Probabil c„, Ón cur‚nd, vom ajunge la performan ˛ a de a Óncepe fiecare ∫edin ˛ „ a Senatului cu un moment de reculegere pentru at‚t de numero∫ii oameni de seam„ care se sting sub ochii no∫tri.
M„ voi referi acum, Ón trecere, la c‚teva dintre problemele de actualitate. Iat„, de cur‚nd, adic„ alalt„ieri, un istoric ataca, la un post de televiziune (care nu ar trebui s„ se hr„neasc„ din at‚tea Óndoieli), Ziua Na ˛ ional„, consider‚nd c„ nu e potrivit„ ziua de 1 Decembrie pentru a fi zi na ˛ ional„ ∫i pled‚nd ca 10 Mai s„ fie zi na ˛ ional„. Eu n-am s„ fac polemici cu celelalte zile ale calendarului nostru. Am s„ spun doar c„, Ón ciuda faptului c„ este iarna (respectivul istoric era preocupat de lipsa de entuziasm a oamenilor iarna), **Ziua de 1 Decembrie este, dincolo de orice Óndoial„, ziua cea mai Ónalt„ ∫i mai fierbinte a istoriei na ˛ ionale, pentru c„ ea este ziua plenitudinii, ea este ziua Ón care, a∫a cum Ómi permiteam s„ spun Ón anii ,80, s-au aflat, pentru prima oar„, Ón istoria contemporan„, Ómpreun„, toate teritoriile rom‚ne∫ti.** Nici nu se poate pune, dup„ p„rerea mea, problema schimb„rii acestei zile, at‚t din motive de substan ˛ „ a ei, c‚t ∫i din motive de seriozitate a demersului nostru. Nu putem, la nesf‚r∫it, s„ schimb„m ceea ce tot noi am hot„r‚t ∫i cred c„ **ar trebui trecut de la aceste Óndoieli la o reconsiderare a locului care li se cuvine tuturor datelor istorice ale neamului, inclusiv Zilei de 10 Mai, dar nu Ómpotriva ∫i nu Ón locul Zilei de 1 Decembrie.**
O alt„ problem„ pe care, de asemenea, Ón treac„t, vreau s„ o subliniez, de∫i poate c„ face parte dintre incompatibilit„ ˛ i: **colegul nostru, profesorul doctor Ioan Pop de Popa, a publicat de cur‚nd o carte pe care am citit-o ∫i care mi se pare demn„ de a fi semnalat„.** E vorba de cartea **îŒntoarcerea Ón timp“** . Rareori am g„sit Óntr-o carte recent„ de memorialistic„ at‚ta verb ardent, at‚ta r„bdare a argumentelor ∫i at‚ta voca ˛ ie de a ne
face s„ retr„im istoria. Sunt bucuros c„ exist„ Óntre noi oameni care, de∫i au alte meserii dec‚t scrisul, g„sesc Ón scris o surs„ de regenerare pentru ei Ón∫i∫i ∫i de Óndemn pentru noi to ˛ i. Ca s„ vede ˛ i incompatibilit„ ˛ i Ónvinse!
O problem„ pe care voiam neap„rat s„ o ridic ∫i care constituie partea cea mai important„ a declara ˛ iei mele politice este aceea privitoare la situa ˛ ia geniului rom‚nesc Ón ∫tiin ˛ „.
Œn perioada 8—13 aprilie 2003 a avut loc la Geneva a 12-a edi ˛ ie a unei manifest„ri care se nume∫te **îSalonul Mondial de Inven ˛ ii“** . Au participat **5.500 de inventatori** din **42 de ˛ „ri** de pe **5 continente** . La Geneva, **Rom‚nia a fost prezent„ cu 40 de lucr„ri, majoritatea sub obl„duirea ∫i cu sprijinul Ministerului Educa ˛ iei ∫i Cercet„rii** . **Din aceste 40 de lucr„ri** — v-a∫ ruga pu ˛ in„ aten ˛ ie, la ceea ce v„ voi spune acum! — **38 au fost distinse de juriul interna ˛ ional** . Am primit **9 medalii de aur, 13 medalii de argint ∫i 15 medalii de bronz** . Adic„ **95% din lucr„rile prezentate au fost premiate** . Œntr-un clasament neoficial, **suntem pe primul loc al podiumului** . Œn lume!
**Respectiva veste bun„, pe care sim ˛ eam nevoia s„ v-o dau, se Ónscrie Óntre pu ˛ inele ve∫ti bune ale perioadei. Dac„ 95% din participan ˛ ii rom‚ni la un Salon Mondial de Inventic„ iau premii, iau medalii — 9 de aur, 13 de argint ∫i 15 de bronz —, Ónseamn„ c„ la r„d„cin„ nimic nu a fost afectat din geniul rom‚nesc** . Aceasta nu Ónseamn„ c„ faptul respectiv, care — repet — este de o excep ˛ ional„ Ónsemn„tate ∫i Óncurajator, nu se opune ∫i prin el Ónsu∫i, ∫i prin noi, cei care am Óncercat, de-a lungul deceniilor, s„ sprijinim mintea rom‚neasc„, nu se opune reglement„rilor absurde din ultima perioad„ a societ„ ˛ ii socialiste ∫i din toat„ aceast„ perioad„ a societ„ ˛ ii capitaliste.
Eu n-am s„ m„ refer Ón am„nunt acum la absurdul acelor ani Ón care un ministru c„ruia eram obligat, ca redactor-∫ef al revistei **îFlac„ra“** , s„-i cer aprobarea pentru a pune Ón dezbatere o inven ˛ ie sau o descoperire Ómi cerea s„-i spun: **îDomnule, dar de ce minister ˛ ine, de fapt, bioenergia?“** Sigur c„ un anumit grad de analfabetism al unora dintre cei care d„deau vize Ón acea vreme se reg„se∫te greu Ón vremea noastr„. Dar Ón vremea noastr„ **a sporit ipocrizia. Acum, de dragul de a ap„ra cet„ ˛ eanul, Ministerul S„n„t„ ˛ ii ∫i Oficiul pentru Protec ˛ ia Consumatorului ∫i al ˛ ii au hot„r‚t c„ trebuie s„ interzic„ a∫a-zisele leacuri miraculoase.** Dintre aceste leacuri miraculoase, a∫a-zise leacuri miraculoase, **se recruteaz„ ∫i c‚teva din aceste inven ˛ ii premiate cu aur, argint ∫i bronz la Geneva** ∫i, din aceast„ ra ˛ iune, au f„cut acel text absolut — cum s„ v„ spun? — oligofren, despre care am mai vorbit, Ón care, p‚n„ la urm„, vor face ceea ce face un personaj dintr-un roman pe care Ónc„ nu l-am publicat, **îCrim„ f„r„ pedeaps„“** , un personaj al meu, ∫i anume, trimite agen ˛ ii s„ caute popula ˛ ia, s-o perchezi ˛ ioneze de ceaiuri ∫i s„ fac„ revolu ˛ ie cultural„ cu ceaiuri.
A∫a se Ónt‚mpl„ ∫i cu acest text, care a fost aruncat pe pia ˛ „. Este scris prost, e scris vinovat ∫i se opune tocmai acestei dezvolt„ri, care este Ón realitate una dintre singurele pe care putem merge, spre a ne chivernisi, spre a ne izb„vi, spre a ie∫i din subdezvoltare. Iat„, aceste reglement„ri aberante nu ne dau voie (Ón cur‚nd vor func ˛ iona ca o cenzur„ total„!) s„ sprijinim ceea ce este important Ón geniul rom‚nesc din diverse sectoare Ón care acesta se mai exprim„.
™i vreau, Ónc„ o dat„, s„ cer de aici, de la tribuna Senatului, un r„spuns clar la aceast„ provocare pe care
MONITORUL OFICIAL AL ROM¬NIEI, PARTEA a II-a, Nr. 58/22.V.2003
o aduc respectivei reglement„ri feudale. Nimeni nu poate pretinde c„ ∫tie ce cuprinde leacul Q-10 care, combinat cu c„tin„ dup„ o metod„ rom‚neasc„, d„ at‚tea rezultate remarcabile. **Nimeni nu poate opune medicina naturist„ medicinei alopate, farmacopeii pe baz„ de chimic.** Nu vreau s„ cre„m noi contradic ˛ ii Ón societate. Nu e nevoie de noi contradic ˛ ii. **Natura ∫i chimia pot merge Ómpreun„.** Œn loc s„ se ocupe de descoperiri, de solu ˛ ii ieftine pentru un popor c„ruia i se iau, de ani ∫i ani, p‚n„ ∫i medicamentele de la gur„, Ministerul S„n„t„ ˛ ii g„se∫te aceast„ ultim„ solu ˛ ie de a da Ón cap celor ce ofer„ am„r‚ ˛ ilor solu ˛ ii care se dovedesc bune pe plan mondial, se dovedesc chiar excep ˛ ionale.
Cu aceast„ chestiune ajung la ultima dintre ele, care este una mocnit„, dar care ˛ ine tot de mintea rom‚neasc„, pe care va trebui s„ g„sim solu ˛ ii de a o sprijini ∫i de a o pune Ón relief. Œn 1966, un inventator rom‚n, Ion Basgan, avea de primit, de peste Ocean, din America — fa ˛ „ de care am exprimat, Ón multe, foarte multe ocazii, o dragoste special„, ceea ce nu m„ Ómpiedic„ s„ spun cele pe care le voi spune acum —, o sum„ de 8,6 miliarde dolari americani.
Ion Basgan — trecut la cele ve∫nice — este inventatorul **îForajului rotativ percutant cu pr„jini grele propor ˛ ionale“** . Mai simplu, mai pe Ón ˛ elesul nostru, al tuturor, Ion Basgan a folosit principiul sonicit„ ˛ ii — **descoperit el Ónsu∫i tot de un rom‚n, Gogu Constantinescu — pentru forajele la mare ad‚ncime.** De aceste foraje s-au ocupat meseria∫ii din toate ˛ „rile lumii ∫i mai ales cei din Statele Unite ale Americii. ™i s-au ocupat cu beneficii. **Inven ˛ ia lui Ion Basgan a fost patentat„ Ón Rom‚nia ∫i Ón Statele Unite ale Americii Ón 1937.** Patentul era acordat pe o perioad„ de 17 ani, cu dreptul exclusiv al statului american de a face uz ∫i de a vinde inven ˛ ia pe tot cuprinsul s„u.
Œn anul 1941, din cauz„ c„ Rom‚nia a intrat Ón r„zboi Ómpotriva Statelor Unite ale Americii, brevetul a fost blocat, iar doi ani mai t‚rziu a fost considerat de c„tre statul american brevet de importan ˛ „ strategic„ ∫i sechestrat, sechestru ˛ inut p‚n„ Ón anul 1965, an Ón care a fost returnat titularului, Óns„ f„r„ drepturile aferente.
Œn anul 1947, o dat„ cu semnarea Tratatului de pace de la Paris, Statele Unite ale Americii nu au acceptat s„ treac„ brevetul lui Ion S. Basgan Ón lista anex„ la acest tratat. Brevetul Ón cauz„ este singurul nemen ˛ ionat de c„tre autorit„ ˛ ile americane Ón anexele tratatului, fiind considerat foarte important pentru economia american„.
Œn anul 1966, o expertiz„ efectuat„ Ón R.F.G a evaluat la 30% economia realizat„ Ón lume prin aplicarea brevetului domnului Ion S. Basgan, fiind vorba, Ón cifre absolute, de o economie de circa 8.600.000.000 dolari S.U.A., bani puternici ai acelei vremi.
O investiga ˛ ie juridic„, efectuat„ de autor Ón 1967, Ómpreun„ cu institu ˛ ii juridice interna ˛ ionale ∫i cu juri∫ti americani a dus la concluzia c„ drepturile nu s-au pierdut prin limita ˛ ie, prin prescriere, a∫a cum afirmau unii reprezentan ˛ i ai administra ˛ iei americane.
Œn consecin ˛ „, av‚nd Ón vedere c„ autorul nu a acordat nim„nui permisiunea de a folosi patentul s„u, utilizarea acestuia s-a efectuat prin violare ∫i furt al dreptului intelectual.
**Acestea sunt opiniile fiului domnului Ion S. Basgan, ∫i anume domnul Ion I. Basgan, care cere drepturile sale ∫i solicit„ statului rom‚n s„ ac ˛ ioneze cu demnitate, pe baza principiilor dreptului interna ˛ ional, pentru a se rec‚∫tiga acest drept, Óntr-o vreme Ón care chiar de la statul american noi am Ónv„ ˛ at ∫i Ónv„ ˛ „m ce Ónseamn„ dreptatea interna ˛ ional„, am Ónv„ ˛ at ce Ónseamn„ restituirea**
Acest discurs nu este încă acoperit de analiza de discurs (acoperire curentă: 2020 →). Vezi metodologia.