Nicolae-Vlad Popa

Printre amendamentele formulate de baroana Emma Nicholson la adresa politicii de integrare a Rom‚niei se afl„ ∫i acela referitor la neÓndeplinirea criteriilor politice stabilite la Copenhaga privind statul de drept. Aceast„ constatare a oficialilor europeni are la baz„ date concrete care vizeaz„ puterea judec„toreasc„ din Rom‚nia. Cei aviza˛i sus˛in c„ actualul sistem juridic rom‚nesc se afl„ Ón pragul colapsului. Din cauza modific„rilor procedurii civile, care supracentralizeaz„ judec„˛ile, at‚t cur˛ile de apel, c‚t ∫i Œnalta Curte de Casa˛ie ∫i Justi˛ie sunt supraaglomerate, exist‚nd premisa real„ a bloc„rii activit„˛ii acestora.

Dat fiind faptul c„ toate apelurile sunt judecate doar la cur˛ile de apel, de care depind 2-3 jude˛e, ∫i c„ majoritatea recursurilor se judec„ doar la Bucure∫ti, termenele de judecat„ stabilite se apropie de sf‚r∫itul anului 2005 ∫i Ónceputul anului 2006.

Pe de alt„ parte, magistra˛ii de la aceste instan˛e, afla˛i sub inciden˛a acestei supraaglomer„ri, au ajuns, efectiv, la limita rezisten˛ei psihice ∫i, nu Ón ultimul r‚nd, fizice. Ca urmare, cazurile de Ómboln„viri Ón r‚ndul magistra˛ilor devin tot mai frecvente, ad‚ncind criza din sistem.

Toate drepturile economice dob‚ndite de magistra˛i Ónainte de anul 2000 au fost suspendate de c„tre actuala guvernare, de∫i ele reprezentau asigurarea independen˛ei economice a acestora. Œn marea lor majoritate, magistra˛ii reprezint„ un corp de elit„, bine preg„tit profesional. Un magistrat ar c‚∫tiga mult mai bine dac„ ar practica avocatura ∫i, Ón acest caz, cine s„ mai judece procesele?!

S„ nu uit„m c„ la ultimul examen de intrare Ón magistratur„ cei admi∫i au reprezentat sub 1% din num„rul celor Ónscri∫i, ceea ce demonstreaz„ nivelul ridicat de cuno∫tin˛e pe care le implic„ profesiunea de magistrat ∫i, evident, nivelul sc„zut de preg„tire al candida˛ilor.

Tot Comisia European„ acuz„ Guvernul de amestecul Politicului Ón treburile Justi˛iei, deoarece ministrul justi˛iei este acela care Ói nume∫te pe magistra˛i Ón func˛iile de conducere, tot el Ói selec˛ioneaz„ pentru instan˛ele superioare ∫i tot el Ói propune pentru instan˛a suprem„. Este evident c„ toate aceste atribu˛ii nu-l pot scuti pe ministrul justi˛iei de subiectivism politic.

Pe de alt„ parte, Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, organism ce ar trebui s„ aib„ atribu˛iile men˛ionate mai sus, este am‚nat„ _sine die,_ f„r„ explica˛ii.

MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 12/26.II.2004 F„r„ o justi˛ie independent„ ∫i valoroas„, sub aspect profesional ∫i moral, nu putem s„ ne a∫tept„m la existen˛a unui stat real de drept!

Œn acest sens, doresc s„ v„ aduc Ón aten˛ie un caz de-a dreptul stupefiant, elocvent pentru modul Ón care Ón Rom‚nia nu sunt respectate norme elementare ale statului de drept.

De∫i de aproape 200 de ani profesia de avocat este reglementat„ exclusiv prin lege, iat„ c„ Ón Rom‚nia, Ón anul 2004, sub guvernarea N„stase, asist„m la Ónfiin˛area ilegal„ a unui autointitulat îBarou Constitu˛ional Rom‚n“, sub egida c„ruia profesia de avocat este exercitat„ Ón afara legii.