã el nu se gãseºte în amendamentele respinse. Este o scãpare a noastrã, a comisiei. Îmi însuºesc aceastã scãpare, dar vã rog sã-mi permiteþi, totuºi, sã-l susþin în faþa plenului Camerei Deputaþilor, fiind un amendament susþinut în faþa comisiei.

Am apreciat cã la acest articol se impune cu necesitate un nou alineat, alineat care vine sã înlãture o stare de suspiciune deja creatã prin aplicarea acestor acte normative, o stare pe care am constatat-o în practicã privind alegerile, privind funcþia de primar ºi pentru funcþia de consilier în noile comune înfiinþate. Textul respectiv, care ar însemna un nou alineat la art. 2, ar avea urmãtorul conþinut: ”Persoanele delegate sã deþinã funcþiile de primar ºi viceprimar nu pot candida pentru funcþia de primar la alegerile organizate pentru constituirea noului consiliu localÒ. Am plecat de la premisa cã atâta timp cât primarul ºi viceprimarul sunt persoane delegate politic de cãtre prefectul judeþului, care are toatã libertatea în ce priveºte identificarea ºi numirea acestora, pentru a fi în afara oricãrei suspiciuni în ce priveºte obiectivitatea organizãrii alegerilor locale, sã nu aibã posibilitatea de a fi participanþi direcþi, cointeresaþi la actul de campanie electoralã în calitate de primar.

Un asemenea amendament ar veni ºi ar înlãtura orice fel de suspiciune ºi ar crea posibilitatea ca aceºti doi delegaþi sã organizeze alegeri corecte, sã supravegheze respectarea legii în vederea unei corecte desfãºurãri a alegerilor pentru funcþia de primar ºi, acolo unde se impune, ºi pentru funcþia de consilier local. Vã mulþumesc.

Domnul deputat Bara, vicepreºedintele aceleiaºi comisii.

Mie îmi pare rãu, domnule preºedinte, cã domnul coleg ºi domnul prieten al meu a mai susþinut încã o datã acest lucru în plenul Camerei Deputaþilor; noi ne-am lãmurit în cadrul comisiei. În primul rând, ar fi un articol anticonstituþional. Eu nu pot, printr-o lege, sã-i opresc dreptul cuiva sã participe ca ºi candidat la primar sau la viceprimar. Nu se poate aºa ceva ºi sunt ferm convins cã comisia a hotãrât bine. Eu, dupã câte îmi aduc aminte, chiar în unanimitate, în afarã de votul domnului

Oltean, ºi de aceea îi rog ºi pe colegii din plen sã voteze raportul comisiei aºa cum a fost propus de cãtre comisie. Vã mulþumesc.

Domnul deputat Boc. Poftiþi, domnule deputat!

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Aº vrea sã susþin amendamentul colegului meu, pe urmãtorul considerent: actuala prevedere din lege ºi, în general, prevederile din legile care vizeazã înfiinþarea de noi comune sunt, practic, niºte maºini de produs primari pentru partidul de guvernãmânt. ªi o spun cu toatã responsabilitatea. De ce? Prefectul este acela care are la dispoziþie ºi care este reprezentantul Guvernului, fiind reprezentantul Guvernului este reprezentantul partidului de guvernãmânt care guverneazã în comuna unde urmeazã a fi organizate alegerile, el, practic, pune mâna, prin amploarea funcþiei pe care o are, pe cei mai bine plasaþi candidaþi pe care-i numeºte temporar primar ºi viceprimar. Sunt preºedintele unei organizaþii de Cluj ºi am pãþit exact aceeaºi situaþie. Am fost coautor al unui proiect de lege pentru înfiinþarea unei comune, am fãcut în urma dezbaterilor de acolo proiectul de lege cu organizaþia P.D. din comuna Negreni. În momentul când s-a pus, însã, în discuþie numirea primarului, practic, prefectul mi-a luat preºedintele de organizaþie ºi l-a pus primar interimar ºi acum candideazã din partea partidului de guvernãmânt.

Deci, este o modalitate persuasivã de manipulare, prin care, practic, repet, fabricãm pe bandã rulantã primari, în mod artificial, pentru partidul de guvernãmânt. Echitabil este, ºi cred cã am putea sã privim în acest sens problema, sã nu dãm acest avantaj extraordinar partidului care se aflã la putere temporar, pentru cã puterea, prin excelenþã, este temporarã; numai unii cred cã le aparþine pentru eternitate.

La fel cum la începutul ºedinþelor Parlamentului, înainte de a alege preºedintele, se numeºte pentru comitetul interimar deputatul sau senatorul cel mai în vârstã, însoþit de deputatul sau senatorul cel mai tânãr, sau cei mai tineri ºi cei mai în vârstã. De ce nu ºi în acest caz, sã nu venim în contradicþie cu ce spunea colegul Bara, cã vom interzice cuiva dreptul de a candida, sã conducã temporar comuna cel mai în vârstã alãturi de cel mai tânãr reprezentant al comunitãþii, desemnat de adunarea generalã a locuitorilor din comuna respectivã. Este o chestie echilibratã, echidistantã ºi ei vor asigura gestionarea alegerilor ºi nu vor da acest avantaj, repet, primordial. ªi vã rog sã urmãriþi rezultatele de la alegerile parþiale care au avut loc pânã acum. În 99% din cazuri au câºtigat acei reprezentanþi pentru cã au fost, repet, unºi, de fapt, ca primar ºi ºtiþi bine cã inspectoratul de culturã civicã la sate, când deja uns primar sau birãu, cum se zice la noi în Ardeal, primar trebuie sã rãmâi ºi mergi în virtutea inerþiei.

Domnul deputat Bara, pentru o ultimã intervenþie.

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Sigur cã domnul coleg Boc a dat un exemplu, pe care dacã-l mai gândeºte puþin peste o jumãtate de orã ºi-l retrage singur. Deci, sã pun sã conducã o comunã pe cel mai în vârstã om ºi pe cel mai tânãr o perioadã de 4-5 luni de zile, o comunã care, cel puþin în Negreni... Nu ºtiu dacã cunoaºte domnul Boc în Negreni, chiar dacã este din judeþul Cluj, cel mai în vârstã este de 98 de ani. Probabil cã va trebui sã-l duc cu targa sã conducã aceastã comunã 4 luni de zile. Deci, nu se poate aplica în cazul nostru cel mai în vârstã ºi cel mai tânãr. Trebuie niºte oameni responsabili care trebuie sã organizeze niºte alegeri, nimeni nu opreºte electoratul din satul respectiv sã nu-i aleagã pe oamenii aceºtia. N-am înþeles! Înseamnã cã dacã dumneavoastrã spuneþi cã prefectul numeºte un om ºi sigur acela ºi ajunge primar, înseamnã cã atunci nu mai voteazã numai prefectul?! În legãturã cu comunele propuse de cãtre opoziþie ºi de cãtre putere, eu v-aº ruga sã treceþi pe la noi pe la comisie ºi o sã vedeþi cã majoritatea comunelor propuse sunt din partea opoziþiei, nu din partea puterii. Deci, dacã ar fi invers, probabil cã aþi avea dreptate.

Deci, opoziþia este cea care doreºte sã se facã mai multe comune ºi dacã doriþi, chiar o sã aveþi situaþia exactã.

Pãrerea mea este cã, indiferent cât de mult ar fi susþinut acest lucru, nu pot sã cred cã cineva astãzi poate sã voteze ca o comunã sã fie condusã de cel mai în vârstã ºi cel mai tânãr locuitor o perioadã de 3-4 luni.

Mulþumesc, domnule deputat.

În consecinþã, rog plenul sã aprobe ce s-a votat în raportul comisiei.

Mulþumesc.

Domnule Bara,

Nu mai pronunþaþi nume când susþineþi ceva, cã domnul Boc este omul care ºtie sã profite de orice situaþie pentru a pune mâna pe microfon. ªi nu-l mai dã pe urmã!

## Domnule preºedinte,

Sper cã nu interpretaþi cu rea-credinþã dreptul parlamentarului de a susþine un amendament. Cred cã dumneavoastrã aþi folosit o figurã de stil spunând cã profit cu orice preþ.

Domnule Bara,

Dându-vã posibilitate sã replicaþi, eu m-am referit la faptul cã aceastã conducere a comunei, interimarã, nu trebuie sã fie asiguratã de cãtre un reprezentant desemnat de cãtre prefect. Am dat doar exemple cã nu se practicã ceea ce propuneþi dumneavoastrã. ªi am dat exemplul de la Camera Deputaþilor, când pentru alegerile pânã la preºedinte, Camera este condusã de un comitet format din cei mai în vârstã ºi cei mai tineri deputaþi ºi senatori. Soluþia pe care v-am propus-o pentru comunã a fost aceea ca acolo sã lãsãm comunitatea localã. În adunarea generalã a comunitãþii, pentru înfiinþarea comunei, un iniþiator se duce, discutã ºi comunitatea sã spunã: ”Domnule, pânã la alegeri vã rugãm dumneavoastrã sã desemnaþi un primar ºi un viceprimar interimar care sã asigure o competiþie electoralã corectã pentru gestionarea alegerilorÒ. Pentru cã acum, ce se întâmplã?! Prefectul numeºte primarul ºi viceprimarul, iar în campaniile electorale sunt în curs tot arsenalul: de la prefect, subprefect, consiliu judeþean, vicepreºedintele consiliului judeþean al partidului de guvernãmânt sunt în teritoriu pentru a arãta cã, de fapt, aceia sunt oamenii partidului de guvernãmânt. Deci, este, repet, o inechitate electoralã flagrantã ºi aceastã situaþie trebuie sã înceteze, iar textul pe care vi-l propunem este ca ”adunarea generalã a comunitãþii sã desemneze prin vot primarul ºi viceprimarul interimar care va asigura gestionarea treburilor comunitãþii pânã la alegeriÒ. Aceasta este soluþia pe care v-o propun ºi nu cred cã cineva de bunã-credinþã ar putea fi împotrivã. Dar, în privinþa a ceea ce dumneavoastrã spuneþi aici, cã majoritatea proiectelor de înfiinþare de comunã sunt fãcute de cãtre opoziþie, eu nu vãd care este problema. Avem dreptul sã iniþiem, numai ce faceþi dumneavoastrã într-un mod absolut perfid, sub masca aceasta a bunei-credinþe ºi a generozitãþii puterii, de fapt, vã produceþi primari pe bandã rulantã. Noi rãmânem cu ideea, dumneavoastrã rãmâneþi cu rezultatul! Este, repet, o fraudã electoralã, în sens metaforic, evident, dar în acelaºi timp mascat, pentru cã dumneavoastrã aveþi aceastã posibilitate, prin lege, sã impuneþi viitori primari ºi viceprimari. Iatã de ce, vã propun dumneavoastrã, având în vedere art. 98 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, sã dispuneþi retrimiterea la comisie a acestui text de lege pentru a gãsi o formulã corespunzãtoare. Vã mulþumesc.

Vã mulþumesc, domnule deputat.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Sprijinim ºi noi propunerea domnului Boc de a se retrimite la comisie acest proiect de lege. Nu am fi creat o problemã din aceastã desemnare de cãtre prefect a celui care conduce temporar comuna, decât în aceastã situaþie care s-a creat, de pesedizare continuã a primãriilor, o practicã care cred cã a excedat chiar ºi o anumitã normalitate a vieþii politice. Cred ºi eu cã trebuie sã gãsim o formulare, cel puþin din punct de vedere al procesului de alegere, sã existe o minimã democraþie, pentru cã, probabil, dupã aceea veþi recurge tot la practica dumneavoastrã curentã de a-l racola pe cel nou ales. Vã mulþumesc.

Domnul Alexandru Sassu ºi pe urmã propun sistarea dezbaterilor ºi supunerea la vot a propunerii de restituire.

În ultimii ani s-au fãcut ºi au apãrut foarte multe comune. Nu spun cã nu erau necesare ºi poate foarte multe era chiar important sã aparã, însã a devenit o practicã. În acest moment pãrerea noastrã este cã este nevoie sã existe un cadru general care sã reglementeze acest lucru. În condiþiile acestea, propunerea noastrã este de retragere a tuturor acestor legi care privesc înfiinþarea de comune ºi crearea unui cadru general de reglementare în domeniu, pentru cã permanent apar, dacã vã uitaþi pe ordinea de zi, cred cã sãptãmânal avem un numãr de comune în fiecare judeþ. A devenit o practicã înfiinþarea de comune, transformarea de comune în oraºe, a oraºe în municipii ºi noroc cã nu putem sã le transformãm pe toate în capitale cã fãceam ºi chestia aceasta.

Deci, cred cã ar fi cazul sã existe un cadru legal. Sigur cã este foarte dificil de spus de la microfon sã dãm o sarcinã cuiva, dar cred cã ar trebui sã aparã un cadru legal, sã discutãm acest lucru cu Guvernul, pentru ca lucrurile sã iasã, totuºi, sã meargã pe un anumit tipic ºi sã nu mai avem astfel de dezbateri. Pentru cã altfel ajungem la idei care unora li se par ilare, altora li se par extraordinare, cred cã nu se pot rezolva, totuºi, în plenul Camerei Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Vreau sã

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Fiindcã discuþia a fost generatã de amendamentul pe care eu l-am adus acestei legi ºi întrucât formula aceasta nu este de naturã sã stãvileascã sau sã punã capãt unor stãri de suspiciune privind organizarea alegerilor locale ºi probabil cã nu e cea mai bunã formulã în aceastã privinþã dacã sala sau colegii noºtri ar fi de acord sã retrimitem la comisie pentru a gãsi o formulã necesarã. Sigur, eu aº putea sã renunþ la acest amendament, cu rezerva ca, în cadrul comisiei de specialitate, membrii comisiei sã se aplece cu mai multã atenþie ºi sã gãsim o formulã care sã vinã ºi sã rãspundã unei asemenea stãri de fapt ºi care sã înlãture orice fel de suspiciune în ce priveºte corectitudinea organizãrii alegerilor ºi a persoanelor care se implicã în mod direct în aceastã activitate.

De aceea, eu aº opta pentru varianta retrimiterii la comisie a acestui act normativ, pentru a gãsi o formulã care sã fie pe deplin acceptatã de cãtre plenul Camerei Deputaþilor.

Vã mulþumesc.

Domnul ministru Gaspar.

## _Ñ_ **Domnul Acsinte Gaspar** _ministru pentru relaþia cu Parlamentul_ **:**

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Cred cã amendamentul care a fost propus aici nu are nici un fel de susþinere constituþionalã. Nici completarea pe care a propus-o domnul deputat Boc, în sensul ca sã fie organizatã un fel de adunare generalã acolo, în comuna respectivã, ºi sã fie desemnaþi cei doi care pânã la constituirea autoritãþilor publice, în condiþiile legii, sã poatã sã exercite. Trebuie sã ne uitãm un pic în textele constituþionale. Pentru ca cineva sã poatã sã exercite atribuþiile de primar ºi viceprimar el trebuie sã fie învestit într-un mod, pânã ce se alege primarul. Or, actul prin care poate fi învestit nu poate fi decât actul pe care îl dã prefectul, ca reprezentant al Guvernului în teritoriu. În baza acelui act, într-adevãr, primarul poate sã-ºi exercite atribuþiile. Gândiþi-vã cã el este cel care este ordonatorul de credite. Ca sã poatã sã fie ordonator de credite, el trebuie sã aibã o împuternicire legalã, lucru care nu se poate da într-o adunare generalã.

Cunoaºteþi prea bine cã referendumul se organizeazã în condiþiile Legii nr. 3 doar cu privire la înfiinþarea, reorganizarea sau desfiinþarea acelei funcþii.

Pe de altã parte, ceea ce spuneþi dumneavoastrã, cã cei care sunt desemnaþi pe o perioadã de timp ca sã îndeplineascã atribuþiile ce revin primarului ºi viceprimarului, sã nu participe la alegeri, sã nu candideze. Aceasta este în vãditã contradicþie cu articolul din Constituþie care spune foarte clar cã au dreptul de a fi aleºi cetãþenii cu drept de vot care îndeplinesc condiþiile prevãzute de art. 16. Dumneavoastrã instituiþi într-o lege de organizare a unei unitãþi administrative o interdicþie care vine în contradicþie cu Constituþia.

## Stimaþi colegi,

Cu aceste reflecþii... Staþi puþin, n-am spus cã nu vã dau cuvântul... Am vrut doar, în mod colegial, sã vã supun reflecþiei dumneavoastrã urmãtorul lucru: a existat pânã acum un gen de solidaritate, de înþelegere între Opoziþie ºi Putere cu privire la asemenea propuneri ºi, pentru a da posibilitate tuturor deputaþilor sã-ºi reprezinte circumscripþiile ºi sã promoveze iniþiativa, a existat o înþelegere. Dacã vreþi în continuare sã ne boicotãm reciproc, gândiþi-vã, care dintre cele douã pãrþi are ºanse mai multe sã blocheze asemenea iniþiative? Nu, nu, este o invitaþie la reflecþie, stimaþi colegi, mai ales cã cineva v-a spus cã pânã acum au fost mai multe propuneri de la Opoziþie! De ce, ce nu vã convine niciodatã trataþi ºi caracterizaþi cu asprime?!

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Folosesc aceastã intervenþie ca drept la replicã la intervenþia domnului ministru, precum ºi cu privire la precizarea unui punct de vedere legat de intervenþia dumneavoastrã.

Dacã este în desfãºurare un proces, aceasta nu înseamnã cã el trebuie sã fie perfecþionat. Dacã pânã acum au fost înfiinþate comune, ºi sunt înfiinþate, nu înseamnã cã nu au apãrut probleme în procesul înfiinþãrii lor. Sunt coautor, repet, al unui asemena proiect ºi am vãzut ce implicaþii practice pot avea asemenea proiecte în viaþa cotidianã.

Aº vrea sã-l întreb pe domnul ministru: în momentul în care prefectul desemneazã primarul ºi viceprimarul interimar, ce argumente are în vedere? Cu cine se consultã? Se consultã cu organizaþia P.S.D. de acolo. ªi atunci îºi nominalizeazã candidatul cel mai bine plasat, care sub aura numirii de cãtre prefect, beneficiazã, repet, de un avantaj electoral considerabil în raport cu ceilalþi contracandidaþi. La acest lucru mã refer. Am renunþat la discuþia cu privire la interdicþia dreptului de a candida ºi am spus cã nu este corect. Dar cu cine se consultã prefectul? Cu nimeni! Decât cu organizaþia P.S.D., pentru a-l desemna pe cel mai bine plasat.

ªi, în al doilea rând, argumentul dumneavoastrã cã exercitând atribuþiile puterii de stat trebuie sã fie nominalizat de cãtre cineva prin lege sau printr-un ordin al prefectului, se poate face ºi în continuare. Prefectul, dupã consultarea adunãrii generale a membrilor comunitãþii numeºte prin ordin primarul ºi viceprimarul interimar. Dar trebuie sã existe forumul acesta instituþional de cooperare ºi colaborare; nu existã în actualul cadru legislativ.

Domnule ministru,

Sã nu uitãm cã, pe de altã parte, în actuala Lege a administraþiei publice locale, cãtunele din cadrul comunelor, care nu sunt reprezentate prin consilieri în consiliul local, au dreptul sã-ºi desemneze un delegat sãtesc. De cãtre cine? De cãtre adunarea generalã a locuitorilor din cãtunul respectiv. Deci, avem un precedent. Existã Legea administraþiei publice locale, când acele cãtune care nu sunt reprezentate în consiliul local, adunarea sãteascã desemneazã un delegat. Ei, vedeþi cã avem?

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Stimaþi colegi,

Pentru a nu pãrea, totuºi, prea restrictiv, deºi lumea se duce la microfon fãrã sã dau cuvântul, din respect faþã de domnul preºedinte ºi faþã de domnul ªtirbeþ care ºi-a manifestat dorinþa de a lua cuvântul, vã dau cuvântul celor doi ºi pe urmã

## Mulþumesc, domnule preºedinte.

Am cerut sã intervin pentru a demonstra cã primul raþionament al domnului Gaspar nu poate fi susþinut. Aº vrea sã subliniez faptul cã primarul este ales de comunitate, el reprezintã comunitatea. El nu este ºi nu poate fi reprezentantul Guvernului la nivelul localitãþii respective. În consecinþã, numirea acestui primar interimar de cãtre un reprezentant al Guvernului vine, dacã vreþi, într-o contradicþie flagrantã cu principiul eligibilitãþii primarului de cãtre comunitatea localã. În opinia mea, ar fi mai demn de apreciat ºi de acceptat ca preºedintele consiliului judeþean sau consiliul judeþean, autoritãþi alese prin votul direct al comunitãþii, sã fie, în ultimã instanþã, cei care decid persoanele care sã reprezinte acolo autoritatea localã pânã la desfãºurarea alegerilor locale.

Iatã doar o altã modalitate prin care putem identifica o autoritate aleasã, care este mult mai îndreptãþitã decât prefectul, care este reprezentantul Guvernului, sã desemneze delegaþii ce vor conduce comunitatea localã pânã la alegeri. O asemenea modalitate, în opinia mea, oferã mai multã legitimitate celor doi delegaþi decât desemnarea acestora de cãtre prefect. ªi poate cã, în felul acesta, elementul politic, care este evident sutã la sutã prin ordinul prefectului, ar fi mai puþin prezent într-o decizie a preºedintelui sau a consiliului judeþean respectiv.

De aceea, iatã încã un element care vine sã justifice necesitatea retrimiterii acestei propuneri legislative la nivelul comisiei pentru a se analiza ce variantã sã fie aleasã în vederea eliminãrii oricãrei suspiciuni în ce priveºte prezenþa elementului politic în actul de campanie electoralã. Vã mulþumesc.

Domnul ªtirbeþ.

Mulþumesc, domnule preºedinte.

De fapt, intervenþia mea se referea la aceastã ultimã propunere a domnului preºedinte Olteanu, pentru cã soluþia propusã în amendament este neconstituþionalã. Foarte clar: nu putem limita dreptul unui cetãþean sã participe la alegere.

Dar, pe de altã parte, nici soluþia actualã, care este susþinutã de domnul ministru Gaspar, nu este constituþionalã, foarte clar, pentru cã prefectul, fiind numit de Guvern ºi reprezentantul Guvernului, nu poate sã numeascã, la rândul lui, o autoritate care trebuie aleasã, aºa cum este primarul.

În consecinþã, cred cã soluþia cea mai onorabilã ºi corectã din punct de vedere constituþional ar fi aceea a alegerii unui primar de cãtre consiliul judeþean, nu de cãtre preºedinte. Consiliul judeþean sã fie cel care desemneazã, alege pentru o perioadã limitatã primarul.

Ca urmare, susþin ºi eu retrimiterea la comisie ºi gãsirea formulei corespunzãtoare pentru proiectul de lege respectiv.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Cu aceasta

Aº ruga toþi colegii sã pãstreze, totuºi, liniºtea, mai ales în timpul votului ºi mai ales cei care vorbesc mai mult în salã decât au curajul sã vinã la microfon ºi sã spunã ceva.

Împotrivã? 53 voturi împotrivã.

S-a respins cererea de restituire la comisie.

Împotrivã? 50 voturi împotrivã.

Amendamentul a fost respins.

Trecem, în consecinþã, în continuare, la parcurgerea textelor propunerii.

Actualul art. 3 din propunerea legislativã va deveni, potrivit raportului comisiei, la amendamentul nr. 7, art. 4, cu alcãtuirea prevãzutã în amendamentele 7, 8 ºi 9. Urmãriþi, deci, amendamentele 7, 8 ºi 9, care se referã la actualul art. 3, modificat ºi renumerotat în 4. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Adoptate amendamentele 7, 8 ºi 9, reformulat actualul art. 3 ºi renumerotat.

Actualul art. 4, potrivit amendamentului nr. 10, urmeazã sã fie pãstrat în formularea propusã dar renumerotat în art. 5. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Admis, în aceste condiþii, amendamentul nr. 10.

Actualul art. 5 urmeazã sã-ºi pãstreze conþinutul ºi doar sã fie renumerotat în 6, potrivit amendamentului nr. 11. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Admis amendamentul nr. 11, adoptat textul art. 5, care se renumeroteazã în 6.

Cu aceasta am parcurs textele acestui proiect de lege; va fi supus votului dumneavoastrã final mâine.

Urmãtorul proiect este tot o Propunere legislativã privind înfiinþarea comunei Titeºti, judeþul Vâlcea. Autorul propunerii, aveþi cuvântul!

## Domnule preºedinte,

Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Grupul de parlamentari P.S.D. de Vâlcea, format din deputaþii: Acsinte Gaspar, Anton Miþaru, Nicu Spiridon, Vasile Bleotu ºi senatorii ªerbãn Brãdiºteanu ºi Vintilã Matei, în conformitate cu prevederile art. 73 din Constituþia României ºi ale art. 86 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, au iniþiat Propunerea legislativã privind înfiinþarea comunei Titeºti, judeþul Vâlcea, desfiinþatã în anul 1968.

Noua unitate administrativ-teritorialã va cuprinde satele Titeºti, Bratoveºti ºi Cucoiu, în prezent componente ale comunei Periºani. Noua comunã va avea 1.661 de locuitori. Comuna Periºani rãmâne cu o populaþie de 2.223 de locuitori ºi va avea în componenþã 8 sate: Periºani, Bãiaºu, Blãceni, Pripoare, Poiana, Podeni, Surdoiu ºi Spinu.

Populaþia activã a celor 3 sate care vor constitui noua comunã Titeºti este ocupatã în cea mai mare parte în agriculturã, preponderent pomiculturã ºi creºterea animalelor. Satele Titeºti, Bratoveºti ºi Cucoiu sunt strãbãtute de douã drumuri judeþene în lungime totalã de 12 km, iar reþeaua totalã de drumuri comunale are o lungime de 6 km, drumuri pietruite. În reþeaua instituþiilor de învãþãmânt de la nivelul primar ºi gimnazial existã 15 cadre didactice, iar ca învãþãmânt preºcolar 3 grãdiniþe. Sistemul de asistenþã medicalã cuprinde un dispensar uman în satul Titeºti, încadrat cu un medic ºi un asistent medical. Comuna Titeºti are ºi o bibliotecã publicã, bibliotecã ºcolarã, precum ºi cãmine culturale în toate cele 3 sate componente.

La referendumul prevãzut de lege, din 2.970 de persoane cu drept de vot s-au prezentat 2.208, din care 2.170 au votat pentru înfiinþarea comunei Titeºti ºi doar 28 s-au pronunþat împotrivã.

Întrucât atât comuna propusã a se înfiinþa, Titeºti, cât ºi comuna rãmasã, Periºani, îndeplinesc condiþiile stabilite prin Anexa nr. 4 la Legea nr. 351 pe 2001 ºi având în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ cu nr. 1.154/5.09.2002 ºi punctul de vedere al Guvernului nr. 3.937/MRP/31.07.2002, cât ºi avizele favorabile ale Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi cu nr. 316/8.10.2002 ºi Comisiei pentru administraþie publicã, amenjarea teritoriului ºi echilibru ecologic cu nr. 26/819/3.10.2002, comisie sesizatã în fond, vã rugãm, doamnelor ºi domnilor deputaþi, sã votaþi favorabil pentru înfiinþarea comunei Titeºti.

Domnul preºedinte Olteanu. Mai aveþi ºi amendamente în afarã de raport?

Domnule preºedinte,

Mã mai gândesc dacã ºi la acest proiect de lege susþinem amendamentul care a fost respins mai înainte. Deocamdatã, îngãduiþi-mi sã precizez cã la nivelul Comisiei pentru administraþie publicã, amenjarea teritoriului ºi echilibru ecologic a fost luatã spre dezbatere Propunerea legislativã privind înfiinþarea comunei Titeºti, judeþul Vâlcea; cã avizele favorabile ale Comisiei juridice, de disciplinã ºi imunitãþi, Consiliului Legislativ ºi Guvernului, precum ºi cadrul legislativ, care este întru totul îndeplinit, au determinat comisia sã întocmeascã un raport favorabil ºi rugãm plenul Camerei sã-l susþinã ºi sã-l adopte exact în forma în care a fost prezentat de cãtre Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic.

Vã mulþumesc.

Mulþumesc foarte mult.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului pe textele acestuia.

La titlul proiectului de lege urmãriþi amendamentul nr. 1. Nu sunt obiecþiuni.

Admis amendamentul, modificat titlul legii.

La art. 1 din propunerea legislativã, vã rog sã urmãriþi amendamentul nr. 2, reformularea acestui articol. Dacã aveþi obiecþiuni la acest amendament? Nu aveþi.

Admis amendamentul, se modificã art. 1 în mod corespunzãtor.

Pentru art. 2, comisia propune un text la amendamentele nr. 3 ºi 4. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Admise amendamentele nr. 3 ºi 4, art. 2 va avea alcãtuirea rezultatã.

Pentru art. 3 alin. 1 ºi 2, comisia propune ca acest text sã fie alcãtuit din cuprinsul actualului art. 2. Urmãriþi, vã rog, pentru clarificare, amendamentul nr. 5. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu aveþi.

Admis amendamentul nr. 5, se adoptã art. 3 cu un conþinut pe care îl are în prezent art. 2 din propunere.

Pentru art. 4, prin amendamentele nr. 6, 7 ºi 8, comisia ne propune texte modificate ale actualului art. 3. Dacã aveþi obiecþiuni la aceste amendamente? Nu.

Admise amendamentele, art. 4 va avea conþinutul rezultat din acestea.

Prin amendamentul nr. 9, comisia propune ca actualul art. 4 sã fie pãstrat în conþinutul sãu dar renumerotat în art. 5. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Admis amendamentul.

Pentru art. 6, prin amendamentul nr. 10, comisia ne propune pãstrarea actualului text din art. 5 ºi renumerotarea acestuia în 6.

Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Votat în unanimitate.

Vom supune acest proiect de lege organicã votului dumneavoastrã final mâine.

În continuare, proiectul de Lege privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã, prioritate legislativã.

Dau cuvântul Guvernului, domnule ministru Gaspar, cine prezintã?

## Poftiþi!

ªi prezentaþi-vã la tribunã, pentru stenogramã, domnule secretar de stat.

## **Domnul Dan Jurcan** _Ñ secretar de stat în Ministerul Informaþiilor Publice_ **:**

Domnul preºedinte Olteanu.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor colegi,

Comisiile juridicã, de disciplinã ºi imunitãþi ºi cea pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic au fost sesizate, în temeiul prevederilor art. 89 din Regulamentul Camerei Deputaþilor, cu dezbaterea pe fond a proiectulului de Lege privind transparenþa decizionalã în administraþia publicã. Înainte de a lua în dezbatere acest proiect de lege, am avut în vedere ºi avizul favorabil al Consiliului Legislativ, precum ºi pe cel al Comisiei pentru drepturile omului, culte ºi problemele minoritãþilor naþionale.

A fost un proiect de lege extrem de dezbãtut, o antrenare de amendamente foarte serioasã. Pânã la urmã, apreciem cã raportul care a fost adoptat este, de fapt, rezultatul participãrii sau votului majoritãþii membrilor în cele douã comisii ºi el rãspunde, în mare parte, la ceea ce s-a dorit prin acest proiect de lege, ºi anume, de a face cât mai transparentã decizia administrativã.

În consecinþã, vã rog, domnilor colegi, sã susþineþi raportul comisiei exact în forma care v-a fost înaintatã. Vã mulþumesc.

La dezbateri generale cine doreºte sã intervinã, stimaþi colegi? Domnul deputat Boc.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

Vã mulþumesc ºi pentru generozitatea pe care o aveþi de a da prilejul unor dezbateri generale, chiar dacã, fiind o prioritate legislativã, proiectul de lege ar intra sub incidenþa art. 107, fãrã dezbateri generale. Apreciem disponibilitatea dumneavoastrã de a ne permite sã ne precizãm un punct de vedere faþã de o lege extrem de importantã, care, practic, are ºansele sã revoluþioneze relaþia dintre administraþie ºi cetãþean.

ªi nu sunt vorbe mari, sunt realitãþi, ºi Partidul Democrat va susþine acest proiect de lege, care are, pe de o parte, menirea sã deschidã administraþia faþã de cetãþean, sã-l facã pe cetãþean sã simtã cã este parte integrantã a unui proces de decizie cu privire la hotãrâri care îl privesc, iar, pe de altã parte, sã compatibilizãm legislaþia din România cu cea existentã în Uniunea Europeanã sau în Statele Unite, unde este cunoscutã aceastã lege sub denumirea de ”Legea sunshineÒ, adicã, ”Legea transparenþeiÒ, unde se porneºte de la premisa cã lumina soarelui constituie cel mai bun dezinfectat ºi dacã lucrurile se vor petrece la luminã Ð adicã, la lumina soarelui Ð sunt foarte puþine ºanse sã existe acte de corupþie sau activitãþi ilegale.

Iatã de ce Partidul Democrat salutã un asemenea proiect de lege, îl va susþine, evident cã are în conþinutul proiectului unele amendamente de formã ºi de fond, care, spunem noi, vor îmbunãtãþi acest proiect de lege pentru a-l face practic ºi a nu cãdea în mâna birocraþilor, pentru a-l folosi ca o unealtã împotriva transparenþei decizionale în administraþia publicã. Existã în conþinutul acestui proiect de lege câteva articole care, interpretate abuziv de cãtre instituþiile birocratice din România,pot bloca aceastã inþiativã de deschidere a administraþiei cãtre cetãþean. Asupra acestor articole, evident, noi vom interveni la momentul respectiv în cadrul discuþiilor pe marginea proiectului.

Deci, încã o datã, salutãm acest proiect de lege ºi îl vom susþine, evident, ºi cu rezerva acceptãrii amendamentelor pe care noi le-am formulat cu privire la acest proiect de lege.

Mulþumesc.

Dacã mai doreºte cineva sã intervinã? Poftiþi, domnule Coifan!

Domnule preºedinte, Stimaþi colegi,

ªi Grupul Partidului Naþional Liberal salutã acest proiect de lege, ca fiind un început pentru democratizarea autenticã a actului administraþiei publice. Consideãrm cã

aceastã lege, împreunã cu un pachet de statute ºi de coduri de conduitã care se referã atât la aleºii locali, cât ºi la funcþionarii publici, vor putea sã dea un semnal autentic asupra a aceea ce numim transparenþa actului decizional în administraþia publicã.

Însã, câteva articole au fost amendate. Amendamentele, din pãcate, au fost respinse, le vom susþine în plen. Mã alãtur colegului Boc în a spune cã, dacã aceste articole nu sunt clar formulate, ar putea sã constituie amorse pentru acte de abuz în exercitarea procesului decizional. Prin urmare, la momentul respectiv vom susþine aceste amendamente.

Închei prin a spune cã, în fine, o lege care doreºte sã facã luminã în administraþia publicã o vom discuta astãzi, acum ºi aici.

Vã mulþumesc.

Poftiþi, doamna Lazãr, din partea Partidului Social Democrat.

Proiectul de lege care urmeazã sã fie dezbãtut în plenul Camerei Deputaþilor are, într-adevãr, o mare însemnãtate, aºa cum arãtau ºi colegii care au vorbit înainte, de la celelalte partide. El vine sã continue, alãturi de alte legi, procesul de reformã în administraþia publicã. Este un lucru pozitiv ºi eu m-am înscris ca sã iau cuvântul ºi sã arãt cã cele douã comisii reunite, de administraþie publicã ºi Comisia pentru imunitãþi ºi juridicã, au dezbãtut cu foarte multã seriozitate proiectul acestei legi.

Au fost într-adevãr multe amendamente, cred cã fiecare amendament a fost respins sau a fost acceptat în funcþie de importanþa ºi de modul de adaptare a legislaþiei în administraþia publicã, atât faþã de cerinþele perioadei pe care noi o strãbatem, cât ºi de necesitatea alinierii acestei legislaþii la cerinþele celei europene.

Grupul P.S.D. din comisia noastrã a depus mult interes ºi a adoptat majoritatea amendamentelor care au venit din partea atât a colegilor din grupul nostru parlamentar cât ºi din celelalte grupuri ºi am fost de acord ca aceastã lege sã fie dezbãtutã în plen.

Vã mulþumesc.

Din partea Grupului parlamentar P.R.M., domnul secretar Leonãchescu.

Vã mulþumesc, domnule preºedinte. Stimaþi colegi,

Transparenþa înseamnã, în principiu, o continuã racordare la realitate. Nu avem cum sã fim împotriva unui asemenea principiu de viaþã, de conducere ºi de proiecþie în viitor. A adopta un alt stil de muncã, înseamnã a accepta modele de cabinet, rezultatul unor gândiri lacunare ºi reducþioniste.

Suntem în totalitate pentru comunicare continuã cu cei care ne-au ales, cei care ne-au pus sã luãm decizii ºi aceste decizii trebuie comunicate în permanenþã acestora. Vã mulþumesc.

## Stimaþi colegi,

Aº dori sã vã fac o propunere, apropo de faptul cã se subþiazã rândurile. Astãzi e program în plen pânã la ora 13,00, pauzã pânã la ora 14,00 ºi, din nou plen, între orele 14,00 ºi 16,00. Mâine plen, plus vot final. V-aº ruga sã fiþi de acord, de grija de a nu vã mai gãsi la ora 14,00 aici, sã mergem cu ºedinþa în continuare pânã atunci ºi sã nu mai facem pauzã. Deci, sã încheiem ºedinþa la ora 14,00.

De acord?

Da.

## Mulþumesc foarte mult.

Dar v-aº ruga sã vã mai adunaþi colegii de pe culoare, anunþându-i cã nu mai lucrãm dupã-amiazã.

La titlul legii dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut amendamente. Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

La art. 1 alin. 1 urmãriþi amendamentul nr. 1. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu sunt obiecþiuni.

Admis amendamentul nr. 1, se modificã alin. 1 de la art. 1.

La art. 1 alin. 2 comisia nu a avut amendamente. Dacã aveþi dumneavostrã? Nu.

Votat în formularea iniþiatorului.

Art. 2. Dacã aveþi obiecþiuni? Comisia nu a avut. Aþi avut amendament respins la acest articol? Aveþi cuvântul!

## **Domnul Emil Boc:**

Vã mulþumesc, domnule preºedinte.

La art. 2, în cadrul amendamentelor respinse, primul amendament vi-l supun atenþiei dumneavoastrã.

Potrivit art. 2, sunt menþionate principiile care stau la baza legii, iar la punctul 1, dupã lit. a), b), c), se spune: ”ªedinþele autoritãþilor ºi instituþiilor publice care fac obiectul prezentei legi sunt publice, în condiþiile legiiÒ.

Care este problema pe care am sesizat-o noi? Care sunt condiþiile legii prin care se precizeazã condiþiile în care ºedinþele autoritãþilor publice sunt deschise publicului? Este Legea administraþiei publice locale, unde se menþioneazã faptul cã, în principiu, ºedinþele sunt publice, dar cu votul majoritãþii consilierilor se poate decide ca ele sã nu aibã un caracter public.

Temerea noastrã este cã, dacã pãstrãm aceastã formulã, nu îi vom putea împiedica pe consilierii locali, judeþeni sau pe celelalte autoritãþi care intrã sub incidenþa legii (dar mã refer în principal la autoritãþile deliberative din cadrul consiliului local ºi judeþean) sã treacã peste prevederile acestei legi ºi sã decidã cu majoritate absolutã a consilierilor ºedinþe nepublice. ªi amendamentul pe care l-am formulat a fost în sensul cã: ”ªedinþele autoritãþilor ºi instituþiilor publice care fac obiectul prezentei legi sunt publice, în condiþiile prezentei legiÒ.

Deci, formula amendamentului, repet, este urmãtoarea: ”ªedinþele autoritãþilor ºi instituþiilor publice care fac obiectul acestei legi sunt publice, în condiþiile prezentei legiÒ. Dorim prin aceasta sã subliniem cã nu se va putea, în nici o ºedinþã a consiliului local sau judeþean, sã se ia

acea decizie, cu votul a jumãtate plus unu, în vederea eliminãrii caracterului public al ºedinþelor consiliului local.

Pentru cã noi avem în aceastã lege, de exemplu la art. 5, o menþiune în care se spune: ”Nu sunt supuse prevederilor prezentei legi procesul de elaborare a actelor normative ºi ºedinþele în care sunt prezentate ºi dezbãtute informaþii privind...Ò. Deci avem regulile care spun cã nu se aplicã prezenta lege.

Astfel, solicitarea noastrã este de a fi mult mai preciºi ºi mult mai clari, repet, pentru ca în practicã sã nu fie blocatã aplicarea acestei legi.

Din partea iniþiatorului. Poftiþi!

În principiu, precizarea domnului deputat Emil Boc ar trebui sã clarifice lucrurile, însã, în realitate, noi apreciem cã nu putem face trimitere doar la Legea administraþiei publice locale; putem sã facem trimitere la fel de bine ºi la Legea nr. 544 privind accesul la informaþiile de interes public.

Din acest motiv, ne menþinem poziþia iniþialã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

În aceste condiþii,

Împotrivã? Marea majoritate este împotrivã.

Vã mulþumesc.

Domnule preºedinte, Voi fi foarte scurt.

La art. 5 lit. a) sunt menþionate prevederile care nu intrã sub incidenþa prezentei legi. Art. 5 spune: ”Nu sunt supuse prevederilor prezentei legi procesul de elaborare a actelor normative ºi ºedinþele în care sunt prezentate ºi dezbãtute informaþii privind: a) apãrarea naþionalã, siguranþa naþionalã ºi ordinea publicã, interesele economice ºi politice ale þãrii, precum ºi deliberãrile autoritãþilor, dacã fac parte din categoria informaþiilor clasificate, potrivit legii.Ò

Care este amendamentul pe care l-am formulat? Formula ”interesele economice ºi politice ale þãriiÒ reprezintã o formulã extrem de largã ºi extrem de vagã, în acelaºi timp. Practic, sub cupola acestei sintagme Ñ ”interesele economice ºi politice ale þãriiÒ Ñ oricând consilierii locali, judeþeni, precum ºi alte autoritãþi publice care intrã sub incidenþa legii, ºi observaþi cã sunt organele administraþiei publice aflate în subordinea Guvernului, deci serviciile descentralizate sau autoritãþile administrative autonome, vor putea invoca prevederile acestei legi de la art. 5 lit. a).

Deci aceastã formulã Ð ”interesele economice ºi politice ale þãriiÒ Ñ trebuie sã fie eliminatã, pentru cã ea va da pretext de interpretãri abuzive ºi, practic, va bloca aplicarea legii, spunându-se cã, în cadrul autoritãþii respective Ð fie cã este vorba de Curtea de Conturi, fie cã este vorba de consiliul local, judeþean sau de altã autoritate administrativã, deci toate Ð se discutã interesele economice ºi politice ale þãrii, în sens larg. ªi, atunci, de ce sã lãsãm la îndemâna birocraþilor aceastã unealtã legislativã pentru a bloca practic aplicarea acestei legi?

ªi formula pe care v-am propus-o a fost de a elimina doar sintagma ”interesele economice ºi politice ale þãriiÒ din conþinutul lit. a), pentru a avea mai multã concreteþe ºi aplicabilitate legea pe care o discutãm astãzi.

Altfel, repet, vom avea, aºa cum am anunþat la început, blocaje birocratice în aplicarea ei. Vã mulþumesc.

Domnul deputat Marton.

Domnul Boc are dreptate ºi în sensul cã ar trebui sã fie eliminate aceste douã cuvinte, ºi în sensul cã, întradevãr, o astfel de formulare este prea vagã. Dar adevãrata susþinere a acestei idei este cã, din pãcate, aceastã formulare se regãseºte în Legea informaþiilor clasificate. Deci cea mai justã susþinere este tautologia, pentru cã se repetã o parte a elementelor care se considerã a fi informaþii clasificate la care se referã legea acestor informaþii.

Ca atare, într-adevãr, nu se justificã din punct de vedere legislativ sã se enunþe înaintea întregului un element al întregului. Deci, aceste douã cuvinte fac parte din întregul informaþiilor clasificate. Ca atare, nu se justificã enunþarea separatã a acestora.

Mulþumesc, stimaþi colegi. Din partea iniþiatorului. Poftiþi, domnule secretar de stat!

## Doamnelor ºi domnilor deputaþi,

Domnul deputat Boc nu are dreptate pentru cã, dacã citim articolul pânã la capãt, vedem cã, de fapt, este o condiþionare: ”...apãrarea naþionalã, siguranþa naþionalã ºi ordinea publicã, interesele economice ºi politice ale þãrii, precum ºi deliberãrile autoritãþilor, dacã fac parte din categoria informaþiilor clasificate, potrivit legii.Ò Prin acest articol nu am încercat altceva decât sã corelãm excepþiile de aici cu excepþiile din Legea privind accesul la informaþiile de interes public, excepþii care de altfel sunt prevãzute în toate reglementãrile internaþionale care prevãd accesul la informaþii de interes public, chiar ºi în _sunshine_ -ul din Statele Unite. Cu alte cuvinte, oricum acele informaþii care fac parte din categoria informaþiilor clasificate nu se supun dezbaterii publice; accesul oricum nu existã.

Poate fi eliminatã aceastã sintagmã, dar problema rãmâne aceeaºi. Indiferent cã este eliminatã sau rãmâne, accesul la acele categorii de informaþii practic nu este posibil.

Noi am încercat sã specificãm acest lucru în aceastã lege pentru a face mult mai clare procedurile privind accesul la informaþii ºi obligativitatea instituþiilor de a difuza public anumite proiecte de lege sau de acte normative.

Deci, nu suntem de acord cu amendamentul.

Poftiþi, domnule Boc!

Eu am înþeles raþionamentul iniþiatorului. Am avut ºi o discuþie în comisie. Problema rãmâne la nivel local Ñ cum vor ºti anumite autoritãþi locale, de exemplu consiliul local din comuna X, cã asemenea lucruri care se discutã intrã sau nu sub incidenþa Legii privind protecþia informaþiilor clasificate? Vor fi foarte greu de gãsit ºi de decelat aceste informaþii ºi, sub masca acestei sintagme, vor fi interpretãri de genul: ”A, aceasta este o informaþie clasificatã ºi nu o discutãm.Ò

Domnule Boc,

Dar necunoaºterea legii nu poate fi invocatã nici de un om simplu; cu atât mai mult de un primar.

_Nemo censetum ignorare lege_ . Sã pornim de la realitatea existentã, ºi nu de la realitatea virtualã, teoreticã pe care o invocaþi, domnule preºedinte, cu bunã-credinþã ºi pe bunã dreptate. Dar, repet, este doar un efort constructiv, ºi mã supun voinþei dumneavoastrã, evident. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

În aceste condiþii,

Cu 47 de voturi pentru s-a adoptat amendamentul de

la punctul 5 cu privire la art. 5 lit. a). Art. 5 lit. b). Domnul deputat çrp‡d M‡rton.

## Domnule preºedinte,

## Doamnelor ºi domnilor,

Se pare cã este o scãpare a comisiei sau o formulare neatentã. Aceastã literã Ð lit. b) Ð, în propunerea comisiei, cel puþin sunã invers faþã de sensul legii.

Vã rog sã fiþi atenþi la faptul cã art. 5 vorbeºte cã ”Prevederile prezentei legi nu se aplicãÒ, deci despre acele situaþii când nu se aplicã prevederile prezentei legi. Lit. b) din iniþiativã spune: ”...activitãþile comerciale sau financiare, dacã publicarea acestora aduce atingere principiului concurenþei loialeÒ, deci numai în ipostaza în care publicarea acestor informaþii aduce atingere concurenþei loiale.

La lit. b), în forma propusã de comisie se spune: ”Valorile, termenele de realizare ºi datele tehnico-economice ale activitãþilor comerciale sau financiare care pot aduce atingere principiului concurenþei loialeÒ. Deci, dacã cineva, prin aceste elemente, tocmai încalcã concurenþa loialã, atunci trebuie sã îl muºamalizez, sã nu îl fac public. Acesta este sensul în formularea datã, deci tocmai invers.

Punctul meu de vedere este cã esenþa lit. b) este tocmai în partea eliminatã Ð acestor elemente nu se aplicã aceastã lege dacã prin publicarea acestora se aduce atingere principiului, ºi nu dacã prin valorile, termenele ºi realizarea datelor tehnice, activitãþilor comerciale sau financiare se poate aduce atingere concurenþei loiale.

Deci secretizarea se impune pentru cã aducerea la cunoºtinþã este un act de concurenþã neloialã, ºi nu pentru cã actul în sine este un fapt de concurenþã neloialã ºi nu îl aduc la cunoºtinþa publicului.

Vã mulþumesc. Poftiþi! Domnul preºedinte Oltean.

## **Domnul Ioan Oltean:**

Regret cã probabil intru în conflict cu antevorbitorul ºi cu postvorbitorul, dar la art. 5 lit. b) nu existã un amendament respins depus de cãtre colegul nostru.

## **Domnul M‡rton çrp‡d-Francisc**

**:**

Mãcar sã fiþi atenþi la ceea ce am spus.

## **Domnul Ioan Oltean:**

În consecinþã, apreciez cã intervenþia este neregulamentarã. În al doilea rând, Domnia sa a fãcut aici o disertaþie legatã de conþinutul textului, ºi nicidecum un amendament.

De aceea, eu cred cã este necesar sã supuneþi spre adoptare amendamentele care sunt în raport, aºa cum au fost formulate.

## **Domnul M‡rton çrp‡d-Francisc**

**:**

Domnule preºedinte,...

## Domnule M‡rton,

Eu înþeleg cã dumneavoastrã aþi vorbit împotriva amendamentului comisiei.

Vã mulþumesc.

Având în vedere cã sunt obiecþiuni, vom supune amendamentul la vot.

Domnul deputat Boc.

## Domnule preºedinte,

A fost o discuþie destul de aprinsã pe marginea acestui amendament în comisie. Cei din comisie au apreciat formula pe care a propus-o iniþiatorul ca fiind foarte largã, evazivã Ð ”activitãþi comerciale sau financiareÒ. Practic, orice chestiune legatã de contracte, de concesionãri, de alte afaceri care se fac la nivel local ºi prin consiliul local þin de activitãþi economice sau financiare ºi, atunci, practic, prin aceastã lege, n-ai putea pãtrunde în mecanismul de decizie cu privire la alocarea de contracte ºi alte activitãþi de acest gen ce se desfãºoarã la nivelul autoritãþilor locale. ªi, pentru a sparge clica la nivelul local, în sensul ca cetãþenul sã poatã avea totuºi acces la deliberãrile pe bani publici, pentru cã acele contracte se fac pe bani publici, la propunerea colegului nostru Cristea, am redactat un amendament restrictiv, ºi anume: nu orice dezbatere sã fie nepublicã cu privire la activitãþile financiare sau comerciale de la nivel local, ci doar acelea care vizeazã valorile, termenele de realizare ºi datele tehnicoeconomice ale activitãþilor comerciale care pot aduce atingere principiului concurenþei, adicã prin care spui, din oferta cu plic închis, de exemplu, a mai multor societãþi comerciale, care este conþinutul ofertei. Acele lucruri nu ai voie sã le dezvãlui, pentru cã este ofertã, sã spunem, cu plic închis, dar procesul de deliberare asupra ofertelor trebuie sã fie transparent.

Aceasta a fost gândirea noastrã în comisie: sã dãm posibilitatea oamenilor sã participe la procesul decizional, pe baza argumentelor formulate, ºi sã nu dezvãluim acele elemente care pot pune în pericol concurenþa loialã. De aceea, susþinerea ar fi pentru amendamentul comisiei, aºa cum a fost formulat.

Vã mulþumesc.

Domnul deputat M‡rton.

Eu am combãtut modul de formulare a acestui text ºi am enunþat cã s-ar putea sã fie o greºealã de redactare a raportului. Ascultând susþinerea de mai înainte, este acceptabilã aceastã reformulare, cu o singurã condiþie: sã nu disparã aceastã parte Ð ”dacã publicarea acestora poate aduce atingereÒ, pentru cã, fãrã aceastã formulare, textul nu are sens, ºi vã rog sã fiþi atenþi la ceea ce spun.

Deci, fãrã aceastã formulare, textul nu are nici un sens.

Domnul secretar de stat.

Precizarea fãcutã de domnul deputat de la U.D.M.R. nu face altceva decât sã clarifice textul. Din acest motiv, noi susþinem modificarea, de fapt completarea amendamentului propus de comisie cu sintagma ”dacã publicarea acestora aduce atingere principiului concurenþei loialeÒ.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Eu am cerut la comisiile reunite Ñ cea juridicã ºi cea pentru administraþie publicã Ð eliminarea alin. 3 pentru douã motive. Unul ar fi legat de faptul cã se regãsesc la alin. 2 prevederile acestui alin. 3, iar, pe de altã parte, este vorba de anunþul acesta de elaborare a unor proiecte de acte normative, ºi mã gândesc la primãrii, la consiliile locale, chiar judeþene. Cum ar putea face sã îi anunþe pe toþi oamenii de afaceri ºi sã le transmitã sã ia act de cunoaºterea acestui act normativ pe care vor sã îl elaboreze la nivel local? Ar înseamna ca în primãrie ºi respectiv în consiliul judeþean sã existe un aparat birocratic foarte important care sã urmãreascã toþi oamenii de afaceri pe domenii de activitate. Noi avem suficient de multe prevederi legale în Legea nr. 215, dar ºi în Ordonanþa nr. 35 din 2002, prin care se asigurã aceastã transparenþã. Nenorocirea este cã noi nu aplicãm aceastã transparenþã decizionalã ºi, iatã, organismele internaþionale ne înfiereazã pe aceastã temã Ð faptul cã legi avem, ºi suficient de bune, dar, din pãcate, nu le respectãm.

Deci ceream eliminarea alin. 3 pentru nepragmatismul lui. Nu se poate pune în practicã acest alineat pentru cã am da naºtere unei birocraþii exagerate la consiliile locale ºi am da ºi posibilitatea ca un consiliu local, o primãrie, un consiliu judeþean sã fie atrase într-un act juridic în instanþã pentru cã, de exemplu, ”Pe mine nu m-aþi informat cã scoateþi la licitaþie nu ºtiu ce Ð plantarea unui stâlp, undevaÑ, ºi sunt om de afaceri în industria construcþiilor!Ò.

Domnul deputat Boc. Poftiþi!

## Domnule preºedinte,

Vreau numai sã simplificãm ºi sã menþionez faptul cã, cu tot respectul pentru propunerea domnului deputat Dinu, pe care îl respect, aici nu pot fi de acord cu Domnia sa, pentru cã în fapt unul din scopurile acestei legi a fost ºi acela de a informa inclusiv mediul de afaceri, deci pe reprezentanþii mediului de afaceri cu privire la proiectele de acte normative care se supun deliberãrii ºi dezbaterii de cãtre diferite autoritãþi, pe de o parte, pentru ca ei sã nu fie puºi în situaþia de a lua cunoºtinþã _post factum_ despre ceea ce dorim sã facem noi, reprezentanþii ºi aleºii lor, ci sã fie ºi consultaþi înainte de elaborarea actelor normative. Iar expresia formulatã aici Ñ ”pentru aviz consultativÒ Ñ cred cã rãspunde tocmai acestor exigenþe: de a fi consultaþi, rãmânându-le la latitudine dreptul lor de a-ºi exprima sau nu un punct de vedere. Dar, repet, este important sã dãm posibilitatea aceasta legalã ca ei sã aibã cunoºtinþã înainte de aplicarea unor acte care îi vizeazã în mod direct.

Mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Stimaþi colegi,

Aveþi argumentele pentru care comisia a respins acest amendament. Totuºi, înainte trebuie sã

Alin. 4 al art. 6. Urmãriþi amendamentul de la punctul 9.

A fost admis amendamentul de la punctul 9 ºi se modificã alin. 4.

Alin. 5. Urmãriþi amendamentul de la punctul 10. Nu sunt obiecþiuni.

A fost admis amendamentul de la punctul 10 ºi se modificã alin. 5 în mod corespunzãtor.

La alin. 6, 7 ºi 8 comisia nu are amendamente. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu.

Votate în formularea iniþiatorului.

Alin. 9 al art. 6. Urmãriþi amendamentul de la punctul 11. Nu sunt obiecþiuni.

A fost admis amendamentul ºi se modificã alin. 9 în mod corespunzãtor.

Domnul deputat Boc, aveþi amendament la art. 6, dupã alin. 9?

Poftiþi!

Domnule preºedinte,

La alin. 9 se spune: ”În cazul reglementãrii unei situaþii care, datoritã circumstanþelor sale excepþionale, impune adoptarea de soluþii imediate, în vederea evitãrii unei grave atingeri aduse interesului public, proiectele de acte normative se supun adoptãrii în procedurã de urgenþã prevãzutã de reglementãrile în vigoareÒ. Deci aici avem un alineat care practic ne scoate din prevederile acestei legi, ºi textul respectiv spune cã nu se aplicã tot ceea ce am discutat pânã acum cu privire la transparenþã, dezbateri ºi aºa mai departe.

Noi am apreciat cã aceastã formulã este prea vagã, având experienþa de la ordonanþele de urgenþã. Potrivit art. 114 din Constituþie, în cazuri excepþionale se pot emite ordonanþe de urgenþã. La fel, autoritãþile locale sau celelalte autoritãþi care, potrivit legii, trebuie sã se supunã prevederilor ei, vor abuza de art. 9 ºi vor spune: datoritã circumstanþelor excepþionale, nu mai supunem dezbaterii publice proiectul de act normativ respectiv.

Amendamentul pe care l-am formulat venea tocmai în acest sens, ca, dupã alin. 9, sã introducem un alineat nou, alin. 10, în care sã se spunã: ”Pentru fiecare act normativ adoptat conform alin. 9, adicã în procedurã de urgenþã, autoritatea administraþiei publice în cauzã este obligatã sã realizeze ºi sã publice prezentarea detaliatã a motivelor întemeiate care s-au aflat la baza aplicãrii procedurii menþionateÒ. Deci mãcar sã îi obligãm sã motiveze de ce au adoptat actul normativ în procedurã de urgenþã, care este situaþia excepþionalã. De ce acest lucru. Eventual pentru a avea temei pentru a-i ataca în instanþã pe Legea contenciosului administrativ datoritã faptului cã au încãlcat prevederile legii.

Dacã ei nici mãcar nu sunt obligaþi sã îºi motiveze adoptarea actelor normative, va fi foarte greu în instanþã sã îi poþi ataca pe Legea contenciosului administrativ.

Pe scurt, amendamentul nostru cere sã explice situaþia excepþionalã care a stat la baza eliminãrii procedurii de transparenþã prevãzutã de lege. Mulþumesc.

Doamna deputat Mona Muscã.

De foarte puþine ori sunt împotriva domnului Emil Boc. De data aceasta eu cred cã va trebui sã eliminãm categoric aceastã posibilitate pentru cã, dacã ea rãmâne, toatã legea este absolut în zadar.

În lege nu se spun criteriile sau situaþiile excepþionale, ca sã ne putem raporta la ele. Drept urmare, pânã la urmã orice se poate motiva ca fiind excepþional.

Dacã pentru Guvern sunt asemenea necesitãþi, pentru un consiliu local, pentru un consiliu judeþean nu se justificã o asemenea mãsurã. Drept urmare, propun eliminarea din proiectul de lege a situaþiilor excepþionale Ð când este vorba de altceva în afarã de Guvern. Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

## Distinsã colegã,

Îmi pare rãu cã nu pot sã

Propunerea domnului deputat Boc este superfluã întrucât la art. 12 alin. 1, unde se prevede obligativitatea autoritãþilor publice de a întocmi un raport anual privind transparenþa decizionalã, la lit. c) se spune foarte clar: ”Numãrul ºedinþelor publice închise ºi motivaþia restricþionãrii accesuluiÒ. Deci, practic, aceastã motivaþie invocatã de domnul deputat Boc apare în raportul anual.

Poftiþi, domnule Boc!

Cu toatã admiraþia pentru colegul meu cu care am colaborat foarte bine, Domnia sa nefiind jurist, cred cã i-a scãpat o nuanþã.

Domnule ministru,

Aici aþi invocat însã raportul anual. Ìla când se prezintã, dupã ce a trecut anul calendaristic, da, pânã în martie anul viitor, se prezintã raportul cu privire la acele decizii care nu au, cum spuneþi dumneavoastrã, care au fost restricþionate. Pãi, din punctul de vedere al legii, al cetãþeanului, este superfluu sã mai treci acolo, dacã nu-i dai posibilitatea sã atace în instanþã în termenul prevãzut de Legea contenciosului administrativ, de 30 de zile. Degeaba veniþi dumneavoastrã ºi spuneþi cã în raportul anual care se dã publicitãþii, dupã expirarea anului, vom menþiona acele motive. Superfluu, nu are nici o eficienþã juridicã, doar pentru statistici, pentru rapoarte prezentate la seminarii sau colocvii interne ºi internaþionale, dar pentru cetãþean nu are nici un fel de relevanþã practicã, pentru cã el are termenul ãla de 30 de zile scadent din Legea contenciosului administrativ, pentru a se adresa instanþei de judecatã. Or, el, dacã nu cunoaºte, în cele 30 de zile, motivaþia situaþiei excepþionale, nu putem face nimic. Deci de aceea cred cã este nevoie sã obligãm aceste autoritãþi care intrã sub incidenþa legii sã-ºi motiveze situaþia excepþionalã. Nu este greu, mãcar introducem o cenzurã indirectã sau punem o piedicã în calea abuzului lor de a emite ºi de a face inaplicabile prevederile prezentei legi.

Doamna Mona Muscã a spus foarte corect, aici, cã s-ar putea ca aceastã prevedere sã blocheze aplicarea legii. Nu sunt de acord în totalitate cu Domnia sa cã nu ar trebui sã avem o procedurã specialã, pentru cã poate, într-adevãr, intervin situaþii excepþionale, de urgenþã. La Parlament avem procedurile de angajare a rãspunderii, în 3 zile se rezolvã legea. La nivelul autoritãþilor locale nu avem asemenea proceduri de urgenþã ºi de aceea e nevoie sã avem un text, numai cã el trebuie sã fie foarte bine delimitat, tocmai ca el sã nu facã inaplicabilã întreaga lege. ªi, cunoscând practica din administraþia localã, indiferent de culoare politicã, dacã nu vom restricþiona, fiþi convinºi cã aceastã lege va fi doar o simplã barierã de hârtie în calea închiderii administraþiei publice faþã de cetãþean. De aceea supun amendamentul acesta, repet, care nu vine decât sã dea consistenþã acestei legi.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Votaþi-l, cã e bun!

Doamnã deputat,

Aþi avut cuvântul la tribunã, vi l-am dat... 13 voturi pentru. Împotrivã? 40 de voturi împotrivã. Amendamentul s-a respins.

Titlul secþiunii a 2-a. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Adoptat în unanimitate.

La art. 7, pentru alin. 1 vã rog sã urmãriþi amendamentul 12. Dacã aveþi obiecþiuni la amendamentul 12? Nu aveþi.

Admis amendamentul 12, art. 7, alin. 1 se modificã în mod corespunzãtor.

Art. 7 alin. 2, 3, 4, comisia nu a mai avut amendamente. Nici dumneavoastrã nu aveþi obiecþiuni.

Votate în formularea iniþiatorului.

Art. 8. Urmãriþi amendamentul 13. Nu sunt obiecþiuni. Admis amendamentul 13.

Dumneavoastrã la ce amendament vreþi sã vã referiþi?

## **Domnul Gheorghe Dinu** _(din salã):_

La amendamentul 14, art. 8.

Amendamentul 14 respins, poate. Aveþi cuvântul!

Aºa cum spune ºi raportul, împreunã cu domnul deputat Coifan Viorel de la P.N.L., am susþinut acest amendament, ºi anume: ”Persoana care prezideazã ºedinþa publicã a solicitat punctul de vedere al invitaþilor cu privire la problemele aflate pe ordinea de ziÒ. ªi noi am propus eliminarea acestui articol, întrucât îl face de nefolosit. O ºedinþã a consiliului local, de exemplu, are pe ordinea de zi cam 60 de proiecte de hotãrâri. Dacã vor fi acolo numai 10 invitaþi...

Domnule deputat,

Vã rog sã vã referiþi la amendamentul comisiei, nu la textul iniþial. Amendamentul comisiei nu are sintagma ”va solicita punctul de vedere al invitaþilorÒ.

Domnule preºedinte,

Eu citesc textul iniþial ºi ce am propus noi.

Dumneavoastrã aþi propus eliminarea textului iniþial, iar comisia l-a amendat, eliminând sintagma aia care vã deranjeazã pe dumneavoastrã.

Iar noi am susþinut eliminarea art. 8, ca sã disparã totalmente din textul legii...

Îmi pare rãu, dar, dacã noi am votat amendamentul comisiei care a reformulat textul iniþial, practic, obiecþiunea dumneavoastrã a rãmas fãrã obiect.

Da, dar atunci cum facem cu amendamentul nostru respins? Nu mai avem dreptul sã-l susþinem?

Vã rog sã-l susþineþi în raport de amendamentul comisiei, de textul art. 8, aºa cum l-a propus comisia. Deci vreþi sã eliminaþi amendamentul comisiei, care...

Nu...

Nu mã ascultaþi pe mine, uitaþi-vã la text. Pe dumneavoastrã vã nemulþumeºte sintagma ”va solicita punctul de vedere al invitaþilorÒ. Aceastã sintagmã a fost respinsã, scoasã din text de cãtre comisie.

ªi, atunci, practic, art. 8 rãmâne fãrã punctul de vedere al invitaþilor, nu? ªi, atunci, suntem de acord, nici o problemã.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Sigur cã da. Bine, mulþumesc foarte mult. Stimaþi colegi,

Din pãcate, nu am putut sã expun motivele pentru care am propus eliminarea.

Vã rog!

Spuneam de faptul cã pe ordinea de zi a unui consiliu local sunt 60 de puncte. Vor fi acolo, 10, 15, 20 de invitaþi, pentru cã, iatã, nu aþi fost de acord cu eliminarea acelui articol privind anunþarea tuturor oamenilor de afaceri, nu ºtiu cum, mã rog, e o chestiune care sã vedem cum se va putea pune în practicã, dar revin acum ºi vor fi 10-12 invitaþi acolo. Dacã înaintea ºedinþei de consiliu local dãm cuvântul invitaþilor sã-ºi spunã punctul de vedere vizavi de ordinea de zi, înseamnã cã nu mai þinem ºedinþa, pentru cã se lungeºte la 2-3 ceasuri punctul lor de vedere. ªi nu se mai poate face pragmaticã ºedinþa, nu se va mai putea desfãºura. De aceea am propus eliminarea, pentru cã este o chestiune superfluã, e prea mult exces de zel în problema aceasta.

Doamna Mona Muscã.

## Stimaþi colegi,

Asta este raþiunea acestui proiect de lege. Culmea este cã noi, de la liberali, de la P.D., susþinem proiectul de lege ºi îl apãrãm mai mult decât majoritatea parlamentarã.

## Domnii mei,

Ãsta este spiritul, asta este raþiunea acestei legi, tocmai pentru a putea avea o participare din partea celor interesaþi de proiectele respective. Este ideea de guvernare participativã. Nu se poate sã emiþi tot felul de proiecte ºi sã nu colaborezi cu cei care sunt interesaþi ºi vizaþi de aceste proiecte de lege.

Drept urmare, ãsta este rostul legii. Dacã scoatem consultarea de aici, sã-i chemi numai acolo, ca sã fie în cunoºtinþã de cauzã, nu-i nevoie, pot afla ºi dupã. Asta este raþiunea legii! O omorâm dacã scoatem ºi asta. ªi aºa, cu articolul votat înainte, s-a ºtirbit legea. Dacã mai facem ºi acest lucru, o omorâm complet.

## Stimaþi colegi, la vot!

Vã rog eu frumos, s-a înþeles, am senzaþia cã existã ºi o micã eroare din partea colegului nostru, care crede cã stabilesc invitaþii ordinea de zi. Textul este cã li se dã posibilitatea sã vorbeascã în legãturã cu ordinea de zi. Altminteri de ce sã fie chemaþi acolo, ca sã aplaude discuþiile din consiliu?

Vã mai menþineþi amendamentul?

Oricum, eu am, totuºi, o micã experienþã de consilier local. Nu ºtiu doamna...

Vã susþineþi amendamentul?

Îl susþin, dar, încã o datã, trebuie, totuºi, sã lãmurim o chestie. Faptul cã este invitat acolo, în ceva în care, probabil, îl priveºte, cum nu are drept de vot?! Oricum, consilierii sunt cei care reprezintã interesele pe mozaicul politic al electoratului de acolo. Îl reprezintã cineva, nu trebuie neapãrat sã vinã sau, de fiecare datã, când vreau sã supun sau pun un proiect de hotãrâre, nu trebuie sã consult toatã populaþia, pentru cã nu pot, nu pot!

Am înþeles, domnule coleg. Am înþeles ºi de ce susþineþi amendamentul, pentru cã vreþi ca, în calitate de consilier, sã decideþi singur, fãrã sã mai întrebaþi pe alþii.

Chiar dacã îl consult pe cel pe care l-am invitat acolo, oricum nu are putere de decizie, tot consilierii decid. Eventual îºi pune, ºi el, în faþa camerelor de luat de

vederi un punct de vedere, dar, mai departe, l-am adunat acolo, sau l-am chemat acolo, tot ca sã nu aibã nici un punct de vedere.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Împotrivã? Da, este evident, marea majoritate este împotriva eliminãrii textului.

Textul a rãmas în formularea comisiei la amendamentul 13.

La art. 9 nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Art. 10, urmãriþi amendamentul 14. Nu sunt obiecþiuni. Admis amendamentul 14, se modificã art. 10 în mod corespunzãtor.

Art. 11 alin. 1...

La ce articol aveþi?

La art. 10. Am renunþat la 3 amendamente pânã acum.

Tocmai l-am votat mai înainte. Acum revenim? Poftiþi, poftiþi!

## Domnule preºedinte,

Vã rog sã apreciaþi cã am renunþat la 3 amendamente, pânã acum, de a le mai susþine. Am convenit sã punctãm doar asupra celor care potÉ

La atâtea renunþaþi, încât nu o sã mai apucãm sã votãm legea pe care dumneavoastrã aþi lãudat-o, aºa, în ansamblu.

## Domnule preºedinte,

O sã avem timpul, dar numai asupra acelor puncte nevralgice ne-am oprit.

Care era problema? Minuta dezbaterilor din cadrul unei ºedinþe publice, inclusiv, dupã caz, rezultatul voturilor exprimate, va fi afiºatã la sediul fiecãrei autoritãþi. Noi am solicitat, pe linia aceasta a transparenþei, ca cetãþeanul sã ºtie ce îi face alesul în consiliul local, cum voteazã, ca sã-l poatã ajuta. Sã se treacã în minutã faptul cã votul fiecãrui membru va fi consemnat. Sã ºtiu exact dacã acel consilier, pe care-l am în consiliul local mã reprezintã, cum a votat. Aºa, pe ansamblu, e foarte greu sã-l judec, dar dacã va fi vorba de o concesiune sau despre încheierea unui contract, aº vrea sã ºtiu cum a votat consilierul meu. De aceea ar fi bine ca, în acea minutã care rezumã, se face o sintezã a ºedinþei, sã se consemneze, aºa cum se consemneazã ºi în Statele Unite, rezultatul votului fiecãrui membru, pentru a ºti, în cunoºtinþã de cauzã, cum s-a comportat alesul pe care l-am desemnat, ca la viitoarele alegeri sã am o altã poziþie. Deci amendamentul este ”inclusiv votul fiecãrui membruÒ.

Mulþumesc.

Doamna deputat Mona Muscã.

Absolut în toatã lumea votul este transparent, numai la noi, în general, încercãm, în fel ºi chip, sã facem ca votul sã nu fie transparent. Un vot transparent însã ajutã la responsabilizarea celor care-ºi fac treaba acolo. E foarte uºor ca, la umbra votului ascuns, sã faci orice fel de miºcãri. Deci, dacã vrem sã responsabilizãm pe cei care îi alege electoratul în acele funcþii sau pe cei care sunt numiþi în acele funcþii, atunci, obligatoriu, votul trebuie sã fie transparent. Vrem responsabilizarea lor sau vrem sã-i ajutãm sã facã tot felul de jocuri, de care niciodatã nu o sã fim conºtienþi? E vorba de electorat. Þinem cu electoratul, sã ºtie exact ce fac aleºii lor acolo sau vrem sã-i lãsãm sã facã jocurile cum vor ei? E ºi interesul celor care-i trimit acolo, e ºi interesul celor pe care ei îi reprezintã, ca electorat.

## Stimaþi colegi,

Comisia m-a învrednicit sã vã propun urmãtorul text. Deci: ”Se publicã votul fiecãrui membru, cu excepþia cazurilor când s-a hotãrât vot secretÒ, pentru cã nu merge altfel.

Cu aceastã reformulare, vã propun amendamentul domnului Boc la art. 10.

Cine este pentru? Mulþumesc.

Voturi împotrivã? Abþineri?

În unanimitate s-a adoptat amendamentul reformulat al domnului Boc.

La art. 11 alin. 1, amendamentul 15. Poftiþi!

La art. 11 am considerat necesar ca sã completãm textul art. 11 alin. 1: ”Atunci când se considerã necesar, ºedinþele pot fi înregistrate audio ºi când posibilitãþile tehnice o permitÒ. Altcumva, se poate întâmpla ca în comuna Dor de Munte, care nu are instalaþie de înregistrare, sã se cearã înregistrarea ºedinþelor consiliului local. Cum o poate face? Deci aceste ºedinþe se pot înregistra, dar numai când posibilitãþile tehnice permit aºa ceva. Plus de asta, noi nu avem încã reglementat modul cum se arhiveazã o bandã audio, când se ºterge, cum o ºterge, cine o ºterge, cum se pãstreazã ca sã poatã sã fie un element, într-o anumitã situaþie, juridic, sã zic, de interpretat. Deci am completat articolul: ”când posibilitãþile tehnice o permitÒ.

Tot la art. 11 alin. 1?

Da.

Vã rog!

Aº vrea sã citesc articolul, ca sã vedeþi cã nu e nevoie de acea completare. Ultima parte a art. 11 spune, foarte clar: ”atunci când se considerã necesar, ºedinþele

publiceÒ Ð atenþie! Ð ”pot fi înregistrate audioÒ. Deci este acolo: ”pot fi înregistrate audioÒ, nemaivorbind cã înregistrarea audio, într-o salã micã, într-o comunã unde se þine un consiliu local, se poate face cu un reportofon care, la ora actualã, costã 500.000 de lei ºi caseta respectivã rãmâne ca martor al acelei ºedinþe. Deci nu este o problemã, chiar dacã ar fi obligatoriu, dar nu e cazul, e ”potÒ.

Vã mai menþineþi amendamentul, domnule Dinu?

## **Domnul Gheorghe Dinu** _(din salã):_

Oricum, cade la vot.

Nu, nu, vã întreb, pentru cã v-a dat o explicaþie sugestivã. Textul este cu ”potÒ.

## **Domnul Gheorghe Dinu** _(din salã):_

Degeaba pot, dacã nu am posibilitãþi tehnice!

De fapt, am supus votului amendamentul comisiei pentru art. 11 alin. 1 de la punctul 15.

Mai am ºi eu un amendament.

La art. 11 alin. 1? Poftiþi!

## Domnule preºedinte,

## Stimaþi colegi,

Cred cã ”cãlcâiul lui AhileÒ în acest articol este ”înregistrate audioÒ. Existã douã variante: sau ”pot fi înregistrateÒ, sau, am completat eu, ”pot fi înregistrate audio, video sau prin alte mijloace tehniceÒ, pentru cã la ora actualã avem ºi videoconferinþe, ºi consiliile judeþene pot fi înregistrate ºi prin mijloace video. Legea trebuie sã fie ºi prospectivã, or, în prospectivã, asta înseamnã cã putem sã avem ºi holograme. Acum, nu fac bancuri. Nu mai spun de mijloc de înregistrare. De aceea nu am fãcut altceva, decât am completat spunând cã ”audioÒ este restrictiv. Ori spunem ”înregistrateÒ, ºi atunci sunt valabile toate mijloacele de înregistrare disponibile, sau completãm cu ceea ce la ora actualã este posibil, de exemplu ”videoÒ.

## Stimaþi colegi,

Existã, deci, mai multe amendamente. Dupã regulament, este supus votului dumneavoastrã întâi amendamentul comisiei. Îl aveþi la pagina 11, amendamentul 15.

Cine este pentru amendamentul 15 al comisiei? Vã rog sã participaþi la vot, aºa cum doriþi. 37 voturi pentru.

Împotrivã? 4 voturi împotrivã.

Abþineri? 8 abþineri.

S-a adoptat amendamentul 15 cu privire la art. 11 alin. 1.

Art. 11 alin. 2, urmãriþi amendamentul 16. Nu sunt obiecþiuni. Adoptat amendamentul 16, modificat art. 11 alin. 2. Art. 12 alin. 1, urmãriþi amendamentul 17. Nu sunt obiecþiuni.

Adoptat amendamentul 17, art. 12, alin. 1 se modificã în mod corespunzãtor.

Art. 12 alin. 2, urmãriþi amendamentul 18. Nu sunt obiecþiuni.

Adoptat amendamentul 18, se modificã alin. 2 de la art. 12.

Titlul cap. III ºi art. 13, 14, 15. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate în formularea existentã.

Art. 15, urmãriþi amendamentul 19. Nu sunt obiecþiuni. Admis amendamentul, modificat art. 15.

La titlul cap. IV ºi art. 16 alin. 1, comisia nu a avut amendamente. La titlu aveþi...?

La art. 15.

## Domnule Boc,

Haideþi, serios... Mã uit la dumneavoastrã, când citesc textul, pentru cã ºtiu cã, de acolo, poate...

Am ridicat mâna sus!

Nu aþi ridicat nici o mânã!

De douã ori am ridicat!

## Poftiþi!

Nu-i corect ceea ce faceþi! Degeaba stabilim orice regulã, la început...

Este foarte corect, domnule preºedinte, ºi repet: subliniez efectul constructiv pe care vrem sã-l avem aici.

La art. 15 se spune: ”În cazul în care o persoanã care participã la ºedinþã, preºedintele constatã cã încalcã regulamentul, preºedintele dispune evacuareaÒ. Deci noi am vrut sã gradãm, prima sancþiune sã nu fie direct evacuarea persoanei care, ºtiu eu, ar perturba ºedinþa, unul dintre invitaþi. ªi formula propusã a fost: ”În cazul în care o persoanã încalcã regulamentul, preºedintele va dispune avertizarea ºi, în ultimã instanþã, evacuareaÒ. Tocmai pentru a nu da pretext de interpretãri abuzive din partea preºedintelui. Prima oarã îl avertizezi ºi dupã aceea îl evacuezi, nu direct evacuarea, pentru cã s-ar putea sã exercite o modalitate abuzivã. De aceea, formula pe care o propunem e doar de atenuare. Prima datã dispui avertizarea ºi dupã aceea evacuarea. Deci e o formulã gradualã pe care v-am propus-o dumneavoastrã ºi se aflã la ultimul amendament de la punctul 20.

Mulþumesc.

Domnul ministru, din partea iniþiatorului. Poate vorbiþi ºi cu comisia.

Apreciem cã amendamentul, în formularea propusã de domnul deputat Boc, este mai clar ºi, în fond, este normal ca...

ªi mai democratic!

## **Doamna Monica Octavia Musca** _(din salã):_

Da!

ªi mai democratic, da. ªi iniþiatorul îl susþine.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

Mulþumesc, domnule preºedinte.

Comisia pentru administraþie publicã, amenajarea teritoriului ºi echilibru ecologic a fost sesizatã în fond cu proiectul de Lege privind stabilirea dreptului de proprietate privatã asupra terenurilor situate în intravilanul localitãþilor din Delta Dunãrii.

Þinând cont de avizul Consiliului Legislativ ºi punctul de vedere al Guvernului, proiectul de lege a fost supus dezbaterii, s-a întocmit raportul, pe care vã rugãm sã-l supuneþi dezbaterii plenului Camerei. Vã mulþumesc.

Dacã doreºte cineva sã participe la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului pe texte.

La titlul proiectului urmãriþi amendamentul 1. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Am la titlu...

La titlul legii. Nu sunteþi din partea comisiei?

Vã rog sã observaþi, domnule preºedinte, cã legea e ”privind stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor situate în intravilanul localitãþilorÒ, iar la iniþiator este ”Lege privind constituirea dreptului de proprietate privatã asupra terenuluiÒ. Deci cuvântul ”privatãÒ, dintr-o redactare, cred, din cauza...

Deci, la amendamentul comisiei privind constituirea sã se adauge ºi ”proprietate privatãÒ.

Exact, exact! Ca sã fie în concordanþã cu titlul legii.

Cu aceastã adãugire a reprezentantului comisiei, dacã sunteþi de acord cu amendamentul 1? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri?

Unanimitate.

Deci titlul s-a adoptat cu adãugarea sintagmei ”privateÒ.

Art. 1 alin. 1, urmãriþi amendamentul 2. Nu sunt obiecþiuni.

- Adoptat amendamentul, se modificã art. 1 alin. 1.

Deci la amendamentul 1, pentru alin. 1, se înlocuieºte verbul ”se stabileºteÒ cu ”se constituieÒ, iar pentru lit. a) de la art. 1 alin. 1 urmãriþi amendamentul 3.

Dacã aveþi obiecþiuni?

Admis amendamentul 3, se modificã lit. a) de la art. 1 în mod corespunzãtor.

Lit. b) de la alin. 1 ºi alin. 2 de la art. 1, comisia nu

- a mai avut obiecþiuni. Dacã aveþi dumneavoastrã? Nu. Votate în formularea iniþiatorului.

- Art. 2, urmãriþi amendamentul 4.

Admis amendamentul 4, se modificã art. 2 în mod corespunzãtor.

- La art. 3, în întregime, urmãriþi amendamentul 5. Nu

- sunt obiecþiuni.

- Admis amendamentul 5, se modificã art. 3.

Art. 4, urmãriþi amendamentul 6. Nu sunt obiecþiuni la amendamentul 6.

Se modificã, în consecinþã, art. 4.

Art. 5, urmãriþi amendamentul 7, care priveºte alin. 1. Dacã aveþi obiecþiuni?

Admis amendamentul 7, se modificã art. 5 alin. 1 în mod corespunzãtor.

Art. 5 alin. 2, 3, 4, nu sunt obiecþiuni. Nici de la dumneavoastrã.

Votate în formularea iniþiatorului.

Art. 6, urmãriþi amendamentul 8. Poftiþi, domnule Bara!

Iar e o omisiune, domnule preºedinte: ”la suprafeþele de teren pe care sunt amplasate lucrãrile de apãrare împotriva inundaþiilor, inclusiv platformele de apãrare

împotriva inundaþiilor, construite conform legii...Ò. Deci: ”împotriva inundaþiilor, precum ºi zonelor de protecþie a acestoraÒ, ca sã coincidã cu textul iniþial. A fost o scãpare. Deci: ”platformele de apãrare împotriva inundaþiilor, precum ºi zonelor de protecþie a acestoraÒ ºi, pe urmã, textul curge în continuare: ”construite conform Legii apelor nr. 107Ò.

Mulþumesc.

E o scãpare, stimaþi colegi.

Dacã sunteþi de acord cu amendamentul 8, reformulat acum de reprezentantul Comisiei pentru administraþie publicã.

Cine este pentru? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? Unanimitate.

Dupã amendamentul 8, vã rog sã urmãriþi amendamentul 9, care propune un alineat nou la art. 6. Dacã aveþi obiecþiuni? Nu.

Admis amendamentul 9, se introduce alin. 2 la art. 6. La art. 7, ultimul, dacã aveþi obiecþiuni? Nu. Votat în formularea iniþiatorului.

Am parcurs ºi acest proiect, îl vom supune votului final mâine.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 94/2002.

Suntem în procedurã de urgenþã.

Comisia pentru administraþie, rog timpii de dezbatere.

Având în vedere cã acest proiect a fost retrimis comisiei ºi raportul nu s-a schimbat, þinând cont cã a fost retrimis comisiei pentru cuprinderea ºi a altui imobil, eu propun pentru discuþii 5 minute, iar pentru fiecare articol câte 1 minut.

Domnule preºedinte,

Iniþiatorul nu este prezent ºi ne roagã sã-l amânãm pentru mâine.

Este prezent, nu-i nici o problemã!

Nu este domnul ministru Gingãraº, vrea sã fie dânsul prezent. Urmãtorul proiect, proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului 129/2002 pentru modificarea Legii 26/1990. Comisia juridicã, domnul deputat, domnul vicepreºedinte al comisiei, Boc, vã rog sã propuneþi timpii de dezbatere.

Mulþumesc domnule preºedinte.

Având în vedere procedura de urgenþã avutã în vedere, propunem un termen de 15 minute, câte 2 minute pe articol.

Vã mulþumesc.

Dacã sunteþi de acord cu aceastã repartizare a timpilor de dezbatere? Mulþumesc. Împotrivã? Abþineri? ## Unanimitate.

Vã rog sã urmãriþi în paralel proiectul legii ºi raportul comisiei care, practic, propune adoptarea în formula iniþialã a amendamentelor luate în dezbatere de comisie, fiind respinse. Vreþi o intervenþie prealabilã? Suntem în procedurã de urgenþã.

Poftiþi!

## Domnule preºedinte,

Vã rog, dacã studiaþi raportul, am un amendament la articolul unic, un amendament care a fost respins...

Haideþi sã ajungem la articolul unic. Staþi aici, cã la proiectul de lege probabil nu sunt... Sunt obiecþiuni? Nu. Votat în formula iniþialã.

La articolul unic înþeleg cã existã obiecþiuni ºi existã un amendament respins. Aveþi cuvântul!

Deci, am propus ca amendament respingerea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 129 pentru modificarea Legii 26, pentru urmãtoarele argumente: în primul rând, activitatea Registrului Comerþului, care s-a desfãºurat pânã acum pe lângã Camera de Comerþ, s-a desfãºurat în condiþiuni bune, ca sã nu zicem foarte bune; în nici un caz nu au fost sincope care sã justifice schimbarea reglementãrilor actuale. Nu cred cã justificarea adusã de Guvern privind alinierea la reglementãrile europene stau în picioare pentru cã Registrul Comerþului în þãrile europene funcþioneazã atât la nivelul justiþiei cât ºi la nivelul Camerei de Comerþ. Deci, existã posibilitatea menþinerii actualei forme de organizare.

În al doilea rând, prin aceastã ordonanþã de urgenþã se produce o naþionalizare a patrimoniului Registrului Comerþului ºi trecerea lui în patrimoniul statului. De asemenea, bazele de date ºi toatã infrastructura creatã la nivelul Registrului Comerþului sunt preluate fãrã un temei legal.

Existã, în fine, o a treia justificare care susþine simplificarea formalitãþilor administrative pentru înregistrarea ºi autorizarea funcþionãrii comercianþilor.

În discuþiile care au avut loc la Comisia juridicã pe aceastã temã, chiar reprezentanþii majoritãþii parlamentare au constatat cã, de fapt, nu se simplificã nimic, nu se modificã absolut nimic din funcþionarea acestui Registru al Comerþului, decât se trece de la Camera de Comerþ la Ministerul Justiþiei.

Sigur cã în dezbaterile publice care au avut loc, un lider al majoritãþii parlamentare a spus cã s-a fãcut aceastã trecere pentru a se prelua taxele care reveneau pânã acum Registrului Comerþului ºi Camerei de Comerþ la bugetul statului. În mãsura în care Guvernul susþine cã asta este adevãrata motivaþie, cred cã putem accepta preluarea la Ministerul Justiþiei, dar nici o altã motivaþie nu este suficientã sau nu cred cã justificã aceastã trecere de la Camera de Comerþ la Ministerul Justiþiei.

Ca urmare, eu menþin amendamentul ºi vã rog sã supuneþi adoptãrii respingerea acestei ordonanþe de urgenþã.

Vã mulþumesc.

Domnul vicepreºedinte Boc, al Comisiei juridice.

## Domnule preºedinte,

Sunt într-o situaþie delicatã; am vrut sã vorbesc în nume propriu, nu în calitate de vicepreºedinte. Evident, ca vicepreºedinte al Comisiei juridice, nu pot decât sã susþin punctul de vedere al comisiei care este pentru respingerea acestui amendament. Acesta a fost punctul de vedere al majoritãþii membrilor din comisie, deci, de respingere a amendamentului colegului nostru.

Cu titlu personal, vreau sã spun cã Grupul P.D. susþine acest amendament al colegului liberal, din douã argumente foarte simple. În primul rând, în acest caz nu avem întrunite condiþiile constituþionale pentru emiterea unei ordonanþe de urgenþã, nu avem acea situaþie excepþionalã cerutã de Constituþie ºi, potrivit practicii Curþii Constituþionale, acel interes public major aflat într-un pericol iremediabil, nu vedem ce pericol, ce interes public a pus într-un pericol iremediabil de a fost nevoie sã trecem Registrul Comerþului, de pe o zi pe alta, la Ministerul Justiþiei, iar, pe de altã parte, vrem sã atragem atenþia asupra acestei practici nocive cã foarte multe autoritãþi relativ autonome, independente, sunt trecute sub controlul statului; ne referim la Casa Naþionalã de Asigurãri de Sãnãtate care a trecut la Ministerul Sãnãtãþii ºi Familiei, ne referim la Registrul Comerþului care trece la Ministerul Justiþiei, am vãzut cã A.P.A.P.S.-ul vrea sã se reînfiinþeze sub forma unui Comitet de Stat al Planificãrii; deci, aceastã practicã nocivã de a trece sub controlul statului cât mai multe autoritãþi independente sau autonome, în cazul A.P.A.P.S.-ului, firmele private sã intre sub controlul acesta, repet, ar trebui sã punem o piedicã ºi sã spunem: nu! De aceea, mã alãtur amendamentului colegului meu de respingere a acestui proiect de aprobare a ordonanþei întrucât nu sunt îndeplinite condiþiile constituþionale cerute de art. 114.

Mulþumesc.

Dar, repet, punctul de vedere al comisiei a fost acela de respingere a amendamentului. Mulþumesc.

## Domnule vicepreºedinte,...

Reprezentanta iniþiatorului, doamna ministru, vã rog sã vã pronunþaþi cu privire la propunerea de respingere ºi sã motivaþi ºi de ce a fost necesar sã emiteþi aceastã ordonanþã de urgenþã.

## Domnilor,

## Doamnelor deputaþi,

Sigur, motivul pentru care a fost elaboratã aceastã ordonanþã de urgenþã a fost extrem de justificat, au fost mult mai multe motive ºi în ultimul rând acela al vreunui beneficiu pentru Guvern sau pentru Ministerul Justiþiei. ªi de ce fac aceastã afirmaþie? Este de necontestat faptul cã activitatea judecãtorului în cadrul Registrului Comerþului avea un rol preponderent, activitate care se manifesta inclusiv în controlul operaþiunilor efectuate în cadrul Registrului Comerþului.

52 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 153/15.XI.2002

Prin urmare, atâta timp cât ºi în alte state existã practica funcþionãrii Registrului Comerþului pe lângã instanþele de judecatã, considerãm cã nu poate sã fie excesivã o asemenea mãsurã.

De asemenea, Ministerul Justiþiei nu va beneficia de nici un fel de avantaje materiale, având în vedere dispoziþiile clare din art. 10 al ordonanþei ºi art. 11, în sensul cã taxele ºi tarifele percepute se vireazã în contul Oficiului Naþional al Registrului Comerþului deschis la Trezoreria Statului.

De asemenea, nu este vorba nici despre o naþionalizare, nu este vorba despre preluarea bunurilor, având în vedere dispoziþiile art. VI ºi VII din cuprinsul ordonanþei, care reglementeazã în mod clar modalitatea în care, pe bazã de protocoale, se vor folosi aceste bunuri.

Urgenþa este justificatã, sigur, de degradarea climatului din cadrul Camerei de Comerþ ºi Industrie ºi a Registrului Comerþului ºi este justificatã de necesitatea eliminãrii imediate a deficienþelor constatate ºi de necesitatea eliminãrii neîncrederii comercianþilor în activitatea care se desfãºura în aceste instituþii.

Vã mulþumesc.

## **Domnul Valer Dorneanu:**

ªi eu vã mulþumesc.

Cu aceste explicaþii,

Evident, marea majoritate împotriva propunerii de respingere a ordonanþei. În aceste condiþii,

Abþineri? Nici o abþinere.

Cu 37 voturi pentru, 9 contra, nici o abþinere s-a adoptat textul articolului unic.

Titlul ordonanþei de urgenþã. Nu sunt obiecþiuni.

Adoptat în unanimitate. Art. I, preambul. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Punctele 1, 2 ºi 3 de la art. I. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate.

Punctele 4, 5, 6, 7, 8 ºi 9. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate.

Art. II. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate cu cele 10 puncte ale sale. Art. III. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. IV. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate. Art. V, VI, VII. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate.

Art. VIII, IX ºi X. Nu sunt obiecþiuni. Votate în unanimitate. Art. XI. Nu sunt obiecþiuni. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege mâine votului final. Stimaþi colegi,

Sunt doi reprezentanþi ai Guvernului care aºteaptã de dimineaþã aici ºi v-aº propune sã luãm punctele 30 ºi 31. Sunt ºi prioritãþi legislative ºi, oricum, economisim douã ore din cele date.

## **Domnul Emil Boc**

**:**

Iar mergem repede?

Înþeleg cã au încetat vocile care protestau ºi sã luãm punctul 30: aprobarea Ordonanþei de urgenþã pentru modificarea Legii 26/Õ90.

## Stimaþi colegi,

Vã aduc aminte cã programul de mâine începe la 8,30. Deci, mâine la ora 8,30 începem dezbaterea acestor proiecte pentru a le termina pânã la votul final.

Cu aceasta suspendãm lucrãrile ºedinþei de astãzi.

## _ªedinþa s-a încheiat la ora 14,06._

Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, str. Izvor nr. 2Ð4, Palatul Parlamentului, sectorul 5 **,** Bucureºti,

cont nr. 2511.1Ñ12.1/ROL Banca Comercialã Românã Ñ S.A. Ñ Sucursala ”UnireaÒ Bucureºti ºi nr. 5069427282 Trezoreria sector 5, Bucureºti (alocat numai persoanelor juridice bugetare). Adresa pentru publicitate : Centrul pentru relaþii cu publicul, Bucureºti, ºos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 ºi 411.97.54, tel./fax 410.77.36. Tiparul : Regia Autonomã ”Monitorul OficialÒ, tel. 490.65.52, 335.01.11/2178 ºi 402.21.78, E-mail: marketing@ramo.ro, Internet: www.monitoruloficial.ro

**ISSN** 1220Ð4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 153/15.XI.2002 conþine 52 de pagini.**

Preþul 48.308 lei