Glad Aurel Varga

„Programele naționale pentru sprijinirea IMM-urilor, un succes remarcabil doar pe hârtie”

Un program național care să vină cu adevărat în sprijinul antreprenorilor ar putea fi una dintre măsurile sustenabile ce poate avea ca scop diminuarea valului de emigrație a tinerilor din România. După cum știți, depopularea României continuă și, la momentul actual, suntem pe locul doi la nivel mondial în ceea ce privește emigrația.

Intrigat de numeroasele cazuri de comercializare a afacerilor ce au intrat în Programul Start-up Nation, am adresat o întrebare ministrului pentru mediul de afaceri, comerț și antreprenoriat legată de cauzele ce au generat această situație.

Dar, surpriză – și nu prea –, autoritatea publică centrală din domeniu consideră că fenomenul este echivalent

cu „identificarea unor oportunități de afaceri”, care „este o caracteristică a spiritului antreprenoriatului”.

Restul precizărilor din răspuns pălesc în fața acestei explicații. Am aflat că „se va intensifica ritmicitatea consultărilor cu mediul de afaceri și că se vor căuta soluții de fluidizare a procedurilor pentru întreprinzătorii care văd în Programul Start-up Nation șansa reală de a-și îndeplini visul de a deveni antreprenori de succes, de a avea un nivel de trai ridicat și o viață mai bună”.

La 30 ianuarie 2018 ar fi trebuit să fie aprobate de Guvern normele metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență nr. 110/2017 privind Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii – IMM INVEST România.

Și ghiciți ce? Suntem în martie și aceste norme sunt abia în proces de elaborare la nivelul Ministerului Finanțelor Publice, conform unui alt răspuns pe care l-am primit. Și, astfel, caracterul de urgență al actului normativ inițial nu justifică decât acțiunea populistă de bifare a unei măsuri din programul de guvernare.

Beneficiarii acestui program s-au confruntat încă de la început cu o serie de probleme. Astfel, cel mai elocvent exemplu este faptul că, imediat după semnarea primelor contracte de finanțare, cele trei bănci comerciale nu știau condițiile în care puteau acorda antreprenorilor creditelepunte necesare demarării proiectelor.

O altă problemă care a generat mari întârzieri a fost cauzată de imposibilitatea Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii – FNGCIMM – de a verifica și aproba un număr atât de mare de cereri de garantare a împrumuturilor bancare.

Apoi, expirarea certificatului fiscal în perioada în care dosarul se află pentru verificare la bancă sau la FNGCIMM determină reluarea procedurii de evaluare de la capăt, unii antreprenori fiind nevoiți să obțină, până în prezent, două sau mai multe certificate fiscale noi.

Astfel, toate aceste probleme și întârzieri au determinat mai mulți antreprenori să își vândă proiectele aprobate pentru finanțare și cu acordurile de finanțare încheiate, fără să fie interesați să le implementeze efectiv. Unii dintre aceștia au ales să își promoveze aceste anunțuri prin intermediul unor platforme de anunțuri online, în speranța că vor putea găsi persoane interesate să preia afacerea.