Corneliu Bichineþ

Probabil cã aþi primit-o. Greºeala de gramaticã nu-mi aparþine, îi aparþine dactilografei, cã aºa trebuie sã începem.

Vã adresez urmãtoarele cuvinte:

Situaþia catastrofalã din spitalele României sperie, doamna ministru, nu numai pe bolnavi, ci ºi pe oamenii sãnãtoºi, oameni care privesc cu îngrijorare la ce se întâmplã în spaþiile spitaliceºti de oriunde în aceastã þarã greu încercatã.

Spun cã puþinii bani ce s-au alocat Ministerului Sãnãtãþii prin actualul buget sunt prost distribuiþi ºi, lucru deosebit de grav, prost gospodãriþi.

Vã întrebãm dacã sunteþi informatã asupra discrepanþelor ce existã în distribuþia fondurilor pentru spitalele sãrace ºi vãduvite ani la rând dupã 1990 ºi fondurile risipite în spitalele ”de luxÒ din Capitalã.

Dacã doamna ministru este informatã ori este pãrtaºã la o astfel de împãrþire disproporþionatã a fondurilor spitaliceºti, cum înþelege sã îndrepte lucrurile?

Pentru a fi mai concret, doamnã, vreau sã vã dau niºte cazuri absolut strigãtoare la cer: un spital din judeþul Vaslui, Negreºti, de exemplu, primeºte pentru investiþii, anul acesta, 100 de milioane, spital început cu 13 ani în urmã, iar Spitalul de Urgenþã din Bucureºti, probabil cã ºtiþi, a primit în douã luni de zile, pentru faianþã, mochete ºi alte obiecte de acest gen ”numaiÒ 9 miliarde. Vã mai dau un exemplu: spitalul Fundeni a primit 10 miliarde pânã la aceastã datã.

Eu nu spun cã aceºti bani sunt mulþi pentru aceste spitale, spun cã sunt foarte puþini cei pe care îi alocaþi spitalelor sãrace, mai ales din zona Moldova.

Aº vrea sã vã spun cã, dacã veþi avea curiozitatea sã dialogaþi cu oamenii care sunt nevoiþi sã treacã prin spitale, ei au ajuns la trista reflecþie, la interogaþia aproape macabrã: dacã, în România, înainte de moarte existã viaþã...