Biró Rozália-Ibolya

„Problema vârstnicilor”

Schimbarea demografică este în mod clar unul dintre fenomenele definitorii ale vremurilor noastre. Are un impact direct asupra tuturor generațiilor și tuturor statelor membre ale UE. Ne definește competitivitatea, democrația, modelul nostru unic de economie socială de piață și rolul UE în lume. Combinația dintre scăderea natalității și creșterea speranței de viață trebuie să fie luată în considerare în aspirațiile noastre pentru prosperitate continuă și dezvoltare sustenabilă.

Toți membrii societății, fără discriminare în funcție de vârstă, ar trebui să fie împuterniciți să fie și să se simtă utili și împliniți. Doar împreună putem conduce schimbări constructive, ne putem reînnoi democrația și îmbunătăți progresul economic și social. Membrii mai în vârstă ai societății pot contribui într-un mod semnificativ și măsurabil la binele social și la progresul economic, iar generațiile noastre active și muncitoare merită tot sprijinul în atingerea creșterii și prosperității, ca bază pentru bunăstarea socială!

Avem obligația de a cultiva, promova și sprijini inițiativele care sunt înrădăcinate într-o perspectivă intergenerațională și care îmbunătățesc bunăstarea și dezvoltă coeziunea socială, la toate nivelurile.

Îmbătrânirea, în România, este văzută mai degrabă ca o tragedie ce atrage asupra individului singurătatea și nesiguranța. Pentru bătrâni oportunitățile de îngrijire sunt reduse. Îngrijirea bătrânilor, dar și asistența socială în general au devenit servicii pe care statul le-a externalizat. Deși sunt construite din bani publici, au ajuns să fie în cele mai multe cazuri o afacere privată.*

Într-o țară în care riscul de sărăcie și excluziune socială este de 34,4%, cel mai ridicat nivel din statele UE, iar pensia medie este de 1.855 de lei, cu o valoare reală care a scăzut sub nivelul din 2012, din cauza inflației, să fii bătrân și singur a ajuns o poveste despre supraviețuire.