Daniel-Codruț Blaga

Problema este că și corecturile retransmise la Bruxelles au fost făcute tot în mod netransparent, pe ascuns și fără ca ministerul să se consulte cu Parlamentul și partenerii sociali sau cu beneficiarii direcți – agricultorii români. Modificările făcute au fost comunicate de Daea printr-o simplă postare pe Facebook.

Nici până astăzi nu au constituit comitetul de monitorizare pentru PNS.

Criza cerealelor din Ucraina – ratarea sprijinului de la Bruxelles pentru compensarea pierderilor a condus la cel mai amplu protest al fermierilor români împotriva lui Daea.

La un an de la începutul războiului în Ucraina, datele arată nu doar că cerealele ucrainene au tranzitat România, ci au fost și achiziționate de țara noastră la prețuri mici. În consecință, reprezentanții agricultorilor vorbesc despre un dezastru pentru fermierii români, respectiv pierderi de miliarde. Fermierii români au nevoie de răspunsuri de la ministrul Daea despre cum vor fi sprijiniți de stat pentru a-și recupera o parte din pierderile de anul trecut*, dar și despre cum va gestiona statul în 2023 subiectul tranzitului cerealelor ucrainene, astfel încât producătorii români să nu rămână iar cu producția în stoc. În plus, în funcție de soluția pe care o va găsi, ministerul trebuie să se asigure că nu vor crește prețurile la produsele alimentare finale, va trebui să existe un echilibru între ce și cât se cumpără din aceste cereale și cum se vor reflecta toate acestea în prețul la raft pentru români.

Comisia Europeană a acordat un pachet de 56,3 milioane de euro pentru fermierii bulgari, polonezi și români. România

a primit ajutoare de doar 10,5 milioane de euro. Restul banilor au fost distribuiți către Polonia – 29,5 milioane de euro și Bulgaria – 16,7 milioane de euro. Cele 10 milioane reprezintă o sumă nesemnificativă în comparație cu pierderea de 200 de milioane de euro calculată de fermierii români.