Se încarcă documentul…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă registrul sesiunilor…
Se încarcă documentul…
Monitorul Oficial·Partea II·Camera Deputaților·7 martie 2018
Camera Deputaților · MO 40/2018 · 2018-03-07
Declarații politice și intervenții ale deputaților: – Tudorița Rodica Boboc – declarație politică intitulată „8 martie – Ziua internațională a femeii”; – Antoneta Ioniță – declarație politică intitulată „Bucurii de 8 Martie”; – Mihai Cătălin Botez – câteva idei necesare pentru a veni în sprijinul antreprenorilor; – Dragoș Gabriel Zisopol – intervenție dedicată Zilei mondiale a limbii elene; – Constantin Codreanu – declarație politică în legătură cu unele propuneri legislative benefice românilor de pretutindeni; – Oana Mioara Bîzgan-Gayral – declarație politică dedicată Zilei internaționale a femeii; – Elvira Șarapatin – declarație politică având titlul „PNL dezinformează și minte că nu mai sunt bani de pensii și salarii, în timp ce PSD ia măsuri pentru creșterea veniturilor tuturor categoriilor sociale”; – Corneliu Olar – declarație politică intitulată „Dacă era parlamentar, doamna Dăncilă vota pentru proiectul PNL”; – Daniel Vasile – declarație politică având titlul „S.O.S., copiii romi!”; – Ionuț Simionca – declarație politică intitulată „Tramvaiul 9 în cercul vicios al violenței domestice”; – Alexandra Presură – declarație politică având tema „Rolul tinerilor noștri în Anul Centenarului”; – George Ionescu – declarație politică referitoare la problemele pe care le întâmpină locuitorii din județul Prahova în legătură cu achiziționarea combustibilului pentru încălzirea locuințelor pe timp de iarnă; – Robert Nicolae Turcescu – declarație politică intitulată „700 de elevi – bătaia de joc a unui primar”; – Alina Teiș – declarație politică având titlul „A fi profesor este mai mult decât o meserie, este o vocație”; – Andrei Daniel Gheorghe – declarație politică intitulată „Cine răspunde pentru jaful din industria românească?”; – Corneliu Bichineț – semnalarea unor probleme ale județului Vaslui;
Prezentarea unei declarații cu prilejul Zilei internaționale a femeii 45–46
· Declarații politice
24 de discursuri
## Bună dimineața!
## Doamnelor și domnilor deputați,
Declar deschisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 7 martie 2018, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.
Pentru început, dați-mi voie să vă reamintesc dispozițiile regulamentare cu privire la declarațiile politice.
Declarațiile politice sau alte intervenții se prezintă în scris sau verbal. Dacă declarațiile sau intervențiile se prezintă verbal, acestea nu vor depăși trei minute. Dacă deputatul depășește timpul alocat, președintele de ședință are dreptul să-i retragă cuvântul.
Ordinea luărilor de cuvânt va fi alternativă și se va face pe grupuri parlamentare.
Niciun deputat nu poate prezenta verbal sau depune în scris mai mult de o declarație sau intervenție în aceeași ședință. În continuare, dați-mi voie să citesc lista deputaților care vor avea declarații în dimineața aceasta.
Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna Tudorița Rodica Boboc.
Vă rog.
Cu acest prilej, adresez felicitări tuturor femeilor din România, precum și îndemnul de a manifesta mai mult interes și implicare în viața societății noastre.
Deputat de Vrancea, Rodica Boboc.
Mulțumim, doamnă deputat.
Și urez și eu tuturor doamnelor: La mulți ani!
Însă vă rog frumos să respectăm timpii alocați de trei minute.
Așadar, dau cuvântul, în continuare, domnului Cristian Buican.
Nu este.
Bună dimineața! Mulțumesc, domnule președinte. „8 martie – Ziua internațională a femeii”
Anul acesta se împlinesc 107 ani de când s-a sărbătorit pentru prima dată Ziua internațională a femeii. Timp de peste un secol, femeile din toată lumea au militat pentru drepturile lor. Dacă la început ele au luptat pentru dreptul la vot, la muncă, la educație, la sănătate, astăzi femeile luptă pentru a participa în alegeri pe listele electorale.
În toată lumea, sub o formă sau alta, femeile își manifestă interesul și voința de a se implica în viața societății și în poziții de decizie, ele au devenit mai radicale în mesaje, revendicări și în acțiune.
Cele mai bune rezultate în acest sens îl au femeile din țările nord-europene, care, sprijinite de o legislație favorabilă, au reușit să învingă stereotipurile și misoginismul. Este vorba de Suedia, Irlanda, Norvegia, Danemarca. Dar sunt, la ora actuală, țări, în lume, unde femeile nu au nici măcar dreptul la vot și nici alte drepturi ce derivă din drepturile fundamentale ale omului. Am în vedere unele țări din Africa și din țările arabe.
Viața a demonstrat că atunci când femeile au drepturi politice și de decizie, standardele de viață sunt mai înalte, democrația este în câștig. Rolul femeii trebuie interpretat ca o valoare a democrației.
Promovarea femeii nu este doar un factor de justiție socială, ci un factor al eficienței, al unei dezvoltări durabile.
În ceea ce privește România, la ora actuală există o legislație corespunzătoare; de asemenea, se respectă, în mare, directivele și normele europene privind protecția drepturilor femeii, doar că acestea trebuie aplicate cu mai multă rigurozitate.
Îmi exprim satisfacția, cu acest prilej, că Partidul Social Democrat, al cărui membru sunt, în ultimii ani a acționat și a luat măsuri hotărâte pentru promovarea femeilor în politică și în administrație.
Faptul că România, la ora actuală, are o femeie în funcția de prim-ministru, opt femei miniștri și un număr apreciabil de femei secretari de stat, șefi de agenții de interes național, este dovada că pentru Partidul Social Democrat egalitatea de șanse nu este doar un principiu, ci o realitate. Acest lucru este confirmat și de faptul că în urma alegerilor din 2016, atât la cele locale, cât și la cele parlamentare, femeile din Partidul Social Democrat au avut cel mai mare succes față de perioadele precedente.
În prezent sunt 53 de femei parlamentar, 89 de femei primar, 92 de femei viceprimar, peste 120 de consilieri județeni și peste 3.000 de consilieri locali.
În încheiere, fac un apel către toate colegele și colegii parlamentari să militeze pentru implementarea legislației în domeniu, astfel încât, la alegerile viitoare, să ne apropiem de directivele și normele europene privind reprezentarea femeilor în politică și în poziții de decizie.
Doamna deputat Antoneta Ioniță. La mulți ani, doamnă deputat! Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Bucurii de 8 Martie”.
8 Martie, sărbătoarea internațională a femeii, ziua când toate doamnele sunt răsfățate cu flori, cadouri și mesaje, care mai de care mai frumoase.
Sunt mamă, soție, activez în cadrul unei organizații puternice de doamne liberale și vă pot confirma că aproape toată lumea din jurul meu așteaptă să sărbătorească această zi a respectului față de femei.
Am spus „aproape toată lumea din jurul meu” gândindu-mă la excepții, la acele cazuri despre care se vorbește foarte puțin, în general, și aproape deloc într-o zi de 8 Martie.
Este plăcut să ne înconjurăm de gesturi frumoase, dar este responsabil să ne aducem aminte că suntem pe locul I în Europa la capitolul nașteri în rândul minorelor, iar dacă această neonorantă poziție nu vă spune nimic aflați că în România peste 8.500 de minore devin mame în fiecare an.
Aceste tinere, care provin, în cele mai multe cazuri, din familii defavorizate, devin mame fără a avea conturată pe deplin responsabilitatea ce derivă dintr-o astfel de decizie.
Lipsa educației, încă din timpul școlii, lipsa unui program bine gândit pentru informarea tinerelor ce aleg să-și înceapă viața sexuală, neimplicarea instituțiilor responsabile au făcut ca în țara noastră să existe peste 40.000 de copii abandonați, iar cifrele continuă să crească într-un trend ascendent.
Statisticile ne arată că tinerele expuse abuzurilor, violenței domestice și sărăciei au riscuri mai mari pentru o sarcină prematură.
Aceste mame premature renunță de cele mai multe ori la școală, pentru a încerca să îngrijească un nou-născut, care de multe ori este privit de familie ca o rușine, iar într-o societate în care consilierea de specialitate are de suferit, generând astfel suferință, soluția pe care tinerele mame o au la îndemână este abandonul copilului.
Nu vreau să mă considerați un Grinch al sărbătorii femeilor de pretutindeni, un monstruleț țâfnos, incapabil să se bucure de frumusețea gesturilor de 8 Martie. Ce îmi doresc cu adevărat este ca de această zi să se poată bucura toate femeile din România.
Deputat al PNL, Antoneta Ioniță.
Mulțumim, doamnă deputat.
În continuare, din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Lucian Daniel Stanciu-Viziteu. Nu este. Doamna deputat Lavinia Corina Cosma. Nu este. Domnul deputat Stelian Cristian Ion. Nu este. Domnul deputat Emanuel Dumitru Ungureanu. Nu este. Domnul deputat Liviu Ionuț Moșteanu. Nu este. Domnul deputat Mihai Cătălin Botez. Vă rog, domnule deputat. În sfârșit, un USR-ist care s-a trezit devreme!
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Aș vrea să vorbesc astăzi despre o situație pe care am întâlnit-o ieri și despre niște momente prin care am trecut ieri.
La o comisie parlamentară am văzut niște antreprenori care urmau să fie afectați de o lege care probabil că va intra, în curând, în vigoare. Aveau o solicitare de bun-simț, însă, din cauză că au venit prea târziu, chiar în ședința de raport, nu s-a mai putut face nimic și, practic, am văzut niște politicieni care au ignorat și au acuzat niște oameni care produc în țara aceasta, i-au acuzat că vin prea târziu în comisie.
Apoi, o altă situație de ieri. Am discutat cu mai mulți oameni, cu consultanți, o solicitare venită din partea antreprenorilor. Mulți antreprenori cinstiți care au afaceri pe profit sau care funcționează bine sunt amendați de către ANAF, care amendează la plan, care trebuie să răspundă politic pentru acțiunile sale și care trebuie să colecteze amenzi.
Nu cred că este în spiritul unei economii funcționale ca ANAF să facă astfel de lucruri. ANAF trebuie să identifice zone în care se face evaziune fiscală și zone în care poate corecta niște lucruri, nu să meargă să forțeze legea și să amendeze, și să distrugă efectiv niște afaceri.
M-am gândit la ce am putea face, legislativ? Aș putea îndrepta, cumva, aceste lucruri? Aș putea să-i ajut pe antreprenori să depășească acest demers, să nu li se mai închidă afacerile abuziv? Și mi-am dat seama că nu prea am ce să fac, legea este bună, poate că perfectibilă, dar funcționează bine. Ce nu funcționează bine este decidentul politic, sunt oamenii care influențează activitatea acestei instituții și consider că avem nevoie de mai mulți oameni implicați în România, tocmai pentru că suntem în Anul Centenarului. Mai mult, avem datoria să ne implicăm, să ne implicăm civic, de ce nu, să ne implicăm și politic, să facem politica mai bună și mai responsabilă, pentru că România a fost făcută de oameni care n-au stat deoparte. Vă mulțumesc.
Mulțumesc, domnule deputat.
Din partea Grupului parlamentar al ALDE, domnul Mihai Niță. Nu este.
Domnul Constantin Avram? Nu este.
Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul Dragoș Gabriel Zisopol.
Vă rog, domnule deputat.
Vă mulțumesc, stimate domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor deputați, Stimați invitați,
Îmi revine deosebita onoare să vă transmit mesajul domnului Terens Nikolaos Quick, secretar de stat în cadrul
Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Elene, adresat organizațiilor grecilor de peste hotare, în legătură cu Ziua mondială a limbii elene – 9 februarie.
„Oficializarea Zilei mondiale a limbii elene nu poate să fie considerată decât o acțiune de recunoaștere a rolului limbii grecești în cultura mondială, a acestei limbi care a contribuit și a oferit noțiunile de oraș și de politică. Ansamblul de norme și idealuri morale al conștiinței de sine grecești s-a exprimat în limba grecilor pentru prima dată în istoria lumii locuite, acești greci care au dat naștere eticii cetățenilor în cadrul unei societăți democratice.
Aristotel a scris, în opera sa «Politice», faptul că cuvântul omului constituie dovada lui cea mai mare că omul este, prin natura sa, un animal politic.
Seferis a menționat, în opera «Încercări», că, de la epoca Apostolului Pavel până la Dionysios Solomos, poporul grec, în condițiile în care oricare alt popor ar fi sfârșit prin a-și pierde limba, a salvat-o, pentru a o transmite generațiilor viitoare.
Cugetătorul Evangelos Papanoutsos a vorbit despre seva plină de simboluri a cuvintelor pe care le denumea «ființe vii». Numai un popor care vorbește în acest fel despre limba sa ar fi putut să dea naștere unei culturi ce a exercitat o atracție irezistibilă în întreaga lume antică, până în cele mai îndepărtate podișuri ale Asiei.
Zbuciumata istorie greacă a transmis tuturor neamurilor, și prin intermediul «Istoriilor» lui Herodot, complexitatea destinului și echilibrul dintre regulile geografiei și inițiativa individuală dinamică a grecilor din perioada primelor colonii până la diaspora modernă.
Civilizația noastră vorbește despre noi, povestește și explică atitudinea noastră vizavi de evenimentele din jurul nostru, din fiecare epocă. Este marea noastră armă pașnică.
Nu putea să aparțină decât grecilor diasporei prima idee – conceptul inițial – a inițiativei amintite, de stabilire a unei Zile mondiale a limbii elene. Comunitatea elenă din Italia a fost prima care a propus-o, mobilizându-se pentru a o sprijini. Ministerul de Externe și Secretariatul General al Grecilor din Diaspora s-au sensibilizat și au dat curs acestei inițiative. Comisia specială permanentă a grecilor din diaspora și-a însușit-o, iar Parlamentul elen a acceptat-o, în unanimitate, și a legalizat-o.
Ziua mondială a limbii elene amintește că limba grecilor a condus, conform textelor istorice, filosofice și literare, la nașterea valorilor mondiale ce dau sens lumii civilizate moderne, a transmis peste generații esența democrației și a contribuit major la răspândirea creștinismului.
Limba greacă are avantajul liniei invizibile care unește oamenii, fără să se limiteze la granițe.
Nenumărate sunt cuvintele grecești care îmbogățesc alte limbi, cele mai numeroase se regăsesc în literatura medicală internațională, în care aproximativ 80% din termenii științifici au rădăcină și origine grecească.
Această linie invizibilă a limbii elene are recunoaștere internațională oficială, în avantajul nu numai al grecilor, ci și al tuturor popoarelor care doresc să trăiască și să progreseze în pace. De altfel, cuvintele care în toată lumea dau sens conviețuirii armonioase – democrație și dialog – sunt cuvinte grecești.”
Doamnelor și domnilor deputați, Stimați invitați,
Cu prilejul Zilei internaționale a limbii elene – 9 februarie, Uniunea Elenă din România a organizat numeroase ateliere literare creative, lecturi publice, prezentări de carte și dezbateri referitoare la importanța limbii elene pe plan mondial. În același context, am început demersurile parlamentare pentru realizarea unei inițiative legislative prin care, în România, ziua de 9 februarie să fie declarată Ziua limbii elene.
Vă mulțumesc.
Mulțumim, domnule deputat.
Din partea Grupului parlamentar al PMP, dau cuvântul domnului deputat Constantin Codreanu.
Vă rog, domnule deputat.
Mulțumesc, domnule președinte de ședință. Bună dimineața, distinși colegi!
Declarația mea politică de astăzi prefațează o vizită de lucru pe care o voi întreprinde săptămâna aceasta în Spania; acolo unde, după cum bine știți, avem a doua cea mai mare concentrație de cetățeni români, după Italia.
În același timp, prin declarația pe care o fac astăzi de la tribuna Parlamentului, vreau să invit cetățenii români și organizațiile reprezentative ale acestora să se implice în tot ceea ce înseamnă proces legislativ românesc, să se implice mai activ. Spun „mai activ” pentru că o implicare a existat deja și această implicare s-a văzut în proiecte de lege, pe care o parte dintre dumneavoastră le-ați susținut, în calitate de coinițiatori, în anul 2017.
Primul dintre ele este un proiect de lege care extinde perioada de contribuție, în mod retroactiv, la fondul de pensii, un proiect de lege care a fost preluat de Guvernul României – m-am bucurat că s-a întâmplat acest lucru – și care a extins această perioadă până la finalul lui 2017.
Un alt proiect de lege, iarăși preluat de Guvernul României – și nu sunt deloc supărat de acest lucru, dimpotrivă, mă bucur că inițiativele bune sunt preluate –, a fost prelungirea valabilității pașapoartele de la 5 la 10 ani, un lucru care îi afectează atât pe actualii cetățeni români, din afara și din interiorul României, cât și pe viitorii cetățeni români.
Sper ca în viitorul apropiat – am cerut deja acest lucru – să accelerăm procedurile parlamentare. Sper ca în viitorul apropiat, mai ales că suntem într-un an al Centenarului, să ajungem ca acest proiect de lege să devină lege și să prezentăm cetățenilor noștri din diaspora această reușită comună a noastră.
Spuneam mai devreme că îi invit pe cetățenii din diaspora să fie mai activ implicați în procesul legislativ. Mai activi, pentru că a existat un precedent, a existat o premieră în tot ceea ce înseamnă viață politică românească: un atelier legislativ pe care l-am organizat în capitala celui de-al doilea stat românesc, la Chișinău, în prima parte a anului 2017, care a rezultat în propuneri pentru completarea și amendarea Legii nr. 21/1991 a cetățeniei române.
Și, pe lângă aceste lucruri care s-au întâmplat deja, cu siguranță putem vorbi și de lucruri care se vor întâmpla în viitorul apropiat, mai ales că noi suntem în continuare deficitari la tot ceea de înseamnă reprezentare proporțională pentru cetățenii români care se află în acest moment în afara României și, din păcate, cele câteva milioane de cetățeni români sunt reprezentați în Parlamentul României de doar șase parlamentari – patru deputați și doi senatori –, în condițiile în care cel mai mic județ din România are 10 parlamentari.
Aceasta este o altă cerință pe care o au cetățenii noștri români și asupra căreia trebuie să lucrăm în viitorul apropiat,
împreună cu – și închei aici – cu o altă propune legislativă pe care o voi supune iarăși, în câteva săptămâni, atenției dumneavoastră, și anume ca în statele în care avem această mare concentrație de români – Spania, Italia – să avem circumscripții separate, astfel încât să le oferim șansa acestor oameni să vină în Parlamentul României, să ne fie colegi și să legifereze alături de noi.
Vă mulțumesc.
Deputat Constantin Codreanu, Circumscripția electorală nr. 43 diaspora, PMP.
Mulțumim, domnule deputat.
Din partea deputaților neafiliați, doamna deputat Oana Bîzgan.
Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colege,
Dragi colegi,
De Ziua internațională a femeii sărbătorim realizările sociale, economice, culturale și politice ale femeilor; realizările antreprenoarelor, ale managerelor, ale doctorițelor și cadrelor medicale, ale asistentelor sociale și mediatoarelor sanitare, ale femeilor din tehnologie, din industrie, din inginerie, ale celor din poliție, aviație, armată, din administrația publică și din politică, ale tuturor femeilor care muncesc acasă sau și acasă. Contribuția lor la dezvoltarea societății trece adesea neobservată. Participarea și reprezentarea lor în viața publică rămân limitate.
Știm că, din 465 de parlamentari, doar 19% sunt femei, deși 52% din populația României sunt femei. În toate sectoarele de activitate reprezentarea femeilor scade, pe măsură ce remunerația, statutul și nivelul de expunere publică cresc.
Pe măsură ce avansăm pe linia ierarhică, între structurile de conducere cu putere de decizie există tot mai puține femei, chiar și în domenii în care personalul este preponderent feminin, precum educația, de exemplu.
Dragi fete și femei,
Sunt onorată să fiu una dintre reprezentantele voastre în Parlamentul României și vă urez la mulți ani de 8 Martie, chiar de la tribuna Camerei Deputaților.
În primul an de mandat parlamentar am promovat egalitatea de șanse și de gen, prin proiectele de lege pe care le-am elaborat și susținut, prin evenimentele la care am participat.
În numele milioanelor de românce care vor să contribuie la dezvoltarea țării, voi continua să susțin modernizarea și actualizarea legislației, ca garanție pentru egalitatea de șanse în familie, la locul de muncă, în școli, în universități și în relația cu statul.
De Ziua internațională a femeii doresc demnitate și dreptate pentru fetele și femeile victime ale hărțuirii abuzului și violenței, doresc respect pentru fetele și femeile din toate colțurile țări și din diaspora, doresc o voce mai puternică a fetelor și a femeilor din România, doresc solidaritate și suroritate, inclusiv între toate femeile puternice din Parlament, doresc un angajament susținut pentru echitate și un parteneriat solid între femei și bărbați pentru drepturi și șanse egale. Împreună putem face schimbarea în bine pe care ne-o dorim pentru România.
La mulți ani!
Oana Bîzgan, deputat independent, București.
Mulțumesc, doamnă deputat. Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Elvira Șarapatin.
Vă rog, doamnă deputat.
Obiectul declarației mele politice, stimați colegi și stimate colege, este „PNL dezinformează și minte că nu mai sunt bani de pensii și salarii, în timp ce PSD ia măsuri pentru creșterea veniturilor tuturor categoriile sociale”.
PNL dezinformează populația când spune că nu mai sunt bani de pensii și salarii. Deși realitatea i-a contrazis de fiecare dată, cei de la PNL continuă să se contrazică, punându-se într-o situație ridicolă. PNL se contrazice și repetă întruna că nu mai sunt bani de pensii și salarii, în timp ce pensiile și salariile au crescut treptat, de când coaliția PSD–ALDE a preluat guvernarea, din ianuarie 2017.
Nu înțeleg rațiunea politică de a înainta o moțiune pe educație săptămâna aceasta, pe muncă săptămâna trecută, adică exact în perioada în care au intrat în vigoare cele mai consistente majorări de salarii pe care le-a primit personalul din învățământ și din domeniul sanitar.
PNL sfidează regulile bunului-simț și îi insultă pe români, prin atitudinea și mesajul duplicitar pe care le promovează. De ce spun aceste lucruri? Tocmai pentru că semnatarii moțiunii în care se critică salarizarea necorespunzătoare a cadrelor didactice și a celorlalte categorii de bugetari din România sunt chiar parlamentarii care au votat pentru tăierea salariilor cu 25%.
Dragi colegi de la PNL, ne-ați criticat și în legătură cu noua legislație privind salarizarea din sistemul bugetar, exact atunci când creșteau salariile fiecărui angajat.
Nu înțeleg comportamentul dumneavoastră. Când ați procedat corect: în 2010, când ați tăiat 25% din toate salariile din România, sau acum, când criticați majorările care s-au realizat în fiecare domeniu de activitate?
Aștept un răspuns în mod special de la doamna Raluca Turcan, care este cea mai critică la adresa PSD-ului și la adresa coaliției, și de la ceilalți domni care critică din PNL. Să știți că românii știu adevărul și nu se lasă impresionați de atitudinea și discursul dumneavoastră perfid și dualist.
Din momentul preluării guvernării de către coaliția PSD–ALDE, salariile cadrelor didactice au crescut cu 44% în total. Aceste salarii vor fi primite efectiv în mână, la finalul lunii martie, și atunci se va vedea cine a avut dreptate și cine nu.
Vreau să știți că atât eu, cât și colegii mei din Parlament și Guvern ne-am respectat promisiunea din campania electorală de a majora substanțial salariile medicilor și profesorilor, astfel încât aceștia să nu mai plece din țară și să ofere servicii de calitate în sănătate și educație.
PNL a amestecat laolaltă declarații ale ministrului muncii făcute în contexte diferite, pe de o parte despre Codul fiscal, iar pe de altă parte...
Vă rog să vă apropiați de concluzii, doamnă deputat.
Da, închei imediat, domnule președinte!
Mulțumesc.
Vreau să vă spun, stimați colegi, că de acum înainte nu vom asista tăcuți la atacurile nefondate pe care le lansați la adresa noastră, întrucât vreți să vă faceți imagine pe spatele cetățenilor acestei țări. Nu vă mai lăsăm să vă jucați cu astfel de afirmații, lansând minciuni și dezinformări în spațiul public.
Românii așteaptă de la toate partidele o altfel de politică, care să aibă în centru cetățeanul și problemele lui, nu lupta pentru putere, interese personale sau deținerea de funcții. De aceea noi, cei de la PSD, vom manifesta deschidere pentru susținerea și promovarea interesului celor care muncesc cinstit și plătesc taxe și impozite.
Mulțumesc, domnule președinte.
Deputat de Gorj, Elvira Șarapatin.
Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Corneliu Olar.
...a dat cu piatra în mine, eu am dat cu pâine.
Sărut mâna și la mulți ani, doamnă!
„Dacă era parlamentar, doamna Dăncilă vota pentru proiectul PNL”
## Stimați colegi,
Săptămânile trecute, când doamna prim-ministru s-a întâlnit cu reprezentanții administrațiilor publice locale, le-a promis acestora că 100% din impozitul pe venit încasat la buget va rămâne la nivelul administrațiilor publice locale, primării și consilii județene. E adevărat că, așa cum ne-a obișnuit PSD-ul, doamna premier a fost atentă și nu ne-a spus și data de la care se va aplica această măsură. Se va aplica în 2019, în 2020 sau niciodată.
Stimați colegi, am apreciat faptul că doamna prim-ministru citește proiectele legislative pe care le depunem noi, ca Partid Național Liberal, și, mai mult decât atât, le și asumă. Bravo, doamnă! Apreciem!
Să știți că noi, pe lângă proiectele legislative care se află acum la Senat, am avut și amendamente la bugetul pentru 2018, cu aceeași reglementare – ca 100% din impozitul pe venit să rămână la primării și consilii județene, pentru că administrațiile locale au pierdut în acest an câteva miliarde bune prin scăderea cotei unice de la 16% la 10%.
Din păcate, colegii dumneavoastră, cei din PSD, au votat împotrivă fără să clipească, deși au știut că jumătate dintre primari nu-și pot acoperi cheltuielile curente sau de investiții în acest an, ci merg pe un buget minim de funcționare.
Păi, dumneavoastră știți ce înseamnă ca o primărie să meargă pe un buget minim de funcționare? Înseamnă doar să-și plătească facturile și salariile, nimic mai mult.
Nu știu dacă parlamentarii PSD și ALDE au curajul să mai meargă în teritoriu și să se întâlnească cu primarii cărora le-au luat bani și din impozitul pe venit, și din excedentele agonisite în cursul anilor.
## Stimați colegi,
Eu am crezut-o pe doamna Dăncilă și vă garantez că, dacă ar fi parlamentar, Domnia Sa ar vota proiectul Partidului Național Liberal prin care 100% din impozitul pe venit să rămână la primării și consilii județene.
Am încredere că doamna Dăncilă va susține proiectul PNL, iar, din anul 2019, primăriile nu vor mai sta cu mâna întinsă la Guvernul României. Asta dacă nu chiar acest lucru și-l dorește domnul Dragnea – să aibă primarii la mâna lui. Mulțumesc.
Mulțumesc, domnule deputat.
Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul Ilie Dan Barna.
Nu este.
Din partea Grupului parlamentar al minorităților naționale, domnul Daniel Vasile.
Vă rog, domnule deputat.
Bună dimineața! Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
La mulți ani tuturor colegelor!
Declarația mea politică de astăzi este intitulată „S.O.S., copiii romi!”.
Cetățenii români de etnie romă din România, precum și romii din Europa se confruntă, în viața lor de zi cu zi, cu prejudecăți, intoleranță, discriminare și excluziune socială. Romii sunt marginalizați și trăiesc, în principal, în condiții socioeconomice precare.
Există o suprapunere între sărăcia relativ bazată pe venit și vulnerabilități. Accesul la educație pentru copiii romi cei mai săraci, de la vârsta cea mai fragedă, este esențial pentru ruperea cercului vicios al sărăciei și pentru incluziunea lor socială reală.
Astfel, doi din zece copii de etnie romă nu merg la școală; rata de înscriere a copiilor romi la grădiniță este de 37%, în timp ce în cazul populației majoritare procentul este de 77%; 75% dintre copiii romi nu termină 8 clase; riscul mortalității infantile în rândul copiilor romi este de patru ori mai mare.
La nivelul populației adulte, 25% dintre romi nu au absolvit nicio școală; 26% au terminat primele patru clase; 34% au terminat doar gimnaziul; 17% urmează o școală profesională, un liceu sau studii superioare; în România există 625 de școli în care învață populație de etnie romă într-un procentaj majoritar, care nu au acces la apă, canalizare și sală de sport; 240.000 de elevi de etnie romă cu identitate asumată sunt cuprinși în sistemul educațional.
Romii reprezintă o importantă resursă umană, nu un grup vulnerabil. Romii sunt o populație tânără, singura categorie de populație cu rata natalității în creștere. O valoare inestimabilă, luând în considerare tendința scăderii constante a populației din statele membre ale Uniunii Europene. În contextul șanselor, minoritatea romilor trebuie tratată ca resursă de dezvoltare.
În contextul resurselor, creșterea capitalului uman, ca strategie pe termen lung, este o prioritate majoră.
România ar trebui să ia măsuri specifice pentru a se asigura egalitatea de tratament și accesul deplin al romilor la un învățământ de calitate, cu scopul de a se elimina decalajul dintre romi și ceilalți elevi în ceea ce privește participarea școlară, nivelul de performanță școlară, condițiile socioeconomice și reducerea numărului de cazuri de discriminare și segregare din școli.
Aceste obiective ar trebui implementate prin intermediul unui program național care să vizeze: prevenirea segregării școlare; reducerea abandonului școlar; sporirea accesului la educație și îngrijire de calitate a elevilor romi; utilizarea metodelor incluzive și personalizate de predare/învățare; îmbunătățirea formării profesorilor și a medierii școlare; extinderea accesului la educație ca a doua șansă.
Vă mulțumesc.
Deputat Daniel Vasile, reprezentantul minorității romilor în Parlament.
Mulțumesc, domnule deputat.
Din partea Grupului parlamentar al PMP, domnul deputat Ionuț Simionca.
Bună dimineața, domnule președinte! Stimați colegi,
Declarația mea politică de astăzi se numește „Tramvaiul 9 în cercul vicios al violenței domestice”.
Cu gândul la ziua de 8 Martie, o zi în care le sărbătorim pe doamne, domnișoare, mame, care ne înseninează și ne întregesc viața, am deschis televizorul și m-am întristat. Am aflat că ieri, la Timișoara, o femeie a fost înjunghiată în tramvaiul 9 de bărbatul cu care călătorea – iubitul ei – și că nimeni din tramvai nu a sărit să o ajute. Tot la știri am văzut că asistenta ucisă de iubitul ei într-un spital din Slatina a fost condusă pe ultimul drum.
Din păcate, această problematică nu este, în societatea noastră, una marginală și spun acest lucru având în vedere doi indicatori extrem de relevanți:
1. Un sfert din omorurile înregistrate în România într-un an au loc în familie.
· other · adoptat
61 de discursuri
Mulțumim, domnule deputat.
Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Alexandra Presură.
Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,
Declarația mea de astăzi se numește „Rolul tinerilor noștri în Anul Centenarului”.
„Nu văd România de astăzi ca pe o moștenire de la părinții noștri, ci ca pe o țară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noștri”, afirma Regele Mihai în discursul istoric de la tribuna Parlamentului din data de 25 octombrie 2011.
Cuvinte extrem de actuale și astăzi, în Anul Centenarului. Cuvinte mari la prima vedere, dar foarte importante pentru a putea schimba ceva în mod real.
A lua țara cu împrumut de la copiii noștri înseamnă, înainte de toate, a le oferi copiilor și tinerilor noștri o Românie demnă, în care să își dorească să studieze, să se maturizeze, iar mai apoi să rămână aici, pentru a pune umărul la dezideratul pe care îl auzim tot mai des – „Vrem o țară ca afară!”.
Desigur, țara luată cu împrumut de la copiii noștri presupune și reversul medaliei. Nu le putem cere tinerilor implicare și dedicație dacă statul nu reușește să ofere la rându-i condițiile optime și cel puțin decente pentru o dezvoltare armonioasă a tinerilor, precum și premisele rămânerii lor în țară.
Din acest punct de vedere, Guvernul PSD și-a fixat ca prioritate în programul de guvernare o serie de măsuri și obiective pragmatice. Obiective care să permită tinerei generații atât accesul la un învățământ de calitate, cât și integrarea în piața muncii și oferirea unor condiții pentru un început încurajator al vieții de adult.
Între măsurile Executivului referitoare la tineret amintesc: implicarea în educația complementară a tinerilor; promovarea culturii și a activităților vocaționale; implementarea programului național de consiliere și orientare în carieră; crearea unui program al egalității de șanse pentru tinerii proveniți din medii dezavantajate; asigurarea transportului gratuit pe calea ferată pentru toți studenții din România.
Nu în ultimul rând, Guvernul PSD a inițiat un program complex de stimulare a revenirii tinerilor plecați din țară, prin generarea unui set de stimulente financiare, precum: garantarea unui fond de investiții, scutirea de impozit pentru o anumită perioadă de timp și finanțări nerambursabile în scopul deschiderii unor afaceri în țară.
În ciuda evoluției tehnologice, care ne-a învăluit în ultimii ani, cred cu tărie că patriotismul și iubirea de neam și țară nu sunt valori lăsate în plan secund, ci principii călăuzitoare pentru tinerii noștri.
Și dați-mi voie să vă spun, dragi colegi, tineretul din ziua de astăzi nu este deloc ignorant, așa cum ar părea la prima vedere, ci din contră. Să cunoaștem adevărurile istorice ne face pe toți mai responsabili în a ne asuma prezentul. Mi se demonstrează pe zi ce trece că tinerii generației actuale doresc să pună în aplicare pregătirea, capacitatea...
Vă rog să vă apropiați de concluzii.
...și puterea de muncă în scopul progresului general al României.
România este o țară cu resurse umane incredibile. Avem copii și tineri excepționali, care domină an de an olimpiadele școlare internaționale la mai toate materiile.
Vă rog să încheiați, doamnă deputat. Mulțumesc.
Tineri cu o inteligență sclipitoare și cu un talent nativ înnăscut.
Avem o moștenire culturală și istorică de excepție, a cărei continuitate revine în sarcina tinerilor noștri de astăzi.
Bineînțeles, statul român are încă multe de făcut pentru tineret. Sunt încredințată însă că o cointeresare reciprocă...
Doamnă deputat, mulțumim foarte mult. Vă rog să spuneți concluzia...
Imediat...
...încheierea. Și, după aceea, trebuie să respectăm și timpul. Mulțumesc tare mult.
Imediat.
Sunt încredințată însă că o cointeresare reciprocă, de tip parteneriat egal, va fi extrem de pozitivă, în interesul dezvoltării României.
În Anul Centenarului am convingerea că tinerii României vor da măsura adevăratei lor valori și vor reuși, prin fapte, nu vorbe, să contribuie la relansarea țării...
Mulțumim, doamnă deputat.
...în spiritul patriotismului...
Mulțumim.
...și al drumului nostru european. Vă mulțumesc. Deputat Alexandra Presură.
Vă rog, pentru respectul celorlalți colegi, să păstrăm timpul de 3 minute, dacă nu doriți să întrerup alocuțiunea. Mulțumesc.
Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul George Ionescu.
Mulțumesc, domnule președinte. Dragi colegi,
Declarația mea politică de astăzi se referă la problemele pe care le întâmpină locuitorii din județul Prahova, locuitori ai comunelor: Colceag, Baba-Ana, Boldești-Grădiște, Sălciile, Fulga, privind combustibilul pentru încălzirea locuințelor pe timp de iarnă.
Domnule președinte,
Locuitorii acestor comune din județul Prahova folosesc combustibil solid pentru încălzirea locuințelor – lemn de foc sau cărbune –, pe care îl achiziționează la un preț foarte mare: 650-700 de lei/tona, acest preț depășind foarte mult posibilitățile cetățenilor din aceste comune.
Menționez că în această zonă sunt exploatații de gaze naturale și în același timp sunt foraje în derulare, deoarece în această zonă au fost identificate rezerve importante de gaze naturale. Cum vă spuneam, rezerve foarte mari, care duc la creșterea economică a acestei zone.
Din păcate, aceste localități nu beneficiază deloc de aceste resurse.
Domnule ministru al energiei, Anton Anton, vin cu rugămintea să faceți o evaluare și să găsiți o soluție pentru ca cetățenii din aceste localități să beneficieze de aceste resurse de gaze naturale ce sunt exploatate și introduse în sistemul național de distribuție a gazelor naturale din România.
Și, totodată, ar fi o discriminare ca locuitorii din alte localități din România să beneficieze de aceste resurse de gaze naturale, iar locuitorii din aceste localități, unde resursele de gaze sunt în acest moment cred că cele mai importante din România, să nu aibă măcar acces la aceste resurse.
Doamnelor din Parlament, Doamnelor din România,
Vă urez să aveți un an foarte bun! La mulți ani! Și multă sănătate! Mulțumesc, domnule președinte.
Mulțumim, domnule deputat.
Din partea Grupului parlamentar al PMP, dau, în continuare, cuvântul domnului deputat Robert Turcescu.
Bună dimineața!
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „700 de elevi – bătaia de joc a unui primar”.
Stimați colegi,
Am aflat ieri, în timpul ședinței Comisiei pentru învățământ a Camerei Deputaților, despre cazul revoltător a două licee din Râmnicu Vâlcea – Liceul Tehnologic „Henri Coandă” și Liceul „Oltchim” – care urmează să fie desființate prin divizare, ca urmare a unei hotărâri a consiliului local din luna decembrie.
Pe scurt, este vorba de două unități de învățământ care sunt supuse dizolvării, printr-o decizie bizară luată de administrația locală, în frunte cu primarul Mircia Gutău. Părinții elevilor și profesorii de la Liceul Tehnologic „Henri Coandă” prezenți ieri la lucrările Comisiei pentru învățământ susțin că primarul ar fi declarat ulterior emiterii hotărârii de consiliu local că nu va mai desființa cele două unități școlare dacă Oltchim va convinge Executivul să dea o hotărâre de Guvern prin care primăria să obțină aproximativ 25 de hectare de teren la Vlădești, o localitate din județ.
Practic, cele două unități de învățământ sunt victime colaterale ale unui război imobiliar care are drept miză 25 de hectare de teren. Dacă lucrurile nu ies așa cum vrea primarul, zeci de profesori vor rămâne fără posturi și peste 700 de elevi vor fi nevoiți să își găsească alte școli în care
să învețe. Riscul de abandon școlar este imens, majoritatea elevilor de la cele două școli fiind din mediul rural. Vorbim de copii care s-au înscris la liceele tehnologice pentru a învăța o meserie și care s-ar putea să nu aibă posibilitatea sau să nu fie interesați de continuarea studiilor într-un liceu teoretic.
Până la urmă, Comisia pentru învățământ a decis înființarea unei subcomisii de lucru care să se ocupe de această problemă.
Vreau să merg, împreună cu colegii din acest for, la fața locului, pentru a discuta cu toate părțile implicate în această poveste.
Fac apel, de asemenea, la toți parlamentarii din județul Vâlcea să ne sprijine în acest demers și să facem un efort comun pentru a descurca ițele acestei situații încâlcite, ale cărei victime sunt sute de elevi, zeci de profesori și două licee absolut necesare în zonă.
Mulțumesc, domnule deputat.
Din partea Grupului parlamentar al PSD, dau cuvântul doamnei deputat Alina Teiș.
Vă rog, doamnă deputat.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Titlul declarației mele politice de astăzi este „A fi profesor este mai mult decât o meserie, este o vocație”.
Stimați colegi,
Azi vreau să vă vorbesc despre sistemul de educație românesc, dar și despre o parte importantă a acestuia: profesorii. Și tocmai pentru că sunt și eu profesor, știu bine că această meserie n-ai cum să o faci fără pasiune, fără dragoste pentru elevi, fără răbdarea de a-i învăța, de a le explica și de a-i ajuta să devină, mai apoi, adulți responsabili.
Știm însă că, oricât de mult le-ar plăcea tot ceea ce fac, și profesorii au nevoie să fie răsplătiți pentru munca lor, au nevoie de un trai decent. De altfel, sindicatele din învățământ au semnalat faptul că angajații din educație au printre cele mai mici salarii din sistemul bugetar, comparativ cu alte categorii de angajați, care nu prestează aceeași muncă. Ba chiar am asistat, în ultima perioadă, la proteste din partea mai multor cadre didactice nemulțumite de salarii.
Începutul de primăvară vine însă cu o veste bună pentru profesori. Conform noii grile de salarizare, vor primi salarii mărite cu 20%. Astfel că, dacă un profesor universitar cu o vechime de 10-15 ani a încasat în luna decembrie a anului trecut un salariu brut de 4.858 de lei, în ianuarie 2018 a primit cu peste 1.000 de lei mai mult, la majorarea de atunci. Iar de luna aceasta va ajunge la aproape 7.300 de lei brut.
Despre aceste măsuri nu pot decât să vă spun că mă bucură. Mă bucură că aceste inițiative s-au concretizat și că acest lucru se va putea vedea și pe fluturașul de salariu.
Știu că poate ar fi trebuit să crească mai mult, având în vedere munca depusă, atât în timpul orelor, cât și munca depusă pe drumul parcurs până la angajare. Însă cred că noile reglementări vor veni și vor schimba ceva în sistemul de educație românesc. Că actul de predare va fi unul de calitate, că profesorii vor fi mai mulțumiți și mai devotați și că îi vor face pe elevi să vină cu drag la ore. Și că mai apoi toate aceste lucruri se vor concretiza în rezultate mai bune pe care le vom obține la examene. Îmi doresc ca aceste creșteri salariale să fie doar începutul. Și să asistăm, în perioada următoare, și la altele. Sper ca, în felul acesta, școala românească să se îndrepte, încetul cu încetul, spre Vest din punctul de vedere al salariilor.
Mulțumim, doamnă deputat.
Și la mulți ani!
În continuare, dau cuvântul Grupului parlamentar al PNL, domnului deputat Andrei Daniel Gheorghe.
Mulțumesc, domnule președinte.
„Cine răspunde pentru jaful din industria românească?” Astăzi se văd cu ochiul liber care sunt consecințele devalizării industriei românești în urma așa-zisului proces de privatizare. Tranziția economiei etatiste spre cea capitalistă s-a dovedit a fi mai curând un fiasco. Mai toate întreprinderile au fost transformate în mormane de fier vechi, iar apoi terenurile, vândute pentru a se construi mall-uri.
Economia de piață a devenit o economie de consum, dezvoltarea României bazându-se pe consum, nu pe producție. Avem exemple multiple ale modului în care a fost gândită după 1989 privatizarea fabricilor ridicate în vremea anterioară. În loc de restructurare, adaptare și găsirea de piețe de desfacere, industria a fost pusă la pământ.
Un caz revoltător este modul în care a fost privatizat sectorul metalurgiei românești.
În mare parte, fabricile din această ramură a economiei românești au ajuns pe mâna unor companii rusești, care nu au avut interesul de a le dezvolta și a le scoate pe piața internațională, ci de a le falimenta și a face loc propriilor produse. Investiția făcută prin achiziționarea acestor întreprinderi a fost rapid amortizată numai din vânzarea la fier vechi a utilajelor și halelor din complexele industriale. O acțiune concertată a intereselor rusești, dusă la îndeplinire numai prin complicitatea autorităților române, indolente și corupte.
Zilele acestea am aflat despre distrugerea ultimelor unități de producție de la combinatul de oțeluri de la Târgoviște, una dintre cele mai mari fabrici de profil din lume. Presa locală și centrală relatează faptul că Forja de Blocuri și Bare va fi topită la fier vechi. Aceasta a fost construită cu o investiție de 90 de milioane de dolari, între 1971 și 1986, fiind dotată cu mașini de forjat radial de ultimă generație, unice în Europa de Est, fiind certificate de NATO. Unele utilaje mai performante au fost scoase din țară în 2008, fiind duse la uzinele Mechel din Chelyabinsk. O decizie ilegală, în afara prevederilor cuprinse în contractul de privatizare. S-a sesizat cineva? Este oare cineva interesat să sancționeze investitorul rus?
Mulțumim, domnule deputat.
Acum, UPET Târgoviște este în stare de faliment. Un adevărat jaf la drumul mare! Ca după al Doilea Război Mondial, când URSS a destructurat și a cărat în Rusia multe fabrici românești, în contul despăgubirilor de război.
În încheiere, lipsa oricărui tip de control post-privatizare și jena permanentă a organelor române abilitate spre respectarea legii au transformat contractele de privatizare din economia românească în acte de devalizare sistematică a industriei și de jaf al patrimoniului economic românesc. Daniel Gheorghe, deputat al PNL.
Mulțumesc, domnule deputat.
Din partea Grupului parlamentar al PMP, însuși domnul Corneliu Bichineț.
Vă rog, domnule deputat.
Domnule președinte, Stimați colegi,
În strădania mea a de a prezenta adevărata față a județului Vaslui, v-am prezentat în urmă cu două săptămâni comuna Roșiești, care a dat țării un mitropolit, Veniam Costache, și, dintr-o familie de învățători, doi copii au ajuns academicieni – frații Dumitru și Nicolae Bagdasar.
La 35 de kilometri de Vaslui, pierdut printre dealurile Dăneștiului, este un sat cunoscut la noi – aflați și dumneavoastră, domnule Botez, Șurănești, sunteți parlamentar de Vaslui – satul cu academicieni. Numai trei s-au născut în acel sat și au făcut carieră în România: Grigore T. Popa, excelând în medicină, Emil Racoviță – nu trebuie să vă mai spun cu ce s-a ocupat – și Emil Condurache, marele istoric.
Dar să-i lăsăm pe cei din Vaslui să aștepte primăvara și să înceapă munca câmpului și să dialogăm puțin cu doamna Viorica Dăncilă.
Poate ați aflat, stimată doamnă, și dumneavoastră, din presă, că de o bucată de vreme sunteți prim-ministru. Ce i-o fi trecut domnului Dragnea prin minte, să vă strice el confortul de la Bruxelles, să vă arunce în groapa cu lei, să lucrați cu miniștri certați cu gramatica, unii cu legea, indolenți și care nu vin la întâlnirile cu parlamentarii decât atunci când se prezintă moțiuni împotriva lor. Trimit la răspunsurile la interpelările și întrebările deputaților tot felul de țucălari, care dau răspunsuri halucinante, în sensul că una întrebi, alta răspund.
După cum cred că nu știți, doamnă prim-ministru, în acest Parlament, mai exact, în Camera Deputaților, există un om – eu, adică Corneliu Bichineț – care pune probleme miniștrilor, ridică probleme care frământă societatea românească în ansamblu, zona din care vine, Moldova și județul Vaslui.
Nu mă jenez și nu-mi este rușine să pronunț săptămână de săptămână Vaslui, Bârlad, Huși, Murgeni, Negrești și alte nume de localități unde e nevoie de investiții.
Pentru că am înțeles că nu pot obține nimic de la miniștrii pe care îi aveți în coordonare, stimată doamnă, am început, de o lună de zile, să vă adresez dumneavoastră întrebări și interpelări.
De asemenea, doamnă prim-ministru, vă aduc la cunoștință că peste 100 de localități din Basarabia și-au exprimat, prin hotărâri de consilii locale, dorința de unire cu România.
Mulțumim, domnule deputat.
Dau, în continuare, cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PSD, domnului deputat Eugen Neață. Poftiți, domnule deputat!
## Domnule președinte, Stimați colegi,
Declarația mea politică de astăzi are ca titlu „Reorganizarea Ministerului Afacerilor Interne – o prioritate a zilelor noastre”.
Ultimii ani au amplificat cererea de securitate la nivelul tuturor comunităților umane, fapt cauzat de o criminalitate din ce în ce mai diversificată și de incapacitatea instituțiilor specializate ale statului de a asigura protecția tuturor persoanelor și a bunurilor acestora.
Statele europene, cu mulți ani în urmă, au trecut la strategii de prevenire a criminalității, elaborând programe temeinic fundamentate și înființând structuri organizaționale menite să asigure o prevenire eficientă. Și România recunoaște prevenirea criminalității ca pe o activitate însemnată, însă, din păcate, practica este axată pe măsuri reactive.
Lipsa unei strategii axate pe prevenire, cu obiective, acțiuni și evaluări ce iau în calcul aspectul preventiv, legislația stufoasă și neclară, precum și folosirea nerațională a resurselor fac ca în România prevenția să fie o prioritate doar pe hârtie.
În ultima perioadă, pe fondul deficitului de personal, a fost inițiat un program de recrutare a personalului din sursă externă și de pregătire a acestuia prin școlarizări intensive.
Prin adoptarea proiectului de lege privind autoritatea polițistului, prin atenția acordată salarizării personalului, precum și prin noile politici de acțiune, conducerea ministerului dovedește că are voința și competența necesare
pentru a proceda la o reorganizare, care să aibă în vedere folosirea resurselor prioritare pentru asigurarea unei prevenții și a unei protecții reale pentru cetățeni.
Apreciez că starea actuală din cadrul ministerului este una ideală pentru a se proceda la reorganizare.
O primă propunere de reorganizare este aceea de trecere a compartimentelor de prevenire, asigurare și menținere a ordinii publice din cadrul Jandarmeriei în subordinea Poliției Române și crearea unui corp de prevenire a criminalității unic, cu coordonare unitară, atribuții și responsabilități clare.
Unificarea structurilor de siguranță publică va crea o serie de avantaje, precum: asigurarea unei coerențe în desfășurarea acțiunilor, asigurarea necesarului de resurse umane, organizarea eficientă a activității de prevenire, creșterea operativității și armonizarea activităților comune cu alte instituții.
Mulțumim, domnule deputat.
...propun înființarea în cadrul ministerului a unor departamente pe tipuri de armă.
Reorganizarea propusă va atinge concomitent...
Vă rog să vă apropiați de concluzii. Mulțumesc tare mult.
...și anumite sectoare birocratice din cadrul inspectoratelor județene.
În urma acestei reorganizări, resursele umane rezultate din desființarea verigilor centrale și teritoriale neoperative vor fi redistribuite în zona stradală.
Cu toate că organizarea statală este diferită de la stat la stat...
Domnule deputat, mulțumim tare mult.
Citiți concluziile, vă rog frumos, ca să nu vă opresc microfonul.
## **Domnul Eugen Neață:**
## Sunt la concluzii.
Cu toate că organizarea statală este diferită de la stat la stat, abordarea problematicii privind prevenirea și combaterea criminalității în țările europene este efectuată în mod asemănător acestor propuneri. Cele mai sigure state din lume au o asemenea organizare. Iată motive în plus pentru care consider că o amplă reformă a sistemului național de ordine și siguranță publică...
Domnule deputat, vă rog frumos să vă opriți, ca să nu vă opresc eu microfonul.
Vă rog să încheiați. Mulțumesc.
...este necesar și oportun a se efectua în România. Deputat Eugen Neață, PSD Vâlcea.
Din partea Grupului parlamentar al PNL, dau cuvântul doamnei deputat Florica Cherecheș.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Declarația mea politică de astăzi se intitulează „Foamea Guvernului după bani face victime și în rândul ONG-urilor”.
Așa-zisa „revoluție fiscală” a făcut multe victime și în rândul ONG-urilor, unele aflându-se în situația în care nu-și vor mai putea continua activitatea, în condițiile în care subvențiile de la stat sunt din ce în ce mai mici și posibilitățile de implicare oferite persoanelor fizice sau firmelor sunt mult diminuate sau dispar pur și simplu.
După ce, inițial, interzicea acest lucru, Ministerul Finanțelor a anunțat că formularele 230, prin care persoanele fizice pot direcționa până la 2% din impozitul anual către ONG-uri, vor putea fi depuse și de angajatori. E bine că s-a revenit la acest lucru și statul nu obligă contributorii să se ducă să-și depună individual declarațiile.
Din păcate, deși organizațiile neguvernamentale care asigură servicii sociale oferă ceea ce statul nu poate sau nu vrea să dea, sprijinul de la stat este extrem de redus.
O altă eroare a fost adoptarea Ordonanței nr. 60, care modifică Legea nr. 448/2006, astfel încât firmele cu peste 50 de salariați care nu au 4% din personal angajat din rândul persoanelor cu dizabilități plătesc dublu la stat, respectiv salariul minim brut pe economie înmulțit cu numărul de persoane pe care trebuia să le angajeze, fără a li se oferi alternativa achiziționării de produse de la atelierele protejate.
Măsurile legate de plata contribuțiilor, respectiv plata acestora pentru angajații _part-time_ la nivelul salariului minim și transferul contribuțiilor către angajat, au afectat, de asemenea, situația financiară precară a ONG-urilor, care fac cu greu față acestor modificări.
O altă măsură care afectează grav sustenabilitatea financiară a ONG-urilor este legată de sponsorizările deductibile ale firmelor. Numărul microîntreprinderilor care vor putea face astfel de sponsorizări s-a redus semnificativ după ce Codul fiscal a redefinit aceste firme ca fiind acele companii care au cifra de afaceri de până la un milion de euro, excluzând astfel aproximativ 80% din firmele care obișnuiau să facă sponsorizări.
Mulțumim, doamnă deputat. Și la mulți ani și dumneavoastră!
Din partea Grupului parlamentar al PSD, dau, în continuare, cuvântul domnului deputat Ioan Dîrzu.
Mulțumesc, domnule președinte.
Ținând cont că mâine este o zi importantă pentru toate femeile din România, dați-mi voie să le spun și eu: la mulți ani, cu sănătate și bucurii!
Declarația mea politică de astăzi se numește „Dictatura funcționarilor publici”.
Moștenirea administrației de stat din regimul comunist este mai vie ca niciodată în administrația publică centrală de astăzi. Criticile doamnei primar Firea față de lipsa de cooperare a unor ministere sunt întemeiate. Ele nu se referă la inactivitatea miniștrilor, ci la capacitatea de rezistență la schimbare a funcționarilor publici.
Funcționarii publici din ministere au prea multă putere. Putere care de prea multe ori subjugă autoritatea demnitarului. Am ajuns în situații nefericite în care funcționarii publici decid ce autostrăzi se fac, ce medicamente se subvenționează sau câți bani se dau pentru construcția de școli și licee. Am ajuns în situații absurde în care funcționarii publici decid ce avize se dau autorităților administrației publice locale, avize care de multe ori întârzie lucrări importante pentru comunitățile locale.
Foarte multe dintre dosarele penale pe abuz în serviciu ale unor aleși locali sunt rezultatul unei activități defectuoase a funcționarilor publici care, de multe ori, din dorința de a se răzbuna, instigă la săvârșirea de infracțiuni prin falsificarea de înscrisuri, prezentarea unor neadevăruri, inducerea în eroare a alesului sau simpla abstinență în a-și îndeplini atribuțiile de serviciu.
În altă ordine de idei, descentralizarea competențelor și a serviciilor publice întârzie nepermis din cauză că unii funcționari se tem să nu-și piardă funcțiile din ministere și să nu fie transferați în teritoriu. România stagnează din punctul de vedere al reformei administrative din cauza unor oameni lipsiți de viziune, lacomi, care uită că sunt în slujba cetățeanului.
Codul administrativ trebuie să înăsprească tragerea la răspundere disciplinară a funcționarului public și să ofere demnitarului mai multă autoritate în ceea ce înseamnă destituirea din funcția publică a funcționarului care, cu rea-credință sau gravă neglijență, boicotează implementarea programului de guvernare.
Mulțumim, domnule deputat.
...program de guvernare și a visurilor oamenilor pentru interesele particulare și setea de control despotic al funcționarilor publici.
Parlamentar de Alba, deputatul Ioan Dîrzu. Mulțumesc, domnule președinte.
Mulțumim, domnule deputat.
Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Daniel Olteanu.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi, Domnule ministru al transporturilor, Lucian Șova,
Am prezentat de-a lungul timpului, în Parlament și în spațiul public în general, nenumărate argumente pentru a susține investițiile Ministerului Transporturilor în Moldova.
Sunt încercări aproape disperate, ca și ale altor colegi, de a vă face să înțelegeți că o Moldovă depopulată și rămasă în secolul trecut din punctul de vedere al infrastructurii este un adevărat atentat la siguranța națională.
M-am obișnuit, de un an și jumătate, în Parlament, ca niciun ministru al transporturilor să nu respecte ceea ce promite și ca toate amendamentele la Legea bugetului să fie respinse pe repede înainte, fără remușcări.
Nu am crezut însă nici în cele mai negre coșmaruri că politica de abandonare a Moldovei e una programată, așa cum fusesem avertizat nu o dată.
Am luat foarte în serios declarațiile ministrului transporturilor de la audieri, atunci când domnul Șova a spus că ne-am obișnuit ca bugetul ministerului să fie folosit ca un _buffer_ pentru bugetul de stat, să fie spațiul pentru tăieri la rectificări. Cu alte cuvinte, sunt bugetate proiecte imposibil de executat, iar cele în execuție au o parte de evoluție lentă, dar nu din vina ministerului.
Toată această construcție a domnului ministru este însă răsturnată de un document al Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri – CNAIR –, document ulterior declarațiilor.
În februarie, după votarea bugetului, CNAIR șochează și transmite că pentru o investiție în execuție – DN 18, care leagă Moldova de Transilvania, Bucovina de Maramureș,
bugetul este insuficient și – citez din documentul CNAIR, datat februarie 2018: „lot 1 Moisei–Borșa, buget insuficient; lot 2 Borșa–Șesuri, buget insuficient; lot 3 Șesuri–Cârlibaba, buget insuficient; lot 4 Cârlibaba–Iacobeni, buget insuficient efectuării plăților către antreprenor”.
Domnule ministru, aveți dovada faptului că vorbim de o politică guvernamentală programată de abandonare a Moldovei.
Înțeleg că nu se doresc mari investiții în infrastructura Moldovei. Înțeleg că Bucureștiul dorește să existe mereu un vinovat de serviciu, cum ar fi județul Vaslui, pe care să-l arate cu degetul. Dar această sfidare, ca nici pentru proiectele în execuție să nu se aloce fonduri – culmea, proiecte executate de firme românești –, este inimaginabilă. Cu atât mai mult, domnule ministru, cu cât sunteți moldovean.
Mulțumim, domnule deputat.
Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna Cristina Elena Dinu.
Nu este.
Domnul Ștefan Mușoiu.
Vă rog, domnule deputat, vă ascultăm cu mare interes.
Mulțumesc, domnule președinte.
Declarația mea politică se intitulează „România prezidează un nou grup de lucru al Consiliului Uniunii Europene”. ## Stimați colegi,
România se implică activ în implementarea Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă prin prezidarea unui nou grup de lucru al Consiliului Uniunii Europene.
Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă „Transformarea lumii în care trăim” a fost adoptată la Summit-ul ONU privind dezvoltarea durabilă, încă din 2015, la New York. Aceasta include un set de obiective globale de dezvoltare durabilă care au înlocuit țintele de dezvoltare ale mileniului, de la 1 ianuarie 2016.
Agenda 2030 oferă un răspuns provocărilor de la nivel global, abordând într-o manieră cuprinzătoare atât problema eradicării sărăciei, cât și dimensiunile economice, sociale și de mediu ale dezvoltării durabile. Cele 17 noi obiective de dezvoltare durabilă, împreună cu cele 169 de targeturi aferente vizează domeniile-cheie precum: sărăcia, drepturile omului, securitatea alimentară, sănătatea, consumul și producția sustenabilă, creșterea economică, ocuparea forței de muncă, infrastructura, gestionarea durabilă a resurselor naturale, schimbările climatice și egalitatea de gen.
Consiliul a solicitat ca până la jumătatea anului 2018 să se vină cu o strategie de punere în aplicare a tuturor politicilor și a măsurilor concrete și cu date fixe de implementare. De asemenea, grupul de lucru ar trebui să identifice, lunile viitoare, lacunele în privința cărora Uniunea Europeană trebuie să facă mai multe eforturi până în 2030 în domeniile de politică, legislație, structuri de guvernanță pentru coerență orizontală și punere în aplicare.
Uniunea Europeană face apel la alte state membre ale ONU și la toate părțile interesate, inclusiv societatea civilă și sectorul privat, să contribuie la punerea în aplicare a Agendei 2030.
Din aceste motive trebuie să salutăm faptul că România s-a angajat să depună mai multe eforturi de promovare a Agendei 2030 față de alte state, prin asumarea conducerii unui nou grup de lucru al Consiliului Uniunii Europene, dar și să atragă participarea cât mai multor cetățeni comunitari și să sensibilizeze și alte națiuni prin intermediul programelor politice propuse.
## Mulțumesc, domnule deputat.
Din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul deputat Vasile Gudu.
Mulțumesc, domnule președinte.
## Stimați colegi,
Declarația politică de astăzi am intitulat-o „Înapoi în viitor – anul de grație 2022”.
Nici primăvara nu mai este ce a fost. Avem atâtea promisiuni de la noul Guvern și vechiul ministru al muncii, încât, în așteptarea soarelui, ne-am trezit cu ger și zăpadă.
De Mărțisor, iată cu ce se lăuda ministrul muncii: de la 1 martie salariile profesorilor și medicilor vor fi cele din anul 2022, astfel încât cel care va fi ministru la acea dată poate să stea liniștit, iar respectivii bugetari să se bucure de un film SF prost.
Cel mai capabil ministru al muncii ne spune că s-au majorat salariile la nivelul anului 2022 ca să nu mai fie sporuri prea mari, pentru ca mai apoi să ne spună că se negociază regulamentul de sporuri cu fiecare minister în parte.
Am înțeles tot – mărim salariile ca să nu mai fie sporuri, dar negociem și regulamentul de sporuri. Este clar, ce nu înțelegeți? Este „revoluție fiscală” și, dacă este „revoluție”, rezultatul nu se cunoaște.
Ceea ce cunoaștem este că o mare coaliție de guvernare, din păcate, PSD–ALDE a început o „revoluție fiscală” care a bulversat întregul sistem bugetar de pensii și salarii, ceea ce a dus România pe noi culmi de civilizație și bunăstare, un nou model de creștere economică mondială care a făcut saltul în timp.
Deja marile economii mondiale vor să „patenteze” acest model de creștere economică și bunăstare a populației, dar, din păcate, guvernanții noștri nu vor să se raporteze la salariile „mici” din acele țări.
Așadar și prin urmare, dragi angajați din sănătate și învățământ, după cum ați constatat în primele luni ale acestui an, anul 2022 nu va fi unul prea fericit pentru dumneavoastră dacă va rămâne același Guvern la conducerea țării.
Cred că este mai bine să ne întoarcem înapoi în viitor. Numai așa vi se va arăta respectul cuvenit pentru activitatea pe care o desfășurați.
Vă mulțumesc.
Deputat al PNL de Tulcea, Vasile Gudu.
## Mulțumim, domnule deputat.
Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul deputat Florinel Stancu.
## Stimate domnule președinte,
## Stimați colegi,
Județul Dolj este cunoscut pentru solurile nisipoase din sud, chiar dacă nu a fost dintotdeauna așa. Autostrăzile A1 și A2 s-au confruntat săptămânile trecute cu noi troiene de zăpadă viscolită de pe câmp pe carosabil, chiar dacă acest fenomen poate fi parțial prevenit. În fiecare vară seceta scade producția agricolă în anumite zone din țară fără ca țăranii să poată să facă ceva.
Toate aceste probleme pot fi stabilizate și rezolvate dacă mărim suprafețele de perdele forestiere de protecție.
Din păcate, miniștrii care s-au ocupat de păduri, până în anul 2016, au ignorat acest capitol. Eu cred că au greșit foarte mult față de țară și față de cetățeni. Ca măsuri adoptate: Parlamentul a dat o lege care reglementează plantarea, existența și protecția perdelelor forestiere; guvernele au dat ordonanțe în acest sens. În realitate suprafețele au rămas tot mici și nesemnificative.
Abia în timpul mandatelor doamnei Adriana Petcu și doamnei Doina Pană s-au văzut acțiuni concrete în acest sens.
Apreciez foarte mult efortul pe care l-au depus, dar vreau să vă spun că suprafețele de perdele forestiere de protecție pe care le-au creat nu sunt suficiente pentru situația în care se află România. Avem nevoie de coerență, de continuitate, de o concentrare mai mare pe acest capitol. Personal, am cerut Ministerului Apelor și Pădurilor să treacă această problemă pe lista de priorități.
Anul trecut, Comisia tehnico-economică a Ministerului Apelor și Pădurilor a avizat șase studii de fezabilitate privind înființarea perdelelor forestiere. În județele Buzău, Brăila, Vrancea și Dolj se plantează în continuare. Direcția Silvică Dolj, prin Ocoalele Silvice Dăbuleni și Sadova, administrează 1.410 hectare de perdele forestiere. Le solicit public să continue extinderea lor. A venit timpul să înțelegem că perdelele forestiere trebuie să fie un obiectiv primordial pentru oricine ocupă funcția de ministru al apelor și pădurilor. Eu cu asta aș începe orice program în acest minister. Sunt rentabile pe termen lung, recomandate pentru o agricultură mai bună, frumoase și importante pentru țară și mediul înconjurător. Iar bani pentru asta sunt suficienți.
Mulțumim.
Din partea Grupului parlamentar al PNL, dau cuvântul domnului deputat Florin Roman.
Doamnelor și domnilor colegi,
Declarația politică se numește „Îndrăznește să mai crezi cum te minte PSD!”.
Domnule președinte de ședință,
Stimați colegi,
Noua Lege unitară a pensiilor ar fi trebuit să fie gata la 1 iulie 2017, dacă ne uităm la promisiunile pe care ni le-au făcut toate guvernele PSD–ALDE de până acum. Dar această lege a fost amânată, inițial pentru 1 octombrie 2017, apoi, la începutul lunii decembrie a anului trecut, ministrul muncii, doamna Lia Olguța Vasilescu, anunța că Legea pensiilor ar fi trebuit să iasă după apariția Codului fiscal, însă acesta va intra în vigoare la 1 ianuarie 2018.
Mai mult decât atât, chiar domnul Dragnea, președintele PSD, anunța în septembrie 2017 faptul că „Legea pensiilor este finalizată, practic, ca document. În perioada următoare se face evaluarea financiară”, subliniind că: „sunt șanse ca noua lege să intre în vigoare la 1 ianuarie 2018” și precizând că este vorba de 5 milioane de dosare de pensii care trebuie recalculate.
Am ajuns în martie 2018, de Mărțișor, iar guvernele PSD–ALDE nu numai că nu au respectat termenele îndelung trâmbițate referitoare la recalcularea pensiilor, dar nici nu au indexat punctul de pensie de la 1 ianuarie 2018, așa cum prevede legea, astfel încât punctul de pensie să crească de la începutul anului, și nu de la mijlocul anului.
Luând în considerare faptul că prorogarea de către Guvernul PSD–ALDE a fost de 6 luni, raportându-ne la diferența punctului de pensie pe care ar fi trebuit să o primească fiecare pensionar în plus, constatăm că acestuia i se fură practic din buzunar minimum suma de 840 de lei în acest an.
## Doamnelor și domnilor deputați,
Același lucru este, din păcate, valabil și în cazul pensiei minime, a cărei creștere a fost prorogată tot cu 6 luni, fapt pentru care un pensionar cu pensia minimă pierde 720 de lei în acest an.
Aș vrea ca doamna ministru Olguța Vasilescu să-mi răspundă clar cât îi mai minte pe pensionari asupra faptului că le va mai crește pensiile, când, de fapt, ele scad?!
De asemenea, vreau să îmi mai răspundă doamna ministru Olguța Vasilescu și care dintre termenele înaintate de către dumneaei și de către șeful dumneaei de partid au fost respectate în cazul noii Legi a pensiilor, ținând cont de faptul că suntem deja în martie 2018?
Mulțumim, domnule deputat.
Din partea Grupului parlamentar al PSD, doamna deputat Mirela Furtună.
Și îi spun și Domniei Sale la mulți ani!
„România sprijină cu burse individuale de studiu etnicii români din Ucraina”
Azi, mai mult ca niciodată, în Anul Centenarului, statul român trebuie să consolideze legăturile cu românii care trăiesc în afara granițelor țării. În contextul mai larg al problemei păstrării identității românilor de pretutindeni, o situație specială este, bineînțeles, cea a etnicilor români din Ucraina.
După ce Kievul a adoptat o nouă Lege a învățământului, la sfârșitul anului trecut, care prin intermediul art. 7 restrângea exercitarea dreptului la educație în limba maternă pentru elevii din ciclurile gimnazial și liceal pentru comunitatea românească din statul vecin... Această decizie politică a fost un adevărat șoc. Desigur, mobilizarea politică și diplomatică românească, dar și a numeroaselor asociații ale etnicilor români de pe teritoriul ucrainean, prin proteste către autoritățile din Kiev, precum și presiunile internaționale și ale Comisiei de la Veneția au dus la amânarea implementării art. 7 până în 2023.
În acest context, este obligația Parlamentului României să sprijine românii din Ucraina, prin intermediul adoptării unei legi de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 85/2017 pentru modificarea art. 5 din Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, precum și pentru acordarea unor burse de studii etnicilor români cu domiciliul stabil în Ucraina.
Practic, Parlamentul va da undă verde. Acest lucru s-a întâmplat deja în Comisia pentru politică externă, cu un aviz pozitiv dat ordonanței de urgență care va crea cadrul legal pentru acordarea unor burse individuale de studiu în limba română pe teritoriul ucrainean, venind, astfel, în întâmpinarea eforturilor etnicilor români de a prezerva identitatea națională, în condițiile nu foarte fericite din statul vecin. Proiectul de lege își urmează, astfel, parcursul legislativ, urmând ca în scurt timp să fie adoptat în plenul legislativului.
Sprijinul pentru românii din afara granițelor, în speță românii din Ucraina, este totuși un imperativ constituțional, politic, național, diplomatic, pe care nu avem cum să-l abandonăm niciodată, iar acordarea burselor, un obiectiv clar al programului de guvernare al Cabinetului Dăncilă.
## **Domnul Ben Oni Ardelean:**
Mulțumim, doamnă deputat.
Înainte de încheierea ședinței, dați-mi voie să dau citire listei celor care au depus în scris declarațiile politice.
Din partea Grupului parlamentar al PSD: Ionela Viorela Dobrică, Tudor Ciuhodaru, Vasile Cîtea, Anișoara Radu, Nicolae Iftimie, Mihăiță Găină, Mihaela Huncă, Ileana Cristina Dumitrache, Costel Lupașcu, Florin Popa, Răzvan Ilie Rotaru, Tamara Dorina Ciofu, Marius Constantin Budăi, Cristina Burciu, Angel Tîlvăr, Maricela Cobuz, Radu Adrian Pau, Natalia Elena Intotero, Laurențiu Nistor, Camelia Gavrilă, Nicolae Georgescu și Macovei Silviu.
Din partea Grupului parlamentar al PNL au depus în scris: Cristian Buican, Sorin Ioan Bumb, Găvrilă Ghilea, Aurel Robert Boroianu, Bogdan Iulian Huțucă, Nicolae Neagu, Raluca Turcan, Robert Sighiartău, Corneliu Cozmanciuc, Constantin Șovăială, Ioan Balan, Nicolae Giugea, Dănuț Bica, Claudiu Vasile Răcuci, Vasile Florin Stamatian, Viorica Cherecheș, Glad Aurel Varga, Dumitru Oprea, Victor Paul Dobre, Dumitru Mihalescul, Ionuț Marian Stroe, Marius Bode, Costel Alexe și George Șișcu. Din partea Grupului parlamentar ALDE: Mihai Niță, Constantin Avram.
Din partea Grupului parlamentar al PMP: Cornel Sămărtinean, Eugen Tomac, Petru Movilă, Adrian Mocanu, Nicolae Cătălina Bozianu, Adrian Mihăiță Todoran.
Doamnelor și domnilor,
Înainte de a încheia ședința de astăzi, dați-mi voie să urez tuturor doamnelor și domnișoarelor la mulți ani, să vă doresc o zi excepțională.
Declar, astfel, închisă prima parte a ședinței noastre de astăzi, 7 martie 2018, dedicată declarațiilor politice și intervențiilor.
O zi bună vă doresc!
„Ziua Națiunilor Unite pentru drepturile femeilor și pacea internațională”
Începând cu anul 1975, la inițiativa Organizației Națiunilor Unite, ziua de 8 martie a fost dedicată drepturilor femeilor și păcii internaționale. Această dată are o semnificație aparte încă din anul 1903, atunci când, în Statele Unite ale Americii, a fost declanșată prima mișcare a Ligii Uniunii Sindicale a Femeilor. La acea vreme, ele militau pentru obținerea dreptului de vot, un prim pas spre egalitatea în drepturi și punct de pornire al următoarelor manifestații, care aveau scopul de a garanta drepturi salariale și condiții de muncă echitabile pentru femei.
Mult mai târziu, prin Rezoluția 32/142 din 1977 a Adunării Generale a ONU, statele lumii au recunoscut egalitatea de șanse și contribuția femeilor la viața socială și au condamnat orice formă de discriminare de gen. La nivel global, această zi importantă își propune să atragă atenția asupra obstacolelor cu care se confruntă și asupra abuzurilor la care sunt supuse un număr alarmant de femei din întreaga lume.
Aspirația femeilor către emancipare, egalitate și respect rămâne un subiect de maxim interes al agendei publice, sociale și politice, la nivel internațional, un subiect asupra căruia trebuie să ne aplecăm cu implicare și consecvență. Desigur, progresele înregistrate sunt enorme și avem astăzi nenumărate femei care se fac remarcate prin profesionalism și performanță în domenii până nu demult considerate a fi destinate exclusiv bărbaților.
De 8 Martie, alături de floarea destinată celor care ne sunt mame, soții, fiice ori colege, avem obligația de a adăuga recunoștința și profundul nostru respect pentru femeile din lumea întreagă.
„«Revoluția fiscală» a lovit exact în cei care aveau nevoie de ajutor”
Au trecut deja două luni de la implementarea reglementărilor absurde ale Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 79/2017, denumită pompos „revoluție fiscală”, și încă nu identificăm vreun câștigător al acestor măsuri. Dimpotrivă, nu cred că este vreo categorie socială din România care să nu acuze faptul că „revoluția fiscală” a făcut numai rău, iar binele încă se lasă așteptat. Este pentru prima dată când un Guvern reușește, prin măsuri evident greșite, să realizeze un consens între sindicatele și patronatele din țară. Nu-mi aduc aminte să mai fi reușit vreun guvern această contraperformanță. Angajații au pierdut consistent
din venituri, în special cei peste 3,8 milioane de angajați din sectorul privat. Angajatorii au scos mai mulți bani din buzunar, pentru a plăti birocrația suplimentară decisă de Guvern.
Din păcate, sunt puțini cei care au privit cu atenție ultimele date furnizate de Registrul Comerțului din România, pentru că informațiile de la începutul anului reprezintă indicii clare că guvernele lui Dragnea au destabilizat puternic economia privată. Astfel, numărul de firme noi care se înscriu în Registrul Comerțului a ajuns la nivelul înregistrat imediat după criza economică. Și, de parcă nu ar fi îndeajuns, numărul firmelor care se radiază, care intră în insolvență sau se suspendă s-a dublat în numai o lună! O fi venit deja criza și noi nu am aflat? Nu, criza încă nu a venit, însă instabilitatea politică, economică și fiscală instalată în România de trei guverne PSD–ALDE au lovit cu putere în agenții economici români, în cei care nu aveau nevoie de lovituri de la Guvern, ci aveau nevoie de sprijin pentru a se consolida. Să nu cumva să ne mai plângem că vin străinii și ne vând mâncare, ne vând haine și alte produse din coșul zilnic de consum! Agenții economici străini sunt sprijiniți de guvernele lor naționale, în vreme ce agentul economic român este lovit chiar de guvernul său, pe toate căile: destabilizat fiscal, intoxicat birocratic, supracontrolat de zeci de autorități de control, deși este cinstit și își plătește datoriile la timp. Mai mult, Guvernul, preponderent prin ministrul muncii, îi amenință aproape săptămânal pe agenții economici sau îi face de-a dreptul „hoți”.
„Eșecul investițiilor în turism îi determină pe români să-și petreacă vacanțele peste hotare”
Actuala coaliție de guvernare poate fi acuzată de incompetență și rea-credință, pentru că a abandonat cu totul marile proiecte de investiții în infrastructură, iar investițiile mai mici, care ar fi trebuit să impulsioneze dezvoltarea turismului, au rămas la stadiul de proiect și nu vor fi realizate nici în viitorul apropiat.
Parlamentarii din majoritatea PSD–ALDE ar trebui să le reamintească liderilor lor, care conduc astăzi România, că nu mai sunt în campanie electorală. Vremea promisiunilor a trecut. De 14 luni, PSD și ALDE dețin puterea și ar fi trebuit deja să demonstreze că nu au mințit atunci când au promis modernizarea țării. Din păcate, cele trei guverne PSD–ALDE au eșuat lamentabil nu numai în materializarea intenției de majorare a salariilor și a pensiilor, ci și în realizarea unei minime investiții în domeniul infrastructurii, care să genereze o dezvoltare economică sănătoasă a României. Tocmai de aceea, mult trâmbițata creștere economică record realizată de țara noastră în anul 2017, susținută în cea mai mare parte de consum, nu se simte deloc și în buzunarele românilor.
De la autostrăzi, drumuri rapide și căi ferate noi chiar ne-am luat gândul, căci nu se mișcă nimic în domeniu, nici măcar la nivel de organizare a licitațiilor, iar până când vom vedea șantierele deschise va mai curge multă apă pe Dunăre. Dacă în ceea ce privește implementarea marilor proiecte de infrastructură actualii guvernanți fie nu se pricep, fie nu sunt interesați să le demareze, ne-am fi așteptat cu toții ca măcar investiții mai mici să se realizeze în România. Acestea nu ar fi costat foarte mult, iar unele dintre ele ar fi putut fi deja finalizate. În această categorie intră, fără îndoială, și investițiile care contribuie la dezvoltarea turismului: infrastructura de acces în stațiunile turistice și la obiectivele cu impact turistic semnificativ – mănăstiri, monumente, parcuri naturale etc. –, rețelele de utilități publice în zonele turistice existente și în cele ce urmează a fi dezvoltate din punct de vedere turistic, pârtiile de schi, telecabinele, reabilitarea unor infrastructuri balneare și multe altele.
„Ministrul care și-a trădat propria generație”
Nu este pentru prima dată când guvernanții PSD–ALDE reconfirmă înțelepciunea deosebită a pildei cozii de topor. Cei care doar ei înșiși se autodefinesc drept social-democrați, pentru că în realitate nu sunt nici pe departe acest lucru, au lovit fără milă, prin măsurile adoptate în ultimele 14 luni, exact în interesele și în drepturile celor pe care ar fi trebuit să-i protejeze: în salariați, prin diminuarea salariilor, ca urmare a transferului de contribuții; în pensionari, prin creșterea stimulată a prețurilor de consum și prin scăderea puternică a puterii de cumpărare; în elevi, prin comasarea unor unități de învățământ și prin înghesuirea lor, cu zecile, într-o singură sală de clasă; în șomeri, prin cel mai slab ritm de realizare a investițiilor publice; în capitalul de stat, prin jupuirea acestuia de toate resursele și de tot profitul, acumulate în ultimii ani.
Din păcate însă, povestea cozii de topor nu este nici pe departe încheiată. Așa cum creanga de copac s-a întors în pădure și a plecat la pământ, cel dintâi, exact copacul care o crescuse, așa se comportă și PSD–ALDE, și unii miniștri susținuți de aceste partide. De pildă, de peste două luni, angajații din România, din privat sau de la stat, au fost puși în fața faptului împlinit. Salariile lor au scăzut simțitor, iar acest lucru doare tare rău pentru ei și pentru familiile lor. Urmează, în scurt timp, ca România să fie cobaiul unui alt experiment sinistru, nedezbătut încă public, care se va numi Legea pensiilor. Este de așteptat să genereze noi și noi inechități între oameni care au muncit la fel, dar care vor avea pensii diferite.
Mulți dintre dumneavoastră ați intuit foarte bine la ceea ce mă refer atunci când vorbesc despre coada de topor. Da, este vorba despre actualul ministru al muncii, doamna Olguța Vasilescu, care a aplicat deja mai multe lovituri și se pregătește să pună la pământ pilonul II de pensii, adică acel sistem de pensii de care urmează să beneficieze chiar angajații încă tineri, de vârsta Domniei Sale. Oare ce vor spune colegii săi de clasă, din școală, din liceu sau facultate, dacă o vor privi pe doamna Vasilescu și vor constata că tocmai lor le taie dreptul la o bătrânețe liniștită? Nu este doamna Vasilescu cel mai bun exemplu al cozii de topor, care lovește chiar în generația din care face parte?
„România, țara care nu investește nimic în viitorul său!” Cea mai bună, cea mai valoroasă și cea mai eficientă investiție pe care o poate face un stat este de departe investiția în educație. Investiția în educație nu doar că asigură un viitor luminos și liniștit, dar și unul prosper. Nu sunt eu primul care a constatat faptul că un leu investit astăzi în educație înseamnă foarte mulți lei în buzunarul statului în viitor, pentru că omul educat își găsește un loc de muncă mult mai ușor, nu are nevoie de asistența socială a statului și, mai mult decât atât, generează valoare adăugată pe tot parcursul vieții sale.
Îmi este rușine să constat faptul că până și în bezna oribilă a comunismului în România se construiau școli, grădinițe, iar copiii mergeau aproape toți la școală. Infrastructura școlară ajunsese și în mijlocul câmpiei, și în mijlocul pădurilor, și chiar și la poalele munților. Cum Dumnezeu să nu-și piardă românii încrederea în regimul democratic și în economia de piață, atâta vreme cât în ultimii 28 de ani s-au închis școli pe bandă rulantă, nu s-au făcut deloc investiții, doi din zece copii nu mai ajung deloc la școală, 4 din 10 copii nu ajung să finalizeze studiile obligatorii, ci le abandonează pe parcurs, iar aproape unul din doi dascăli a părăsit învățământul din cauza lefurilor de mizerie și face acum munca de jos prin statele europene.
Și, de parcă nu ar fi tot acest peisaj complet, aflăm cu stupoare că tot mai mulți tineri români nu mai au încredere în țara lor. Nu vor să mai învețe aici, nu vor să mai muncească aici, nu vor să mai aibă un viitor construit în România, motiv pentru care numărul celor care părăsesc țara nu s-a diminuat nici măcar în anul în care Guvernul se lăuda că este tigrul Europei la creștere economică.
Am ales să mă opresc astăzi asupra unei minciuni mizerabile cu care liderii PSD–ALDE, în frunte cu propagandistul-șef Liviu Dragnea, i-au mințit pe dascăli, și anume majorările semnificative de salarii atunci când vor veni ei la guvernare. Au venit la guvernare din anul 2016, dar salariile uriașe promise nu au venit și nu vor veni niciodată. Nu au venit până acum, pentru că Dragnea și Vâlcov nu au avut tăria să recunoască faptul că i-au mințit pe oameni. Salarii mari nu vor veni nici în viitorul apropiat sau mai îndepărtat, pentru că PSD și ALDE i-au umilit pe dascăli prin grila de salarizare impusă prin Legea salarizării. Sub salariile dascălilor nu mai rămân decât muncitorii necalificați! Da, aceasta este diferența între ceea ce au promis și ceea ce au oferit în realitate.
„Salvatorii din sistemul de urgență se vor putea pensiona, la cerere, la 55 de ani”
Încă un medic din sistemul de urgență moare. Un anestezist de doar 38 de ani a murit în gardă. Probabil l-a răpus o tulburare paroxistică de ritm, infarct sau AVC, pe fondul epuizării. Este doar unul dintr-un lung șir.
Am depus un proiect de lege prin care ATI, UPU, Salvarea și SMURD, toți cei care efectuează activitate medicală de urgență în condiții grele și extrem de dificile să se poată pensiona, doar dacă vor, la 55 de ani, fără penalizare, similar altor meserii cu muncă grea. Vor beneficia de această pensie de serviciu toți cei ce îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiții:
a) au vârsta minimă de 55 de ani;
b) au o vechime de cel puțin 20 de ani în activitatea medicală.
Tot personalul care desfășoară activități medicale în sistemul de urgență poate fi menținut în serviciu până la împlinirea vârstei standard de pensionare, la cerere, dacă starea de sănătate fizică și psihică, evaluată și certificată anual de medicul de medicina muncii, permite rezolvarea în foarte bune condiții a tuturor atribuțiilor.
Argumentele pentru acest demers legislativ:
1. Activitatea medicală din aceste domenii are același
specific.
2. Este vorba de muncă grea, suprasolicitare, stres, riscuri
similare.
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
1 discurs
<chair narration>
#1197613. Acest tip de muncă dificilă este recunoscut deja prin sporurile acordate în toate aceste activități care deservesc urgențe.
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
1 discurs
<chair narration>
#1198894. Reglementările trebuie să cuprindă toate aceste tipuri de servicii de urgență, pentru a nu crea discriminări.
· other
1 discurs
<chair narration>
#1200035. Vârsta de 55 de ani este pentru a realiza același statut cu alte domenii medicale în care activitatea este considerată dificilă, precum radiologia.
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
1 discurs
<chair narration>
#1201556. În unele dintre aceste domenii, rata mortalității depășește chiar 15-30%. Doar ca reper, rata mortalității în rândul militarilor trimiși în zonele de conflict din Irak și Afganistan este de sub 1%.
· Dezbatere proiect de lege · Trimis la votul final
32 de discursuri
„Legea privind organizarea și exercitarea profesiei de fizioterapeut trebuie urgent amendată!”
Prin Legea nr. 229/2016 s-a reglementat organizarea și exercitarea profesiei de fizioterapeut, precum și înființarea, organizarea și funcționarea Colegiului Fizioterapeuților din România. Din păcate, din cauza lipsei normelor de aplicare a legii, dar și din cauza presiunilor care provin de la reprezentanții colegiului, prin propunerile pe care acest colegiu le formulează, s-a instituit un adevărat monopol în materie, monopol discriminatoriu care afectează dreptul la liberă muncă, precum și alte drepturi fundamentale, dar și dreptul de asociere, drepturi reglementate atât de Constituția României, cât și de actele normative în materie europeană.
Așadar, de la 1 decembrie 2021, conform prevederilor legale în materie care emit și efecte juridice la zi, Colegiul Fizioterapeuților va elibera autorizațiile de liberă practică, dar nu și direcțiile de sănătate publică, perioada de până la acel moment fiind considerată o perioadă de tranziție, pentru care se propun ca tratament legislativ măsuri compensatorii pentru următoarele categorii:
– persoanele care au obținut titlul înaintea apariției actului normativ precizat și care nu au adunat 10 ani de practică în materie;
– persoanele posesoare ale unui titlu în baza art. 11 din Legea nr. 229/2016;
– studenții înscriși începând cu anul universitar 2017–2018, pentru care s-a găsit soluția compensării integrale în cei trei ani de desfășurare a cursurilor universitare.
Compensarea nu înseamnă altceva decât completarea cunoștințelor necesare exercitării profesiei de fizioterapeut, fapt pentru care Colegiul Fizioterapeuților urmează să inițieze acorduri de colaborare cu instituții de învățământ superior care au program de licență acreditat.
Nu ar fi, în speță, nicio problemă dacă aceste modificări legislative, ca orice lege civilă, ar avea efecte doar pentru viitor, nu și pentru trecut, însă, așa cum par a fi susținute modificările prezentate, acestea retroactivează, cu singura excepție a celor care pot demonstra că au împlinit, în baza titlului inițial, 10 ani de experiență în domeniu, fapt care este vădit neconstituțional. Pe lângă acest aspect de neconstituționalitate, se instituie, în materie, un adevărat monopol al Colegiului Fizioterapeuților. În aceeași ordine de idei, înțelegem rațiunea pentru cei care au liberă practică de a face parte, obligatoriu, din Colegiul Fizioterapeuților, însă actul normativ menționat nu hotărăște și asupra organizării și funcționării Federației Române a Asociațiilor de Fizioterapie. Or, din coroborarea mai multor articole ale legii rezultă că, de fapt, fizioterapeuții ar trebui să facă parte și din această federație, pentru a putea avea rol activ în amendarea dispozițiilor legale, ceea ce, din punctul nostru de vedere, încalcă grav dreptul constituțional și european al liberei asocieri, deținătorii de licențe de liberă practică având, în baza legii române și europene, dreptul de a se constitui în asociații și federații, și nu obligația de a se constitui într-o anume federație.
Nu în ultimul rând, considerăm că, în cauză, este un vid legislativ, atât timp cât de la promulgarea acestei dispoziții legale direcțiile de sănătate publică nu mai pot emite avize de liberă practică, însă nici Colegiul Fizioterapeuților nu le poate încă emite, din cauza lipsei normelor de aplicare a legii deja menționate, ceea ce înseamnă că, în speță, în acest moment, nu se pot emite avize de liberă practică, procedural vorbind, deși eventualii candidați ar fi eligibili din punctul de vedere al îndeplinirii condițiilor de fond. Or, acest lucru înseamnă, din punctul nostru de vedere, încălcarea dreptului la muncă, dreptul la muncă fiind de asemenea un principiu constituțional și european, deopotrivă.
Având în vedere toate acestea, dar și sesizările primite la cabinetul parlamentar cu privire la posibilele încălcări ale Legii fundamentale din România în această speță, îmi iau angajamentul ca în cel mai scurt timp să inițiez o propunere de modificare și completare legislativă care să repună lucrurile pe făgașul lor normal, în baza principiului legalității.
„Județul Iași are nevoie să i se întoarcă fiii acasă!”
Săptămâna trecută mă adresam dumneavoastră în privința tragediei demografice care afectează România! Privind cu atenție cifrele publicate în ultimul raport al ONU privind migrația și dacă excludem Siria, care este în plin război civil, țara noastră este pe primul loc în lume la numărul de cetățeni proprii care își părăsesc voluntar teritoriul. Peste 2,5 milioane de cetățeni români cu domiciliul permanent în România sunt plecați din țară pentru mai mult de un an. Am adus, de asemenea, în atenția Parlamentului faptul că cea mai greu lovită de această migrație masivă este regiunea de nord-est, mai concret fiind vorba despre aproape 18% dintre toți românii plecați în străinătate.
Fiind deputat ales în circumscripția Iași, constat cu foarte multă îngrijorare că județul Iași este printre cele mai afectate de acest fenomen al migrației populației, în special persoane active cu vârste între 25 și 49 de ani. Dintre cei peste 2,5 milioane de români plecați în afară, aproape 200.000 sunt ieșeni, aproape jumătate dintre cei 456.000 de români din regiunea nord-est care au plecat în străinătate.
Dacă ar fi să citez un spirit amar de glumă, noi, ieșenii, suntem cei mai bogați dintre cei mai săraci ai Uniunii Europene. De aceea, Iașiul a fost lovit cel mai crunt de plecarea forței de muncă calificată. Mai mult, raportul demografic dintre rural și urban arată că pentru fiecare țăran plecat sunt 2,6 orășeni care au părăsit țara. Iar, dacă avem în vedere faptul că în mediul rural este mai des întâlnită migrația sezonieră, situația în urban, nu doar în municipiul Iași, dar și în urbanul mediu – Târgu Frumos, Hârlău, Pașcani –, este foarte gravă din perspectiva forței de muncă specializate.
Guvernul PSD este practic singurul guvern din ultimii ani care a luat măsuri concrete pentru a reduce fenomenul plecării profesioniștilor din România. Doar în domeniul medical avem 16.000 de medici care au plecat în străinătate. Decizia radicală de a mări brusc salariile medicilor la nivelul unui trai decent și demn, pe măsura pregătirii profesionale este una curajoasă și care își va arăta imediat efectele pozitive. Acordându-le medicilor remunerația potrivită meritelor, vom reduce exodul de personal medical spre țările vestice.
„Criza forței de muncă se va amplifica în România!”
Sub guvernarea dezastruoasă a coaliției PSD–ALDE, pe lângă alte multe probleme cu care ne confruntăm, iată că mai apare încă una: criza forței de muncă. Avem creștere economică, un indicator la care țara noastră se bate de la egal la egal cu China, o creștere economică realizată doar prin consum, nu prin investiții și noi locuri de muncă, nu prin atragere de fonduri europene, nu prin creșterea nivelului de trai.
Am obosit să auzim trimestrial de creșterea economică sub guvernarea PSD, o creștere pe care românul nu o resimte deloc, el continuă să plătească mai mult pe alimente, combustibil, gaze, curent, rate și medicamente.
Dezintegrarea socială este cea mai gravă criză generată de această guvernare, migrația masivă și prăbușirea demografică continuă să genereze o lipsă acută de personal calificat și se pare că nu faceți nimic în acest sens și nu sunteți conștienți că într-un viitor nu prea îndepărtat aceste probleme rămase nerezolvate vor lovi în sistemul de pensii și în cel de asigurări sociale.
Din cauza măsurilor proaste luate de dumneavoastră, domnilor guvernanți, românii continuă să plece din țară, iar deficitul de specialiști de pe piața forței de muncă continuă să crească. În acest an, această criză se va amplifica, iar firmele vor fi nevoite să ducă un adevărat război pentru angajați, mai ales pentru cei specializați în anumite meserii.
În România se poate constata că există serioase probleme de adecvare a școlii românești la noile realități ale pieței muncii. Realitatea arată că școala românească nu a avut încă capacitatea de a răspunde prompt noilor cerințe ale pieței muncii și mulți tineri absolvenți își găsesc din ce în ce mai greu un loc de muncă, de cele mai multe ori părăsind țara.
Nu trebuie să fii un mare analist ca să îți dai seama că în acest an decalajul dintre cererea de forță de muncă specializată și ofertă se va accentua, nu trebuie să fii specialist să îți dai seama că mâna de lucru va deveni mai scumpă pentru firme, pentru investitorii străini, și aceasta din cauza schimbărilor legislative din ultima perioadă.
„PSD amanetează viitorul comunităților locale”
Ultima găselniță financiară a PSD, prin care Guvernul le permite primăriilor să folosească banii de dezvoltare pentru a plăti salarii și să se împrumute de la stat pentru a realiza proiecte pentru comunitate, este un nou exemplu al colapsului bugetar în care România a fost aruncată în urma revoluției fiscale eșuate.
Nu doar că este un model care penalizează primarii performanți, care au avut grijă, ca orice bun gospodar, să pună bani deoparte pentru investiții, dar perpetuează un model fanariot al dependenței față de tătucul de partid, care nu are nimic de-a face cu o administrație europeană.
Iată cum banii de investiții se duc în consum, iar comunitățile locale vor rămâne iarăși cu noroiul de pe străzi, cu fântânile de pe ulițe și cu toaletele din fundul curții, pentru că banii necesari infrastructurii vor fi folosiți pentru plata salariilor pe care PSD le-a mărit artificial, fără ca economia reală să suporte aceste majorări. Primarii sunt transformați și ei în niște simpli contabili, care nu vor mai putea decât să plătească salarii și ajutoare sociale.
În plus, PSD amanetează și viitorul comunităților locale, nu doar că le fură prezentul. Primarii care mai îndrăznesc să se gândească la proiecte de dezvoltare sau cei care au deja proiecte în derulare și au nevoie de fonduri pentru a le derula vor putea să se împrumute la stat. Aici intervine însă o altă mare problemă. Sumele acordate de stat cu titlu de împrumut provin din privatizări, adică din vânzarea a ceea ce mai rămăsese de preț prin economia românească.
În loc să folosească banii din privatizări pentru proiectele mari de infrastructură, care ar fi susținut economia și ar fi generat noi venituri la buget, compensând astfel activele vândute, statul le va folosi pentru a finanța investiții la nivel local, fără impact macroeconomic.
Și uite așa rămânem și cu banii dați, și cu activele profitabile vândute, pentru că alchimiștii PSD au crezut că pot inventa un _perpetuum mobile_ financiar care i-ar fi surprins și pe cei din comitetul de acordare a Premiului Nobel pentru economie.
„Minciuna guvernelor PSD–ALDE în privința creșterilor salariale are picioare scurte!”
În urmă cu două săptămâni, PNL a chemat-o pe doamna Olguța Vasilescu, ministrul muncii, să dea explicații în Parlament, în cadrul dezbaterii moțiunii simple cu privire la harababura creată în mai toate domeniile de activitate atât prin noua Lege-cadru a salarizării, cât și prin mutarea integrală a contribuțiilor de la angajator la angajat.
În cadrul dezbaterii moțiunii simple adresate ministrului muncii s-a dovedit că doamna Lia Olguța Vasilescu a mințit în fața plenului Camerei Deputaților, spunându-ne că Legea salarizării personalului plătit din fonduri publice este una bună, deoarece la puțin timp după promovarea acesteia a adoptat și OUG nr. 91/2017, care încearcă, de fapt, să cârpească o mică parte din haosul generat de Legea salarizării și semnalat de numeroase categorii profesionale.
Din păcate, deși au auzit timp de mai bine de un an cum li se vor dubla salariile începând de la 1 ianuarie 2018, bugetarii au simțit pe propria piele că majorarea a însemnat, de fapt, o scădere, iar dublarea a însemnat cel mult o infimă creștere, de maximum 3-4 procente, pentru o parte dintre aceștia.
Mai mult decât atât, chiar și angajații din mediul privat s-au trezit în luna februarie fie cu salarii mai mici, ca urmare a „revoluției fiscale” marca PSDragnea și a artificiului mutării contribuțiilor de la angajator la angajat, fie că au fost nevoiți să aducă bani de acasă, pentru că erau angajați part-time.
S-ar mai fi dezbătut acum în Parlament OUG nr. 91/2017 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, dacă cea din urmă era o lege bună, așa cum susține doamna ministru Vasilescu?!
PNL propune corectarea nedreptăților făcute de Ministerul Muncii și Justiției Sociale prin adoptarea celor două acte normative, și anume Legea-cadru nr. 153/2017 și OUG nr. 91/2017, printr-o serie de amendamente depuse la OUG nr. 91/2017, amendamente care vizează următoarele modificări: acordarea indemnizației privind sporul de doctorat în mod unitar; aplicarea sporurilor pentru personalul din sănătate și din domeniul asistenței sociale, de la momentul publicării prin HG a regulamentului de acordare elaborat de Ministerul Sănătății, și nu de la 1 martie 2018; introducerea posibilității cumulării, în cazuri de posturi vacante și temporar vacante, și pentru personalul didactic auxiliar, nu numai pentru cel aferent funcțiilor de predare; introducerea prevederii ca, începând cu 1 martie 2018, cuantumul brut al salariilor de bază de care beneficiază personalul didactic și nedidactic din unitățile și instituțiile de învățământ preuniversitar și universitar de stat, inclusiv unitățile conexe și inspectoratele școlare, să se majoreze cu 20% față de nivelul acordat pentru luna februarie 2018; majorarea salariului de bază pentru personalul din cadrul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, întrucât salariile angajaților au scăzut de la 1 ianuarie 2018 etc.
„PNL consideră că OUG nr. 82/2017 reprezintă un furt al guvernelor PSDragnea din pensia angajaților de azi!”
La Comisia pentru muncă și protecție socială din Camera Deputaților zace în sertar, încă de la jumătatea lunii decembrie a anului trecut, o altă ordonanță de urgență a Guvernului controversată, marca PSDragnea, și anume OUG nr. 82/2017, prin care actuala putere taie cota de contribuție la fondul de pensii administrate privat de la 5,1% la 3,75%.
Mai mult decât atât, trebuie să precizez și faptul că acest lucru se întâmplă în condițiile în care, la momentul intrării în vigoare a Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, s-a intenționat ca, în termen de 9 ani de la începerea activității de colectare, cota de contribuție la fondul de pensii să se majoreze la 6%.
Din momentul intrării în vigoare a acestei ordonanțe, care încalcă drepturile constituționale ale românilor la pensie și la proprietate, prin diminuarea forțată a contribuției la pilonul II – și se pare că există în cadrul ultimului guvern PSDragnea și intenția de confiscare a fondurilor acumulate până în prezent –, PNL a făcut mai multe demersuri, pentru a opri acest jaf al puterii.
În acest sens, întâi am solicitat avocatului poporului să atace actul normativ la Curtea Constituțională, lucru care, din păcate, nu s-a întâmplat, deoarece domnul Ciorbea înțelege că prin funcția de avocat al poporului pe care o deține trebuie să apere exclusiv interesele PSD–ALDE, și nu pe cele ale românilor și, evident, pe cele ale salariaților care au contribuit, timp de 10 ani, la fondurile de pensii private, respectând o lege în vigoare, și care se trezesc acum că li s-a amanetat viitorul pentru că „PSD poate!”.
Apoi, PNL a depus mai multe amendamente de modificare a acestei ordonanțe incalificabile, prin care nu numai că s-a diminuat procentul contribuțiilor la fondurile de pensii administrate privat, ci s-a mai amânat, pentru prima dată în ultimii ani, și majorarea punctului de pensie pentru data de 1 iulie 2018, majorare prevăzută la 1 ianuarie 2018. O altă modificare controversată a acestei ordonanțe este și schimbarea modului de calcul al indemnizației pentru mame, prin raportarea acesteia la ISR (indicele social de referință), și nu la salariul minim brut.
„Criza economiei românești, o certitudine a guvernării PSD–ALDE”
Guvernul PSD–ALDE nu pare deloc îngrijorat de degradarea continuă a mediului economic și social din România, pe fondul scăderii dramatice a investițiilor și al diminuării semnificative a puterii de cumpărare a cetățenilor. Managementul „performant” al acestei guvernări se reflectă, în schimb, în alocarea banilor publici cu dedicație, consiliilor județene, consiliilor locale și primăriilor fidele, clientele de partid.
De un an ne demonstrează, zilnic, că economia de piață este un concept paralel pentru ei. Au o singură soluție: mai multă intervenție a statului în economie. Intervin brutal
în relațiile private dintre antreprenori, dintre antreprenori și angajați sau dintre antreprenori și consumatori.
Guvernarea PSD–ALDE nu se lasă până nu ne arată în fiecare zi cât sunt de nepregătiți profesional. Mai nou, ne arată că și politica monetară este o noțiune străină pentru ei, deși de 28 de ani votează rapoarte anuale ale Băncii Naționale prezentate în Parlamentul României.
Implementarea a doar 5% din programul lor de guvernare a afectat grav economia României, cu efecte pe termen mediu și lung. Populismul costă scump, iar noi suntem prea săraci să plătim prețul acestei guvernări.
Datele statistice ne arată că acesta este Guvernul care a reușit să urce România 16 locuri în topul sărăciei, în doar 12 luni. La un an de la preluarea guvernării, coaliția PSD–ALDE a dus rata inflației de la 0,5% la 4,3%. În acest ritm, până la sfârșitul anului 2018, rata inflației ar putea ajunge la 10%.
Toți indicatorii ne demonstrează faptul că România este într-o criză economică, că avem o economie fragilă, inflație, deficit comercial, deficit bugetar, datorie publică, procentul din venituri fiscale folosit pentru cheltuieli neproductive, procentul din PIB cheltuit pentru investiții, privat plus public.
Astăzi, România aleargă cu viteză din ce în ce mai mare către etatism veritabil. Drumul pe care ne duce această guvernare este un drum către servitute. Este un drum către o economie cu inflație galopantă, dobânzi mari, falimente ale companiilor mici și mijlocii, șomaj, aparat public supradimensionat. Iar pentru a putea menține acest aparat supradimensionat, guvernanții vor suprareglementa economia, vor crește taxe, impozite, accize, amenzi și vor face tot posibilul pentru a stoarce și ultimul leu de la sectorul privat. Strategia economică a acestui guvern este caracterizată de lipsa de expertiză în înțelegerea problemelor și nevoilor economiei reale, de o politică fiscală haotică, incoerentă, lipsită de orice minimă predictibilitate, ostilă mediului de afaceri și economiei în general.
Viorica Cherecheș
#143452„Se ne prețuim seniorii și să valorificăm experiența lor!” O înțeleaptă vorbă din bătrâni îi îndeamnă pe cei care nu au bătrâni să-și cumpere. Noi avem seniori, dar nu știm să-i prețuim, nu știm să-i punem în valoare, nu știm să ne folosim de experiența lor de viață, de cunoștințele acumulate de-a lungul anilor de muncă, pe care fiecare dintre ei îi are în spate.
Fiecare senior, indiferent de vârstă, are ceva de oferit și ar trebui să valorificăm la maximum acest potențial. Ei sunt cei care au construit societatea de astăzi, ei sunt cei care au muncit și s-au sacrificat pentru tot ce avem noi astăzi. Bogăția umană și spirituală a seniorilor, resursele de experiență și de chibzuință pot fi luate ca model de către fiecare dintre noi. Fiecare dintre noi asistă periodic la evenimente publice în cadrul cărora sunt omagiați eroii. Este inadmisibil și aberant să asistăm la o zi a veteranilor de război și să nu le permitem veteranilor, celor care mai trăiesc, să ia cuvântul sau să depună o coroană de flori la monumentele închinate colegilor lor care au pierit pe câmpul de luptă. S-a schimbat Legea protocolului și nu mai pot să ia cuvântul pentru a le spune generațiilor mai tinere cum au trăit și cum au luptat pentru ca România să fie o țară liberă.
Străinii își fac fotografii cu bătrânii noștri care poartă cu mândrie straiele populare. În aceste fotografii nu li se văd însă palmele crăpate de munca depusă. Mulți dintre ei au pensii de doar câțiva lei și care nu le ajung nici pentru pâine și medicamente, ce să mai vorbim despre facturi.
În acest moment nu avem prea multe programe pentru seniori. Ocazional, li se dă câte un pachet cu alimente venit de la Uniunea Europeană, bătaie de joc după o viață întreagă de muncă.
Trebuie să ne prețuim bătrânii, să le arătăm respectul pe care îl merită, să nu ne fie rușine cu ei, pentru că lor le datorăm în mare măsură ceea ce suntem azi și ceea ce avem!
„Justiția din România nu ar trebui politizată”
Atât anul 2017, cât și anul 2018 au avut o temă constantă de dezbatere, deopotrivă politică și publică, și anume justiția. Am asistat cu toții la procese susținute cu eforturi asidue, nu pentru reformarea corectă a sistemului de justiție din România, ci mai degrabă pentru ciuntirea legislației în domeniu.
Un stat puternic este un stat în care legea este lege pentru toată lumea, iar România are nevoie de o justiție corectă, nu de justițiari. Este nevoie de dezbateri cumpătate, fundamentate pe experiență și pe rațiune, care să transcendă momentele de oportunism și inflexiune politică în ceea ce privește funcționarea sistemului de justiție. Consider că deciziile luate pripit pot influența direcția politică a României, pe plan intern și extern. Suntem și trebuie să rămânem stat membru al Uniunii Europene, cu drepturi depline, cu aceleași avantaje ca fiecare din statele membre.
Țara noastră a fost adusă în lumina reflectoarelor la nivel internațional printr-o serie de demersuri ale coaliției de guvernare contrare principiilor democratice cum ar fi întărirea statului de drept și justiția independentă. OUG nr. 13, redefinirea sau dezincriminarea infracțiunilor specifice funcțiilor publice, soluțiile legislative controversate au înlocuit subiecte de interes major pentru România din punct de vedere juridic, cum ar fi, de pildă, ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare de către Comisia Europeană.
Toate demersurile coaliției de guvernare în domeniul justiției nu au fost specificate în programul de guvernare. Orice intervenție pe legile justiției trebuie să fie dominată de profesionalism, predictibilitate, durabilitate și să fie fundamentată pe apărarea drepturilor și intereselor legitime ale fiecăruia dintre noi.
Ultimul episod, legat de revocarea procurorului-șef al DNA, solicitată de ministrul justiției, a avut clar rolul de a politiza subiectul, în încercarea de a acoperi problemele reale cu care se confruntă România. Raportul prezentat de ministrul justiției, într-o formă cel puțin discutabilă, pare a fi unul făcut cu mult timp în urmă, fără să cuprindă elemente de actualitate. Un motiv poate fi lipsa fondurilor pentru plata salariilor, criză care va izbucni mai devreme sau mai târziu. Sau poate un alt motiv ar putea fi pregătirea congresului PSD
„Suntem campioni detașați la instabilitate legislativă” Înființată la începutul anilor ’80, Agenția Grayling a devenit una dintre cele mai redutabile companii de cercetare de piață din lume pe segmentul de relații publice, având subsidiare pe toate cele cinci continente.
Rapoartele agenției, pe care le elaborează periodic, analizează, cuantifică și ierarhizează teme majore ale agendei publice, care sunt interpretate în context local și extrapolate la nivel regional, iar concluziile pe care acestea le generează reprezintă o minuțioasă radiografie a domeniilor studiate.
Prezență constantă și în România, încă de la sfârșitul anilor ’90, Agenția Grayling a dat publicității recent Raportul AcTrend 2017, în care, pentru al patrulea an consecutiv, țara noastră este situată pe primul loc în clasamentul modificărilor legislative din șase foste state comuniste ale Europei Centrale și de Est.
Astfel, analizând un pachet legislativ format din peste 1.000 de acte normative adoptate pe parcursul unui singur an în cele șase țări, raportorii agenției au concluzionat că România și-a asumat modificarea a nu mai puțin de 280 dintre acestea, urmată de Polonia, cu 220 de legi adoptate în același interval, respectiv de Ungaria, cu 200 de legi modificate.
Edificator pentru climatul de instabilitate legislativă care domnește în România este și faptul că, din totalul celor 280 de legi adoptate în intervalul de referință, aproape 45% au afectat direct companiile, 50 dintre acestea vizând mediul de afaceri, prin modificările pe care le-au impus Codului fiscal ori domeniilor concurenței și achizițiilor publice.
Să amintim doar recenta dezbatere națională iscată în jurul transferului cotelor de contribuții sociale de la angajator la angajat și întreaga peticeală legislativă ulterioară, necesară pentru a susține această operațiune.
Însă nu doar mediul de afaceri a fost bulversat de malaxorul modificărilor legislative, de aceeași atenție, demnă de o cauză mai bună, bucurându-se și alte domenii, precum educația, cultura, justiția ori administrația, care au făcut obiectul a mai mult de jumătate din pachetul de acte normative adoptat.
„Sprijinul pentru cuplurile afectate de infertilitate trebuie să fie stabil și predictibil”
Infertilitatea este o boală care afectează, în Europa, între 11% și 26% din cupluri, conform datelor făcute publice de Societatea Europeană pentru Reproducere Asistată și Embriologie, ESHRE. Conform calculelor făcute de specialiști, la momentul actual, 1.500 de cupluri la un milion de locuitori ar avea nevoie de tehnicile de reproducere asistată medical, pentru a putea concepe un copil.
Nici în România situația nu este mai bună. Estimările arată că în țara noastră un cuplu din șase se confruntă cu problema infertilității. Acest aspect medical se suprapune cu alți factori sociali și economici și face ca rata de creștere demografică în țara noastră să fie una negativă. Aceste tendințe demografice sunt deosebit de îngrijorătoare. Conform calculelor făcute publice de Institutul Național de Statistică, există posibilitatea reală ca până în anul 2050 să mai rămână doar 15 milioane de cetățeni români. Este, așadar, o chestiune de interes vital pentru țara noastră să sprijine familiile care își doresc copii.
Din anul 2011, în România există un subprogram pentru fertilizarea _in vitro_ , prin care o parte din costurile acestei proceduri deosebit de costisitoare sunt suportate de stat. Programul, inițiat în urma unei campanii susținute a societății civile, este util, însă are multe limitări. Spre deosebire de alte țări europene, cadrul rambursărilor nu este unul stabil și predictibil. Nivelul finanțării variază de la an de an și poate chiar lipsi cu totul, așa cum s-a întâmplat în anii 2012–2013. Mai mult decât atât, condițiile de eligibilitate sunt draconice, iar analizele medicale pe care cuplurile trebuie să le facă pentru a putea avea acces la subprogram nu sunt decontate, ceea ce face ca în final cuantumul finanțării să fie redus și mai mult.
Din aceste cauze, multe cupluri care ar avea nevoie de sprijin se găsesc în imposibilitatea de a accesa subprogramul. Într-o chestiune atât de importantă cum este viitorul nostru ca națiune, nu ne permitem șovăieli și ezitări. Cadrul prin care statul sprijină cuplurile infertile trebuie să fie mai flexibil, dar în același timp mai clar și mai predictibil.
„Comisia Europeană nu acceptă «pași înapoi» în ceea ce privește statul de drept!”
Evenimentele cauzate de amestecul brusc al politicului în justiție, în ultimele două luni, îngrijorează oficialitățile europene.
La sfârșitul lunii ianuarie, situația sistemului judiciar din România a fost dezbătută o oră și jumătate în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg a Parlamentului European. Comisarul european pe justiție, Věra Jourová, avertiza autoritățile române că în problematica reformelor în justiție trebuie consultată Comisia de la Veneția. Guvernarea PSD–ALDE ignoră asta!
Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, declara în urmă cu o lună: „Dacă legile justiției vor rămâne așa cum au ieșit din Parlament, fără a ține cont de deciziile CCR, discuțiile despre MCV, Mecanismul de Cooperare și Verificare, și discuțiile despre Schengen se vor pune în alți termeni...” Din nou, PSD–ALDE ignoră!
Grupul de state împotriva corupției, GRECO, a decis pentru prima dată să lanseze o anchetă proprie și va publica un raport pe tema legilor justiției adoptate de majoritatea parlamentară PSD–ALDE, în luna martie.
Ministrul justiției, Tudorel Toader, personaj politic 100% al Guvernului PSD–ALDE, înțelege însă să ceară revocarea procurorului-șef al DNA din funcție. Nu contează că raportul făcut de dânsul nu este asumat de o echipă de specialiști de la Ministerul Justiției.
Nu contează faptul că cei 135 de procurori ai DNA spun că cererea de revocare este bazată pe neadevăruri și supoziții!
Nu contează scrisoarea deschisă a peste 1.000 de magistrați care semnalează neîncrederea indusă, prin această cerere de revocare, în judecători și în procurori!
Contează doar că, având girul celor doi lideri ai PSD–ALDE, Dragnea și Tăriceanu, își permite să ignore toate avertismentele oficialilor europeni!
CSM respinge revocarea procurorului-șef al DNA. Din cei 7 membri ai secției de procurori, doar ministrul justiției, Tudorel Toader, a fost pentru aviz pozitiv, restul de 6 membri au dat aviz negativ. Înțelege însă ministrul să-și retragă cererea și să-și dea demisia?
Franz Timmermans, prim-vicepreședintele Comisiei Europene, din Grupul politic al socialiștilor, de altfel, vine săptămâna trecută la București și dă un mesaj clar celor mai importanți decidenți politici – Klaus Werner Iohannis, Președintele României, Vasilica Viorica Dăncilă, prim-ministrul României, și cei doi președinți ai Parlamentului, Nicolae Liviu Dragnea și Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu: faptul că MCV nu se va încheia decât atunci când toate lucrurile care sunt în cadrul MCV vor fi respectate de România.
„Pregătirea pentru viață presupune și o minimă educație sexuală, încă din școală”
Nu mai este un secret pentru nimeni că în prezent ne confruntăm cu un fenomen îngrijorător în societatea românească, și anume creșterea numărului de sarcini la tinerele femei aflate încă la vârste foarte fragede.
Conform datelor statistice, un nivel scăzut al calității vieții, sărăcia, șomajul, dar și lipsa unei minime educații sexuale sunt principalele cauze care determină apariția sarcinii la adolescente. La nivel european, România ocupă primul loc în cazul femeilor însărcinate sub 20 de ani.
O educație sexuală adresată tinerilor a devenit o problemă la nivel global, indiferent de gradul de dezvoltare economică a țării, și reprezintă o măsură esențială pentru a reduce numărul de sarcini la adolescente, pe lângă oferirea de servicii de sănătate a reproducerii performante.
În România, numărul total al fetelor care devin mame de la vârste fragede este de aproximativ 30.000 pe an. Poate părea puțin față de ceea ce se întâmplă peste ocean, însă, în procente, cifra de la noi este, de fapt, mai mare decât cea din SUA: 43 la mie, cea mai ridicată pondere din toată Uniunea Europeană. În Europa, alegerea de a deveni mamă se face tot mai târziu. Cifrele Eurostat, Institutul de Statistică al Uniunii Europene, arată că vârsta medie a femeilor care au dat pentru prima dată naștere unui copil anul trecut era în jurul a 30 de ani. La noi sunt multe mame de 13, 14, 15 ani, fete care, deși nu sunt maturizate în adevăratul sens al cuvântului, biologic pot să aibă copii. De aici, și creșterea abandonului școlar sau a pruncuciderii.
Consfințirea de către Constituție a libertății de a alege sau a dreptului parental reprezintă concepte care nu contravin valorilor fundamentale ale societății noastre, precum familia și dreptul la educație. Din contră, dreptul la educație ar trebui să asigure și educația sexuală pentru tineri încă din școală. România ar trebui să adopte o strategie națională privind sănătatea și drepturile sexuale și ale reproducerii și să introducă în mod obligatoriu în școli un program cuprinzător de educație sexuală, pentru a reduce numărul de sarcini la adolescente. Comitetul ONU a subliniat că România a rămas în urma celorlalte state membre în ceea ce privește promovarea sănătății și drepturilor sexuale și reproductive ale adolescenților și femeilor.
„Ce aveți de gând cu Șantierul Naval Mangalia?”
Declarația mea de astăzi se referă la Șantierul Naval Mangalia, cel mai important obiectiv economic din sudul județului Constanța. Șantierul Naval din Mangalia are ca obiect principal de activitate construcția, conversia și reparația de nave. Având în prezent circa 1.700 de angajați, Șantierul Naval Mangalia este în același timp și cel mai mare contribuitor la bugetul local al municipiului Mangalia. Practic, soarta acestui municipiu depinde de soarta Șantierului Naval Mangalia. Acționari la Șantierul Naval Mangalia sunt grupul Daewoo – Daewoo Mangalia Heavy Industries –, cu 51% din acțiuni, și statul român, prin Șantierul Naval 2 Mai, cu 49%. În ultimii ani, rezultatele economice tot mai slabe l-au determinat pe acționarul coreean să ia în calcul vânzarea pachetului său de acțiuni. Evident, statul român a fost invitat să își exercite dreptul de preempțiune decurgând din calitatea sa de coacționar, însă acesta a refuzat. Ca urmare a acestui refuz, acționarul coreean și-a îndreptat atenția spre alți posibili cumpărători, iar în noiembrie 2017, după o perioadă de negocieri cu firma olandeză Damen și după parcurgerea unei proceduri în urma căreia s-a obținut și avizul Consiliului Concurenței pentru efectuarea transferului de acțiuni, stupoare!, premierul de atunci, Mihai Tudose, se trezește brusc din reverie, făcând public următoarea declarație: „Împreună cu ministrul economiei, care nici el nu comunică, și el e ardelean, stă 16 ore la muncă, am încercat să răscumpărăm 51% din acțiunile Daewoo la Șantierul Mangalia. Am constatat că împreună cu alte ministere, gen finanțe și justiție, statul român nu mai știe decât să vândă. Să redescoperim niște deprinderi, cum poate statul român să cumpere niște acțiuni, să avem și noi un șantier naval, că avem Dunăre, Marea Neagră. Vă spun că vom avea un șantier naval al statului. Trebuie niște fregate la armată, poate le facem noi. Să facem mentenanța la noi. Poate mai facem și noi o bărcuță acolo, poate nu iese cea mai frumoasă din prima.”
Cu această declarație i s-a pus cruce tranzacției prin care se putea salva Șantierul Naval Mangalia. De unde în urmă cu două luni statul nu voia să audă de cumpărarea de acțiuni la Șantierul Naval Mangalia, deodată s-a sucit, exact când vânzarea acțiunilor trebuia să se perfecteze cu un privat. Rea-voință, incompetență sau ambele?
La începutul lunii martie, românii și-au adus aminte cu durere de nenorocirea abătută asupra țării noastre în urmă cu 41 de ani: cutremurul din 4 martie 1977. Nu mulți dintre noi cunoaștem detaliile celui mai devastator eveniment din ultimii 50 de ani, de aceea este bine să ni le reamintim. În mai puțin de un minut, 35.000 de locuințe au fost puse la pământ sau avariate grav, aproape 1.000 de fabrici au fost afectate, 1.500 de persoane au murit și alte 11.000 au fost rănite. Seismul de 7,2 grade pe scara Richter a produs daune care nu au dispărut nici astăzi: amintirile dureroase ale supraviețuitorilor, teama generalizată de un nou cutremur și, poate cel mai grav, nepăsarea cruntă a autorităților responsabile în fața obligației de a reconsolida clădirile afectate.
La peste 41 de ani de la marele cutremur, există sute de clădiri cu gradul 1 de risc seismic, declarate pericol public, și alte câteva mii care prezintă vulnerabilități de rezistență pe care nimeni nu le-a băgat în seamă din 1977 încoace.
Consider că statul român are obligația de a schimba ceva în acest sens, de a se implica responsabil în elaborarea rapidă a unui plan de reabilitare a tuturor clădirilor cu risc seismic, pentru a evita noi tragedii. Trag acest semnal de alarmă, în condițiile în care specialiștii avertizează că un seism similar celui din 1977 ar provoca în România daune materiale de circa 6 miliarde de euro, în afara pierderilor de vieți omenești.
„Pledoarie de 8 Martie pentru mamele despărțite de copiii lor din cauza incapacității guvernanților de a transforma România într-un loc mai bun de trăit”
De Ziua femeii, ne-am obișnuit să ținem declarații pline de festivism și dulcegării la adresa femeilor. Mai nou, de când PSD și-a descoperit vocația feministă, guvernanții se laudă cu cote de gen, cu numărul mare de femei pe care – zic ei – vor să le promoveze în politică.
Există însă o categorie de femei despre care guvernanții nu vorbesc, o categorie de femei al căror număr se ridică la sute de mii, poate chiar la milioane. Sunt acele femei românce care nu au avut prea multe șanse într-o țară prost guvernată și care au ales calea străinătății pentru a-și putea asigura un trai decent lor și copiilor lor rămași acasă. Pentru
aceste femei românce și pentru copiii lor, guvernarea PSD, care se împăunează cu cote de gen, nu face nimic.
Exodul femeilor românce este una dintre cauzele catastrofei demografice pe care o traversează România astăzi. Dar, în același timp, este cauza suferinței a mii de copii despărțiți de părinții lor, crescuți de bunici sau de rude, așa cum pot. Avem o întreagă generație de copii care cresc departe de familiile lor, fără afecțiunea părintească, fără o educație corespunzătoare, dar cu povara unei țări care nu le-a putut crea condiții pentru a se forma normal.
Acest fapt trebuie să înceteze și este de datoria atât a guvernanților, cât și a noastră, a femeilor implicate în politică, indiferent de partidul pe care-l reprezentăm, să acționăm astfel încât mamele acestor copii să aibă cât mai multe șanse de reușită acasă. Sau măcar să acționăm astfel încât copiii celor care decid totuși să plece să aibă șansa unei creșteri și a unei educații normale acasă.
De asemenea, avem obligația de a ne implica în susținerea unor politici care încurajează natalitatea și familia. Avem nevoie de femei în politică, avem nevoie de femei-manager, dar, mai presus de orice, România are nevoie de mame. Iar mamele au nevoie de siguranța unui trai decent în familiile lor.
Cu prilejul zilei de 8 Martie, cred că o pledoarie pentru aceste femei românce este mai importantă decât o pledoarie politicianistă de tip PSD, pentru creșterea prin ordin de partid a cantității de femei cu funcții politice.
Vorbim zilnic despre evoluție. În calitate de parlamentari, le promitem românilor dezvoltare și un viitor mai bun. România promisiunilor futuristice uită însă esențialul. România de astăzi nu este întreagă. Pentru România de azi, evoluție înseamnă reîntoarcerea la realitatea de acum 100 de ani. Viitorul României de azi este refacerea trecutului din 1918.
Atunci, la 27 martie, Basarabia fost prima dintre provinciile românești care a decis unirea cu țara-mamă, deschizând astfel drumul spre săvârșirea Marii Uniri. A trecut un secol de atunci. Suntem în anul centenarului, dar, din păcate, la București nimic nu anunță desfășurarea lui pe măsură. În loc să avem un calendar unitar de celebrare a centenarului, vorbim sec despre un an care „trebuie sărbătorit”. În schimb, românii de peste Prut, mai ieri prigoniți și acuzați pe nedrept de prea puține sentimente românești, sunt astăzi cel mai frumos exemplu de patriotism și respect pentru istorie și pentru idealurile naționale.
La această oră, sunt deja cel puțin 60 de localități din Republica Moldova care au votat în consiliile locale unirea cu România. Săptămânal, numărul acestora crește. Puțini mai sunt cei care nu cred în succesul acestui demers. Fiecare declarație de unire este un uriaș pas înainte spre a doua Mare Unire.
Procesul de reîntregire națională a început și este ireversibil. Chiar săptămâna trecută am avut bucuria de a discuta cu un grup de primari unioniști din Republica Moldova. Entuziasmul și încrederea lor în reușita acestui proiect sunt de-a dreptul molipsitoare. Vă recomand să faceți același lucru. Vă vor convinge negreșit!
Anul 2018 nu este o povară. Anul 2018 este o responsabilitate, aceea de a consolida procesul de reîntregire națională. Pentru apropierea reală dintre România și Republica Moldova este nevoie de proiecte concrete, este nevoie de resurse. Acestea există, trebuie doar să fie folosite cu cap și direcționate corect. Să batem la ușa Palatului Victoria, să batem la ușa Palatului Cotroceni, să fim vizionari, să fim responsabili, să fim conștienți de adevăratul proiect de țară: acela al reîntregirii României!
De când PSD a înființat ministerele sezoniere, stăm cu toții și ne uităm cum lucrurile merg din rău în mai rău. Din păcate, lucrurile se agravează acolo unde ne doare cel mai tare, la Ministerul Afacerilor Interne, în rândul celor care trebuie să asigure siguranța românilor, și la Ministerul Sănătății, înființat pentru a proteja viața tuturor.
De departe, Carmen Dan este, poate, cel mai nepriceput ministru. De când a preluat funcția, însăși Poliția Română se află în pericol. Protestele în rândul polițiștilor sunt la ordinea zilei, salariile acestora sunt puse sub semnul întrebării, criza de personal în urma pensionărilor de anul trecut se adâncește. Însă este bine că doamna ministru dă bine pe sticlă. De la televizor este simplu să spui că lucrurile merg bine și să sucești cifrele în așa fel încât să fie în favoarea ta.
Doamnă Dan, polițiștii, Jandarmeria, și nu numai, nu apară țara și viața românilor cu hârtii și cifre. Ei nu-și susțin familia cu și din cifre, ci cu banii din salariile pe care le primesc lunar. Haosul creat de PSD în ceea ce privește politica salarizării a lovit crunt în rândul angajaților din subordinea instituțiilor ministerului dumneavoastră.
Cum să te aștepți să te protejeze un om care tocmai și-a văzut salariul scăzând de la o lună la alta? Cum să-i ceri unui om să iasă zilnic în stradă, când tu, în calitate de ministru, faci acuzații contradictorii, fără ca oamenii să mai înțeleagă ceva? În tot acest timp, violența în rândul populației crește de la zi la zi: zeci de abuzuri, în scări de bloc, în parcuri, în mijloacele de transport public și chiar pe stradă, în văzul tuturor.
În tot acest timp, constatăm că Jandarmeria a devenit serviciul privat de pază al membrilor Guvernului. DGPI și SPP au dispărut din ecuație, pentru că așa a dispus doamna pentru care domnul președinte Dragnea și-a scurtcircuitat propriul guvern.
Referitor la ultimul subiect al temei de astăzi, cel al violenței în familie, aici, în calitate de inițiator al Proiectului de lege privind combaterea violenței în familie, cel care a introdus conceptul de ordin de restricție și ordin de protecție, cred că cele mai recente modificări sunt necesare. Fundamentul legii inițiate de mine a permis ca astăzi să discutăm despre îmbunătățirea unei legi care, de la momentul adoptării, din 2012 până în prezent, a protejat sute de victime ale violenței în familie.
„Anul trecut, puterea de cumpărare a salariaților de la stat și din privat a crescut cu 12,7%”
Începutul acestui an a fost marcat de publicarea raportului BNR în care au fost prezentate date privind evoluția inflației din România.
Opoziția s-a grăbit să spună că toate majorările de salarii de anul trecut sau de la începutul acestui an s-au topit
în creșterile de prețuri. Ba mai mult, unii membri ai opoziției, mai zeloși, au susținut ideea că diferența dintre creșterea salariilor și creșterea prețurilor ar fi fost negativă și că puterea de cumpărare a românilor s-ar fi deteriorat.
Cum astfel de afirmații hazardate încep să circule în spațiul public, generând confuzie și îngrijorare în spațiul public, consider că se impune să fac câteva clarificări.
În ultima perioadă, Banca Națională a României a raportat trei cifre privind inflația.
Prima cifră a fost de 1,1% și s-a referit la inflația medie din 2017, care este confirmată și de către Eurostat.
A doua cifră a fost de 0,78% și se referă la creșterea medie a prețurilor în luna ianuarie 2018, față de luna decembrie 2017.
A treia cifră a fost de 4,3% și reprezintă creșterea prețurilor în ianuarie 2018, față de aceeași lună de anul trecut.
Așadar sunt trei cifre, iar atunci când vorbim despre inflație trebuie să știm la ce ne raportăm.
Din perspectiva populației, inflația de 4,3% a lunii ianuarie 2018, față de ianuarie 2017, este absolut irelevantă, pentru că nu reflectă în niciun fel impactul resimțit de cetățeni.
Dacă vrem să comparăm cu adevărat mere cu mere și să nu le amestecăm cu perele sau cu alte fructe, trebuie să vedem care a fost evoluția creșterilor de salarii pe întreg anul 2017 și să o comparăm cu inflația medie a întregului an 2017.
Deci, dacă luăm salariile bugetarilor, care au crescut în medie cu aproape 22% în 2017, și comparăm cu inflația medie a anului trecut, de 1,1%, atunci vom constata că a avut loc cu adevărat o creștere consistentă a puterii de cumpărare.
Vreau însă să subliniez că salariile au crescut și în mediul privat, în primul rând ca efect direct al majorării salariului minim pe economie, iar în al doilea rând ca efect indirect al competiției pentru forța de muncă între stat și privat, care s-a reflectat într-o majorare a salariilor de către angajatorii privați care au vrut să își păstreze angajații tentați de salariile de la stat – mă refer în principal la personalul medical, unde agenții privați au operat majorări importante de salarii pentru medici sau asistente.
„Anularea diferențelor de salarii și de pensii între femei și bărbați, un deziderat extrem de necesar în România”
Organizația de Femei a Grupului European al Socialiștilor și Democraților, PSE Woman, a lansat zilele trecute o campanie extrem de interesantă, referitoare la diferențele de remunerare între femei și bărbați. Tema abordată în acest an a fost cea a diferenței dintre pensiile femeilor și ale bărbaților din Uniunea Europeană, studiile relevând că în prezent bărbații primesc cu 39% mai mulți bani la pensionare decât femeile. Lansând acest delicat subiect în dezbaterea europeană, femeile socialiste și democrate din Europa își propun în mod direct și concret soluții privind eliminarea diferențelor de pensii, precum și a diferențelor de remunerare între femei și bărbați, după modelul islandez.
Demersul PES Women este de a pune în aplicare recomandările Comisiei Europene referitoare la discrepanțele salariale și de pensii între femei și bărbați, nu doar prin intenții declarative, ci prin acțiuni pragmatice, concrete din partea Uniunii Europene și a statelor membre. Combaterea remunerațiilor inegale este un deziderat de maximă actualitate, în contextul în care diferența de remunerare între femei și bărbați este actualmente de 16%, dar crește în cazul pensiilor la 39%. Acest decalaj are drept consecință creșterea gradului de inegalitate între femei și bărbați, precum și sporirea procentului sărăciei în rândul femeilor, o realitate inacceptabilă pentru Europa unită a anului 2018. În aceste condiții, PES Women insistă pentru reducerea diferenței de salarizare cu 2% pe an pe fiecare stat membru al UE, astfel încât această falie imensă să fie surmontată în cel mai scurt timp.
În România, inegalitatea dintre sexe este o problemă sensibilă și încă nerezolvată. Româncele câștigă salarii mult mai mici decât bărbații, uneori la același nivel de muncă și pregătire, iar acest fenomen are un efect negativ asupra cuantumului pensiilor. În opinia mea, este de neacceptat ca o femeie să fie nevoită să efectueze ore suplimentare pentru a putea ajunge la salariul mediu al unui bărbat. Din păcate, diferența de remunerare dintre salariile femeilor și cele ale bărbaților ar putea constitui un act de discriminare. Pentru rezolvarea acestei situații se impune luarea unor decizii reparatorii. În aceste condiții, susțin ideea ca femeile să fie avansate în funcții de conducere, pentru eliminarea discriminării și promovarea în luarea deciziilor.
„La 1 martie 2018 s-au majorat salariile medicilor, așa cum a fost prevăzut în Legea salarizării unitare”
Împreună cu colegii mei de la PSD și ALDE ne-am respectat promisiunea din campania electorală de a majora substanțial salariile medicilor, astfel încât aceștia să nu mai plece din țară și să ofere servicii de calitate în sănătate.
Salariile medicilor și asistenților cresc până la nivelul maxim din grila de salarizare, prevăzut pentru anul 2022. Aceste salarii vor fi primite efectiv în mână la finalul lunii martie.
Fluturașii de salariu al medicilor pentru luna martie vor conține o sumă consistent mai mare în urma majorărilor de salarii prevăzute în Legea salarizării unitare. Pentru medici, creșterile de salarii merg până la 122% pe net, adică mai mult decât dublu, bani în mână. Astfel, se ajunge, practic, anticipat la nivelul maxim prevăzut în grila de salarizare din 2022.
Cu toate că mai este nevoie de investiții în sistemul de sănătate, în special în ceea ce privește infrastructura spitalicească, aparatură medicală și programele naționale de prevenție, ne-am îndeplinit angajamentul luat față de personalul medical. Datorită acestor majorări, numărul medicilor care și-au depus dosarele la Colegiul Medicilor pentru a pleca din țară a scăzut cu 70% față de anul 2016.
În opinia mea, nu au de câștigat doar medicii. Consider că vor câștiga toți cetățenii acestei țări, care vor beneficia de servicii medicale mai bune.
În același timp, vreau să vă anunț că a scăzut și șomajul. Astfel, unul dintre principalele angajamente ale PSD, și anume locuri de muncă pentru români, se îndeplinește. Așadar, au fost înființate 120.000 de noi locuri de muncă, iar numărul total al salariaților ajunsese la 4.850.400 în decembrie 2017.
După primul an de guvernare al coaliției PSD–ALDE, România are cel mai mic nivel al șomajului din ultimii 10 ani, respectiv 4,6%, la nivel național, potrivit Institutului Național de Statistică.
Esențial este că tendința de scădere accentuată a șomajului se menține. 2018 va fi un an de creștere economică consistentă, de cel puțin 5,5%, și în continuare se vor înființa noi locuri de muncă. În luna ianuarie au fost înființate cu 80% mai multe firme noi decât anul trecut, în aceeași perioadă. Este evident acum că transferul contribuțiilor și creșterea salariului minim la 1.900 de lei brut în niciun caz n-au determinat scăderi ale veniturilor, dimpotrivă, atât în mediul privat, cât și la stat, veniturile salariale au crescut în medie cu 12% și, totodată, nici n-au produs micșorarea numărului de locuri de muncă.
„Guvernul PSD–ALDE a luat primele măsuri pentru informatizarea și debirocratizarea serviciilor oferite de administrațiile finanțelor publice”
Reforma fiscală 2.0 a început și, așa cum am promis, Guvernul a făcut mult mai mult decât a rezolva problemele legate de declarația 600. Astfel, a fost simplificată radical procedura, reformând din temelie sistemul de declarare și plată a taxelor pentru veniturile independente.
Priorități esențiale sunt simplificarea, prin reducerea masivă a numărului de formulare, declarații și plăți, și debirocratizarea, prin trecerea rapidă la operațiuni efectuate integral online.
Ce înseamnă procesul de simplificare? Contribuabilul va depune o singură declarație în loc de șapte.
Se stabilește un singur termen de plată, respectiv până la data de 31 martie a anului următor celui în care se realizează veniturile, în loc de cinci termene de plată, cum sunt stabilite acum.
Plățile se fac la venitul estimat pentru anul curent, și nu la venitul realizat în anul precedent, pentru impozitul pe venit, CAS și CASS.
A fost eliminată obligația plăților anticipate, ceea ce conduce la eliminarea dobânzilor și penalităților pentru neplata la aceste termene.
Contribuabilul poate face plăți oricând în cursul anului și astfel își poate planifica și utiliza eficient resursele financiare.
Se acordă bonificații, se reduce suma de plată pentru plăți făcute înainte de termenul-limită.
Cum s-a debirocratizat sistemul?
Comunicarea și transferurile de informații în modul online devin esențiale în relația contribuabil-organ fiscal. Din 2019, obiectivul este eliminarea completă a formularelor pe hârtie.
Contribuabilii își vor depune declarația și vor face plățile online, fără să se mai deplaseze la ghișeele ANAF.
Noul sistem prevede mai multe modalități electronice de interacțiune între reprezentanții administrațiilor finanțelor publice locale și persoanele fizice și cele juridice:
– SPV, Spațiul privat virtual, care folosește sistemul de identificare prin utilizator și parolă;
– e-guvernare – semnătură electronică bazată pe certificat calificat;
## „Ziua internațională a femeii”
Ziua femeii a fost marcată inițial în Statele Unite ale Americii, pentru a onora greva din 1908 a muncitoarelor din New York, femei care lucrau în industria textilă și care au protestat față de condițiile de muncă. În timp, statele lumii au început să adopte ca sărbătoare 8 martie, pentru a contribui la susținerea mișcării de emancipare a femeilor.
Temele luate în discuție în forurile internaționale în această zi variază de la dreptul femeii la educație până la cel de a putea decide pentru sine în privința carierei, a căsătoriei sau a gestionării finanțelor proprii.
Deși s-au împlinit 110 de ani de la greva care a dat startul sărbătorii cunoscute drept Ziua internațională a femeii, încă luptăm activ pentru egalitatea de șanse, pentru discriminarea pozitivă în cazul accesului femeilor la unele funcții, pentru crearea de condiții propice dezvoltării femeii, de cele mai multe ori fiind necesar un cadru legal care să oblige societatea să ia măsuri pentru protejarea acestora.
Și acesta este cel mai îngrijorător fapt: că trebuie să fie adoptate legi care să dispună ceea ce există în mod natural, drepturile femeii. În condițiile în care toți oamenii sunt egali și se nasc cu aceleași drepturi și obligații față de societate, nicio persoană nu ar trebui să fie nevoită să lupte pentru șansa de a fi egală în tratament cu o altă persoană.
Există numeroase acte normative care reglementează un aspect sau altul al drepturilor pe care le au femeile. În acest moment, astfel de reglementări sunt necesare. Dar cel mai important lucru care ar face ca toate mișcările de câștigare a unor drepturi să devină goale de conținut este schimbarea mentalității, și nu doar a bărbaților în privința femeilor, ci și a femeilor în privința bărbaților și chiar a reprezentantelor aceluiași gen. Când vom înțelege că o soție este parte egală a unui mariaj, că o fiică trebuie să își aleagă propriul drum în viață, că un subaltern nu va fi niciodată eficient dacă simte că munca lui, aceeași cu a colegului, este desconsiderată pe criteriu de gen ori pentru că șansa de a avea un loc de muncă depinde de prestarea unor servicii de altă natură decât cea profesională, abia atunci vom putea sărbători cu adevărat femeia.
„Încă o formă de ajutor destinată preșcolarilor și elevilor” Guvernarea PSD mai contabilizează un succes în privința descurajării abandonului școlar, prin continuarea implementării unei măsuri cu rezultate favorabile: acordarea unui suport alimentar pentru preșcolari și elevi. Executivul Dăncilă a aprobat normele de aplicare ale celui de-al doilea program-pilot destinat celor 50 de unități de învățământ preuniversitar de stat din fiecare județ în parte. Pe lângă reguli, s-au aprobat și fondurile necesare finanțării programului. Bugetul destinat acestui ajutor acordat familiilor defavorizate social, dar ai căror copii doresc să-și continue studiile, se cifrează la peste 30 de milioane de lei. Această sumă este destinată întregului an școlar 2017–2018, finanțarea fiind asigurată de la bugetul de stat. Țin să subliniez faptul că o atenție deosebită a acordat Guvernul în privința criteriilor de selecție a unităților de învățământ, astfel încât fiecare județ să aibă cel puțin o grădiniță sau o școală inclusă în proiect. Totodată, s-a mers și pe ideea că doar unitățile educaționale din medii geografice izolate sau greu accesibile ori din zone cu grad ridicat de pauperitate să fie cuprinse în acest program. Nu în ultimul rând, a contat și infrastructura necesară servirii mesei în cele 50 de școli, respectiv dacă există sau nu cantină și chiar spații pentru depozitarea alimentelor.
Potrivit deciziei Executivului, pachetul alimentar va fi asigurat elevilor și preșcolarilor care participă la activitățile didactice, în limita a 7 lei pe zi pentru fiecare beneficiar, iar autorităților locale li s-a dat posibilitatea să suplimenteze finanțarea din venituri proprii. Și autoritățile locale care nu sunt incluse în program pot stabili aplicarea acestuia în școli sau grădinițe, în condițiile susținerii finanțării din venituri proprii. Și pentru a preîntâmpina orice temere a părinților minorilor care nu au mai beneficiat de această înlesnire, vreau să dau asigurări că toate produsele alimentare vor respecta cerințele de conformitate prevăzute în regulamentele europene. Mai mult, direcțiile județene de sănătate publică vor verifica respectarea normelor și a condițiilor igienico-sanitare ale alimentației sănătoase în distribuția produselor alimentare. Prima etapă a programuluipilot de acordare a unui suport alimentar pentru preșcolari și elevi s-a aplicat în anul școlar 2016–2017 și a implicat tot 50 de unități școlare.
„Educația actuală, dincolo de retorica politică”
Dincolo de retorica politică, o moțiune pe tema educației este un prilej important de a reflecta asupra unui domeniu esențial în viața unei societăți moderne și responsabile, iar pentru noi, pentru parlamentarii PSD, este o posibilitate de a sublinia prioritatea pe care am acordat-o învățământului în toate ipostazele acestuia, preuniversitar sau universitar, prin programul de guvernare, prin strategii, măsuri, demersuri administrative sau legislative.
De fapt, este vorba despre abordarea unei teme majore, tratate cu seriozitate, și, poate, ar fi necesar un plus de decență, obiectivitate și analiză transpartinică atunci când vorbim despre educație.
Educația copiilor, școala, devenirea tinerilor sunt repere fundamentale pentru orice societate responsabilă. De aceea, repetabilitatea, clișeele politice, adevărurile trunchiate sau formulele imuabile sunt interzise.
Continuăm proiecte, idei, dar trebuie să fim mereu creativi, deschiși, critici și novatori prin ceea ce conturăm în lumea educației, ca profesori, ca directori sau ca inspectori care valorizează și analizează fiecare etapă parcursă, dar și în ipostaza de parlamentari, decidenți în zona guvernamentală, politicieni care trebuie să își păstreze măsura și obiectivitatea analizelor atunci când judecă politici educaționale, aspecte ale învățământului, depășind subiectivitatea și discursurile politice mărunte.
Cu certitudine, sistemul educațional are probleme și dificultăți legate de finanțare, de arhitectura curriculară, de conținuturi și de infrastructură precară. Semnalăm și noi nevoia de dotare și modernizare, de pregătire a elevilor pentru examenele naționale sau inserția absolvenților pe o piață a muncii dinamică, fluidă, deseori imprevizibilă. Și colegii din PNL sau PDL știu despre aceste probleme, pentru că au guvernat peste 12 ani și au fost parte a unui proces politic care ar fi trebuit să corecteze, să rezolve, să identifice soluții.
Moțiunea dezbătută recent a propus un colaj de probleme din sfera educației, prezentate incorect, prin frânturi de adevăruri și realități, împletite cu deformări, dificultăți hiperbolizate, într-o tiradă de comentarii depreciative, îngroșate stilistic, precipitare de acuze nedrepte, fără temei și suport argumentat.
„Disciplina «Istorie», la centenarul Marii Uniri”
Idealul educațional al învățământului românesc, care decurge din cel social, presupune formarea integrală și armonioasă a unei personalități creative și autonome a elevului. Formarea unei personalități armonioase presupune ca elevul să primească o educație intelectuală, estetică, fizică, tehnologică, profesională, moral-civică și religioasă, iar această educație o primește în școală.
În acest context, Ministerul Educației Naționale, MEN, și Institutul de Științe ale Educației, ISE, au lansat în dezbatere publică, pe 29 decembrie 2017, trei variante privind planurilecadru pentru învățământul liceal, filiera teoretică.
Cele trei variante de plan-cadru puse în dezbatere acoperă ciclul inferior și pe cel superior al liceului, filiera teoretică, fiind construite pornind de la competențele așteptate de la elevi la finalul claselor a X-a și a XII-a, așa cum sunt definite de profilul absolventului.
Prima variantă este cea mai apropiată de actualele planuri-cadru de învățământ aflate în vigoare, dar echilibrează alocările la nivel de arii/discipline. A doua variantă propune modificări mai ample față de actualele planuri-cadru de învățământ, prin alocarea unui număr de ore diferit pe arii/discipline. A treia variantă acordă o mai mare putere de decizie școlilor în definirea parcursului educațional al elevilor, fiind indicat un număr minim-maxim de ore în cazul disciplinelor din curriculumul diferențiat/curriculumul la decizia școlii (CD/CDS).
De mai bine de două decenii, importanța acordată disciplinei „Istorie” în procesul de educație s-a diminuat, ca urmare a reducerii succesive a numărului de ore săptămânale alocate ciclului gimnazial și liceal. În toate cele trei variante ale planurilor-cadru de învățământ, pentru disciplina „Istorie” se alocă, în cazul cel mai fericit, maximum trei ore pe săptămână, la profilul umanist, o oră fiind inclusă în trunchiul comun și restul în CD.
Disciplina „Istorie” este o disciplină cu un grad ridicat de abstractizare, care corespunde mai puțin particularităților de dezvoltare ale elevilor aflați la începutul ciclului gimnazial, când caracterul concret al gândirii este încă destul de accentuat, motiv pentru care ar trebui ca în cadrul liceului
„Coaliția PSD–ALDE își respectă promisiunea față de personalul din învățământ, prin majorarea treptată a salariilor și acordarea voucherelor de vacanță”
De fiecare dată când PSD a fost la guvernare, a promovat și a adoptat măsuri pentru susținerea învățământului. Realitatea ne arată în mod obiectiv cum a dus-o România și ce s-a întâmplat în domeniul educației în diversele guvernări care s-au succedat de la Revoluție până în prezent.
Cifrele nu fac politică, ne prezintă sec o statistică. Datele statistice și creșterea economică resimțită de toți cetățenii, inclusiv de cei care lucrează în educație, reprezintă o garanție că PSD a știut de fiecare dată cum să repare ce au greșit ceilalți și cum să aducă prosperitate în buzunarele românilor.
Încă din perioada 2012–2015, PSD și-a ținut promisiunile față de profesori și a majorat cu 25% salariile, a acordat stimulentele pentru dezvoltarea carierei și fonduri pentru reabilitarea și modernizarea unităților de învățământ.
De asemenea, au fost restituite integral sumele reținute pentru plata contribuțiilor sociale la asigurările de sănătate de către fostul PDL, care acum face parte din PNL.
În 2016, parlamentarii social-democrați au votat Legea pentru creșterea veniturilor profesorilor cu 15%, act normativ care a fost atacat la Curtea Constituțională de PNL și de premierul din perioada respectivă, domnul Dacian Cioloș.
Acum, cei care au contestat măririle de salarii din 2018 au uitat ce au făcut în 2016 și critică decizia Guvernului PSD–ALDE de majorare a salariilor pentru personalul din învățământ, programul pentru renovarea unităților școlare și construcția de noi creșe și grădinițe. Consider un gest de ipocrizie și politicianism atitudinea colegilor de la PNL de astăzi. Însă cei care vor judeca aceste comportamente sunt românii, care vor sancționa la urne acest mesaj duplicitar al liberalilor care s-au opus creșterilor salariale pentru profesori în 2016.
Începând cu 1 martie au intrat în vigoare mai multe creșteri salariale pentru angajați, dar cea mai importantă este cea pentru medici și pentru profesori, așa cum a fost prevăzut în Legea salarizării unitare. Astfel, salariile profesorilor cresc în medie cu 20%. Aceste salarii vor fi primite efectiv în mână la finalul lunii martie.
„Ridicarea mașinilor, o problemă la nivel național”
Ridicarea mașinilor a devenit o reală problemă la nivel național. Zilnic sunt ridicate mii de mașini, din cauza parcării neregulamentare, în condițiile în care nu există suficiente locuri de parcare. În majoritatea cazurilor, șoferul este cel care a greșit. Există însă și cazuri în care firmele de ridicări auto acționează abuziv.
Majoritatea abuzurilor comise împotriva șoferilor rămân necunoscute, din diverse motive. Pe de o parte, se mizează pe faptul că unii șoferi nu cunosc legislația. Pe de altă parte, șoferii care realizează că s-a comis un abuz consideră că nu vor avea niciodată câștig de cauză în fața celor care fac legea – firmele de ridicări auto, primării, servicii de poliție rutieră –, astfel încât ajung să plătească taxa de recuperare a mașinii fără să mai tragă un semnal de alarmă privind abuzul comis. Și nu în ultimul rând, sunt șoferi care ar vrea să-și ceară drepturile în instanță, însă, după ce au plătit o taxă de recuperare cât salariul mediu pe economie, nu mai au resurse financiare pentru a achita serviciile unui avocat pentru consultanță și reprezentare în instanță.
Ridicarea și depozitarea mașinilor staționate neregulamentar de firme private, în nume propriu, este ilegală, raportat la dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002.
Solicitarea de sume de bani cu titlu de contravaloare a serviciilor de ridicare, de transport și depozitare de firmele private este, de asemenea, ilegală. Art. 64 alin. (2) dispune, într-adevăr, că aceste cheltuieli trebuie suportate de către deținătorul vehiculului.
Dar, așa cum am prezentat mai sus, ridicarea și depozitarea se pot face exclusiv în numele autorității publice locale, dacă între firma care ridică și depozitează vehiculul și deținătorul autovehiculului nu există raporturi contractuale privind prestarea de servicii de ridicare și depozitare. Astfel nu există nici obligația de plată, atât timp cât nu există vreun contract între cele două părți.
Este adevărat că firmele care prestează astfel de servicii invocă regulamente adoptate de consiliile locale, care le-ar da dreptul să procedeze astfel.
„Continuarea demersurilor pentru organizarea referendumului privind definirea familiei”
În calitatea mea de deputat al partidului de guvernământ, astăzi voi vorbi despre ceea ce eu cred că este o adevărată prioritate a acestei sesiuni parlamentare: referendumul pentru definirea familiei.
În toamna anului 2015, Coaliția pentru Familie a demarat, perfect legitim și constituțional, procedurile de revizuire a Constituției României, pentru modificarea art. 48 alin. (1) – Familia, pentru a înlocui termenul „soți” cu exprimarea „bărbat și femeie”.
Camera Deputaților a luat cunoștință de această inițiativă, iar răspunsul politic firesc, obligatoriu la o inițiativă cetățenească solicitată și susținută de peste 3.000.000 de semnături a fost acela de a vota în data de 9 mai pentru proiectul propus.
În acest sens, consider că este important de specificat, pentru a nu exista confuzii, că proiectul de lege privește doar modificarea art. 48 alin. (1) din Constituția României. Forma actuală prevede: „Familia se întemeiază pe căsătoria liber
consimțită între soți, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor.”
S-a considerat că formularea „soți” este un termen vag și deschis interpretărilor, iar din acest motiv forma propusă prevede: „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor.”
Senatorii au o misiune foarte importantă, dar sunt sigur că aceștia vor oferi un vot favorabil acestei inițiative cetățenești. Un vot favorabil înseamnă 91 de voturi pentru, iar următorul pas pe care trebuie să îl pregătim din timp este validarea populară prin referendum a modificării articolului corespunzător din Constituția României.
Coaliția de guvernare PSD–ALDE a luat decizia politică fermă de a organiza referendumul pentru modificarea Constituției pe tema definirii familiei. În acest sens, poporul român își va exprima voința suverană și va avea posibilitatea de a fundamenta valorile în care crede și să arate care este cu adevărat direcția morală, spirituală și socială a acestei națiuni.
„Modernizarea satului românesc, o prioritate a Guvernului PSD” Unul dintre obiectivele Guvernului PSD, enunțat public de prim-ministrul Vasilica Viorica Dăncilă, este reducerea decalajelor existente în prezent între mediul urban și mediul rural cu cel puțin 15%, până în anul 2020.
În acest fel, Executivul își asumă o misiune deloc ușoară, iar tendința de egalizare între nivelul de trai al românilor de la orașe și cel al celor de la sate este o dovadă a transpunerii creșterii economice în calitatea vieții oamenilor. Politicile strategice ale Guvernului Dăncilă se axează pe patru direcții definitorii: creșterea investițiilor pentru modernizarea infrastructurii, continuarea majorării veniturilor populației, reformarea administrației și reducerea birocrației.
Până acum, în vederea reducerii decalajelor dintre zona urbană și cea rurală, un pilon important aflat deja în derulare este Programul național de dezvoltare locală, PNDL 2, peste 80% din finanțările alocate prin acest program adresându-se dezvoltării comunelor din România.
Modernizarea satului românesc este, așadar, în plină expansiune, o măsură concretă și aplicată, dacă ne gândim la faptul că numai anul trecut prin PNDL 2 au fost finanțate peste 6.800 de obiective de investiții, în valoare de aproximativ 30 de miliarde de lei, din care 5.431 de obiective în zona rurală, în valoare de aproximativ 20,6 miliarde de lei.
Este lăudabil că guvernarea PSD este preocupată activ de aplicarea programului propus populației, iar măsurile luate în ultima vreme, îndeosebi creșterile salariale din sănătate și din educație, își vor atinge cu siguranță țintele fixate: o viață mai bună pentru toți și oferirea condițiilor optime pentru ca tinerii să nu mai plece din România.
Sunt convins că revitalizarea mediului rural românesc va fi un proiect dus la îndeplinire cu succes de Guvernul Viorica Dăncilă, iar accesarea PNDL 2, concomitent cu fondurile europene alocate pentru dezvoltarea rurală și cu măsurile de creștere a autonomiei financiare a autorităților locale, va transforma acest deziderat în realitate.
„Coaliția PSD–ALDE își respectă promisiunile față de pensionari”
Partidul din care fac parte acordă o atenție mai mare anumitor categorii sociale, cum sunt pensionarii.
În campania electorală, PSD a promis creșterea punctului de pensie în fiecare an. De asemenea, a promis creșterea pensiei minime.
În ultima perioadă am tot fost acuzați că nu ne-am respectat aceste promisiuni și nu am mărit pensia la nivelul la care am promis.
Doresc să înlătur aceste acuzații nefondate și să arăt cum au crescut pensiile de când coaliția PSD–ALDE a preluat guvernarea acestei țări.
La momentul preluării guvernării, în ianuarie 2017, pensia minimă era de 400 de lei, de la 1 martie 2017 aceasta fiind crescută la 520 de lei prin adoptarea unei ordonanțe de urgență, adică o creștere cu 30%, iar din 1 iulie 2018 pensia minimă va crește la 640 de lei; practic, avem o creștere de 60% a pensiei minime într-un an și jumătate.
În cazul pensiilor avem, pe de o parte, creșteri succesive ale punctului de pensie, iar, pe de altă parte, o serie de măsuri fiscale care au dus la creșterea pensiilor, prin eliminarea sau limitarea unor impozite.
Astfel, în decembrie 2016, punctul de pensie era 871,7 lei; acesta a crescut la 917,5 lei în ianuarie 2017, iar în iulie 2017 a ajuns la 1.000 de lei. Punctul de pensie urmează să ajungă la 1.100 de lei în luna iulie din 2018.
Aceste creșteri succesive ale punctului de pensie au fost dublate de măsuri fiscale care le-au adus mai mulți bani pensionarilor. În acest sens, Guvernul PSD a adoptat încă din luna februarie a anului trecut eliminarea obligativității plății CASS pentru toți pensionarii, adică un procent 5,5%; tot din luna februarie a fost eliminat impozitul pe venit pentru pensiile sub 2.000 de lei.
În plus față de aceste măsuri, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență prin care toate persoanele care au pensii mai mici de 900 de lei, indiferent dacă mai au și alte surse de venit, să primească medicamente compensate cu un procent de 90%.
Nu în ultimul rând, pentru pensiile în cuantum de peste 2.000 de lei, din ianuarie 2018 a scăzut impozitul de la 16% la 10%.
„O sută de femei care au crescut România”
2018 este un an special pentru România, este anul în care sărbătorim 100 de ani de la Marea Unire, 100 de ani în care țara noastră s-a făcut cunoscută, definindu-și locul ei în Europa și în lume; 100 de ani în care românii au vorbit
despre România Europei și lumii întregi; 100 de ani în care femei din România și-au adus contribuția la dezvoltarea lumii, ne-au făcut pe toți să evoluăm, să depășim bariere. Lumea este așa cum este pentru că români, bărbați și femei, au fost și sunt primii în lume care au făcut sau fac un anumit lucru.
Dar pentru că se apropie 8 martie, Ziua internațională a femeii, folosesc acest prilej pentru a reaminti câteva nume, ale unor femei care au fost primele în lume în domeniile lor.
Voi începe o înșiruire a numelor lor, într-o ordine aleatorie, pentru că măreția nu poate fi pusă într-un top, și am să vă propun să o completați cu cel puțin un nume. În fiecare județ din România găsim contribuția unor femei mărețe și cred că este un bun moment să vorbim despre ele. Să vorbim despre femeile care au construit localitățile noastre, care au construit România!
1. Sarmiza Bilcescu – prima româncă avocat, prima femeie din Europa care a obținut licența în drept la Universitatea din Paris și prima femeie din lume cu un doctorat în drept.
2. Sofia Ionescu-Ogrezeanu – prima femeie neurochirurg din lume. În anul V de facultate, în 1944, a făcut prima sa operație pe creier unui copil care fusese victima unui bombardament.
3. Smaranda Brăescu – prima femeie parașutist cu brevet din România, a fost prima aviatoare care a doborât, în 1931, recordul mondial pentru parașutismul practicat de femei, printr-un salt de la 6.000 de metri. Ea a fost și primul pilot din Europa care a obținut brevet în SUA.
4. Eliza Leonida Zamfirescu – prima femeie inginer din lume. Ingineră și inventatoare, șef al laboratoarelor Institutului Geologic al României, membru al Asociației Internaționale a Femeilor Universitare.
5. Ana Aslan – medic român specialist în gerontologie, academician din 1974. A inventat, în colaborare cu farmacista Elena Polovrăgeanu, produsul geriatric Aslavital, brevetat și introdus în producție industrială în 1980.
· final vote batch
1 discurs
<chair narration>
#2335998. Hariclea Darclée – prima soprană care a avut vreodată un rol principal într-un spectacol scris special pentru ea – Tosca.
· Informare · respins
233 de discursuri
„Anticorupția nu este o opțiune, dacă România nu vrea să trăiască în beznă!”
Personal, chiar nu înțeleg cum de s-a ajuns în situația în care în România să se acrediteze ideea falsă cum că anticorupția ar fi o opțiune. Cum că cineva ar putea să aleagă pentru lupta împotriva hoției sau împotriva acesteia.
Nu, lupta împotriva corupției nu este o opțiune! Este o necesitate, un imperativ, dacă vrem ca această țară să progreseze, dacă vrem ca această țară să nu mai fie prăduită și dacă vrem să asigurăm copiilor noștri un viitor mai bun.
Cei care conduc astăzi România au făcut deja foarte mult rău țării noastre și românilor și pare că nu au obosit să se lupte cu ceea ce funcționa bine până să revină la guvernare.
Reforma sistemului de salarizare a fost un eșec previzibil, ajungându-se la situația nepermisă ca, astăzi, angajații să se dușmănească între ei pentru că fac aceeași muncă, dar au salarii diferite.
Reforma fiscală, contestată de toată lumea, a vulnerabilizat și mai tare capitalul autohton, astfel încât, astăzi, numărul firmelor care intră în insolvență sau care își suspendă activitatea este aproape dublu față de anul trecut. Da, mii de firme își închid porțile, în condițiile în care economia crește!
Niciun ministru PSD–ALDE nu a avut curajul să recunoască faptul că economia nu crește sănătos. Investițiile masive promise în infrastructură au rămas doar la stadiul hărților mâzgălite de miniștri care au promis mii de kilometri de autostrăzi, dar care, astăzi, au demonstrat că nici măcar să deszăpezească drumurile deja existente nu sunt în stare.
Or, în toată această goană de a fărâma tot ceea ce mai funcționează prin România, liderii PSD și ALDE au pus gând rău și singurei instituții care a spus clar „nu” furtului și „nu” corupției.
Dacă ar depinde doar de mine, aș propune ca relele făcute de corupție să fie făcute cunoscute românilor de la vârste fragede. Da! Din școală elevii ar trebui să învețe o dată pentru totdeauna că o țară coruptă le fură viitorul. Într-o țară coruptă, ei, copiii, nu pot spera la școli moderne,
la spitale curate, la niște locuri de muncă bine plătite, la o țară modernă și la respect pentru ei, ca cetățeni.
Spun toate acestea în contextul în care unii lideri din arcul actualei puteri vor să acrediteze ideea că cine fură din banii publici este șmecher, că lupta împotriva corupției nu se justifică și că ar fi prea costisitoare.
Toți acești lideri iresponsabili au reușit să creeze și imaginea modelului de om prosper, îngrășat peste noapte prin contracte cu statul, dezavantajoase pentru cel din urmă.
Despre cum poate românul să ajungă la prosperitate prin muncă onestă nu o să auziți niciodată de la cei care conduc astăzi România.
Preocuparea principală a PSD și ALDE este și va fi și în lunile următoare despre modul în care vor încerca, dar nu vor reuși, să rupă mâinile și picioarele celei mai importante instituții anticorupție. Nu vor reuși, în primul rând, pentru că aproape toți românii s-au săturat de cât de mult au fost furați.
Dacă liderii PSD și ALDE încă mai visează să întoarcă România în epoca baronilor și a controlului justiției, aș vrea să le dau o veste tristă – România nu se va mai întoarce niciodată în acea epocă. De asemenea, oricât de mult ar încerca tertipuri pentru a îngenunchea lupta anticorupție, să știe încă de pe acum că nu vor reuși – avem un președinte care susține cu tărie lupta împotriva corupției și o populație care nu mai tolerează furtul din banii publici. Asta este, domnule Dragnea, domnule Tăriceanu! Ghinion!
De regulă, o dată la patru ani, poporul român este chemat la urne să-si exercite dreptul de vot și, în urma acestuia, să-și aleagă reprezentanții în administrația publică locală, consilieri locali și județeni, primari, viceprimari, precum și în Parlamentul României, care, prin majoritatea formată, generează o structură a conducerii centrale, adică Guvernul României.
În afara acestor două scrutine electorale, poporul român mai este chemat la urne pentru alegerea Președintelui României, dar o dată la cinci ani, așa cum prevede Constituția României.
Este foarte clar pentru toată lumea că, în urma acestor alegeri, locale, parlamentare sau prezidențiale, cei aleși dobândesc o legitimitate electivă și, odată cu ea, autoritatea exercitării unei funcții publice, fundamentată exclusiv pe votul popular. Deci avem de-a face cu o autoritate aleasă, singura purtătoare a legitimității votului popular.
Ca un element de echilibru în exercitarea acestei autorități, persoanele alese sunt sancționate direct de poporul român, iar în anumite cazuri pot fi sancționate civil, administrativ sau penal, potrivit răspunderii pe care o au, de instituțiile abilitate ale statului.
Mai avem o categorie de persoane care în exercitarea unei funcții publice, obținută prin numire sau concurs, capătă o autoritate numită, dar sunt sancționate de instituții din același sistem. Vorbim în acest caz de magistrații din sistemul judiciar – adică puterea judecătorească –, care se sancționează între ei, lăsând loc pentru abuzurile către simplii cetățeni români sau înțelegerilor dintre ei, în diferitele spețe judiciare.
Diferența dintre autoritatea aleasă și autoritatea numită ar trebui să o constituie imunitatea autorității alese, care, din nefericire, se limitează numai la declarațiile politice. Știm cu toții că singura autoritate aleasă care are imunitate totală este Președintele României, poate pentru că este ales prin vot uninominal, și nu pe liste, cum sunt parlamentarii. Ar fi de înțeles acest lucru, dar tot nu este în regulă: adică, din cele trei puteri ale statului, numai puterea legislativă (Parlament) și executivă (Guvern și președinte) pot fi sancționate din afara lor, adică prin votul popular, iar puterea judecătorească se sancționează singură...
„8 martie, Ziua internațională a femeii”
În data de 8 martie, Ziua internațională a femeii este sărbătorită în zeci de state din întreaga lume. Această zi importantă pentru istoria civilizației umane are un istoric lung și zbuciumat.
În 1908, 15.000 de femei au mărșăluit în New York cerând un program de lucru mai scurt, salarii mai bune și dreptul la vot, iar în 1909, conform unei declarații a Partidului Socialist din Statele Unite, Ziua internaționala a femeii a fost stabilită pe 28 februarie.
Un an mai târziu, în 1910, în urma unei conferințe a muncitoarelor din Copenhaga, unde au participat peste 100 de femei din 17 țări, s-a hotărât ca Ziua femeii să fie sărbătorită în aceeași zi peste tot în lume, data de 8 martie fiind aleasă în 1913. Printr-o rezoluție, Adunarea Generală a ONU a adoptat Ziua internațională a femeii în 1977, fiind sărbătorită pentru prima dată pe 8 martie în 1975, ca Anul internațional al femeii.
8 Martie este ziua în care femeia merită să primească flori sau alte cadouri în semn de respect și mulțumire, sentimente sincere, pe care și noi, cei de față, le exprimăm față de colegele din Parlament, adresându-le urări călduroase de sănătate și fericire. La mulți ani tuturor colegelor de ziua lor!
Se folosește adesea la adresa femeilor clișeul eronat că ar reprezenta sexul slab. Mahatma Gandhi era de altă părere: „Femeia nu este sexul slab. E cel mai nobil dintre cele două, prin puterea sa de sacrificiu, de suferință în tăcere, de umilință, credință și cunoaștere.”
Merită să luăm aminte la vorbele sale. În familie, femeia are un rol hotărâtor. Se află în postura de soție, mamă sau bunică. Sunt responsabilități care definesc viața familială. Aceasta solicită implicarea femeii în creșterea, îngrijirea și educarea copiilor, sarcina considerată cea mai grea și cea mai încărcată de răspundere, de dăruire și de sacrificiu.
Politicianul american Brigham Young avea următoarea convingere: „Educi un bărbat, educi un bărbat. Educi o femeie, educi o întreagă generație.” Sunt convins că avea dreptate.
Geniala Iulia Hașdeu, fiica savantului și scriitorului Bogdan Petriceicu Hașdeu, menționa în scrierile sale că „o femeie are nevoie de geniu și de o mare modestie pentru ca ceilalți să-i tolereze inteligența”. Celebra actriță Marilyn Monroe supralicita, considerând că „femeilor care caută să fie egale cu bărbații le lipsește ambiția”.
„PSD văduvește România de fondurile europene”
Declarația mea politică de astăzi se referă la riscul pe care îl are România să piardă în anul 2018 sute de milioane de euro din fondurile europene alocate țării noastre pentru perioada 2014–2020. Acest risc a fost confirmat în ultima perioadă de mai mulți oficiali guvernamentali și europeni, majoritatea acestora fiind membri PSD.
Asta după ce în doi din ultimii trei ani de zile reprezentanții PSD au condus Ministerul Fondurilor Europene. Și pentru ca lucrurile să fie clare, vreau să subliniez că actuala coaliție majoritară PSD–ALDE poartă întreaga responsabilitate și ar trebui să răspundă pentru asta.
După dezastrul înregistrat în anul 2017 în privința fondurilor europene, reprezentanții PSD din Guvern nu sunt în stare să prezinte un plan minimal de creștere accelerată a absorbției fondurilor europene.
În afara înființării unor noi „comitete și comiții” și a unor promisiuni privind identificarea vinovaților, Guvernul PSD–ALDE nu a adoptat în ultimele două luni nicio măsură proactivă de reducere a riscului dezangajării acestor fonduri și nici nu a inițiat vreun act normativ care să elimine astfel de situații în anii ce vor urma.
Când însăși comisarul european pentru politici regionale, doamna Corina Crețu, te avertizează în privința întârzierilor foarte mari privind depunerea documentațiile spitalelor regionale de la Cluj, Craiova și Iași, trebuie să iei măsuri urgente.
Și pentru ca ridicolul situației să fie sublim, însăși prim-ministrul României, doamna Viorica Dăncilă, vorbește de pierderea a 800 de milioane de euro din fondurile europene în anul 2018, fără adoptarea niciunei măsuri de remediere a acestui fapt.
Consider că este de datoria mea, în calitate de deputat, ca, în astfel de cazuri de indiferență și incompetență crasă a guvernanților, să trag acest semnal de alarmă.
Este inadmisibil și de prost-gust pentru cei de la PSD și ALDE să încerce să caute vinovați, după ce în anul 2017 au avut Guvern și majoritate în Parlament. Cu un astfel de comportament, nu doar că jignesc inteligența românilor, ci și văduvesc această țară de fonduri importante pentru dezvoltarea ei.
„Protestele dascălilor sunt îndreptățite!”
Decizii greșite, care bulversează domenii întregi, sunt recunoscute și corectate în Parlament chiar de cei care le-au luat. Așa se întâmplă cu Legea salarizării, care este atât de proastă încât PSD–ALDE o corectează prin OUG nr. 91.
În educație, erorile făcute au umplut paharul, determinând sindicatele să boicoteze simularea la evaluarea națională și să amenințe desfășurarea examenului de bacalaureat.
Aceste revendicări sunt pe deplin justificate și pot fi rezolvate. PNL a identificat soluții, le-a concretizat în amendamente, este nevoie doar de votul PSD–ALDE. În Comisia pentru învățământ le-au susținut. PNL propune:
– Majorarea salarială de la 1 martie 2018 să cuprindă și personalul auxiliar din educație – informaticieni, bibliotecari, femei de serviciu, portari etc.
– Creșterea cu măcar un punct a coeficientului de salarizare pentru profesori și personalul auxiliar. Cu această majorare cu un punct a coeficienților, profesorii tot rămân în categoria celor mai slab plătiți, însă, gradual, putem să-i ducem acolo unde trebuie să le fie locul, în prima parte a grilei salariale.
– Indemnizația de doctor să se acorde tuturor deținătorilor care lucrează în învățământ și în domeniul bugetar, dacă aceștia lucrează în domeniul în care au obținut titlul. Așa cum arată acum legea, unii iau, alții nu iau – rămâne la latitudinea exclusivă a ordonatorului și a modului în care acesta interpretează o lege neclară.
– Personalul auxiliar să poată realiza cumul de funcții. Sunt fracțiuni de normă pentru posturi de curățenie sau pentru pază care nu se pot ocupa în actualul sistem de salarizare.
– Sporul de dirigenție să se acorde cadrului didactic la nivelul salariului de bază, chiar dacă profesorul are norma fracționată la mai multe unități de învățământ.
Solicitările dascălilor nu sunt deloc greu de îndeplinit. Este nevoie doar de competență și voință din partea celor care au votul majoritar în Parlament.
„Programele naționale pentru sprijinirea IMM-urilor, un succes remarcabil doar pe hârtie”
Un program național care să vină cu adevărat în sprijinul antreprenorilor ar putea fi una dintre măsurile sustenabile ce poate avea ca scop diminuarea valului de emigrație a tinerilor din România. După cum știți, depopularea României continuă și, la momentul actual, suntem pe locul doi la nivel mondial în ceea ce privește emigrația.
Intrigat de numeroasele cazuri de comercializare a afacerilor ce au intrat în Programul Start-up Nation, am adresat o întrebare ministrului pentru mediul de afaceri, comerț și antreprenoriat legată de cauzele ce au generat această situație.
Dar, surpriză – și nu prea –, autoritatea publică centrală din domeniu consideră că fenomenul este echivalent
cu „identificarea unor oportunități de afaceri”, care „este o caracteristică a spiritului antreprenoriatului”.
Restul precizărilor din răspuns pălesc în fața acestei explicații. Am aflat că „se va intensifica ritmicitatea consultărilor cu mediul de afaceri și că se vor căuta soluții de fluidizare a procedurilor pentru întreprinzătorii care văd în Programul Start-up Nation șansa reală de a-și îndeplini visul de a deveni antreprenori de succes, de a avea un nivel de trai ridicat și o viață mai bună”.
La 30 ianuarie 2018 ar fi trebuit să fie aprobate de Guvern normele metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență nr. 110/2017 privind Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii – IMM INVEST România.
Și ghiciți ce? Suntem în martie și aceste norme sunt abia în proces de elaborare la nivelul Ministerului Finanțelor Publice, conform unui alt răspuns pe care l-am primit. Și, astfel, caracterul de urgență al actului normativ inițial nu justifică decât acțiunea populistă de bifare a unei măsuri din programul de guvernare.
Beneficiarii acestui program s-au confruntat încă de la început cu o serie de probleme. Astfel, cel mai elocvent exemplu este faptul că, imediat după semnarea primelor contracte de finanțare, cele trei bănci comerciale nu știau condițiile în care puteau acorda antreprenorilor creditelepunte necesare demarării proiectelor.
„Ministrul Teodorovici, în epoca guvernării «Asta e!»” Cu o nonșalanță aproape puerilă, ministrul finanțelor publice, Eugen Teodorovici, recunoaște că declarația conform căreia „formularele online se depun la etajul II” nu era o simplă glumă pe seama fiscului, ci o realitate. Domnul Teodorovici a și explicat mecanismul: „se primeau online, se printau, se luau din nou la mână”. Tot el spunea că nu i-a venit să creadă când a auzit această procedură, „dar asta e”. „Asta e!” pare să fie, de altfel, cea mai de preț prevedere nescrisă a celebrului program de guvernare al coaliției PSD–ALDE.
Dacă domnul ministru ar fi făcut parte din prima colonie de pe Marte și s-ar fi întors deunăzi pe Pământ, la București, i-am fi înțeles mirarea. Însă el abia a revenit în fruntea Finanțelor, iar despre rezultatele mandatului anterior probabil spune tot „Asta e!”.
Totuși întrebarea celor mai mulți contribuabili este dacă, în continuare, vor depune la ghișeu „n” formulare scrise de mână, ce vor fi înregistrate ulterior, tot de mână, de funcționarii ANAF. Răspunsul oare va fi tot „Asta e!”?!
De asemenea, contribuabilii întreabă dacă vor fi obligați să se prezinte periodic la ghișeele fiscului pentru recensământ, doar pentru că se încăpățânează să obțină venituri și din alte surse decât salariul. Să fie răspunsul tot „Asta e!”!?
Mai are sau nu mediul economic dreptul la predictibilitate și la respectarea legii, fără modificarea din temelii, peste noapte, a Codului fiscal, ignorând cele șase luni pentru intrarea în vigoare? Se pare că nu, pentru că răspunsul este tot „Asta e!”.
Domnul Teodorovici crede că poate să împrumute, în numele românilor, sume uriașe pentru a plăti cheltuielile curente și pentru încadrarea în ținta de deficit, sacrificând investițiile? Se vede că da, din moment ce răspunsul este „Asta e!”.
Iată cum Eugen Teodorovici și-a pus singur eticheta pentru noul mandat la șefia Ministerului de Finanțe, de vreme ce la solicitările șefului de partid de a duce, din punct de vedere financiar, țara în gard răspunsul lui este „Asta e!”. Astfel, se demonstrează, încă o dată, că în Guvernarea PSD–ALDE funcția bate bunul-simț!
În România guvernată de domnul Dragnea, tinerii nu au un loc de muncă, pensionarii trăiesc la limita subzistenței, încercând să se descurce cu o pensie infimă, asistaților sociali nu li se dă nicio șansă, nevoile unui copil trebuie satisfăcute cu inadmisibila sumă de 84 de lei pe lună și, cel mai grav, sunt înregistrate cote record la capitolul mortalitate infantilă.
Dintre toate statele europene, România este țara cu cei mai mulți nou-născuți morți în spitale. Tragedia se amplifică și pentru că multe dintre mamele acestora mor odată cu ei, România numărându-se printre țările cu cea mai mare mortalitate maternă.
Conform raportului INS de anul trecut, țara noastră este statul membru al Uniunii Europene cu cea mai mare mortalitate infantilă, de 7,6 decese la 1.000 de născuți vii, de peste două ori mai mare față de media Uniunii Europene, de 3,6 la 1.000 de născuți vii.
Drept urmare, România este țara europeană în care este cel mai rău să fii mamă sau nou-născut. Aici, un copil mai mic de un an moare la fiecare cinci ore, iar principala cauză a acestui flagel este prematuritatea. Deși par simple cifre, grav este că în spatele lor se află nenumărate drame umane, care, cu voință și dedicare, ar fi putut fi prevenite.
Dacă s-ar aloca mai mulți bani pentru îngrijirea nou-născuților prematuri din maternități și secțiile de terapie
intensivă neonatală din spitale, lucrurile ar sta cu totul altfel. În schimb, dumneavoastră stabiliți bugete nerealiste, care nu asigură echipamentele medicale necesare și un personal suficient!
Deși în România se înregistrează o continuă scădere demografică, nu ați avut niciun fel de politică în acest domeniu, nu aveți un program susținut prin care toate sarcinile să fie urmărite, să fie depistate riscurile și nu ați venit cu niciun program de informare a mamelor din comunitățile defavorizate, așa cum era normal.
Stimați guvernanți,
Unul dintre drepturile fundamentale ale unui copil este dreptul la viață, dar, pentru dumneavoastră, această categorie a încetat să mai fie o preocupare!
În intervenția mea de astăzi doresc să aduc în discuție Spitalul Regional de Urgență din Iași.
Spitalul regional de urgență este unul dintre principalele obiective sociale din Moldova, cu impact asupra a minimum 5 milioane de oameni. Despre acest proiect se vorbește, deja, de peste 10 ani.
Din păcate, după mai mulți ani de bâjbâieli în privința amplasamentului, bâjbâieli generate de incoerența actualei conduceri a Primăriei Iași, s-a luat decizia ca viitorul spital regional să fie construit lângă Aeroportul Iași, într-o zonă fără acces rutier corespunzător. Acest lucru s-a întâmplat cu opoziția specialiștilor din domeniul medical, cu opoziția liberalilor din CL și cu opoziția de a analiza alte amplasamente mai bune.
Suntem în situația revoltătoare în care un obiectiv de investiții de interes regional, care ar urma să deservească 5.000 de locuitori din RNE, să fie pus în pericol tocmai pentru că cei din conducerea Primăriei Iași au ales un amplasament inadecvat. Această decizie a fost luată pentru că în zona Moara de Vânt, unde este amplasamentul spitalului regional de urgență, există interese imobiliare clare ale primarului Chirica și ale celor din anturajul său.
Există discuții oficiale privind riscul ca acest obiectiv de investiții să nu mai fie finanțat de către Uniunea Europeană, pentru că amplasamentul din zona Moara de Vânt, votat în plenul consiliului local, nu respectă prevederile planului de mobilitate urbană durabilă. În acest document strategic, amplasamentul prevăzut pentru construcția spitalului regional de urgență era în altă zonă a orașului, dar, din motive ce țin de interesele private ale celor din primărie, acest lucru s-a schimbat.
Din păcate, această schimbare s-a realizat într-un mod cel puțin dubios, în condițiile în care PMUD nu a fost predat primăriei pe bază de proces-verbal sau prin alt mod care să asigure transmiterea dreptului de modificare/completare a documentului.
De 12 luni, de când a fost stabilit amplasamentul, singurele certitudini au fost mașinațiunile imobiliare cu terenurile din zona amplasamentului.
Singura certitudine a fost aceea că viceprimarul municipiului Iași a obținut 1,4 hectare de teren, pe baza Legii nr. 10, chiar în Moara de Vânt, lângă viitorul amplasament al spitalului regional de urgență.
„Când vom vedea investiții sustenabile în turism?!”
Foarte multe comunități de la munte sau chiar de la deal își doresc să investească în pârtii, să construiască stațiuni, să atragă turiști, doar că autoritățile ori le pun piedici, ori nu le oferă consultanța de specialitate pentru proiect. Cea mai mare problemă este că Executivul, în ultima perioadă, a făcut investiții doar de dragul de a mai irosi niște bani sau de a satisface orgoliile vreunui decident politic.
La Jina, județul Sibiu, s-a deschis acum trei ani o pârtie, în care s-au investit aproape 12 milioane de lei – un teleschi, două tunuri de zăpadă performante și un ratrack pentru bătut zăpada. Problema cea mare este că la Jina se depune zăpada doar în iernile foarte grele, iar acest lucru se întâmplă destul de rar, astfel încât pârtia înghite bani în loc să fie rentabilă.
Majoritatea oamenilor din zonă sunt nemulțumiți – și pe bună dreptate –, deoarece cu 12 milioane de lei se puteau face școli, drumuri, dispensare, grădinițe etc.
Totodată, în România, din 102 instalații de urcare, doar 19 sunt noi, iar restul second-hand. Chiar dacă în perioada 2009–2011 a existat un program de milioane de euro ce trebuiau investiți în instalații de urcare și acces pe pârtii, nu s-a finalizat nimic concret.
O altă problemă avem la Vulcan, județul Hunedoara, unde telegondola de aici, lungă de 3.100 de metri, are probleme de funcționare. O investiție de șapte milioane de euro.
Cele mai eficiente investiții în turism le-au avut tot privații, iar cel mai bun exemplu este la stațiunea Straja, unde câțiva privați au beneficiat și de fondurile guvernamentale și au dezvoltat un domeniu schiabil cu mare potențial. Sunt pârtii superbe pentru toate gradele de dificultate, cu un potențial de 5.000 de turiști. Ar putea să vină români din toată țara, doar că infrastructura rutieră lasă de dorit.
Din păcate, și în Straja, investiția guvernamentală, deși a fost consistentă – aproape 20 de milioane de euro –, a fost abandonată. La baza pârtiilor, atmosfera de bâlci balcanic este dezolantă, înghesuiala și ignorarea regulilor de urbanism dau o imagine nemeritată locului. Din nefericire, sunt date prea ușor autorizațiile de construcție.
„Creșterile salariale pentru profesori și medici, încă o promisiune îndeplinită de PSD”
Dacă data de 1 martie nu ne-a adus primăvara, așa cum ne-am fi așteptat toți, ea ne-a adus totuși o veste mult mai bună pentru două sectoare socioprofesionale de importanță vitală pentru un stat – învățământ și sănătate –, respectiv creșteri salariale importante, conform noii Legi a salarizării unitare.
Astfel, salariile profesorilor cresc, în medie, cu 20%, iar cele ale medicilor și asistenților cresc până la nivelul maxim din grila de salarizare prevăzut pentru anul 2022, aceste salarii fiind primite efectiv în mână la finalul lunii martie.
Exemplele în acest sens sunt grăitoare și merită evidențiate, pentru că un profesor din învățământul preuniversitar cu gradul I, care în 2016 avea un salariu de 3.436 de lei, are, de la 1 martie, 4.424 de lei.
De asemenea, creșteri spectaculoase de salarii se vor regăsi și la medici.
Un medic primar, care în 2016 avea 4.510 lei, de la 1 martie va primi 12.500 de lei.
Nu voi continua cu alte exemple, pe care le puteți găsi ușor în lege, dar voi sublinia altceva, și anume faptul că ele sunt importante în măsura în care creează efectele scontate.
Mulți ne-au acuzat, și în special opoziția, că am acordat sume importante creșterilor salariale, în detrimentul investițiilor.
În primul rând, lor și tuturor celor care gândesc așa, le-aș răspunde că, întâi de toate, Guvernul a respectat programul pe care l-a prezentat românilor și care cuprinde toate măsurile de dezvoltare a României în următorii ani.
Așa cum am anunțat încă din perioada electorală, sănătatea și învățământul se află printre prioritățile noastre, iar o măsură de extremă urgență era stoparea exodului medicilor.
Ar trebui să ne amintim, în fiecare zi, că închiderea spitalelor și tăierile nejustificate de salarii au dus la plecarea din țară, în doar câțiva ani, a peste 15.000 de medici, plecări care au dezechilibrat puternic sistemul de sănătate. De aceea, aceste creșteri salariale au rolul, pe lângă de a răsplăti această nobilă meserie, de a-i readuce în țară pe cei plecați și de a-i determina pe proaspeții absolvenți să profeseze în unitățile medicale românești.
„Nu arunca medicamentele expirate la gunoi!”
Din păcate, în România, majoritatea medicamentelor inutilizabile din gospodării ajung la deponeele de gunoi menajer. Din cifrele publicate de statisticile Eurostat, se estimează că o cantitate de aproximativ 1.500 tone de medicamente ajung anual la gropile de gunoi, fapt care afectează ecosistemul și sănătatea oamenilor.
Medicamentele inutilizabile sunt încadrate în categoria deșeurilor periculoase și trebuie eliminate, în condiții foarte stricte, prin incinerare, urmându-se restricțiile legale – HG nr. 856/2002.
Medicamentele inutilizabile sunt: cu termen de valabilitate expirat; neconsumate, în urma vindecării pacienților, a schimbării tratamentului sau a decesului; produse deteriorate pe perioada depozitării în locuință; medicamente retrase de la comercializare, la sugestia producătorului, aflate deja la pacienți.
Medicamentele expirate, cu ambalaje deteriorate sau medicamentele nefolosite pe care nu le mai folosim nu se aruncă la gunoi. Conform OMS nr. 119/2014, art. 38, „medicamentele expirate provenite de la populație vor fi depuse la farmacii sau puncte farmaceutice apropiate, în vederea eliminării finale, prin incinerare. Farmaciile au obligația să le preia de la populație și să le predea ulterior către operatori autorizați, pentru transport autorizat și eliminare, în condiții de maximă siguranță”.
Problema este că populația nu cunoaște legislația, iar o mare parte din medicamentele folosite în gospodărie ajung la gunoi. Deși legislația prevede ca medicamentele expirate să fie depuse la farmacii, în momentul de față nu pare să fie aplicat acest articol de lege.
Legislația nu precizează care este procedura exactă de preluare și depozitare a medicamentelor provenite de la populație în interiorul farmaciei; acestea pot veni cu o încărcătură biologică suplimentară, precum germenii sau virusurile de la pacienți.
Din păcate, costurile pentru distrugerea medicamentelor expirate sunt ridicate, iar farmaciile trebuie să suporte aceste costuri din veniturile proprii. Este necesară inițierea unui proiect privind implicarea tuturor generatorilor de deșeuri periculoase, respectiv producători, distribuitori și farmacii, care să suporte împreună costurile generate de distrugerea acestora.
„Ziua mondială a rinichiului, 8 martie 2018”
Ziua mondială a rinichiului este sărbătorită în fiecare an în a doua joi a lunii martie. Anul acesta, Ziua rinichiului este marcată în aceeași zi cu Ziua internațională a femeii, motiv pentru care tema abordată este „Rinichiul și sănătatea femeii: Implicare. Prețuire. Putere.”
Cu acest prilej, Societatea Internațională de Nefrologie atenționează populația cu privire la bolile rinichilor, aducând la cunoștința publicului cele mai recente metode de tratament și prevenție.
Bolile cronice de rinichi au devenit o problemă importantă de sănătate publică, acestea afectând, până în prezent, peste 195 de milioane de femei din întreaga lume. Astfel, Organizația Mondială a Sănătății a situat boala cronică de rinichi pe locul 8 în topul cauzelor de deces în rândul femeilor.
Potrivit studiilor, femeile sunt mai predispuse de a dezvolta boala cronică de rinichi în raport cu bărbații. Chiar și așa, numărul femeilor dializate este mult mai mic decât cel al bărbaților, principalul motiv fiind cel al progresiei mai lente a bolii cronice de rinichi în rândul femeilor. Efectuarea transplantului renal întâmpină probleme, datorită diverselor aspecte de ordin social, cultural și psihologic, motiv pentru care se impune existența unei legislații mai clare în acest domeniu.
În ceea ce privește România, potrivit specialiștilor, unu din 10 români suferă de boală cronică de rinichi, iar, în anul 2017, în registrele Agenției Naționale de Transplant au figurat 2.146 de pacienți care au așteptat un transplant de rinichi și peste 9.000 de persoane dializate.
Diabetul reprezintă, în momentul de față, principala cauză a bolii cronice de rinichi la nivel mondial. Persoanele cu diabet prezintă un risc de aproximativ 12 ori mai mare pentru boala renală.
Gradul de afectare a funcției renale a persoanelor diagnosticate cu diabet crește progresiv, de la 7,3% în momentul depistării bolii până la 17,3% după cinci ani, ajungând, după 15 ani, la 28%. Anul acesta, Ziua mondială a rinichiului este marcată pe data de 8 martie, cu scopul de a accentua importanța sănătății femeilor, în general, precum și a sănătății rinichilor. Totodată, anul acesta se promovează accesul egal la educația pentru sănătate, la asistență medicală și măsurile de prevenire a tuturor bolilor, fiind alocați mult mai mulți bani pentru sănătate.
„2018 – anul cu o creștere spectaculoasă a numărului de firme nou-înființate”
Creșterea numărului de firme nou-înființate este un semn de sănătate economică și de încredere în programul de guvernare. În luna ianuarie a acestui an, numărul firmelor nou-înființate a crescut cu peste 80% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Această evoluție remarcabilă completează firesc tendința anului trecut, 2017, care consemnează un număr de firme nou-înființate mai mare cu 29% decât în 2016.
Oficiul Național al Registrului Comerțului – ONRC – a anunțat un număr de peste 9.000 de firme nou-înființate în ianuarie 2018, față de cele 3.914 din ianuarie 2017. Mai mult, mediul economic românesc actual este apreciat și de capitalul extern, dovadă creșterea numărului de firme străine.
De altfel, ONRC comunică un număr mai mare cu 16% în ianuarie 2018 față de ianuarie 2017 al firmelor cu capital străin nou-înființate.
Este evident că România inspiră încredere și că politica economico-fiscală a actualei guvernări generează încredere pentru investitori. Investitorii vin acolo unde au încredere că lucrurile merg bine și unde pot obține profit.
În paralel, majorările salariale aplicate deja de PSD nu afectează în niciun fel avantajul competitiv al României de a avea una dintre cele mai accesibile forțe de muncă din Europa. Dimpotrivă, politica de creștere a salariului minim trebuie continuată, astfel încât românii să se apropie de media salariilor din Uniunea Europeană.
Politica PSD de a majora salariul minim nu are drept scop descurajarea investitorilor, din moment ce diferența față de media europeană este de peste 1.000 de euro, deci este loc consistent de creștere a salariului minim, fără nicio problemă.
Guvernarea PSD își propune mai mulți români în clasa de mijloc, iar acest lucru, după cum se vede, nu este doar un slogan.
„Guvernul României este preocupat de protejarea și promovarea drepturilor românilor din Ucraina”
În perioada 2–3 martie 2018 am efectuat prima vizită de lucru de la preluarea mandatului în Ucraina. Comunitatea de români din Ucraina este o prioritate pentru Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.
În demersurile noastre pentru protejarea și promovarea drepturilor persoanelor care aparțin minorității române, punem accent pe menținerea neafectată a dreptului la educație și informare în limba română.
De altfel, am solicitat preluarea în totalitate a recomandărilor formulate în opinia Comisiei de la Veneția, inclusiv cu privire la modificarea art. 7 din Legea educației.
Comisia de la Veneția recomandă consultarea efectivă a reprezentanților minorității în adoptarea de acte normative care vizează drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale.
Totodată, am propus cooperarea cu autoritățile locale și regionale în vederea renovării și a amenajării Casei
Memoriale „Aron Pumnul”, precum și intensificarea eforturilor pentru deschiderea Centrului de informare de la Solotvino, în perioada imediat următoare.
În prima parte a vizitei, am avut întrevederi cu Oleksandr Fishchuk, guvernatorul regiunii Cernăuți, Ivan Muntean, președintele Consiliului Regional Cernăuți, și Oleksei Kaspruk, primarul orașului Cernăuți, în cadrul cărora am punctat preocuparea constantă a Guvernului României față de protejarea și promovarea drepturilor persoanelor aparținând minorității române din Ucraina.
De asemenea, am avut întâlniri cu reprezentanți ai comunității românești din Cernăuți: lideri de societăți și asociații, reprezentanți ai mass-mediei, profesori și cadre didactice. De asemenea, am vizitat Școala Medie Ostrița din comuna Mahala.
Cea de-a doua parte a vizitei s-a derulat în Transcarpatia, unde am avut discuții punctuale cu Gheorghe Uhali, primarul orașului Solotvino, liderii comunității românești și o întrevedere constructivă cu Ion Botoș, președintele Uniunii Regionale a Românilor din Transcarpatia.
În scopul promovării și al protejării dreptului de a studia în limba maternă, am vizitat Școala de Limba Română de la Apșa de Jos și Liceul „Mihai Eminescu” din Solotvino.
## **Domnul Ilie Dan Barna:**
„«Sinergia Mării Negre», o altă șansă pe care România o poate pierde din cauza guvernării dezastruoase PSD–ALDE”
În contextul actualelor provocări cu care Uniunea Europeană se confruntă și care privesc, multe dintre acestea, și spațiul de vecinătate, una dintre cele mai dinamice zone din Europa și chiar din lume, atât din perspectivă economică ori politică, cât mai ales în ce privește evoluția relațiilor de putere și a ecuațiilor de securitate, este cea a Mării Negre.
Indiferent dacă ne raportăm la cadrul istoric ori la amenințările specifice ultimilor ani, regiunea Mării Negre, sau regiunea extinsă a Mării Negre, dacă vrem să ne raportăm la un cadru mai larg, reprezintă un spațiu de întretăiere culturală, precum și o zonă cu mult potențial, fie că ne raportăm la contextul structurilor euroatlantice, fie la cel al regiunii per ansamblu.
Aflându-se la granița de est atât a Uniunii Europene, cât și a Alianței Nord-Atlantice, regiunea extinsă a Mării Negre acoperă unele dintre punctele nevralgice ale arhitecturii europene și euroatlantice de securitate, iar parcursul ultimilor ani a evidențiat o dinamică a evoluțiilor din regiune pe care mulți nu o mai credeau posibilă, în contextul evoluțiilor post-Război Rece.
În egală măsură, avem de-a face cu una dintre regiunile cu cel mai ridicat potențial de dezvoltare, fie că ne referim la sfera relațiilor economice, cu sectorul energetic în prim-plan, fie că ne raportăm la planul sociocultural, adânc înrădăcinat în istorie, ori la cel al relațiilor politice interstatale.
Din acest punct de vedere, regiunea Mării Negre reprezintă una dintre zonele în care Uniunea Europeană sau NATO au, în continuare, un potențial ridicat de dezvoltare, sens în care cred că structurile euroatlantice au datoria de a nu abandona proiectele pe care le-au dezvoltat în regiune, ci, din contră, trebuie să identifice, în continuare, modalități prin care acestea pot fi îmbunătățite și multiplicate.
Printre proiectele care vizează întărirea și diversificarea cooperării și a implicării Uniunii Europene în această regiune se numără și „Sinergia Mării Negre”, un proiect inițiat de România și Bulgaria, pe care însă autoritățile noastre pare că l-au uitat și abandonat destul de repede. În contextul discuțiilor tot mai frecvente la nivel european în legătură cu importanța strategiilor regionale, ori a obiectivului de realizare a unei mai bune și aprofundate integrări a strategiilor macroregionale în politicile Uniunii Europene, astfel de programe pot cunoaște, pe viitor, un impuls notabil, iar statele implicate sau vizate de acestea ar putea avea mult de câștigat.
Bună dimineața, stimați colegi!
Vă rog să luați loc, să putem începe ședința noastră de plen.
Continuăm lucrările Camerei Deputaților și vă anunț că, din totalul celor 329 de deputați, până în acest moment și-au înregistrat prezența 137 de deputați.
- Programul de lucru – astăzi: între 10.00 și 11.30 –
- dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; pauză până la ora 12.00; la ora 12.00 – vot final; la încheierea ședinței de vot final – ședința Biroului permanent. Continuăm.
3. La punctul 3 al ordinii de zi, avem o declarație cu
prilejul Zilei internaționale a femeii.
- Doamna președinte este plecată și o prezintă domnul
- vicepreședinte. Vă rog.
- Domnule deputat Bulai, vă rog să prezentați.
- Bine era dacă găseam o colegă care să prezinte, dar... Vă rog.
Vă mulțumesc, domnule președinte.
Sunt sigur că și un apel din partea bărbaților este bine-venit cu ocazia acestei zile.
- Stimate colege,
- Stimați colegi,
Vom sărbători în această săptămână 8 Martie, Ziua internațională a femeii.
Dincolo de manifestările specifice oricărei astfel de ocazii, această dată este și trebuie amintită ca etapă importantă în lupta pentru egalitatea de șanse între femei și bărbați.
Ziua internațională a femeii a marcat simbolic lupta din toată lumea, după sute de ani de discriminare, pentru recunoașterea drepturilor la educație, la programul celor opt ore de muncă, a dreptului de a vota, a egalității în fața legii etc. Din 1975, când ONU a atestat-o ca atare, poate cel mai spectaculos mod de a serba această zi a avut loc în Iran, în 1982, când femeile și-au dat la o parte întreaga zi vălul care le acoperea fața, un risc enorm, asumat pentru a-și cere dreptul la libertate și egalitate.
Dincolo de festivismul golit de fond, moștenit din comunism, 8 Martie trebuie să fie și pentru România o zi în care dăm la o parte vălul care acoperă încă inegalitatea de șanse, discriminarea, stereotipurile.
Țara noastră este penultima în Uniunea Europeană în ceea ce privește egalitatea de șanse și de gen.
Suntem, în schimb, pe locul I la numărul de sarcini accidentale pentru grupa de vârstă 13–15 ani, cu un număr de peste 9.200 de mame minore.
Suntem, din nou, primii la mortalitatea infantilă și a mamei la naștere.
Avem unul dintre cele mai mari procente de mame care nu dau deloc pe la doctor în timpul sarcinii.
Educația pentru sănătate lipsește în școli, pentru că este lăsată la voia întâmplării.
Tot din lipsa educației, trei din 10 românce sunt abuzate verbal, fizic și sexual încă de la vârsta de 15 ani.
La fiecare 30 de secunde, o româncă este bătută de partener.
La fiecare cinci zile, o româncă este ucisă.
Festivitățile, florile și cadourile nu schimbă deloc aceste aspecte. Pe termen scurt și mediu, ele pot fi corectate doar prin legi corecte, aplicate cu responsabilitate. Pe termen lung, soluția este educația.
Și eu vă mulțumesc mult.
Și eu doresc, în numele colegilor mei, să adresăm pentru ziua de mâine tuturor doamnelor și domnișoarelor un sincer „La mulți ani!”.
Continuăm ordinea de zi, dacă nu mai sunt alte intervenții. 4. Proiectul de hotărâre privind utilizarea temporară, cu titlu gratuit, a unor spații din imobilul Palatul Parlamentului de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.
Proiectul de hotărâre a fost distribuit.
Dacă sunt comentarii? Nu.
Trecem la dezbatere.
Dacă la titlu sunt obiecții? Nu.
Adoptat.
La preambul?
- Observații? Nu.
Adoptat.
- La articolele 1, 2, 3?
- Au fost finalizate.
Rămâne la votul final.
7. Proiectul de lege privind constituirea și menținerea unor rezerve minime de țiței și/sau produse petroliere; PL-x 364/2017; procedură de urgență.
- Guvernul?
Domnul secretar de stat. Vă rog.
**Domnul Iulian Robert Tudorache** _– secretar de stat în Ministerul Energiei_ **:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Ca urmare a cadrului legislativ existent, a necesității clarificării și armonizării acestuia cu legislația Uniunii Europene, prevederile Legii nr. 360/2013 au fost supuse unui proces de revizuire, în urma căruia s-a ajuns la concluzia potrivit căreia, pentru transpunerea corectă a Directivei nr. 119/2009, este necesar a se abroga Legea nr. 360 și a se emite un act normativ nou, cu putere de lege, respectiv proiectul de lege supus astăzi dezbaterii. Prin acest proiect de act normativ se propun:
– reglementarea perioadei în care se constituie și se mențin stocurile minime și perioada în care se poate delega obligația de stocare;
– se rezolvă neconformitățile în raport de care România a fost somată de către Comisia Europeană, prin Scrisoarea nr. 13.449 din 2015, în privința transpunerii necorespunzătoare a Directivei nr. 119/2009;
– se clarifică regimul juridic al delegării obligației de stocare;
– a fost lărgită sfera obligațiilor titularilor obligației de stocare;
Vă mulțumesc. Din partea comisiei? Vă rog. Domnule vicepreședinte, vă rog.
Raport asupra Proiectului de lege privind constituirea și menținerea unor rezerve minime de țiței și/sau produse petroliere
Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată, spre dezbatere în fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de lege privind constituirea și menținerea unor rezerve minime de țiței și/sau produse petroliere.
Consiliul Legislativ avizează favorabil proiectul de lege. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de lege în ședința din 16 octombrie 2017.
Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru afaceri europene au avizat favorabil proiectul de lege.
Acesta are ca obiect de reglementare stabilirea condițiilor de constituire și menținere a unor rezerve minime de țiței și/sau produse petroliere, în scopul garantării siguranței în aprovizionare în cazul situațiilor de disfuncționalitate majoră în aprovizionare, al situațiilor de urgență deosebită sau al situațiilor de criză.
Membrii Comisiei pentru industrii și servicii au examinat proiectul de lege și au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților adoptarea Proiectului de lege privind constituirea și menținerea unor rezerve minime de țiței și/sau produse petroliere, cu amendamentele admise prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.
La lucrările comisiei au participat, în calitate de invitați, din partea Ministerului Energiei: domnii Robert Tudorache, secretar de stat, și Liviu Stoican, șef serviciu.
Dintr-o eroare materială, la reformularea definiției s-a omis menționarea entității centrale – stocare –, ca parte a procesului de delegare, iar, drept urmare, pentru corectarea acestei erori materiale avem rugămintea să acceptați propunerea de reformulare a literei i) de la art. 2, după cum urmează: „i) delegarea obligației de stocare – acordul dintre titularul obligației de stocare și un operator economic sau
o entitate centrală de stocare, în baza căruia titularul obligației de stocare transferă către acel operator economic sau către acea entitate centrală de stocare o parte din obligațiile de constituire și menținere de stocuri minime, pe o perioadă limitată de timp, în contul și la dispoziția titularului obligației de stocare”.
Vă mulțumesc, domnule coleg. Dezbateri generale?
Din partea Grupului PNL, domnul deputat Ioan Sorin Bumb.
Domnule președinte de ședință, Stimați colegi,
PL-x 364/2017 este Proiectul de lege privind constituirea și menținerea unor rezerve minime de țiței și/sau produse petroliere și acest proiect vine în completarea Legii nr. 360/2013, care trebuia să transpună în legislația română Directiva 2009/119 a Comisiei Europene.
Prin Scrisoarea de somare nr. 13.449 din 20 noiembrie 2015, Comisia Europeană a solicitat României transpunerea corectă a directivei, sub următoarele aspecte:
1. Interdicția de a utiliza stocurile de petrol, ca garanție
reală.
2. Limite pentru drepturi de delegare.
3. Lipsa unei proceduri și a planurilor de urgență.
Pentru a nu risca infringementul, s-a ținut cont de scrisoarea de somare și legea a fost pusă în concordanță cu directiva europeană.
De aceea, PNL va vota pentru. Mulțumesc.
Mulțumesc.
Domnul Iulian Iancu, Grupul PSD.
## Stimați colegi,
Avem în dezbatere un act normativ care face parte dintr-o serie de acte care transpun un nou set de măsuri la nivelul Uniunii Europene care sunt dedicate securității în aprovizionare cu materii prime energetice a Uniunii Europene.
Suntem într-o situație absolut specială, pentru că, așa cum vă este cunoscut, Uniunea Europeană depinde în procent de 59% de importul de materii prime energetice, dependență care crește; la gaze a depășit 67%, la țiței – peste 84% și la uraniu – 95%.
De asemenea, cărbunele este importat astăzi în Uniunea Europeană într-un procent de 61%.
Din păcate, 39% din toate aceste materii prime energetice au o singură sursă, respectiv Rusia.
Situațiile extreme cu care ne confruntăm iarnă de iarnă și dependența crescândă, care s-a ridicat la nivelul a 1,11 miliarde de euro pe zi – este cea mai scumpă factură a energiei din lume, pe care o plătește consumatorul european –, ne determină la un set de măsuri stricte privind stocarea și asigurarea rezervelor de siguranță în vederea funcționării în momentele de vârf de consum sau de criză.
Actul normativ de astăzi oferă, totodată, posibilitatea României să-și asigure, printr-un raport de minimum 90 de zile al importurilor – medie a ultimelor 90 de zile, cantități de import, sau 61 de zile, consum intern..., posibilitatea ca România, cel puțin 50% din consumul ei, în vârfurile de consum și criză, să-l aibă stocat pe teritoriul țării noastre.
Este un avantaj, pe de o parte, în afară de siguranță și stocare, și de activitate economică, oferit acelor operatori care au disponibilitatea și capacitatea de a asigura rezervoarele și capacitățile de stocare.
Prin urmare, vă propun să susținem cu toții acest act normativ. El este doar unul dintre documentele care vor veni în dezbaterea plenului nostru privind securitatea și siguranța energetică a României.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă mai sunt alte intervenții? Nu.
Intrăm în dezbaterea raportului. Avem 55 de amendamente admise.
Dacă la titlul legii sunt observații? Nu.
La 2 marginal – „Dispoziții generale”? Nu.
De la 2 până la 20 dacă sunt intervenții? Nu.
De la 21 până la 40 dacă sunt intervenții? Nu.
De la 41 până la 55 dacă sunt intervenții? Nu.
Rămâne la votul final. Are caracter ordinar. Următorul proiect.
9. Reexaminarea, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe; PL-x 452/2017/2018.
Guvernul, vă rog.
Voci din sală
#301190Ați sărit punctul 8!
Păi, numai puțin! Unde nu am rapoartele venite...
secretar de stat în Ministerul Culturii și Identității Naționale
## Domnule președinte,
## Doamnelor și domnilor deputați,
Prin cererea de reexaminare formulată de Președintele României, Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, prin care se transpune în legislația noastră Directiva 2014/26 a Uniunii Europene, s-a întors pe traseul parlamentar și comisiile reunite raportoare au dezbătut, respingând cererea de reexaminare.
În aceste condiții, vă rugăm să fiți de acord cu raportul de adoptare a legii în forma trimisă la promulgare. Vă mulțumesc.
## Și eu vă mulțumesc.
Raportul Comisiei juridice, de disciplină și imunități și al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă. Vă rog, doamnă vicepreședinte. Raport comun.
Mulțumesc, domnule președinte.
Raport comun privind Cererea de reexaminare formulată de Președintele României asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe
În conformitate cu prevederile art. 137 din Regulamentul Camerei Deputaților, republicat, cu modificările ulterioare, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate cu cererea de reexaminare asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe.
În data de 12 ianuarie 2018, în temeiul art. 77 alin. (2) din Constituția României, republicată, Președintele României a formulat cererea de reexaminare a actului normativ trimis la promulgare.
În esență, obiecțiile Președintelui României se referă la următoarele aspecte: definirea entităților de gestiune independente ca fiind persoane juridice cu scop lucrativ ar contraveni prevederilor directivei, care stipulează că aceste entități nu au scop lucrativ; eliminarea a două criterii de negociere a metodologiei cuprinzând drepturile patrimoniale, precum și restricția prevăzută la art. 131[1] alin. (2) din lege, conform căreia pentru activitatea de radiodifuzare organismele de gestiune colectivă pot solicita numai renumerații procentuale, nu și forfetare, ar contraveni prevederilor directivei.
Din această perspectivă, pentru evitarea sancțiunilor pecuniare care ar putea fi impuse pentru netranspunerea directivei, se solicită Parlamentului derularea cu celeritate a procedurilor legislative, astfel încât legea de transpunere a Directivei 2014/26/UE să fie adoptată și publicată în Monitorul Oficial al României cât mai curând posibil, cel târziu în luna martie 2018.
Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a procedat la reexaminarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe.
Referitor la observațiile Președintelui României în legătură cu definirea entităților de gestiune independente ca fiind persoane juridice cu scop lucrativ, fapt ce ar putea contraveni prevederilor directivei, domnul Doru Păunescu, director general al Oficiului Român pentru Drepturi de Autor, a menționat faptul că Președintele României a examinat varianta în limba română a Directivei 2014/26/UE, așa cum a fost publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L84/27 din 20 martie 2014. Această traducere cuprinde o eroare, la art. 3 lit. (b) punctul (ii), în sensul în care, prin adăugarea negației, entitățile de gestiune independente nu ar avea sens lucrativ. Astfel, analiza Președintelui României s-a limitat numai la definiția cuprinsă în art. 3 lit. b), fără a avea în vedere și clarificările existente în Recitalul 15 din varianta publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Încep dezbaterile generale. Grupul USR, domnul Bulai.
Mulțumesc, domnule președinte. Dragi parlamentari,
Această lege a intrat în Parlament pe fondul pericolului de a fi sancționați.
Comisia Europeană ne-a atenționat în repetate rânduri că suntem în întârziere cu implementarea legislației europene în acest domeniu.
La sfârșitul anului trecut, România a fost reclamată de Comisia Europeană la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, pentru că a întârziat cu mai bine de un an implementarea Directivei nr. 26 din 2014 privind gestiunea colectivă a drepturilor de autor și a drepturilor conexe.
România risca să plătească o amendă de 42.000 de euro pe zi.
Înțelegem graba cu care acest proiect a trecut prin comisiile Parlamentului, este un document foarte stufos și tehnic. Implementarea normelor europene este absolut necesară.
Din păcate, pe parcursul dezbaterilor, foarte multe dintre sugestiile actorilor direct implicați nu au fost ascultate în totalitate; multe din propunerile agreate în comisii nu s-au mai regăsit în varianta finală a legii. Ni s-a propus că acestea vor fi operate ulterior.
Din acest motiv, Grupul USR a decis să se abțină la acest vot. Atragem astfel atenția că această lege nu va rezolva toate aspectele conținute în directivă.
Ieri, la comisie, a fost consens asupra insuficienței acestei legi. USR a cerut un studiu comparativ privind legislația din țările membre ale Uniunii Europene. Acesta este următorul pas în a rezolva carențele prezentei legi.
Această lege este extrem de importantă pentru industriile creative și media din România. Trebuie să găsim un echilibru între drepturile creatorilor și nevoile furnizorilor de produse culturale.
USR este partidul modernizării europene a României, sprijinind unul dintre motoarele principale ale dezvoltării economice a Uniunii Europene, și anume industriile creative. Vă mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc, domnule deputat. În continuare, din partea Grupului PSD, domnul deputat Gheorghe Dinu Socotar.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Așa cum au spus aici, de la acest microfon, reprezentantul Guvernului, precum și antevorbitorii mei, în esență, această propunere legislativă vine să transpună în legislația românească prevederile Directivei europene nr. 26/2014 privind drepturile de autor și drepturile conexe.
Legea, așa cum ați auzit, a fost aprobată de plenul Camerei Deputaților, aceasta fiind Cameră decizională, în decembrie, și a fost retrimisă, printr-o cerere de reexaminare, de Președintele României.
Una dintre principalele prevederi ale directivei care a fost transpusă în legislația românească este că pe această piață foarte importantă se aduce un nou actor, respectiv entitatea de gestiune independentă. Și prima critică sau prima sesizare a cererii prezidențiale de reexaminare se referea la statutul acestui actor.
După cum ați auzit aici, era vorba de o neînțelegere, cauzată de faptul că traducerea efectivă a textului directivei în limba română are o eroare. Dacă prin directivă se permite
ca această entitate de gestiune independentă să fie „în scop lucrativ” – _on a for-profit basis_ este expresia în limba engleză în directivă –, în limba română s-a tradus „în scop nelucrativ”, motiv pentru care Administrația Prezidențială s-a sesizat în acest sens. Și noi, comisia, eram gata să dăm dreptate Administrației Prezidențiale, până când ORDA ne-a clarificat că este vorba de o greșeală de traducere.
Celălalt aspect important sesizat de Administrația Prezidențială este că se schimbă, față de situația care era acum, metodologia și criteriile de stabilire a remunerațiilor pe care utilizatorii acestor opere protejate le datorează organismelor de gestiune colectivă, respectiv, în esență, autorilor acestor opere.
Din analiza pe care am făcut-o la nivelul comisiei, considerăm, într-adevăr, că aceste schimbări făcute în lege sunt atât în spiritul, cât și în litera directivei, chiar dacă s-au luat anumite decizii politice, în sensul echilibrării raportului dintre cele două entități care participă la aceste negocieri.
Astăzi, spre exemplu, a fost eliminată suma forfetară pentru radiodifuzori, care a fost prilej în exprimarea multor critici și, totodată, spre exemplu, pot să vă spun că Administrația Prezidențială a criticat faptul că noi am stabilit prin lege că remunerațiile trebuie să fie rezonabile în raport cu valoarea economică și cu ponderea utilizării drepturilor în cauză. Este un text absolut copiat din directivă, unde, într-adevăr, este precizat că, printre altele, trebuie să ținem seama de acest criteriu. Dar, la o analiză mai atentă, directiva nu mai stabilește niciun alt criteriu decât pe acesta, în mod expres, motiv pentru care am considerat că trebuie să fie principal și trebuie să fie inclus în lege.
Și eu vă mulțumesc pentru precizări, domnule deputat. În continuare, Grupul PNL. Domnul deputat Gigel Știrbu.
Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor deputați,
Astăzi suntem în situația de a da un vot asupra acestei cereri de reexaminare, pentru sau împotrivă, dintr-un singur motiv, și anume acela că Guvernul, în ultimii trei ani, nu a binevoit să se aplece mult mai mult asupra acestei normative europene, pentru implementarea ei în legislația românească.
În ultimele două luni, Guvernul, într-un heirupism ieșit din comun, a venit în fața dumneavoastră, în fața Parlamentului României, spunându-ne că, dacă nu implementăm cât mai repede această directivă europeană, suntem pasibili de infringement.
Această directivă europeană, dragi colegi, trebuia s-o implementăm începând cu anul 2014! Bun. Dar nu despre asta vreau să vorbesc. Vreau să vă spun că această normativă europeană, odată implementată în legislația românească, nu elimină toate neplăcerile sau discordanțele din legislația românească în ceea ce privește drepturile de autor și drepturile conexe.
Principalul motiv pentru care beneficiarii acestor drepturi de autor și drepturi conexe sunt nemulțumiți este lipsa de transparență de care dau dovadă aceste organisme de gestiune colectivă, aceste OGC-uri. Sunt nenumărați artiști, actori, muzicieni, compozitori, beneficiari de drepturi de autor și drepturi conexe care reclamă această lipsă de transparență acută a acestor OGC-uri.
Ca atare, ieri, în cadrul Comisiei pentru cultură din Camera Deputaților, de comun acord, toți colegii, indiferent de culoarea politică, indiferent de partidul căruia îi aparțin, au luat decizia să inițieze un proiect legislativ prin care să oblige aceste OGC-uri să dea dovadă de o mai mare transparență, și anume aceea de a publica sumele pe care le încasează lunar sau trimestrial, sumele care sunt virate beneficiarilor drepturilor de autor și drepturilor conexe și modalitatea prin care aceste sume sunt plătite.
Totodată, colegii din Comisia pentru cultură din Camera Deputaților au luat decizia de a iniția un proiect legislativ prin care instituția care va colecta aceste sume... – nu mici, atenție!, sunt sume foarte, foarte importante, în cuantum extrem de important –, aceste sume vor fi colectate, în urma acestui proiect legislativ al colegilor din Comisia pentru cultură din Camera Deputaților, de o instituție a statului român.
Și eu vă mulțumesc, domnule președinte. Domnul Márton Árpád, Grupul UDMR. Vă rog, domnule vicelider.
## Domnule vicepreședinte,
Doamnelor și domnilor deputați,
În primul rând, noi suntem consecvenți, credem că România trebuie să se achite de toate obligațiile de implementare a tuturor directivelor Uniunii Europene, din moment ce am devenit membri în această legislație, să zic așa, comunitară.
Ca atare, ar fi de preferat să nu mai avem astfel de situații pe care încercăm astăzi să le rezolvăm.
Peste câteva zile, în data de 1 aprilie, se împlinesc și termenele în care trebuia să implementăm Directiva privind prezumția de nevinovăție. Nici măcar legea nu am reușit să o adoptăm, darămite normele subsecvente!
Ca atare, în mod evident, vom vota pentru acest proiect de lege, vom vota pentru forma adoptată de Senat, pentru forma care a fost adoptată în Camera Deputaților în cadrul primei dezbateri, care, printre altele, dincolo de implementarea legislației Uniunii Europene, a încercat să corecteze câteva probleme arzătoare în domeniu, și vom susține, probabil, să vedem cum va arăta textul, și acea inițiativă despre care a vorbit domnul președinte Știrbu,
pentru că această luptă pentru drepturile de autor și sprijinirea acestor drepturi, pe undeva, are și elemente care duc chiar către niște terminologii pe care le-am putea numi hoții, jaf la drumul mare sau alte asemenea. Aceste proceduri trebuie să fie din fașă oprite, ca atare, ar fi bine-venită o lege care să pună ordine în acest domeniu.
Vă mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc. Mai sunt intervenții? Nu mai sunt intervenții.
Rămâne la votul final, neavând amendamente.
8. Proiectul de lege privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială – PL-x 477/2017.
Inițiatorii?
Nu.
Domnul președinte al Comisiei pentru muncă, domnul Adrian Solomon.
Vă rog să prezentați raportul.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare exonerarea de la plata sumelor reprezentând venituri de natură salarială pe care personalul din sectorul bugetar, ale cărui venituri de natură salarială au fost stabilite în baza Legii-cadru nr. 284/2010, abrogată în prezent, trebuie să le restituie drept consecință a constatării unor prejudicii de către Curtea de Conturi a României sau alte instituții cu atribuții de control.
Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 14 noiembrie 2017.
Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Camera Deputaților este Cameră decizională.
Comisia propune adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele redate în anexa care face parte integrantă din prezentul raport.
Vă mulțumesc, domnule președinte. Dacă sunt intervenții? Domnul Roman, Grupul PNL.
## Mulțumesc, domnule președinte.
Grupul PNL va vota pentru adoptarea acestui proiect de lege, care vine să facă dreptate în cazul unei categorii destul de numeroase. Este, practic, o amnistie fiscală pentru niște angajați care nu au nicio vină în imputarea de către Curtea de Conturi a unor sume, în urma legislației care a suferit modificări de la o lună la alta. Practic, am mai avut asemenea amnistie fiscală, la nivelul anului 2014, și, din acest punct de vedere, nu avem elementul de noutate, dar este bine că reparăm o problemă pentru care angajații nu au nicio vină. Vă mulțumesc.
Și eu vă mulțumesc. În continuare, intervenții.
Domnul Cristian Gabriel Seidler, Grupul USR. Se pregătește domnul Szabó Ödön.
## Stimați colegi,
Da, angajații nu au nicio vină, dar stat de drept înseamnă și respectarea hotărârilor judecătorești definitive. Iar atunci când, în ciuda unei hotărâri judecătorești definitive care soluționează un litigiu de muncă, se continuă plata unor salarii la un nivel dincolo de cel reglementat legal, gândiți-vă dumneavoastră cum s-ar putea numi acest comportament și cum ar trebui tratat.
Astăzi îi iertăm. Mă întreb: mâine ce încălcări ale legii, ce încălcări ale hotărârilor judecătorești definitive le iertăm, printr-o lege?
Cu alte cuvinte, așa cum ne spune, de altfel, în punctul său de vedere și Consiliul Economic și Social, Legislativul trece peste o hotărâre judecătorească definitivă, de fapt peste mai multe.
Este genul de activitate pe care nu suntem chemați, cred eu, s-o desfășurăm aici.
Domnul Szabó Ödön. Vă rog.
Stimate domnule președinte, Stimați colegi,
Eu cred că este o inițiativă bună. A pornit ca un proiect punctual pentru „Apele Române” și, în urma consensului creat pe baza propunerilor realizate de colegii mei din Senat, de domnul Derzsi Ákos, s-a realizat o trecere în revistă a întregului sistem, și anume a tuturor situațiilor. În acest mod, acea perioadă care s-a scurs de la precedenta lege de exonerare și până la intrarea în vigoare a Legii salarizării unitare este acoperită, în momentul de față, prin această lege.
Deci, practic, în momentul de față, pe baza noii Legi a salarizării unitare nu mai este posibil, pentru că fiecare administrație publică locală își creează propriul sistem de salarizare.
În acest context, practic încheiem un capitol, prin adoptarea acestei legi.
Vă mulțumesc pentru sprijinul pentru această inițiativă! Mulțumesc.
Da. Și Grupul PMP, domnul Petru Movilă.
Și apoi, în încheiere, domnul președinte Solomon.
Da. Și noi, Partidul Mișcarea Populară, vom vota acest proiect de lege, însă putem avea anumite concluzii, pentru că de foarte multe ori s-a ajuns în această situație, fie din cauza excesului de zel al reprezentanților Curții de Conturi, fie din cauza ambiguităților din legislația românească, care au permis asemenea constatări, procese-verbale și, mai departe, sancțiuni care au dus la rețineri din venituri salariale sau chiar la recuperări ulterioare.
Este o decizie bună, pe care noi o vom vota. Vă mulțumesc.
Vă mulțumesc. Domnule președinte Solomon, vă rog.
## Stimați colegi,
S-au spus aici, la tribună, câteva chestiuni care ar putea fi luate în seamă, doar că vreau să vă zic că acele hotărâri judecătorești se referă la niște decizii ale Curții de Conturi, care trebuia să recupereze pentru stat, de la angajați, niște sume.
Statul vine și exonerează angajații, pentru că își dă seama că nu angajații sunt de vină pentru aceste debite și pentru aplicarea eronată a unor acte normative care, la un moment dat, au fost în vigoare în paralel, suprapunându-se de cele mai multe ori. Este vorba de contracte colective de muncă, este vorba de acorduri colective de muncă. Există decizii ale Înaltei Curți prin care contractul colectiv de muncă primează în fața unei legi restrictive din punctul de vedere al salarizării.
De aceea, toți acești salariați ai sistemului bugetar, dar și din spațiul cultelor religioase – care sunt de utilitate publică, sunt recunoscute de statul român, sunt autonome, dar se bucură de sprijinul statului – și acele categorii de personal au fost vizate de controalele Curții de Conturi și s-au stabilit debite, pentru că un preot era încadrat pe o funcție corespunzătoare studiilor superioare, dar în Legea nr. 284 nu se mai modificase cuantumul pe fiecare județ în parte sau pe fiecare eparhie în parte al preoților cu studii superioare sau cu studii medii și așa mai departe.
Anul acesta care a trecut, în Legea nr. 153, Legea salarizării, am introdus o cifră variabilă, pe care o vom stabili la fiecare început de an prin Legea bugetului, astfel încât să nu-i mai punem pe cei din eparhii sau pe celelalte culte religioase în situația de a salariza personalul altfel decât corect.
Sunt sume mari, sunt sume mici, nu contează, dar este un principiu pe care l-am aplicat și în Legea pensiilor. Când se calculează greșit o pensie, nu este de vină pensionarul, este de vină funcționarul, care reprezintă, până la urmă, statul, iar statul își asumă exonerarea acestor sume.
Prin urmare, nu este nimic ilegal, este ceva corect, normal, iar astăzi va trebui să aprobăm cu toții, pentru a da celor care sunt cu sabia lui Damocles deasupra capului, că vine executarea silită asupra lor, speranța că vor avea în continuare un loc de muncă așa cum și l-au dorit.
Vă mulțumesc. Dacă mai sunt intervenții? Nu mai sunt.
Trecem la dezbaterea proiectului pe articole. La titlul legii dacă sunt intervenții? Nu.
Adoptat.
2 marginal? 3? 4? 5?
Rămâne la votul final, caracter ordinar.
6. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2017 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice – PL-x 41/2018; caracter organic; procedură de urgență.
Guvernul?
Vă rog, domnule secretar de stat. ## **Domnul Adrian Vlad Chiotan** – _președintele_
## _Autorității Naționale pentru Persoanele cu Dizabilități_ **:**
## Mulțumesc, domnule președinte.
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 91/2017 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153 are ca obiectiv clarificarea mai multor aspecte identificate de autoritățile și de instituțiile publice, cum ar fi: indemnizațiile pentru funcțiile de demnitate publică alese la nivel local, acordarea indemnizației de hrană în sistemul sanitar, drepturile salariale aferente activității prestate în linia de gardă, modalitatea de aplicare a sistemului de plată cu ora sau prin cumul și alte aspecte relevante.
Ministerul Muncii și Justiției Sociale susține proiectul de lege în forma emisă de Guvern. Amendamentele făcute rămân la decizia Parlamentului.
Mulțumesc.
Domnule președinte Solomon, vă rog, prezentați raportul Comisiei pentru muncă.
Să ne propuneți și timpul de dezbatere, domnule președinte!
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, urmărindu-se eliminarea neclarităților și a disfuncționalităților identificate de instituțiile/autoritățile publice în procesul aplicării etapizate a legii. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 19 februarie 2018.
Face parte din categoria legilor organice.
Camera Deputaților este Cameră decizională.
În urma finalizării dezbaterilor, comisia presupune plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de lege, cu amendamentele admise, redate în anexa nr. 1, respectiv amendamentele respinse, redate în anexa nr. 2. Anexele fac parte integrantă din prezentul raport.
Și, pentru că la începutul dezbaterii noastre s-a vorbit foarte frumos despre ziua de mâine, Ziua internațională a femeii, vreau să evidențiez astăzi, în plen, două doamne dedicate meseriei de consilier parlamentar care toată noaptea au stat și au scris acest raport, care conține 92 de amendamente admise și încă vreo 90 de amendamente respinse...
87...
## **Domnul Adrian Solomon:**
Prin urmare, vreau să le evidențiez pe Livia Vlădescu și Sorina Szabo, care nu au nevoie nici de spor de noapte, nici de spor de condiții vătămătoare, nici de ore suplimentare, nici de alte sporuri de fel de fel, ci au o foarte mare dedicare a timpului lor pentru a face legi bune. Au un mare spor la muncă, ceea ce le-ar trebui tuturor din această țară beneficiari ai Legii salarizării.
Prin urmare, vă rog să le aplaudați pe cele două consiliere care toată noaptea au muncit pentru acest raport.
Timp de dezbatere, pentru că sunt mai multe amendamente, 10 minute, dacă se poate.
## **Domnul Florin Iordache:**
Da. Vă mulțumesc.
Vot · approved
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, a următoarelor legi: – Legea pentru aderarea României la Protocolul referitor la privilegiile și imunitățile Autorității Internaționale privind Spațiile Submarine, adoptat la Kingston la 27 martie 1998, care a intrat în vigoare la 31 mai 2003 (PL-x 460/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea pentru ratificarea Protocolului de aderare, semnat la Bruxelles la 11 noiembrie 2016, la Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Columbia și Peru, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 26 iunie 2012, pentru a se ține seama de aderarea Ecuadorului (PL-x 445/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială (PL-x 477/2017; adoptată în procedură de drept comun) 64
A... vă rog. Păi acum v-ați înscris. Domnul Vîlceanu, Grupul PNL.
Și domnul Silviu Vexler. Vă rog.
Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,
Iarăși discutăm de Legea salarizării. Legea salarizării cred că a ocupat timpul dezbaterilor parlamentare, de la adoptarea ei, mai mult decât orice act normativ.
Practic, în momentul adoptării și al dezbaterii Legii salarizării, sindicatele, opoziția au atras atenția asupra gravelor probleme pe care această lege le are.
În urmă cu două săptămâni, la dezbaterea moțiunii simple împotriva „ministrului minciunii”, Lia Olguța Vasilescu, de asemenea, am vorbit despre gravele probleme pe care această lege le are.
Doamna Vasilescu, de la acest pupitru, încerca să ne convingă pe toți că această lege este una bună, că n-are niciun fel de probleme, deși adoptase în Guvern această ordonanță tocmai pentru că știa și dânsa că sunt probleme.
Cât de mult poți sfida Parlamentul României să vii și să minți de la acest pupitru, în halul acesta, să vii să spui că ai făcut o lege bună, tu dând deja o ordonanță pentru că știai că legea e proastă?
Mai mult decât atât, românii așteptau o lege corectă, o lege dreaptă a salarizării, care să pună pe principii corecte sistemul de salarizare din fonduri publice, și au primit legea haosului.
Avem persoane care ocupă o funcție în cadrul unei instituții, o funcție de conducere, care câștigă mai puțin decât subalternii lor.
Am ridicat această problemă acum, la dezbaterea acestei ordonanțe. Nu s-a vrut, nu s-a dorit rezolvarea acestor probleme.
Există grave probleme în aproape toate domeniile de activitate. Medicii și asistenții – atât – sunt aduși pe grila din 2022, dar restul personalului din instituțiile sanitare nu.
Și au fost sindicatele la dezbateri, ieri. Au ridicat aceste probleme. Domnule, nu se poate ca o moașă, da, care e supercalificată, să nu fie pe aceeași grilă cu asistenții. Nici măcar nu au fost ascultați.
De asemenea, biologi, chimiști vor avea salarii mai mici decât asistenții lor. Nu s-a dorit nici rezolvarea acestor probleme.
Practic, pentru televizor, pentru a putea explica public – uite, am rezolvat problemele Legii salarizării – ați adoptat această ordonanță.
Domnul deputat Silviu Vexler, Grupul minorităților naționale.
Mulțumesc, domnule președinte. Stimați colegi,
Perfecțiunea nu cred că există și nu cred că a fost inventată de nimeni, dar această ordonanță a venit și a corectat o serie de neclarități legislative, în primul rând, și a adus o serie de beneficii pentru o bună seamă de categorii profesionale.
Cele care se referă la personalul din sistemul sanitar au fost evidențiate.
Dar aș vrea, de asemenea, să salut și faptul că pentru prima dată după foarte mulți ani Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România a primit o majorare salarială, fiind adus la un nivel corect.
Doi. În afară de ceea ce a spus domnul președinte Solomon, trebuie să fac și un comentariu, o observație personală.
Cred că modul în care unii lideri de sindicat dintre cei menționați s-au comportat ieri în comisie, modul agresiv, injuriile aduse membrilor comisiei, cu care poate au avut un conflict sau poate nu au avut un conflict, a fost o cruntă dezamăgire. Și nu acesta este modul în care trebuie lucrat și colaborat.
În afară de colegele din comisie, salut, de asemenea, și răbdarea afișată de domnul președinte Solomon, ieri, alături de colegi, pe care îi felicit.
Mulțumesc.
Da. Mulțumesc. În continuare, domnul Cristian Seidler. Vă rog. Grupul USR.
baza cărora a conceput această lege. Inclusiv ieri, în comisie, am cerut asta de la Ministerul Muncii. Nu s-a întâmplat. „Nu le avem.”
Este o lege făcută pe genunchi. Dovada – suntem la a doua ei modificare. Peticim lucruri.
Astăzi-dimineață, vreau să știe toți colegii, și cei care nu fac parte din Comisia pentru muncă, am mai făcut două corecturi, în Comisia pentru muncă, la această lege. S-au uitat instituții în afara acestei legi. Guvernul României, prin Ministerul Muncii, nu a fost în stare să pornească în redactarea acestei legi de la o hartă a tuturor instituțiilor din România. Guvernul României nu știe câte instituții publice există în România și nu le-a inclus în Legea salarizării pe toate.
Acesta este motivul pentru care această lege trebuie peticită și acesta este motivul pentru care această lege va mai trebui peticită.
Așa că, dacă îmi permiteți un sfat, regret că doamna ministru al muncii nu este astăzi în plen. Ar putea lansa deja o nouă ordonanță de modificare a acestei legi, ca, mai apoi, prin legea de aprobare, să o modificăm încă o dată și încă o dată. Pentru că acesta este efectul unor măsuri negândite, care vin la pachet cu așa-zisa „revoluție fiscală”, în realitate o involuție fiscală – peticim legi.
## **Domnul Florin Iordache:**
Da.
Vă mulțumesc.
E procedură de urgență. Nu. E procedură de urgență. Ați...
Vă rog...
Ați epuizat timpul, ca să știți, Grupul PNL.
Dar îmi precizați procedura, ca să vă dau cuvântul.
Mulțumesc, domnule președinte. Pe procedură, așa cum spune art. 151. Vă mulțumesc.
Dragi colegi,
Vizavi de ce a zis colegul meu. PNL-ul a ridicat ieri problema, foarte serios, cu privire la impactul pe care această lege îl are și la studiul de impact.
Și știu că există discuții în comisie, știu că vin sute de oameni acolo și se perindă, și...
Procedură, domnule coleg.
...vă înjură și ne înjură.
Procedură!
Pe procedură vorbesc, domnule președinte.
Discutăm despre o lege de modificare a ordonanței de modificare a Legii salarizării.
Legea nu are nici acum un studiu de impact. Nici acum Ministerul Muncii nu a făcut publice informațiile, datele pe
Care e procedura? Asta vă spun. V-ați epuizat timpul, domnule coleg.
Domnule președinte, Procedura este problema mea, personală, pe care o am vizavi de această lege...
Bine, la declarații dimineață trebuia.
## **Domnul Pavel Popescu:**
Nu e declarație politică, lăsați-mă să termin. Dragi colegi, eu vă întreb pe dumneavoastră, toți cei care stați în Comisia pentru muncă alături de noi. Nu avem maturitatea de a face legi în această...
## **Domnul Florin Iordache:**
Vă mulțumesc, domnule coleg. Vă mulțumesc. Vă mulțumesc, domnule coleg. Vă mulțumesc!
Dimineață, veniți dimineață, vă treziți, la 8.30, declarații politice.
Domnul președinte Solomon.
Vă mulțumesc.
Domnule Solomon, v-am dat cuvântul. Haideți, vă rog.
Domnul Solomon.
I-am dat cuvântul domnului Solomon. Vă dau cuvântul pe procedură.
Vă rog.
Da.
Mulțumesc, domnule președinte.
Este adevărat, este o lege de adoptare a unei ordonanțe care modifică, cum am spus și în raport, Legea salarizării nr. 153.
În vară, când am adoptat Legea nr. 153, n-aveam Ordonanța nr. 79. De aici, punându-se în aplicare, în ianuarie, și Legea nr. 153, și Ordonanța nr. 79, au apărut niște situații care trebuiau reparate.
_Errare humanum est, perseverare diabolicum_ . Prin urmare, orice lege făcută de noi aici este o lege făcută de oameni. Și merită și trebuie să fie îmbunătățită ori de câte ori este nevoie.
Numai Legile lui Moise erau de necontestat și de neumblat la ele. Și așa au rămas. Și vor rămâne, probabil, mulți ani de-acum... sau secole, de-acum încolo.
Dacă avem impresia că noi primim prin grație divină vreo lege și o transformăm prin votul nostru în lege aplicabilă, eu cred că ne înșelăm.
Tot ceea ce comportă sistemul de salarizare din acest enorm sistem bugetar trebuie să fie unificat la un moment dat.
De-a lungul vremii s-au făcut legi peste legi. Au dat fiecărei categorii sau unor categorii drepturi peste drepturi. Unii au venit, s-au asimilat cu ele; alții s-au asimilat cu alții; și tot așa, până când nimeni nu mai știa cine și cât primește salariu în această țară.
Iată, am început din ianuarie sau poate chiar, pentru unele categorii, din iulie anul trecut să facem ordine. Și până în septembrie anul acesta, când fiecare entitate angajatoare din sistemul public va avea obligația de a transmite Ministerului
Muncii, printr-un amendament pe care l-am făcut legii și pe care îl avem astăzi de votat, va transmite aceste date, vom avea un tablou complet despre ceea ce se întâmplă în sistemul bugetar din punctul de vedere al salarizării.
Poate că în septembrie va trebui să venim să mai reglăm câteva situații. Poate că nu este de înțeles pentru toată lumea de ce medicul și asistentul primesc salariul complet din grila din 2022 de astăzi și alții care lucrează cu ei nu primesc.
Sunt categorii absolut vitale pentru sănătatea acestei națiuni. Un medic dacă pleacă dintr-o secție într-un post mai bine plătit, în străinătate, se desființează secția respectivă. Pleacă, pe lângă el, 10 asistente..., nu știu câte paturi și rămân pacienții fără asistență medicală.
Vă mulțumesc.
Un profesor itinerant...
Concluzionați, vă rog.
Am cerut responsabilitate și colegilor noștri. Să nu vină cu excepții sau cazuri superparticularizate, în a le introduce în lege, pentru că nu acolo e rezolvarea acestor legi...
Vă mulțumesc.
...la inspectoratele școlare, acolo unde nu ar trebui să existe titulari pe trei ore, în 5-6 școli. Este inadmisibil așa ceva. Și aici ar trebui să lucreze Ministerul Educației.
Mulțumesc. Procedură, vă rog. Domnul Dobre.
Vreau să vă reamintesc, suntem în procedură de urgență, un singur vorbitor – cinci minute. Timpul dumneavoastră, de la PNL, a fost epuizat.
Procedură.
Vă rog să-mi precizați și procedura, domnule Dobre.
Domnule președinte, voi vorbi numai pe procedură.
Vă rog.
În primul rând, este neplăcut să discuți în cinci minute despre Legea salarizării, despre corecții în sistem, despre o serie întreagă de probleme.
Doi. Este incorect ceea ce faceți. Timpul de care beneficiază majoritatea parlamentară și faptul că tăiați discursul colegilor din opoziție.
Iar despre domnul președinte Solomon, îl privesc cu admirație. Când a început, în 2008, la Comisia pentru muncă, era istoric, după 10 ani, e mai mult teolog. Mulțumesc.
Procedură? Da. Mulțumesc. Care e procedura?
Vă rog să și precizați, vă rog, ca să nu fiu obligat să vă întrerup.
Timpul dumneavoastră, repet, a fost epuizat.
Domnule președinte,
Voiam doar să vă aduc aminte că legile justiției nu au intrat încă pe ordinea de zi. Și ar trebui să vă comportați ca atare.
Da. Concret, care este procedura?
Procedura este...
N-ați înțeles nimic. Vă mulțumesc.
Procedura este foarte simplă. Să lăsați opoziția să vorbească în acest Parlament.
Și, exact cum spunea colegul nostru, aceasta este o lege care are impact asupra vieții tuturor românilor.
Domnule coleg...
Sunteți conștient de acest lucru?
...care e procedura? Tot n-ați înțeles.
Păi, vă repet. Procedura este că nu suntem pe legile justiției.
N-a înțeles nimic, da. Mulțumesc.
Domnule, regulamentul e același și pentru putere, și pentru opoziție. Timp egal.
Îmi pare foarte rău, n-ați înțeles nimic.
Avem 92 de amendamente admise, timp de dezbatere – 10 minute, a fost aprobat de plen, și 87 de amendamente respinse.
Începem.
La titlul legii. Dacă sunt intervenții? Nu.
De la poziția 2 până la poziția 10. Dacă sunt intervenții? Nu.
De la poziția 11 până la poziția 20. Dacă sunt intervenții? Vă rog.
Precizați.
Vă rog, doamna Turcan. Și apoi domnul Simionca. Vă rog.
E o doamnă, mâine este 8 Martie.
Vă rog, precizați și poziția.
Articolul, domnule președinte de ședință.
Da, vă rog.
Art. 14. Partidul Național Liberal are un amendament pe care vă solicită să-l susțineți, pentru că Legea salarizării, legea-cadru, definitorie pentru Partidul Social Democrat, urmărea să aducă echitate în sistemul de plată din sectorul bugetar.
Din nefericire, există întregi categorii salariale pentru care inechitatea este cuvântul de ordine.
Principiul pe care l-ați clamat și pentru care unii s-au uitat spre dumneavoastră, la momentul alegerilor, este pur și simplu călcat în picioare.
Vă dau exemplul angajaților care dețin titlul academic de doctor – doctor pe bune, nu doctor plagiat, doctor obținut prin muncă, prin cercetare și prin evaluări consistente.
Din nefericire, prin legea pe care dumneavoastră o veți supune astăzi votului există o diferențiere de salarizare între cei care dețin titlul de doctor în sistemul public. Unora li se plătește, altora nu li se plătește.
Ca atare, Partidul Național Liberal vă solicită ca această indemnizație să se acorde pentru funcția de bază, dar și pentru personalul care desfășoară cumul de funcții sau activități la plata cu ora.
## **Domnul Florin Iordache:**
Da.
Voi supune votului, stimați colegi, amendamentul, la poziția 1, susținut de doamna deputat Turcan. ##
Vot · Respins
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, a următoarelor legi: – Legea pentru aderarea României la Protocolul referitor la privilegiile și imunitățile Autorității Internaționale privind Spațiile Submarine, adoptat la Kingston la 27 martie 1998, care a intrat în vigoare la 31 mai 2003 (PL-x 460/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea pentru ratificarea Protocolului de aderare, semnat la Bruxelles la 11 noiembrie 2016, la Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Columbia și Peru, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 26 iunie 2012, pentru a se ține seama de aderarea Ecuadorului (PL-x 445/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială (PL-x 477/2017; adoptată în procedură de drept comun) 64
Acum supun art. 14 în formula propusă de către comisie.
Vot · approved
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, a următoarelor legi: – Legea pentru aderarea României la Protocolul referitor la privilegiile și imunitățile Autorității Internaționale privind Spațiile Submarine, adoptat la Kingston la 27 martie 1998, care a intrat în vigoare la 31 mai 2003 (PL-x 460/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea pentru ratificarea Protocolului de aderare, semnat la Bruxelles la 11 noiembrie 2016, la Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Columbia și Peru, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 26 iunie 2012, pentru a se ține seama de aderarea Ecuadorului (PL-x 445/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială (PL-x 477/2017; adoptată în procedură de drept comun) 64
Domnule Simionca, următorul amendament pe care îl doriți. Să precizați și poziția. De la amendamente respinse, da?
Vă rog.
## **Domnul Ionuț Simionca:**
Domnule președinte, Stimați colegi,
Nu vreau să vă critic legea. Cu toții știm că e o lege care nu e foarte bună. Dar aș vrea să mă duc la un singur amendament, la art. 18 – ceea ce înseamnă „indemnizație de hrană”. Această sintagmă trebuie schimbată cu „drepturi de hrană”. De ce? Pentru că este susceptibilă la tratamentul fiscal și poate fi încadrată la venituri salariale sub formă... Deci se poate impozita această indemnizație de hrană.
Și cred că un singur cuvânt nu ar trebui să facă diferența în veniturile românilor.
Avem un amendament adus de colegul nostru, domnul deputat Cristian Seidler, care a reușit în timp să-l depună, și aș vrea să-l
Vot · Amânat
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, a următoarelor legi: – Legea pentru aderarea României la Protocolul referitor la privilegiile și imunitățile Autorității Internaționale privind Spațiile Submarine, adoptat la Kingston la 27 martie 1998, care a intrat în vigoare la 31 mai 2003 (PL-x 460/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea pentru ratificarea Protocolului de aderare, semnat la Bruxelles la 11 noiembrie 2016, la Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Columbia și Peru, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 26 iunie 2012, pentru a se ține seama de aderarea Ecuadorului (PL-x 445/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială (PL-x 477/2017; adoptată în procedură de drept comun) 64
## **Domnul Florin Iordache:**
Da. Este vorba de art. 18 alin. (1), poziția 5 marginal, la amendamente respinse. Da. Acesta, da.
Vot · Respins
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, a următoarelor legi: – Legea pentru aderarea României la Protocolul referitor la privilegiile și imunitățile Autorității Internaționale privind Spațiile Submarine, adoptat la Kingston la 27 martie 1998, care a intrat în vigoare la 31 mai 2003 (PL-x 460/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea pentru ratificarea Protocolului de aderare, semnat la Bruxelles la 11 noiembrie 2016, la Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Columbia și Peru, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 26 iunie 2012, pentru a se ține seama de aderarea Ecuadorului (PL-x 445/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială (PL-x 477/2017; adoptată în procedură de drept comun) 64
- Amendamentul susținut a fost respins.
În aceste condiții, supun...
Domnule Vîlceanu, tot la 18 vreți să interveniți?
Bun. La 20.
În aceste condiții,
Vot · approved
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, a următoarelor legi: – Legea pentru aderarea României la Protocolul referitor la privilegiile și imunitățile Autorității Internaționale privind Spațiile Submarine, adoptat la Kingston la 27 martie 1998, care a intrat în vigoare la 31 mai 2003 (PL-x 460/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea pentru ratificarea Protocolului de aderare, semnat la Bruxelles la 11 noiembrie 2016, la Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Columbia și Peru, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 26 iunie 2012, pentru a se ține seama de aderarea Ecuadorului (PL-x 445/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială (PL-x 477/2017; adoptată în procedură de drept comun) 64
Domnule Vîlceanu, vă rog.
Nu, am mers în continuare. Dumneavoastră, înțeleg, 20, nu? 20.
## Da, domnule președinte.
Este vorba de art. 38 alin. (3) lit. c). O să vă spun succint despre ce este vorba.
Până la 1 martie, Ministerul Sănătății trebuia să vină cu un regulament de sporuri pentru sistemul sanitar. N-a venit cu acest regulament, n-a fost adoptat prin hotărâre de guvern. Deci, practic, după 1 martie, personalul din sistemul sanitar nu mai poate primi sporurile.
Și, încercând să rezolvăm această problemă, am depus un amendament prin care data aceasta, de 1 martie, să fie scoasă din lege, pentru ca până la apariția hotărârii de guvern privind regulamentul de sporuri oamenii să-și poată primi sporurile.
Din păcate, în comisie, așa cum vedeți, a fost respins. Haideți să încercăm să rezolvăm problema aceasta, e și problema Guvernului dumneavoastră, și să-l votăm. Mulțumesc.
## **Domnul Florin Iordache:**
Da.
Deci, domnule deputat, ca să poată urmări colegii. Este vorba de 20 marginal. Discutăm de art. 38 alin. (3) lit. c). Corect? Este amendamentul... Da, da, da, este amendamentul propus de dumneavoastră.
Vot · Respins
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, a următoarelor legi: – Legea pentru aderarea României la Protocolul referitor la privilegiile și imunitățile Autorității Internaționale privind Spațiile Submarine, adoptat la Kingston la 27 martie 1998, care a intrat în vigoare la 31 mai 2003 (PL-x 460/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea pentru ratificarea Protocolului de aderare, semnat la Bruxelles la 11 noiembrie 2016, la Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Columbia și Peru, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 26 iunie 2012, pentru a se ține seama de aderarea Ecuadorului (PL-x 445/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială (PL-x 477/2017; adoptată în procedură de drept comun) 64
Domnule Roman, vă rog. Să precizați și amendamentul, și marginal cât, la amendamente respinse, să poată urmări colegii.
Da. Marginal 24, art. 38 alin. (3), literă nouă. Ca să nu mănânc din timpul colegilor, a explicat suficient de bine și de tare domnul Coarnă.
Prin excepție de la lit. a), începând cu 1 iulie 2018, salariile de bază ale personalului contractual din Ministerul Afacerilor Interne se stabilesc și se acordă în procent de 85% din salariile de bază prevăzute în capitolul II din anexa 8. În situația în care salariile de bază acordate în acest procent sunt mai mici decât cele cuvenite potrivit prevederilor în vigoare pentru luna iulie 2018, se mențin în plată salariile de bază cuvenite potrivit prevederilor în vigoare pentru luna iulie 2018, în măsura în care personalul respectiv își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
## **Domnul Florin Iordache:**
Da.
Vă mulțumesc.
Vot · Respins
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, a următoarelor legi: – Legea pentru aderarea României la Protocolul referitor la privilegiile și imunitățile Autorității Internaționale privind Spațiile Submarine, adoptat la Kingston la 27 martie 1998, care a intrat în vigoare la 31 mai 2003 (PL-x 460/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea pentru ratificarea Protocolului de aderare, semnat la Bruxelles la 11 noiembrie 2016, la Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Columbia și Peru, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 26 iunie 2012, pentru a se ține seama de aderarea Ecuadorului (PL-x 445/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială (PL-x 477/2017; adoptată în procedură de drept comun) 64
Domnul Seidler.
Păi, nu, este literă nouă. E... Nu am ce să supun... E literă nouă, e în plus față de raport.
Domnule Seidler, vă rog. Să precizați și care articol.
## Mulțumesc.
E vorba de nr. crt. 60 de la amendamente respinse. E vorba de o modificare la anexa nr. 2, capitolul II, art. 5 alin. (2) și se referă la gărzile efectuate de medici pentru completarea normei legale de muncă și a programului normal de lucru de la funcția de bază, stabilite prin regulamente specifice; reprezintă gărzi obligatorii.
Cu alte cuvinte, programul normal de lucru al medicilor e tot de 40 de ore pe săptămână, ca pentru oricine altcineva, și e de 35 de ore pe săptămână, conform normativelor particulare aplicabile medicilor.
Or, prin forma inițială, medicii ar fi fost obligați la 48 de ore de lucru pe săptămână. Accentuez – obligați. Ceea ce nu este normal, încalcă inclusiv Codul muncii.
## **Domnul Florin Iordache:**
Da.
Vă mulțumesc.
Deci, stimați colegi, la poziția 60, amendamente respinse, este vorba de alin. (2) al capitolului II, art. 5. Corect, da?
Domnul deputat Tudor Pop și domnul senator Adrian Wiener.
Vot · Respins
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, a următoarelor legi: – Legea pentru aderarea României la Protocolul referitor la privilegiile și imunitățile Autorității Internaționale privind Spațiile Submarine, adoptat la Kingston la 27 martie 1998, care a intrat în vigoare la 31 mai 2003 (PL-x 460/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea pentru ratificarea Protocolului de aderare, semnat la Bruxelles la 11 noiembrie 2016, la Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Columbia și Peru, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 26 iunie 2012, pentru a se ține seama de aderarea Ecuadorului (PL-x 445/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială (PL-x 477/2017; adoptată în procedură de drept comun) 64
Vot · approved
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, a următoarelor legi: – Legea pentru aderarea României la Protocolul referitor la privilegiile și imunitățile Autorității Internaționale privind Spațiile Submarine, adoptat la Kingston la 27 martie 1998, care a intrat în vigoare la 31 mai 2003 (PL-x 460/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea pentru ratificarea Protocolului de aderare, semnat la Bruxelles la 11 noiembrie 2016, la Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Columbia și Peru, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 26 iunie 2012, pentru a se ține seama de aderarea Ecuadorului (PL-x 445/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială (PL-x 477/2017; adoptată în procedură de drept comun) 64
Da. Nr. crt. 38.
La cât?
38. Mulțumesc.
Da...
Da. La anexa nr. 2, capitolul I, punctul 1, subpunctul 1.3. După punctul 1 de la notă se introduce un nou punct, pct. 1[1] , cu următorul cuprins: „1[1] . Medicii care ocupă funcții de conducere în cadrul centrelor de transfuzie prevăzute în anexa nr. 2 pct. 1 – pct. 1.2 beneficiază de salariul de bază corespunzător funcției de medic, precum și de o majorare a acestuia de 10%.”
Am discutat și astăzi de dimineață, în cadrul comisiei. Deci, dacă acest amendament nu trece, un director de centru de transfuzie de sânge va avea un salariu la jumătate din cât are un subordonat și la nivelul veniturilor unui asistent din acel centru de sânge.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Florin Iordache:**
Bun.
Vot · Respins
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, a următoarelor legi: – Legea pentru aderarea României la Protocolul referitor la privilegiile și imunitățile Autorității Internaționale privind Spațiile Submarine, adoptat la Kingston la 27 martie 1998, care a intrat în vigoare la 31 mai 2003 (PL-x 460/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea pentru ratificarea Protocolului de aderare, semnat la Bruxelles la 11 noiembrie 2016, la Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Columbia și Peru, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 26 iunie 2012, pentru a se ține seama de aderarea Ecuadorului (PL-x 445/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială (PL-x 477/2017; adoptată în procedură de drept comun) 64
Mă anunță stafful tehnic, timpul de dezbatere a fost epuizat.
Continuăm.
De la poziția 20 până la poziția 40.
Vot · approved
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, a următoarelor legi: – Legea pentru aderarea României la Protocolul referitor la privilegiile și imunitățile Autorității Internaționale privind Spațiile Submarine, adoptat la Kingston la 27 martie 1998, care a intrat în vigoare la 31 mai 2003 (PL-x 460/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea pentru ratificarea Protocolului de aderare, semnat la Bruxelles la 11 noiembrie 2016, la Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Columbia și Peru, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 26 iunie 2012, pentru a se ține seama de aderarea Ecuadorului (PL-x 445/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială (PL-x 477/2017; adoptată în procedură de drept comun) 64
## **Doamna Raluca Turcan:**
## Procedură.
Domnule președinte de ședință,
Am impresia că suntem la „Legile justiției _reloaded_ ”.
Suntem la un simulacru de dezbatere parlamentară pe o lege care vizează milioane de oameni.
Este inadmisibilă modalitatea în care dumneavoastră ați condus astăzi, cum ați stabilit timpul de ședință. Pentru că sunt amendamente care vizează venitul pentru ani de-acum înainte pentru întregi categorii sociale.
Nu se poate ca în sistemul de educație, de exemplu, personalul auxiliar să fie pur și simplu șters cu buretele, pentru că dumneavoastră vă grăbiți, domnule președinte de ședință. Pentru că dumneavoastră votați, cu un buton, aici, soarta a milioane de oameni, într-un cinism înfiorător.
Ni se pare absolut firesc să luați raportul pe care l-a trimis acum 20 de minute Comisia pentru muncă, pe care l-am citit cu foarte mare atenție și pentru care vă propunem să interveniți, astfel încât această cârpeală la o lege proastă să aibă măcar premisa de a fi cât de cât acceptabilă.
Este revoltător! Sfidați rolul de dezbatere al instituției fundamentale a democrației.
Partidul Național Liberal pur și simplu nu poate îngădui un astfel de comportament politic pe care dumneavoastră îl instituiți.
De aceea, propunerea de regulament pe care ați făcut-o, prin care mimați dezbaterea în Parlamentul României, am atacat-o la Curtea Constituțională.
Și sper să avem câștig de cauză, pentru că este nefiresc să nu ne putem susține amendamentele, să nu putem purta o dezbatere rațională, civilizată, pe niște lucruri la care oamenii se uită cu speranță, pentru că îi umiliți pur și simplu, prin deciziile statului român. Este rușinos!
## **Domnul Florin Iordache**
**:**
Este rușinos că din cauza vremii o parte dintre colegi nu se pot trezi la declarații politice.
Este rușinos, pentru că avem un regulament. Și tot ceea ce fac eu..., nu fac decât să respect regulamentul.
Până când Curtea Constituțională va declara anumite articole neconstituționale, nu pot decât să respect regulamentul.
Avem un timp stabilit de comisie. Prin votul plenului am aprobat un timp de dezbatere.
Ce vreți acum?
Să vă dau cuvântul. V-am lăsat. Am fost întru totul de acord cu dumneavoastră. Ați avut, ați criticat, ați depus amendamente. Fiecare articol pe care l-am supus votului dumneavoastră îl puteți vota sau nu.
De aici încolo...
Avem un regulament, că vă place, că nu vă place, că este constituțional sau nu, până când Curtea Constituțională anumite articole din acest regulament nu le va declara neconstituționale, eu nu am ce să fac.
Deci, potrivit acestui regulament, fiecare dintre dumneavoastră puteți să luați cuvântul, să vă susțineți amendamentele. Nu am făcut decât să vă dau cuvântul.
În continuare, pentru că tot sunt aici, l-aș ruga pe liderul Grupului PSD să propună prelungirea dezbaterilor până finalizăm această lege.
## **Domnul Vasile Daniel Suciu:**
Mulțumesc, domnule președinte de ședință.
N-am să intru într-o polemică cu stimata colegă a noastră, mai ales că mâine este și 8 Martie, dar voiam să vă propun, întrucât... este și normal...
Am zis mâine sau poimâine...
Este și normal, întrucât n-am finalizat dezbaterile pe acest important proiect de lege, să fiți de acord să supuneți votului prelungirea programului de lucru până îl vom finaliza. Vă mulțumesc.
## **Domnul Florin Iordache:**
Înainte de procedură,
Vot · approved
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, a următoarelor legi: – Legea pentru aderarea României la Protocolul referitor la privilegiile și imunitățile Autorității Internaționale privind Spațiile Submarine, adoptat la Kingston la 27 martie 1998, care a intrat în vigoare la 31 mai 2003 (PL-x 460/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea pentru ratificarea Protocolului de aderare, semnat la Bruxelles la 11 noiembrie 2016, la Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Columbia și Peru, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 26 iunie 2012, pentru a se ține seama de aderarea Ecuadorului (PL-x 445/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială (PL-x 477/2017; adoptată în procedură de drept comun) 64
Stați puțin, să vedem. Domnul Popescu, înaintea dumneavoastră. Articole?
Îmi pare rău, am terminat. Avem procedură. Dacă mai aveți pe procedură?
Vă rog, v-ați înscris la cuvânt, domnule Bota. Pe procedură, vă rog.
## **Domnul Marius Sorin Ovidiu Bota:**
Da.
Mulțumesc.
Îmi pare rău că trebuie să asistăm la declarații politice în afara timpului, exact cum ați spus și dumneavoastră – nu știam că pentru asta veți interveni –, și să ni se spună tot timpul că este rușinos că nu facem dezbateri.
Rușinos a fost când Guvernul Boc, pe care dumneavoastră l-ați asimilat în Partidul Național Liberal, și-a asumat răspunderea pentru schimbarea codurilor neconstituționale. Atunci n-a fost rușinos nimic.
Acest Guvern încă nu și-a asumat răspunderea pe nicio lege importantă pe care și-a propus s-o facă în reformarea statului și funcționarea Guvernului.
Și nu ne mai spuneți nouă că este rușinos. Probabil dumneavoastră vă rușinați de rezultatul electoral pe care l-ați obținut și vă supărați pe electorat că nu v-a votat?
Aceasta este democrația, atâtea voturi aveți. Conform acestei democrații, vă rog să vă respectați electoratul. Mulțumesc.
Procedură, vă rog.
## **Domnul Pavel Popescu:**
## Stimați colegi,
## Domnule președinte,
Vorbim aici de un timp de 10 minute pentru dezbaterea unei Legi a salarizării unitare.
Dragi colegi, vorbim de un timp de 10 minute. Vorbim de categorii de angajați pe care noi îi reprezentăm aici și cărora le susținem amendamentele.
## Domnule președinte,
Vă provoc, o singură dată, cât mai suntem colegi în acest mandat, să vă eliberați de stresul acesta, să vă deconectați de la creierul-mamă și să ne lăsați să ne susținem amendamentele pentru cetățenii care v-au votat pe dumneavoastră.
Pentru că eu voiam să susțin un amendament...
al psihologilor, al biologilor, cei care v-au votat pe dumneavoastră și cei care au venit ieri la comisie, la negocieri, pentru dumneavoastră, din Cluj, din Bacău, care astăzi protestează în țară.
Sunt categorii cu impact social minim. Și știți care este problema? Le vindeți iluzii.
Haideți să nu ne amăgim, pentru că nu le dăm salariile mâine. Nu le dați salariile mâine, așa cum promiteți medicilor.
Scrie 2022 acolo. Nu suntem în stare măcar să discutăm iluzii?
Vă mulțumesc, domnule coleg.
Licărul de speranță pentru acești oameni?
Vă rog frumos, domnule președinte, să supuneți votului prelungirea dezbaterii pe amendamente.
Discutăm pe calupuri. Sunt 4-5 amendamente care mai trebuie susținute de colegii mei.
Chiar în halul acesta am ajuns?!
Dacă un...
La o lege de o asemenea importanță să nu putem să avem o dezbatere civilizată...
Domnule coleg...
...în Parlamentul României?
## **Domnul Florin Iordache:**
Domnule coleg... În primul rând, îi rog pe cei care...
Vă mulțumesc.
Puteți trece în bancă.
Rog colegii care iau cuvântul, în primul rând, să citească regulamentul înainte de a lua cuvântul.
Doi. Dacă un lider sau un vicelider din partea Grupului PNL solicită prelungirea timpului, nu am nicio problemă să o
Vot · Amânat
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, a următoarelor legi: – Legea pentru aderarea României la Protocolul referitor la privilegiile și imunitățile Autorității Internaționale privind Spațiile Submarine, adoptat la Kingston la 27 martie 1998, care a intrat în vigoare la 31 mai 2003 (PL-x 460/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea pentru ratificarea Protocolului de aderare, semnat la Bruxelles la 11 noiembrie 2016, la Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Columbia și Peru, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 26 iunie 2012, pentru a se ține seama de aderarea Ecuadorului (PL-x 445/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială (PL-x 477/2017; adoptată în procedură de drept comun) 64
## **Domnul Petru Movilă:**
## Domnule președinte,
## Stimați colegi,
Chiar total pe procedură, cu un amendament.
Cam jumătate din PSD-ul de azi a fost în armata lui Boc. Așa că...
Vă mulțumesc.
Așa este și vă mulțumesc.
De-a lungul timpului, mulți dintre dumneavoastră au fost în armata lui Boc și a lui Băsescu. Al doilea lucru important. Traian Băsescu nu mai este premier din 2011, 2012. Poate vă amintiți lucrul acesta...
Stimați colegi, eu pot să mă uit în ochii dumneavoastră, pentru că nu am plimbat partidele de colo-colo.
Însă revenind..., revenind la ceea ce facem astăzi. Cred că este un lucru foarte grav că majoritatea care a fixat regulamentul, o minune de regulament, care omoară orice practică normală parlamentară, vine azi, tot prin votul majoritar, să omoare o idee absolut normală, aceea ca toți cetățenii României din sectorul bugetar să fie tratați cu aceeași măsură și toți odată.
Când această lege...
a fost votată în Parlamentul României, Partidul Mișcarea Populară nu a votat-o și a spus raționamentul pentru care...
Au fost instituții care nu au fost incluse – și nu mă refer doar la administrația locală –, au fost categorii socioprofesionale...
Reveniți la procedură, domnule Movilă.
## Domnule președinte,
Este argumentația. Imediat vă spun ce anume vă propunem.
Din aceleași instituții, unii angajați au primit drepturi, sporuri, unii nu au primit. Și astăzi sunt întregi categorii socioprofesionale care își omoară timpul, energia, banii să vină cu jalba la stăpânire, să arate că și ei sunt români care au învățat în România și slujesc oamenii.
De aceea, eu vă spun că soluția corectă, pe care Partidul Mișcarea Populară v-o propune, este să retrimitem comisiei acest proiect de lege, pentru că nu avem niciun _target_ ca această lege să apară în Monitorul Oficial la 1 aprilie și dumneavoastră să ieșiți să spuneți că toții românii sunt la fel în țara aceasta.
Vă mulțumesc.
Mulțumesc.
## **Domnul Florin Iordache:**
## Și eu vă mulțumesc.
Înainte de a da cuvântul doamnei Turcan, tot pe procedură,
Vot · Respins
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, a următoarelor legi: – Legea pentru aderarea României la Protocolul referitor la privilegiile și imunitățile Autorității Internaționale privind Spațiile Submarine, adoptat la Kingston la 27 martie 1998, care a intrat în vigoare la 31 mai 2003 (PL-x 460/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea pentru ratificarea Protocolului de aderare, semnat la Bruxelles la 11 noiembrie 2016, la Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Columbia și Peru, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 26 iunie 2012, pentru a se ține seama de aderarea Ecuadorului (PL-x 445/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială (PL-x 477/2017; adoptată în procedură de drept comun) 64
Doamna Turcan și apoi domnul Băișanu. Tot procedură, da?
## **Doamna Raluca Turcan:**
Domnule președinte de ședință, Pe procedură.
Unu. Dumneavoastră faceți referire la un regulament care a avut mai puțin de jumătate de voturi împotrivă.
De asemenea, acel regulament a fost contestat la Curtea Constituțională și mi se pare ca... măcar până când se pronunță Curtea Constituțională, să mimați dezbaterea și dorința de dialog în această instituție. După aceea,
o să puteți să ne puneți pumnul în gură cât veți dori dumneavoastră.
Doi. Timpul de dezbatere la care faceți referire a avut mai puțin de jumătate voturi împotrivă. Așadar nu cu toții, aici, în această sală, am fost de acord și am îngăduit ca dezbaterea acestei legi să se facă pe repede înainte, exact așa cum vă grăbeați dumneavoastră să treceți legile justiției.
Trei. Rușinos este, dragi colegi, ca în anul 2018 singurele contraargumente pe care dumneavoastră puteți să le aduceți pe o lege care vizează veniturile a milioane de oameni să fie niște decizii luate în 2009. Este un semnal de neputință.
La toate dezbaterile la care dumneavoastră participați nu știți decât să spuneți: tăieri de salarii, tăieri de pensii – care nici nu s-au realizat – și alte lucruri care s-au făcut într-o perioadă de criză economică. Iar acum dumneavoastră lăsați oameni cu venituri mai mici decât aveau anul trecut, pe o creștere economică de 7%.
Dumneavoastră realizați în ce țară am ajuns să trăim? În 2018 să vă justificați neputința cu contraargumente legate de anul 2009?! Este rușinos.
Da.
## **Doamna Raluca Turcan:**
Ca atare, vă
Vot · Amânat
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, a următoarelor legi: – Legea pentru aderarea României la Protocolul referitor la privilegiile și imunitățile Autorității Internaționale privind Spațiile Submarine, adoptat la Kingston la 27 martie 1998, care a intrat în vigoare la 31 mai 2003 (PL-x 460/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea pentru ratificarea Protocolului de aderare, semnat la Bruxelles la 11 noiembrie 2016, la Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Columbia și Peru, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 26 iunie 2012, pentru a se ține seama de aderarea Ecuadorului (PL-x 445/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială (PL-x 477/2017; adoptată în procedură de drept comun) 64
Doamnă Turcan...
...să vă prezentăm aici, în plen...
...puteți înțelege că avem un regulament și eu nu fac decât să îl respect? Dacă nu propuneți nimic?
Încă o dată vă spun. Trei? Patru...? Trei, patru, cinci, câte vreți? Propuneți și... cât timp mărim timpul de dezbatere, vă rog.
Mulțumesc.
Am propus.
Avem un regulament, doamnă, aici nu luăm ca la piață, două amendamente, trei, patru, cinci...
Domnule președinte...
Vă rog.
...la piață sunteți dumneavoastră...
Păi, dacă nu propuneți?!
## **Doamna Raluca Turcan:**
Eu vă solicit o dezbatere în interes public.
Vreți o dezbatere în interes public sau vreți să bifați că v-ați făcut că munciți astăzi în Parlamentul României?
Da.
## **Doamna Raluca Turcan:**
Ca atare, vă
Vot · Amânat
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, a următoarelor legi: – Legea pentru aderarea României la Protocolul referitor la privilegiile și imunitățile Autorității Internaționale privind Spațiile Submarine, adoptat la Kingston la 27 martie 1998, care a intrat în vigoare la 31 mai 2003 (PL-x 460/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea pentru ratificarea Protocolului de aderare, semnat la Bruxelles la 11 noiembrie 2016, la Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Columbia și Peru, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 26 iunie 2012, pentru a se ține seama de aderarea Ecuadorului (PL-x 445/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială (PL-x 477/2017; adoptată în procedură de drept comun) 64
să putem să ni le susținem astăzi în plen și să sperăm măcar că vă veți uita spre miile de oameni pe care i-ați umilit și i-ați sfidat, și i-ați mințit în față, cu un cinism teribil.
## **Domnul Florin Iordache:**
Da. Bun. Voi supune votului dumneavoastră propunerea Grupului PNL de a supune votului toate amendamentele și a discuta toate amendamentele respinse.
Vot · Respins
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, a următoarelor legi: – Legea pentru aderarea României la Protocolul referitor la privilegiile și imunitățile Autorității Internaționale privind Spațiile Submarine, adoptat la Kingston la 27 martie 1998, care a intrat în vigoare la 31 mai 2003 (PL-x 460/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea pentru ratificarea Protocolului de aderare, semnat la Bruxelles la 11 noiembrie 2016, la Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Columbia și Peru, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 26 iunie 2012, pentru a se ține seama de aderarea Ecuadorului (PL-x 445/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială (PL-x 477/2017; adoptată în procedură de drept comun) 64
- Da, domnul...
Prelungirea a fost adoptată, doamnă, la propunerea domnului Suciu.
- Vă rog.
Cu tot respectul pentru colegii din opoziție, cred că noi am votat prelungirea programului să dezbatem legea, nu să auzim declarațiile politice ale unui lider care nici n-a urmărit amendamentele admise.
Multe dintre cele pe care le-ați spus de la tribună s-au rezolvat prin amendamente comune ale Partidului Național Liberal și ale noastre, ale celor de la PSD și USR și așa mai departe.
Colegii din Comisia pentru muncă, vă rog frumos, arătați-i doamnei lider care sunt amendamentele admise, care rezolvare a fost adoptată, pentru că sunt o groază de amendamente – Administrația Prezidențială, SGG-ul, Consiliul Concurenței și multe altele, și pe educație, care au fost depuse de Partidul Național Liberal și au fost adoptate. Și sunt finanțate.
Dacă vrem acum să venim cu încă 100 de amendamente care nu au sursă de finanțare, nu au bugetare și nu putem să le susținem în acest an, dar vrem să facem noi o dezbatere de dragul dezbaterii, nu facem decât să prelungim rezolvarea unor probleme care s-au văzut în urma aplicării legii de la 1 ianuarie.
Mulțumesc.
## **Domnul Florin Iordache:**
Da. Domnul Băișanu și apoi... Domnul Băișanu. Înțeleg că nu aveți...
## Sunteți?
Sunteți pe listă. Vă dau cuvântul fără problemă.
## **Domnul Ștefan Alexandru Băișanu:**
Domnule președinte, Domnilor secretari de stat, Stimați colegi,
Vreau să fac o declarație, așa, aproape de 8 Martie, spunându-le foștilor mei colegi din Partidul Național Liberal că sunt niște oameni extraordinari. Să le spun și celor de la PSD, și celor de la ALDE, și celor de la USR, și celor de la PMP, și de la UDMR. Ne mai lipsește un lucru, și anume respectul unora față de ceilalți și invers.
Am văzut invocați aici timpi foarte mici pentru dezbateri. Stimați colegi de la PNL, foști colegi cu mine, nu cei veniți din PNL, din cauza cărora am plecat eu de acolo _...(Vociferări.)_
Vreau să...
vreau să...
Aici e respectul...
Vreau să vă spun că acest Parlament funcționează în baza unor legi. Și anume mergeți și dezbateți – nu aici, în plen, în fața microfoanelor, pentru a arăta cât de eroi sunteți dumneavoastră, din gură. Mergeți în comisii, prezentați soluții, veniți cu argumente, pentru că acolo este reala dezbatere. Aici este dezbaterea politică prin care unii care nu prea fac mai nimic la nivel de soluții încearcă să-și găsească o imagine sau să prezinte o imagine extraordinară.
Vă doresc din tot sufletul să aveți înțelegerea unui fapt bine stabilit prin lege, adică modul normal de funcționare în Parlament. Nu mai folosiți acest microfon pentru a ajunge la televizor!
Vă mulțumesc.
## **Domnul Florin Iordache:**
Domnul Roman.
Domnule Ungureanu, vă rog, apăsați. Vă văd. Domnul Roman...
## **Domnul Emanuel Dumitru Ungureanu**
**:**
Am apăsat.
Eu sunt de acord, dar nu apare. Domnule Roman, vă rog.
## **Domnul Florin Claudiu Roman:**
Domnule președinte, Pe procedură, drept la replică.
Vreau să fac niște precizări pentru ca lucrurile să fie foarte, foarte clare.
Ieri, în comisie, în cadrul dezbaterilor, de comun acord, domnule Solomon, de comun acord, am convenit ca astăzi, ca să putem intra în plen cu acest raport, să putem susține acele amendamente în plen. Și trebuie să recunoașteți că aceasta a fost o înțelegere normală pentru niște parlamentari care vor să își desfășoare activitatea în comisie, și nu de la microfon, cum dau alții lecții pe aici.
Dar astăzi tocmai asta nu s-a întâmplat... faptul că noi nu putem susține nici măcar în plen aceste amendamente respinse.
Și aici trebuie să spunem foarte clar că ceea ce ați prezentat dumneavoastră au fost adoptate ca amendamente ale comisiei, iar ceea ce au prezentat liderul de grup al Partidului Național Liberal și colegii din Partidul Național Liberal sunt amendamente respinse, pe care, repet, împreună am convenit, cu toții...
Păi, eu vă mulțumesc, dar vedeți că nu le putem citi, din cauza timpului alocat. De aceea, rugămintea este, dacă vreți să fim corecți, să fim corecți. Dacă nu, probabil trebuia să spuneți oamenilor ceea ce ați spus și ieri, în comisie, că acum ne interesează medicii, că pe voi nu vă caută nimeni din afara țării. Punct. Mulțumesc.
Da. Doamna Turcan, vă rog.
Toate intervențiile de astăzi din plen ale colegilor din Partidul Național Liberal sunt ale unor colegi care au participat la dezbaterile din comisiile de specialitate, inclusiv comisiile pentru aviz, și care au fost preocupați, au purtat dezbateri numeroase cu categoriile sociale vizate, pentru a încerca să găsim soluții, să le facem dreptate.
Așadar, dacă vreți să dezbatem, este la latitudinea dumneavoastră. Deja securea votului electronic a funcționat. Însă s-a invocat aici un argument, acela al bugetării.
Despre ce bugetare vorbim, dragi colegi, în condițiile în care Legea actuală a salarizării a adus majoritatea administrațiilor publice în imposibilitatea de a asigura plata cheltuielilor după primele nouă luni ale anului?!
Despre ce bugetare vorbim, când, dacă este să facem o prognoză pentru anul 2022, peste 50% dintre cheltuielile pe care dumneavoastră acum le prezentați aici, în Parlament, sunt neacoperite, dacă rămâneți cu același nivel al investițiilor?!
Haideți să coborâm cu picioarele pe pământ în anul 2018! Și, ca atare, vă propun totuși să luați în considerare creșterea cu un punct a coeficientului de salarizare pentru cadrele didactice.
Și doi. Includeți personalul auxiliar din învățământ, nu-l ștergeți cu buretele, pentru că această categorie nu este vizată de niciun amendament pe care dumneavoastră astăzi îl includeți la legea care cârpește Legea salarizării neunitare. Să nu mai vorbim despre alte categorii sociale...
Dar cele spuse aici, la acest microfon, reflectă dezbaterile pe care noi le-am avut cu oameni în comisiile de specialitate.
În Comisia pentru învățământ, amendamentele pe care vi le-am prezentat au fost admise, au fost susținute de reprezentantul Ministerului Educației Naționale.
Despre ce guvernare vorbim? Despre o guvernare care își ignoră punctul de vedere al secretarilor de stat în comisiile de specialitate? Care își ignoră votul dat de colegii din majoritatea parlamentară în comisiile de specialitate?
Aceasta va fi Legea salarizării, pe care dumneavoastră o cârpiți astăzi prin această ordonanță, prin votul pe care îl veți da.
Vă mulțumesc. În continuare, tot pe procedură, domnul Ungureanu.
chestiunea gărzilor, obligativitatea aceea de 48 de ore, care este împotriva unor prevederi din Codul muncii, și, din bunsimț, să fie tranșată în beneficiul medicilor. De aceea am votat pentru, alături de PSD.
Ce s-a întâmplat în Comisia pentru muncă – apropo de ceea ce spunea domnul deputat Băișanu, de ceea ce spuneați dumneavoastră, domnule Iordache –, am muncit în comisie. Am vorbit cu sindicatele. Oamenii ne-au văzut la lucru, pentru că eu transmit online aceste lucrări.
Și noi trebuie să venim din nou cu o explicație, pentru că bucuria pe care am făcut-o pentru anumite categorii, timp de 48 de ore, a fost desființată astăzi.
Ei, întrebarea mea este: cum explicați voi, cei din majoritatea parlamentară, unor categorii sociale că nu vă respectați colegii din comisiile de specialitate, respectiv colegii din Comisia pentru sănătate?
Aceasta este marea întrebare, nu o altă întrebare. Cum explicați că ați trecut peste votul colegilor din PSD, ALDE, UDMR cu foarte mare ușurință?
Asta am înțeles, domnule Solomon, și alt comentariu este inutil.
## **Domnul Florin Iordache:**
Vă mulțumesc. Domnul Lovin, înțeleg. Pe procedură? Nu.
- Da. Nu mai sunt alte intervenții. Continuăm.
De la poziția 21 la poziția 40.
Vot · approved
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, a următoarelor legi: – Legea pentru aderarea României la Protocolul referitor la privilegiile și imunitățile Autorității Internaționale privind Spațiile Submarine, adoptat la Kingston la 27 martie 1998, care a intrat în vigoare la 31 mai 2003 (PL-x 460/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea pentru ratificarea Protocolului de aderare, semnat la Bruxelles la 11 noiembrie 2016, la Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Columbia și Peru, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 26 iunie 2012, pentru a se ține seama de aderarea Ecuadorului (PL-x 445/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială (PL-x 477/2017; adoptată în procedură de drept comun) 64
- Adoptate.
De la poziția 41 la poziția 60.
Vot · approved
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, a următoarelor legi: – Legea pentru aderarea României la Protocolul referitor la privilegiile și imunitățile Autorității Internaționale privind Spațiile Submarine, adoptat la Kingston la 27 martie 1998, care a intrat în vigoare la 31 mai 2003 (PL-x 460/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea pentru ratificarea Protocolului de aderare, semnat la Bruxelles la 11 noiembrie 2016, la Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Columbia și Peru, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 26 iunie 2012, pentru a se ține seama de aderarea Ecuadorului (PL-x 445/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială (PL-x 477/2017; adoptată în procedură de drept comun) 64
De la poziția 61 până la poziția 80.
-
Vot · approved
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, a următoarelor legi: – Legea pentru aderarea României la Protocolul referitor la privilegiile și imunitățile Autorității Internaționale privind Spațiile Submarine, adoptat la Kingston la 27 martie 1998, care a intrat în vigoare la 31 mai 2003 (PL-x 460/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea pentru ratificarea Protocolului de aderare, semnat la Bruxelles la 11 noiembrie 2016, la Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Columbia și Peru, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 26 iunie 2012, pentru a se ține seama de aderarea Ecuadorului (PL-x 445/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială (PL-x 477/2017; adoptată în procedură de drept comun) 64
- Adoptate.
- De la poziția 81 la poziția 92 din raport.
Vot · approved
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, a următoarelor legi: – Legea pentru aderarea României la Protocolul referitor la privilegiile și imunitățile Autorității Internaționale privind Spațiile Submarine, adoptat la Kingston la 27 martie 1998, care a intrat în vigoare la 31 mai 2003 (PL-x 460/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea pentru ratificarea Protocolului de aderare, semnat la Bruxelles la 11 noiembrie 2016, la Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Columbia și Peru, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 26 iunie 2012, pentru a se ține seama de aderarea Ecuadorului (PL-x 445/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială (PL-x 477/2017; adoptată în procedură de drept comun) 64
Rămâne la votul final; caracter organic; procedură de urgență.
Pauză cinci minute.
În cinci minute începem votul final.
## PAUZĂ
* *
## DUPĂ PAUZĂ
Eu am fost – sincer – convins că amendamentele din Comisia pentru sănătate vor trece și în Comisia pentru muncă, pentru că a existat unanimitate. A existat dezbatere cu Federația SANITAS, cu biologii, cu chimiștii.
Am înțeles ce era de neînțeles, pentru că oricum un buget foarte mic nu poate să satisfacă pe toată lumea și am fost de acord cu toții, membrii Comisiei pentru sănătate, ca măcar
## **Domnul Florin Iordache:**
Rog colegii să ia loc, să putem începe ședința de vot final. Începem cu un vot de control, da? Rog colegii să ia loc, să putem începe. Sunt observații din partea grupurilor? Nu.
Domnul Băișanu nu are cartelă.
62 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a II-a, Nr. 40/15.III.2018
Vot · approved
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, a următoarelor legi: – Legea pentru aderarea României la Protocolul referitor la privilegiile și imunitățile Autorității Internaționale privind Spațiile Submarine, adoptat la Kingston la 27 martie 1998, care a intrat în vigoare la 31 mai 2003 (PL-x 460/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea pentru ratificarea Protocolului de aderare, semnat la Bruxelles la 11 noiembrie 2016, la Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Columbia și Peru, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 26 iunie 2012, pentru a se ține seama de aderarea Ecuadorului (PL-x 445/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială (PL-x 477/2017; adoptată în procedură de drept comun) 64
Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor colegi,
Solicitarea MDRAP-ului este una îndreptățită, întrucât ministerele care lucrează pe proiecte, în cazul MDRAP-ului, pe PNDL, cazul AFIR-ului și al celorlalte instituții naționale care lucrează pe proiecte, efectiv sunt afundate în dosare. Cine a fost de curând la Ministerul Dezvoltării Regionale sau la AFIR vede că nu poate circula pe acele holuri, pentru că toate sunt efectiv ticsite de dosare. La ora actuală nu mai depui un singur dosar, trebuie să depui și dosarul original, și încă alte două dosare în copie.
Din acest motiv, practic toate căile de acces sunt blocate, iar de curând a avut loc și un accident de muncă, pentru că unul dintre angajați, pur și simplu, din cauza volumului mare de dosare depuse, s-a dezechilibrat și a căzut, având o stare de sănătate destul de problematică.
Nu rezolvăm problema prin închirieri. Avem vreo patru legi ale arhivelor, de patru sau cinci ani blocate la comisii. Trebuie să rezolvăm de urgență această problemă a arhivelor, pentru că altfel vom ajunge să îngropăm toate ministerele în maculatură.
Vă repet. Gândiți-vă că, de exemplu, pe AFIR nu mai scanezi doar dosarul de bază, scanezi și celelalte două copii la dosarul de bază. Gândiți-vă foarte serios că, dacă nu vom avea Legea arhivelor, azi, mâine, Doamne ferește, vom auzi că mor oameni căzând pe scări sau pe căile de acces în ministere, din cauza faptului că toate culoarele sunt blocate de maculatură.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Florin Iordache:**
Și eu vă mulțumesc. Alte intervenții nu mai sunt. Mai departe.
Legi ordinare. Adoptări.
2. Proiectul de lege privind constituirea și menținerea unor rezerve minime de țiței și/sau produse petroliere. Comisia pentru industrii propune adoptarea.
Vot · approved
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, a următoarelor legi: – Legea pentru aderarea României la Protocolul referitor la privilegiile și imunitățile Autorității Internaționale privind Spațiile Submarine, adoptat la Kingston la 27 martie 1998, care a intrat în vigoare la 31 mai 2003 (PL-x 460/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea pentru ratificarea Protocolului de aderare, semnat la Bruxelles la 11 noiembrie 2016, la Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Columbia și Peru, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 26 iunie 2012, pentru a se ține seama de aderarea Ecuadorului (PL-x 445/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială (PL-x 477/2017; adoptată în procedură de drept comun) 64
3. Proiectul de lege privind exonerarea personalului plătit
din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială.
Comisia pentru muncă propune adoptarea.
Vot · approved
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, a următoarelor legi: – Legea pentru aderarea României la Protocolul referitor la privilegiile și imunitățile Autorității Internaționale privind Spațiile Submarine, adoptat la Kingston la 27 martie 1998, care a intrat în vigoare la 31 mai 2003 (PL-x 460/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea pentru ratificarea Protocolului de aderare, semnat la Bruxelles la 11 noiembrie 2016, la Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Columbia și Peru, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 26 iunie 2012, pentru a se ține seama de aderarea Ecuadorului (PL-x 445/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială (PL-x 477/2017; adoptată în procedură de drept comun) 64
Explicarea votului, domnul Roman, da? Vă rog.
Domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor colegi,
Partidul Național Liberal a votat pentru adoptarea acestui proiect de lege și vreau să fac o singură precizare față de ceea ce am avut în prima parte a dezbaterilor. Nu angajații sunt de vină pentru că la un moment dat a existat o dublură legislativă pe diferite acte normative.
Am auzit de la această tribună un coleg parlamentar care spunea că de vină sunt salariații. Nu, salariații nu au niciun fel de vină, pentru că a existat o legislație care s-a suprapus, iar o asemenea amnistie fiscală a existat și la nivelul anului 2014, iar ea a venit să îndrepte niște inechități care, repet, nu sunt imputabile, în niciun caz, angajaților.
Vă mulțumesc.
## **Domnul Florin Iordache:**
Și eu vă mulțumesc. Alte intervenții dacă sunt? Nu sunt.
Mergem mai departe. Legi organice. Adoptări.
4. Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2017 pentru modificarea și completarea Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.
Comisia pentru muncă propune adoptarea.
Vot · approved
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, a următoarelor legi: – Legea pentru aderarea României la Protocolul referitor la privilegiile și imunitățile Autorității Internaționale privind Spațiile Submarine, adoptat la Kingston la 27 martie 1998, care a intrat în vigoare la 31 mai 2003 (PL-x 460/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea pentru ratificarea Protocolului de aderare, semnat la Bruxelles la 11 noiembrie 2016, la Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Columbia și Peru, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 26 iunie 2012, pentru a se ține seama de aderarea Ecuadorului (PL-x 445/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială (PL-x 477/2017; adoptată în procedură de drept comun) 64
- Adoptat.
Explicarea votului, da?
Doamnă Turcan, vă rog.
## **Doamna Raluca Turcan:**
Partidul Național Liberal a votat împotriva acestei legi, menită să cârpească o altă lege, proastă, numită Legea salarizării neunitare.
De ce am făcut lucrul acesta?
Am plecat, în primul rând, de la o declarație de un cinism crunt, făcută în cadrul Comisiei pentru muncă, și anume că prin această ordonanță îi rezolvăm pe medici, să nu ne plece din țară, restul pot să plece, că nu ne interesează.
Greșit și cinic, domnilor colegi!
Anual, din păcate, în ultimii ani, pleacă din România cam 200.000 de români.
Românii noștri aleg să plece în străinătate pentru că nu-și mai văd șansele pentru o viață decentă în această țară!
Cei mai mulți, într-adevăr, sunt medici, însă avem, de asemenea, profesori care, dacă nu pleacă, nu mai vor să profeseze în sistemul de educație. Avem meseriași buni care preferă – pentru că nu sunt investiții în România – să se ducă să muncească și să stea departe de familiile lor, în țări străine.
## Dragi colegi,
Legea salarizării unitare a adus, în primul rând, un sistem neunitar. Fanionul dumneavoastră în campania electorală a fost „Dreptate pentru toți angajații din sistemul bugetar!”. Unde sunt dreptatea și echitatea, în condițiile în care aceleași categorii sociale, în anumite sisteme, sunt mai bine plătite decât altele, la vechime și pregătire egale?! Profesorii, cei pe care i-ați privit în față cu cinism, au ajuns să fie cea mai slab plătită categorie bugetară, în condițiile în care, în alte instituții ale statului, la un nivel de pregătire medie, sunt mai bine plătiți decât ei!
Profesori prost plătiți și slab plătiți înseamnă pensionari mai slab plătiți, pe care-i lăsați și fără șansa de a avea un pilon de pensii alternativ, prin care să-și completeze pensia infimă...
Vă rog să concluzionați!
## **Doamna Raluca Turcan:**
...pe care o vor avea prin bugetul de stat!
Dragi colegi,
Vreau să vă spun că noi ne-am fi dorit o dezbatere serioasă și temeinică în această comisie
, ne-am fi dorit să vorbim și de capacitatea bugetară de a acoperi aceste cheltuieli până în anul 2022, nu așa cum ați făcut cu administrațiile publice locale, pe care le-ați lăsat cu bani pentru acoperirea cheltuielilor doar pentru primele nouă luni ale anului.
Ne-am fi dorit să putem să
Vot · Amânat
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, a următoarelor legi: – Legea pentru aderarea României la Protocolul referitor la privilegiile și imunitățile Autorității Internaționale privind Spațiile Submarine, adoptat la Kingston la 27 martie 1998, care a intrat în vigoare la 31 mai 2003 (PL-x 460/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea pentru ratificarea Protocolului de aderare, semnat la Bruxelles la 11 noiembrie 2016, la Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Columbia și Peru, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 26 iunie 2012, pentru a se ține seama de aderarea Ecuadorului (PL-x 445/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială (PL-x 477/2017; adoptată în procedură de drept comun) 64
Vă mulțumesc, doamnă deputat!
Închei acum, domnule președinte.
Vă rog.
## **Doamna Raluca Turcan:**
Și un om dacă este discriminat, printr-o lege făcută de Parlamentul României, aveți obligația să interveniți și să-i faceți dreptate, pentru că aceasta înseamnă stat care își apără cetățenii!
Partidul Național Liberal respinge și maniera în care ați dezbătut și votat această lege și ceea ce ați corectat în această lege, pentru că ați privit doar un anumit segment, care merita, într-adevăr, dreptate, printr-o lege pe care v-ați grăbit s-o faceți pe picior!
Vă mulțumesc.
Domnul Cristian Seidler și apoi domnul Băișanu.
## Dragi colegi,
Legea salarizării a venit la pachet cu involuția fiscală. Aceasta o știm cu toții, chiar dacă cei din majoritate respingeți această idee, pentru că nu vă este convenabilă. Împreună, acest pachet legislativ a avut nevoie de peste 10 acte normative de corectare, aceasta în condițiile în care involuția fiscală a intrat în vigoare la 1 ianuarie și noi suntem abia la începutul lunii martie.
Va mai fi nevoie să peticiți legislația aceasta, pentru că, de exemplu, există o decizie definitivă a Curții de Justiție a Uniunii Europene care spune că, în ciuda a ceea ce se afirmă de la nivel guvernamental, cum că sporul de continuitate ar fi plata nemuncii – spune Curtea de Justiție a Uniunii Europene că respectivul timp este timp lucrat și trebuie plătit ca atare.
Din păcate, va mai fi, deci, nevoie să corectăm un pachet legislativ, prin care, de fapt, v-ați acoperit minciuna electorală de creștere a salariilor cu 25% de la 1 iulie. Era doar o carte colorată cu povești și nimic mai mult!
Vă mulțumesc. Domnul Băișanu, Grupul ALDE.
## **Domnul Ștefan Alexandru Băișanu:**
Domnule președinte, Stimați colegi,
Dați-mi voie să vă citesc din DEX definiția fariseului: „fățarnic, mincinos, perfid, prefăcut, șiret, viclean”. Am citit pentru că nu vreau să apară erori.
Vreau să vă spun că astăzi s-a votat o lege, una care nu este perfectă, dar una care a necesitat foarte mult timp, foarte multă energie din partea acestui Guvern și a celor din PSD și ALDE. Evident că această lege este perfectibilă și sper să reușim să facem lucrul acesta pe parcurs.
Vreau să fac o comparație, în schimb, și să vedem: cine anume strigă de i se rupe cămașa că această lege nu este bună?!
Am să vă spun eu: cei „datorită” cărora am plecat din Partidul Național Liberal, pentru că nu am vrut să stau alături de Flutur, de Boc, de Traian Băsescu
, care au tăiat pensiile și salariile și atunci nimeni nu mai zicea nimic. Zicea: „E minunat!” Acum spunem: „E rău, pentru că încercăm să facem mai bine!” Dar se pare că pentru unii din PNL, adică cei din fostul PDL, prea binele este dușmanul binelui și vă folosiți fenomenal de chestiunea aceasta.
Dumneavoastră, care tot comentați din bancă, acolo, veniți aici, pentru că microfonul acesta nu mușcă, nu v-am prea auzit decât din spatele gardului, de acolo!
Mergem mai departe.
N-am putut sta în același partid cu oamenii aceia pentru că ministrul sănătății de atunci încerca să închidă spitale, ceea ce era abominabil pentru cetățenii bolnavi ai României!
Ministrul învățământului de atunci închidea școli! Gheorghe Flutur, printr-o preafrumoasă făcătură de gripă aviară, pentru care a dat cu apă și săpun prin vămi, a distrus tot ce înseamnă producător de pui viu în România și importăm acum din Uniunea Europeană!
Despre aceasta este vorba atunci când vorbesc de fariseism!
Când sunteți corecți sau când ați fost corecți? Atunci când ați băgat România în colaps sau acum, când strigați cât se poate de tare, pentru că vedeți că există totuși un guvern care vrea să facă bine?! Poate nu îi iese 100%, dar 80% cu siguranță!
Vă mulțumesc.
Grupul PMP, domnul Petru Movilă. Câte un singur vorbitor de grup. Citiți întâi...
## **Domnul Petru Movilă:**
## Bună ziua!
Chiar nu m-am gândit niciodată câți farisei sunt plătiți prin Legea unică a salarizării, stimate coleg, dar ar fi interesant să vedem acest lucru.
Partidul Mișcarea Populară s-a abținut, pentru că am spus foarte clar că Legea unică a salarizării trebuie corectată o singură dată, cu un singur act normativ, valabil pentru toți angajații din sectorul bugetar. Și ne menținem acest punct de vedere, pentru că nu ne grăbea nimeni ca, astăzi, din nou, să avem români mai iubiți de Parlament, de majoritatea PSD–ALDE și de români care nu există – cei care vă fac analize de laborator, când mergeți la spital, care dau certificate că suntem sănătoși la cap și așa mai departe. Aceia nu există în Legea unică a salarizării și este un lucru foarte grav.
Noi am cerut retrimiterea la comisie și nu a contat pentru dumneavoastră, pentru că abordarea noastră a fost cât se poate de tehnică, corectă și colegială.
Propunerile și amendamentele nu au fost susținute, pentru că va veni o altă lege și noi n-am terminat, în 25 de ani, cu povestea că ideea este bună, dar va face Guvernul o altă lege. Și de aceea suntem în această situație în care, din nefericire, singura decizie corectă este votul majoritar.
În ceea ce privește aspectul politic, dați-mi voie să vorbesc și eu câteva cuvinte, dacă tot suntem la declarații...
Da, poate PDL-ul lui Boc a greșit, poate PDL-ul...
Prieteni, eram la guvernare împreună, PDL-ul cu PSD-ul, în 2009, când s-a decis închiderea spitalelor, iar voi, în 2012, ați spus că veți redeschide spitale... S-a redeschis unul singur, care este centru medico-social!
Ați luat voturi de la români pentru că i-ați mințit cu aceste lucruri!
Luați-vă oglinzi, unii care vorbiți și nu știți despre ce vorbiți!
Vă uitați istoria! V-am spus că jumătate din PSD ați fost în PD și în PDL! Amintiți-vă și acest lucru! Mulțumesc.
## **Domnul Florin Iordache:**
Vă mulțumesc. Mai departe.
5. Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, reexaminată la cererea Președintelui României.
Comisia pentru cultură și Comisia juridică propun adoptarea legii.
Vot · approved
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, a următoarelor legi: – Legea pentru aderarea României la Protocolul referitor la privilegiile și imunitățile Autorității Internaționale privind Spațiile Submarine, adoptat la Kingston la 27 martie 1998, care a intrat în vigoare la 31 mai 2003 (PL-x 460/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea pentru ratificarea Protocolului de aderare, semnat la Bruxelles la 11 noiembrie 2016, la Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Columbia și Peru, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 26 iunie 2012, pentru a se ține seama de aderarea Ecuadorului (PL-x 445/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială (PL-x 477/2017; adoptată în procedură de drept comun) 64
Îmi precizați articolul pe procedură, să nu fiu obligat să vă tai microfonul!
Domnule președinte,
Doresc să fac o serie de clarificări în nume personal. În primul rând, pensiile au fost tăiate prin Ordonanța nr. 91...
Procedură, domnule coleg!
## **Domnul Andrei Daniel Gheorghe:**
...dată de actualul Guvern și aș dori un foarte scurt drept la replică, dat fiind faptul că aici vedem că ne amintim de prin 2009, când suntem în 2018! Aceasta arată că suntem...
## **Domnul Florin Iordache:**
Vă mulțumesc.
- V-am rugat! V-am rugat procedură! Haideți să ne
- respectăm!
Citim și ne exprimăm!
Mulțumesc.
6. Moțiunea simplă inițiată de 67 de deputați.
Vot · Respins
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, a următoarelor legi: – Legea pentru aderarea României la Protocolul referitor la privilegiile și imunitățile Autorității Internaționale privind Spațiile Submarine, adoptat la Kingston la 27 martie 1998, care a intrat în vigoare la 31 mai 2003 (PL-x 460/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea pentru ratificarea Protocolului de aderare, semnat la Bruxelles la 11 noiembrie 2016, la Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Columbia și Peru, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 26 iunie 2012, pentru a se ține seama de aderarea Ecuadorului (PL-x 445/2017; adoptată în procedură de drept comun); – Legea privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială (PL-x 477/2017; adoptată în procedură de drept comun) 64
Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) și alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la Secretariatul general al Camerei Deputaților următoarele legi:
1. Legea pentru aderarea României la Protocolul referitor la privilegiile și imunitățile Autorității Internaționale privind Spațiile Submarine, adoptat la Kingston la 27 martie 1998, care a intrat în vigoare la 31 mai 2003; procedură de drept comun.
2. Legea pentru ratificarea Protocolului de aderare, semnat la Bruxelles la 11 noiembrie 2016, la Acordul Comercial dintre Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia, pe de o parte, și Columbia și Peru, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 26 iunie 2012, pentru a se ține seama de aderarea Ecuadorului; procedură de drept comun.
3. Legea privind exonerarea personalului plătit din fonduri publice de la plata unor sume reprezentând venituri de natură salarială; procedură de drept comun.
Termen de sesizare – cinci zile de la data depunerii, astăzi.
Vă mulțumesc.
Declar ședința închisă.
Invit colegii la ședința Biroului permanent. La revedere!
## _Ședința s-a încheiat la ora 12.30._
EDITOR: GUVERNUL ROMÂNIEI
#388810„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.73, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72 Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
&JUYEJT|084815]
**ISSN** 1220–4870
**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 40/15.III.2018 conține 64 de pagini.**
Prețul: 160,00 lei
Vă mulțumesc.
Deputat al PMP, Robert Nicolae Turcescu, Circumscripția nr. 14 Constanța.
Avem în România, avem în Mehedinți profesori valoroși, care aduc speranță, vindecă și schimbă. Oameni care lasă ceva bun în urma lor, știind că drumul nu a fost fără sens.
Cu siguranță că omenia și bunătatea sunt semne ale profesorilor, semne de înțelepciune, înțelegere și putere interioară. Profesorii fac diferența. Lumea are nevoie de noi pentru a se vindeca de ură, prejudecăți, etichete.
Vă mulțumesc.
Deputat al PSD Mehedinți, Alina Teiș.
Ziariștii atrag atenția că sunt pe ducă și alte secții. Iar după distrugerea completă a fabricii este posibil, potrivit presei, ca rușii să vândă terenul la prețul pieței, reducând întregul combinat la dimensiunea unei afaceri imobiliare.
COS Târgoviște a fost privatizat pe vremea Guvernului Năstase și vândut companiei rusești Mechel Internațional Holding, care a mai cumpărat și combinatele de la Câmpia Turzii și Ductil Steel – SA, aduse și acestea în stare de faliment.
Un alt caz revoltător, semnalat de presă, a fost privatizarea UPET Târgoviște, cel mai mare combinat producător de utilaj tehnologic din Europa, care a fost înstrăinat în 2001 către o companie rusească, OMZ. Au cumpărat UPET cu suma de 1,8 milioane de euro, bani pe care rușii i-au recuperat numai din vânzarea câtorva utilaje la fier vechi.
În același timp, perla industriei metalurgice, UPET Târgoviște, a fost dezmembrată, bucată cu bucată. Au fost vândute: uzina producătoare de oxigen, o hală de oxigen, o hală de cazane pentru aburi, un laborator de metrologie, conducte de canalizare și de alimentare cu apă, o hală de beton, un drum „uzinal macadam”...
Îmi imaginez că ați fi foarte bucuroasă ca lucrul acesta să se întâmple în Anul Centenarului și în timpul mandatului dumneavoastră.
Pentru că m-am apropiat de 3 minute, cu domnul președinte Klaus Iohannis, pe care l-am susținut și nu-mi pare rău, o să discut săptămâna viitoare, pentru că am înțeles că Domnia Sa a făcut primul pas și eu îl aștept pe al doilea.
Vă mulțumesc.
În urma unificării, funcțiile ocupate de personalul transferat vor fi radiate, constituindu-se într-o importantă reducere a cheltuielilor cu personalul.
Cea de-a doua propunere de schimbare este una profundă, ce atinge toate segmentele cu atribuții pe linia asigurării și menținerii ordinii publice. În esență, aceasta se referă la: desființarea tuturor verigilor intermediare, crearea unor structuri manageriale suple, apropiate de factorul de execuție, și redistribuirea personalului, pentru realizarea eficientă a prevenirii.
Consider oportun a fi desființate inspectoratele generale de armă, verigi intermediare între minister și structurile teritoriale.
Pentru asigurarea unor direcții principale de acțiune...
Este de neînțeles că Guvernul persistă în a lua măsuri care afectează grav capacitatea ONG-urilor de a oferi servicii sociale pe care statul nu le oferă sau le oferă în mod ineficient. Un studiu recent arată că statul are nevoie de 6 lei pentru a ajunge la același rezultat obținut de un ONG cu o cheltuială de doar un leu.
Cu toate acestea, măsurile fiscale luate împotriva ONG-urilor și reducerea semnificativă a subvențiilor pe care
acestea le obțin de la bugetul central sau local le afectează grav activitatea.
Vă cer, stimați guvernanți și dragi colegi, să ne aplecăm cu toată responsabilitatea asupra legilor menționate mai sus și să încercăm să corectăm măsurile luate în mod intempestiv, fără studii de impact și fără a oferi alternative celor care se dedică cu mult profesionalism rezolvării problemelor sociale sau sociomedicale ale semenilor noștri. Florica Cherecheș, deputat al PNL de Bihor.
Fac un apel public către toate forțele politice parlamentare să-și dea mâna în vederea adoptării unui Cod administrativ care să întărească autoritatea demnitarului, atât la nivelul administrației centrale, cât mai ales la nivelul administrației locale.
România a avut experiența nefericită de a fi condusă de tehnocrați, oameni fără responsabilitate politică și viziune, foști funcționari, iar efectele catastrofale ale guvernării s-au resimțit în economie și societate. Astăzi este menirea noastră, a Parlamentului, să redefinim rolul politicului în actul guvernării și al administrației publice. Politicile publice trebuie să fie voința omului politic ales, nu a unui funcționar public numit.
În 10 martie va avea loc Congresul extraordinar al Partidului Social Democrat, congres la care sper să adoptăm o rezoluție prin care să ne asumăm reformarea administrației publice prin descentralizare, întărirea funcției de demnitate publică și creșterea autorității asupra funcționarilor publici. România nu este o tehnocrație, ci o democrație. România trebuie condusă de oameni politici, nu de tehnocrați, care nu au nicio responsabilitate față de cetățeni.
Sunt convins că PSD va înțelege să schimbe optica managementului aplicat de miniștri în ministere, o optică ce trebuie să privească o activitate de coordonare, monitorizare, evaluare a funcționarilor publici mai serioasă și riguroasă. Nu ne permitem sacrificarea unui întreg...
Mai vreau să atrag atenția asupra unei alte capcane care ne este întinsă prin programul de guvernare. M-aș fi așteptat, din partea unui Guvern în majoritate social democrat, să existe o atenție mai mare pentru echitate, pentru distribuirea echilibrată și echitabilă a resurselor. M-aș fi așteptat ca peste patru milioane de moldoveni să nu privească umiliți la alocările pe care le primesc două milioane de bucureșteni. Și mi-aș fi dorit ca cei peste 400.000 de vasluieni să nu aibă parte în domeniul investițiilor în infrastructură de alocări procentuale care încep cu zero.
Din această perspectivă, nu sunt deloc entuziasmat de obiectivul prezentat în programul de guvernare la pagina 26, conform căruia în anul 2020 peste un milion de cetățeni ar urma să aibă salariul brut de minimum 1.000 de euro, asta însemnând că vor face parte din clasa de mijloc.
Dincolo de acest tip de ambiție sau poate fantezie, pe mine, ca vasluian, ca moldovean, acest obiectiv mă pune pe gânduri. Pentru că programul de guvernare nu spune și unde anume vor fi aceste salarii, care va fi distribuția lor pe regiuni, pe județe. Mi-e teamă că proporțional va fi ca la autostrăzi: dacă privim de sus, da, avem 700 de kilometri; dacă apropiem oglinda, vedem că Moldova are zero, iar județe precum Vaslui sau Botoșani sunt condamnate.
Din acest punct de vedere, stimați colegi, mă pune pe gânduri obiectivul cu un milion de cetățeni cu salariu de peste 1.000 de euro, pentru că, dacă vom avea parte de aceeași abordare ca în guvernările anterioare, abia 1% din aceste salarii vor fi probabil în Moldova. Iar Bucureștiul și regiunile bogate vor avea 80% din cetățenii cu venituri mari.
Tot ceea ce se întâmplă acum la nivelul infrastructurii, cu șantiere mari, deschise exclusiv în București și în Transilvania, mă face să cred că moldovenii care vor salarii mari, cei care vor acei 1.000 de euro în 2020, trebuie să-și părăsească în continuare locurile natale.
Vă mulțumesc.
Deputat al PNL, Daniel Olteanu.
Vă mulțumesc.
Deputat Ștefan Mușoiu de Ialomița.
Vă mulțumesc.
Florinel Stancu, deputat al PSD Dolj.
Deputat al PNL de Alba, Florin Roman.
Vă mulțumesc.
Ordonanța toxică nr. 79/2017 va intra în istoria neagră a României nu numai pentru efectele negative pe care le-a adus asupra angajaților și angajatorilor, dar și asupra finanțării adecvate a administrațiilor publice locale. Puțini știu că, prin această ordonanță, administrațiile publice locale din România au pierdut, dintr-un foc, aproape 6 miliarde de lei din impozitul pe venit colectat la bugetul de stat. Guvernul a cântat extrem de fals melodia finanțării minimale a administrației publice, spunând că administrațiile publice locale vor avea asigurat un buget minim de funcționare. Adică, în plină creștere economică, administrațiile locale să fie mulțumite dacă au bani să plătească salariile angajaților și facturile la utilități. Despre investiții nici nu poate fi vorba. România trebuie să arate ca un Teleorman mai mare, fără investiții publice și private consistente, fără utilități, fără modernizare și fără locuri de muncă bine plătite.
Vreau să vă spun că guvernul cu numărul 3, condus de doamna Dăncilă, nu este cu nimic diferit de precedentele două guverne PSD–ALDE. Promite și minte populația cu aceeași nerușinare. Dacă Grindeanu promitea profesorilor salarii uriașe de la 1 iulie și nu s-a ținut de cuvânt, iar Tudose a promis salarii mai mari cu 25%, majorare care a însemnat, în final, chiar și tăieri de salarii, doamna Dăncilă vine acum cu marea minciună a alocării în integralitate, adică 100%, a impozitului pe venit către administrațiile publice locale.
Mă cunoașteți foarte bine și știți că nu fac acuzații fără fundament. Însă de data aceasta minciuna este în formă scrisă. Mai concret, în data de 22 februarie 2018, doamna prim-ministru Dăncilă a promis, în fața aleșilor locali și a camerelor de televiziune, că prioritatea Domniei Sale este alocarea a 100% din impozitul pe venit către autoritățile locale. Rețineți: joi, 22 februarie 2018!
La mai puțin de 24 de ore, vineri, 23 februarie 2018, aceeași doamnă Dăncilă semna, ca prim-ministru, un punct de vedere negativ asupra proiectului legislativ al PNL de alocare a 100% din impozitul pe venit către administrațiile locale. Așadar, toți cei care au sperat că declarațiile doamnei Dăncilă făcute în 22 februarie 2018 se vor pune în practică au fost mințiți cu nerușinare!
Vă asigur că, oricâte guverne va mai schimba Liviu Dragnea, deja românii știu că nu mai pot avea încredere în ceea spun. S-au încurcat în minciuni și nu mai știu pe unde să scoată cămașa. Cert este că mult lăudata „revoluție fiscală” a lovit exact în cei pe care ar fi trebuit să-i ajute.
Deși o vorbă românească din bătrâni spune că speranța moare ultima, în domeniul despre care discutăm aceasta s-a stins odată cu intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 558 din 4 august 2017 privind aprobarea Programului pentru dezvoltarea investițiilor în turism – Masterplanul investițiilor în turism – și a criteriilor de eligibilitate a proiectelor de investiții în turism. Prin adoptarea acestui act normativ, ne așteptam la impunerea unor decizii profesioniste, nu doar la o modificare a Hotărârii Guvernului nr. 120/2010, emisă pe vremea premierului Emil Boc. Măcar în acea perioadă s-a mai realizat câte ceva în domeniul turismului. Acum nu se construiește absolut nimic. Studiind acest masterplan, constatăm că Guvernul nici măcar nu-și propune să finanțeze investiții serioase în turismul din România. În acest sens, vă dau exemplul județului Argeș, pentru care a fost prevăzut un singur obiectiv de investiții, „Schi în România, Albeștii de Muscel”, deși județul nostru are un potențial turistic uriaș, situându-se pe unul dintre primele
locuri din țară în domeniu. Și oricum nu ne facem iluzii, deoarece, chiar dacă Guvernul a decis să finanțeze un singur obiectiv de investiții în turismul din Argeș, nici măcar realizarea aceluia nu va demara prea curând, dacă avem în vedere că bani alocați în acest scop nu există în bugetul pentru 2018.
Și la capitolul utilizării fondurilor europene nerambursabile pentru realizarea investițiilor din turism rezultatul a fost același la nivelul anului 2017: eșec total.
Românii nu au nicio vină pentru că aleg să-și petreacă concediile în străinătate și nici turiștii străini nu pot fi acuzați pentru că ocolesc țara noastră, deoarece turismul din România a devenit neatractiv, serviciile specifice fiind mai scumpe decât în străinătate și inferioare din punct de vedere calitativ, chiar și în comparație cu cele furnizate în țările vecine.
Începând din anul 2007, guvernele României au căpătat obiceiul de a compara situația din țara noastră cu cea din Bulgaria, pentru a demonstra că nu suntem ultimii din Uniunea Europeană într-un domeniu sau altul. Dacă Guvernul PSD–ALDE va face acest exercițiu și acum, va constata că în ceea ce privește serviciile turistice ne poziționăm clar în dezavantaj. Popularitatea Bulgariei ca destinație turistică sporește constant, iar numărul turiștilor străini care vizitează țara și veniturile obținute din turism cresc în fiecare an. O mare parte din această creștere se realizează chiar prin contribuția turiștilor români, pentru care a devenit mai atractiv și mai rentabil să-și petreacă vacanțele în țara vecină decât la noi.
Nu românii sunt vinovați pentru că aleg servicii turistice mai bune și mai ieftine, așa cum insinua fostul ministru român al turismului, ci Guvernul României, pentru că a amânat la nesfârșit realizarea unor investiții esențiale în acest domeniu. Sunt obiective de investiții în turism demarate prin anii 2010–2011 care nici astăzi nu sunt recepționate, pentru că nu au fost repartizați banii necesari pentru finalizarea lor. Nici turiștii străini nu pot fi condamnați pentru că nu pun România pe harta călătoriilor lor, deoarece numărul locurilor de cazare din țară a scăzut în ultimii ani, condițiile nu s-au îmbunătățit, activități de divertisment nu le sunt oferite, iar prețurile sunt mai mari decât în multe stațiuni exclusiviste din lume.
Am înțeles foarte bine că guvernele PSD–ALDE nici nu vor și nici nu pot să facă investiții care să impulsioneze turismul, sectorul economic cu cea mai rapidă creștere a valorii adăugate. În anul 2017, dintre cele 14 măsuri promise pentru turism în programul de guvernare, una singură a fost îndeplinită integral și altele două parțial. Execuția bugetară slabă pune în pericol funcționarea turismului, face imposibilă promovarea eficientă a produsului turistic românesc și anulează dezvoltarea sustenabilă a turismului, prin sufocarea investițiilor, cu precădere la nivelul autorităților locale. Iar, dacă Guvernul este neputincios, de ce mai pune și piedici în calea agenților economici care doresc să aducă bani în țară și să investească în infrastructura turistică? Sunt nenumărați antreprenori care ar face minuni în România, dacă ar fi lăsați, dacă Guvernul nu s-ar manifesta ca principalul inamic al inițiativelor lor. Nici nu mai intră în discuție cum s-ar dezvolta turismul românesc, dacă Guvernul l-ar mai și sprijini. Din păcate, miliarde de euro din fondurile europene rămân neabsorbite din vina Guvernului. Alte miliarde de euro, care ar putea veni din investiții străine directe, sunt ținute la graniță din cauza birocrației excesive și a incompetenței miniștrilor care s-au perindat prin guvernele domnului Dragnea. Și toate acestea au determinat poziționarea României pe unul dintre ultimele locuri la nivel european și mondial în domeniul turismului în anul 2017, cu o contribuție directă în PIB a acestui sector de numai 1,3%.
Dacă situația ar fi așa neagră numai în turism, poate că nu aș fi atât de critic la adresa guvernelor PSD–ALDE. Din păcate, au trecut deja 14 luni de guvernare, pe care le resimțim cât 14 ani, iar starea turismului este caracteristică pentru toate domeniile în care România ar fi trebuit să realizeze progrese în ultimii doi ani: educație, sănătate, industrie, energie, transporturi, agricultură. Aceasta este modernizarea pe care o pot oferi PSD și ALDE românilor.
O mare ușurare pentru România a fost îndepărtarea din Guvern a domnului Mișa. A făcut atâtea prostii într-un timp atât de scurt, încât nu știu de câți deștepți va fi nevoie ca să se îndrepte măsurile greșite. Același domn Mișa este cel care a lansat în piață, în vederea testării reacțiilor opiniei publice, posibilitatea naționalizării pilonului II de pensii. Eu știu foarte bine ceea ce a însemnat naționalizarea în România și cât încă mai plătesc românii pentru bunurile confiscate de comuniști. Domnul Mișa este prea tânăr să-l putem acuza că are mentalitate comunistă. La fel și doamna Vasilescu. Și totuși, de ce fac aceste prostii?
Din păcate însă, doamna Vasilescu se joacă de-a dreptul cu focul. Știm cu toții că i-a mințit pe pensionari că le va crește pensiile, deși Domnia Sa nu a fost capabilă nici măcar să majoreze punctul de pensie de la 1 ianuarie 2018, așa cum scrie legea. Acum, încurcată cu totul în propriile minciuni, caută soluții de salvare, iar ideea de a confisca, de a naționaliza pensiile celor peste 7 milioane de tineri pare că nu-i mai dă liniște. Să sperăm că Liviu Dragnea nu va achiesa la viziunea simplistă și periculoasă a ministrului muncii de a confisca pensiile viitoare pentru a le plăti pe cele din prezent.
Nu știu alții cum sunt, însă eu, ca părinte, nu aș fi niciodată de acord să se ia din drepturile copilului meu și să mi se dea mie! Vreau să cred și vreau să sper că și doamna Vasilescu va ajunge la un moment dat să gândească așa și va înceta să mai atenteze la economiile pentru bătrânețe făcute în ultimii zece ani de milioane de tineri, iar numărul acestora crește de la un an la altul.
Știți ce este cel mai trist? Pe pagina electronică a Camerei Deputaților, în CV-ul doamnei Vasilescu figurează faptul că Domnia Sa a avut publicații științifice cu privire la opera lui Vilfredo Pareto, gigant al economiei și sociologiei mondiale. Nu am citit acea sau acele publicații, însă, dacă Domnia Sa l-ar fi citit într-adevăr pe Vilfredo Pareto, ar fi aflat că, în sectorul public, optimul social nu se realizează așa cum face Domnia Sa, adică luând de la unii și dând altora, mulțumind pe unii și nemulțumind pe alții. Optimul social al lui Pareto înseamnă ca nicio creștere de bunăstare socială pentru un individ să nu însemne o pierdere de bunăstare pentru niciun alt individ. La modul în care acționează, tind să cred că doamna Vasilescu ori a citit printre rânduri, ori a citit opera în limba originală în care aceasta a fost scrisă și nu a înțeles-o, ori chiar știe ce prostie face și acționează conștientă împotriva acestui principiu de creștere a bunăstării sociale.
Inițial am crezut că salarizarea atât de umilitoare pentru dascăli este rodul vreunei scăpări a doamnei Olguța Vasilescu. Este și motivul pentru care am lucrat câteva zile și am propus amendamente la o ordonanță care ar fi trebuit să mai îndrepte din nedreptățile Legii salarizării. Aș fi așteptat ca parlamentarii PSD și ALDE să recunoască faptul că au greșit, să voteze pentru creșteri salariale consistente pentru dascăli și să își certe ministrul pentru punerea în pericol a evaluărilor naționale și chiar a examenului de bacalaureat. Văzând cum s-au comportat toți cei care conduc astăzi destinele României, am înțeles faptul că umilirea dascălilor nu a fost nicidecum o scăpare, ci atitudinea lor față de viitorul României. Acum și astăzi îi înțeleg pe tinerii care pleacă din țară. Într-o Românie condusă de PSD mai bine de 22 de ani din cei 28 de ani care au trecut de la Revoluție, țara și populația sunt tot mai departe de visul european, pentru că lupul PSD nu și-a schimbat nici părul și nici năravul.
În aceeași direcție, lansarea programelor de start-up, destinate românilor din diaspora care doresc să se întoarcă în țară, cu finanțare de până la 40.000 euro, este una dintre măsurile gândite și puse în practică pentru a reduce fenomenul migrației masive și pentru reîntoarcerea românilor capabili de muncă.
Vă îndemn să susțineți intensificarea acestor măsuri guvernamentale și, în paralel, să solicităm intensificarea marilor investiții ale statului în regiunile cele mai afectate de migrația economică, precum sunt Iașiul și întreaga regiune nord-est!
În acest sens, toți specialiștii au avertizat că această problemă nu se va rezolva nici în următorii ani, iar domeniile cele mai afectate sunt industria constructoare de mașini, IT-ul, construcțiile, retailul și centrele de servicii.
De ce nu sunteți în stare să accesați fonduri europene și să diminuați birocrația existentă, de ce nu vreți să ajutați stimularea mediului de afaceri, ci dimpotrivă, încercați să îngropați mediul privat? De ce nu aveți strategii care să ducă la crearea de noi locuri de muncă, deci la scăderea șomajului, la creștere economică durabilă și sănătoasă, de care România are atâta nevoie?
Răspunsul se pare că îl cunoaștem cu toții. Rațiunile pur politice luate de guvernarea dumneavoastră în favoarea propriului electorat numai pentru păstrarea puterii nu vor face altceva decât să împingă România nu numai într-o criză a forței de muncă, ci și într-o criză economică, prin care românii nu mai vor să treacă.
Cred că este fără echivoc faptul că Legea salarizării s-a dovedit a fi încă un eșec de marcă al actualei coaliții PSD–ALDE, iar doamna Olguța Vasilescu se face vinovată de nerespectarea promisiunilor din programul de guvernare și, mai grav, de o dezechilibrare a politicilor salariale!
Ținând cont de toate aceste efecte negative pe care le produce OUG nr. 82/2017, PNL propune următoarele amendamentele: mărirea punctului de pensie de la 1 ianuarie 2018 la 1.100 de lei; contribuția la pilonul II să fie de 6% începând cu 1 ianuarie 2018; eliminarea plafonului la indemnizația pentru mame și corelarea pragului minim cu salariul minim pe economie; eliminarea prorogării intrării în vigoare a venitului minim de incluziune și aplicarea sa începând cu 1 aprilie 2018.
PNL va lupta până la capăt în Camera decizională pentru susținerea amendamentelor mai sus menționate, atât în Comisia pentru muncă și protecție socială, cât și ulterior, în plen, pentru respingerea acestei ordonanțe de urgență, dacă amendamentele PNL vor fi respinse. Iar dacă parlamentarii PSD–ALDE nu înțeleg că această ordonanță, în forma adoptată de Guvern, este din nou una anticonstituțională, care afectează în mod nepermis siguranța veniturilor viitoare ale românilor activi în prezent pe piața muncii, confiscându-le o parte bună din contribuția la pilonul II de pensii, PNL va continua demersurile sale împotriva acestui act normativ, prin atacarea lui la Curtea Constituțională!
Aplicarea în continuare a politicii de supraimpozitare și tăiere a investițiilor va împinge România, cu siguranță, spre un dezastru economic și bugetar, cu consecințe grave asupra mediului de afaceri și asupra nivelului de trai al românilor. Actuala coaliție aflată la guvernare nu are un plan de acțiune concret pentru redresarea economiei și pentru crearea de locuri de muncă. Fără un plan economic coerent și cu politici fiscale greșite, coaliția PSD–ALDE duce România în sărăcie.
Românii nu vor să mai plece din România. Românii nu vor să trăiască și în următorii ani în cea mai săracă țară din Uniunea Europeană. Coaliția PSD–ALDE trebuie să plece de la guvernare, pentru că, la 29 de ani de la Revoluția din decembrie 1989, românii nu vor să se întoarcă în comunism.
și, astfel, să se poată arăta unei tabere că i se oferă ceea ce își dorește. Este o mișcare greșită din punct de vedere politic și va avea repercusiuni.
Consider că Președintele României, domnul Klaus Werner Iohannis, prin atribuțiile constituționale, vorbește cu adevărat de o separație a puterilor în stat și de echilibru. Aceste mesaje trebuie susținute. Trebuie să fim susținătorii unei democrații reale și corecte, deoarece nu este de dorit ca prin aceste demersuri să se adâncească clivajul existent deja în societate!
Bunăoară, modificarea pachetului de legi în domeniul justiției, care a început cu stângul, în urmă cu un an, prin adoptarea pripită a celebrei Ordonanțe nr. 13, nu s-a încheiat nici astăzi, deși efectele sale nocive pentru statul de drept au început deja să-și facă simțită prezența.
În același raport, țara noastră se mai evidențiază și din punctul de vedere al numărului de legi adoptate prin procedură extraordinară, în această situație fiind aproape jumătate din consistentul pachet legislativ studiat, dar și prin faptul că trei din patru legi au fost inițiate de Guvern, Parlamentul fiind transformat într-o simplă anexă a Executivului. Pe de altă parte, chiar dacă parlamentarii români sunt clasați printre cei mai productivi din regiune, inițiativele legislative pe care aceștia le susțin și le promovează nu ajung decât în mică măsură să fie promulgate ca acte normative.
Această stare nefirească de lucruri va mai dura până când vom înțelege că, potrivit Constituției, Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării, iar Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare, a căror reglementare nu poate fi amânată.
„Alergați, alergați, dar aveți grijă să alergați spre _finish_ “ – spune al doilea om al Comisiei Europene, exprimând percepția involuției României în ceea ce privește independența justiției, garantul statului de drept, al statului democratic european. Președintele țării este la capătul procedurii și răspunderea îi aparține. Dar, până la exprimarea președintelui, mă aștept ca, în ceasul al doisprezecelea, PSD–ALDE să înțeleagă că nu ne permitem, astăzi, la 100 de ani de la Marea Unire, ca România să fie marginalizată sau, și mai grav, sancționată politic de forurile europene, cu posibile repercusiuni economice și financiare. PSD a câștigat alegerile, însă nu justiția!
Activarea art. 7 din Tratatul UE poate duce la suspendarea dreptului de vot în Consiliul European, Polonia fiind deocamdată singurul stat împotriva căruia s-a declanșat această procedură, din cauza amestecului politic în justiție. Și România nu este Polonia!
România nu are astăzi nici autostrăzi, nici spitale moderne, nici apă-canal în toate locuințele sau în toate școlile de la țară, nici toate drumurile locale nu sunt asfaltate sau măcar pietruite. Modernizarea României este dependentă de Bruxelles, de fondurile europene.
Bine ar fi să nu amestecăm politica și justiția și normal ar fi prin lege să nu permitem persoanelor condamnate definitiv să acceadă într-o funcție de demnitate publică! Demnitarul trebuie să înțeleagă că demnitatea sa este cea care îl legitimează în funcția de demnitate publică!
Altfel, de ceea ce ne este frică nu scăpăm!
Medicii sunt de părere că fenomenul este în creștere și este probabil legat de evoluția societății în general, consecința tuturor problemelor noastre sociale. Aceștia susțin că pericolul la care sunt supuse adolescentele însărcinate este dublu. Tinerele pot fi traumatizate din cauza sarcinii și a schimbărilor hormonale prin care trec și, în același timp, își riscă viața, pentru că sarcinile precoce prezintă deseori complicații. De asemenea, medicii subliniază importanța educării tinerilor cu privire la riscurile începerii premature a vieții sexuale, precum și legat de metodele de contracepție pe care le pot folosi. Educația precară în ceea ce privește problemele sexuale și prevenirea sarcinilor, lipsa informării, dar și proasta comunicare dintre părinți și copii nu fac altceva decât să crească numărul mamelor minore, al avorturilor, al copiilor abandonați sau, mai grav, uciși din fașă.
De atunci, în ciuda repetatelor și disperatelor demersuri ale autorităților locale, ale sindicaliștilor, ale colegilor deputați și senatori care au formulat numeroase interpelări și declarații politice pe această temă, situația a rămas în continuare la fel de neclară. Între timp, domnului Tudose i-a expirat mandatul semestrial de premier, iar doamna Dăncilă pare o umbră absentă instalată pentru un semestru în Palatul Victoria. Guvernul României, incompetent și iresponsabil, nu este preocupat câtuși de puțin de soarta a mii de angajați, de soarta unuia dintre cele mai importante municipii din Dobrogea, în general nu este preocupat decât de subminarea justiției și de lansarea unei perdele de fum prin luarea unor măsuri economice și fiscale pe cât de populiste și nesustenabile, pe atât de aberante.
Doamnă prim-ministru Vasilica Viorica Dăncilă, hotărâți-vă: ori exercitați dreptul de preempțiune, deși știți bine că nu putem construi fregate, deoarece nu deținem tehnologia și know-how-ul, ori dați drumul frânei de mână pe care a tras-o predecesorul dumneavoastră și permiteți transferul acțiunilor către un agent economic privat care să salveze Șantierul Naval Mangalia de la dezastru! I-ați adus la capătul răbdării pe toți acești oameni care depind într-un fel sau altul de soarta Șantierului Naval, prin nehotărârea, lentoarea și iresponsabilitatea dumneavoastră! Fiecare dintre variante, vânzarea de acțiuni către privat sau către stat, prezintă atât avantaje, cât și dezavantaje, însă varianta cea mai periculoasă este trecerea timpului fără a lua nicio măsură.
Din păcate, este exact ceea ce faceți dumneavoastră. Cu cât perioada care trece este mai mare, cu atât aspectele negative cresc în intensitate. În ultimele zile a apărut chiar o a treia variantă, o companie italiană, dintre cele mai mari în acest domeniu din lume, care a trimis Guvernului o ofertă de management operațional, anunțându-și intenția de a cumpăra pachetul de acțiuni. Deși soluții există, în halele de lucru nu se întâmplă nimic în prezent, iar pierderile se ridică la sute de milioane de lei pe an.
Vă solicit, în final, deblocarea operațiunii de transfer de acțiuni, pentru că altfel veți fi complice la distrugerea celui mai important agent economic din sudul Dobrogei și la aruncarea în sărăcie a municipiului Mangalia!
Însă acest lucru nu este meritul celei care astăzi poate fi ușor catalogată drept cea mai mare catastrofă din MAI. Doamnă ministru, trăiți într-o altă lume. Ați reușit să creați un haos într-unul din ministerele cele mai importante. Dacă lucrurile continuă în același trend, cred că atât poliția, cât și jandarmeria vor fi nevoite să-și schimbe sloganul „Siguranța voastră, prioritatea noastră!” în „Siguranța voastră, nepăsarea noastră!”
Per ansamblu, puterea medie de cumpărare a tuturor salariaților din România, deci a celor de la stat și a celor din privat la un loc, a fost de 12,7%. Acest lucru s-a văzut într-o creștere a consumului, dar și într-o creștere a depozitelor în bănci ale populației.
Deci, oricât de mult încearcă opoziția să obțină un beneficiu din această inflație, cifrele spun cu totul altceva. Nivelul de trai al românilor a crescut efectiv în această perioadă, evident că nu atât cât ne-am fi dorit. Salariile din România sunt încă mult mai mici în comparație cu cele din Uniunea Europeană, iar acest decalaj trebuie recuperat. Dar trebuie să admitem cu toții că în această guvernare s-au făcut cele mai consistente majorări de pensii și salarii, iar, după cum am văzut, acest lucru nu a afectat deloc economia, dimpotrivă, a stimulat-o și a condus la acea creștere de 7%.
Iar dacă tot am vorbit de inflație, aș vrea să mai demontez și acel mit că principala cauză a creșterii prețurilor ar fi fost majorarea supraaccizei din a doua jumătate a anului trecut. Vreau să vă spun că BNR a constatat că influența acestui factor a fost de doar 0,3 puncte procentuale, ceea ce reprezintă o valoare infimă față de ceilalți factori care au generat inflație și care nu au nicio legătură cu acțiunea guvernamentală. Astfel, principalii factori inflaționiști au fost creșterea prețului internațional al petrolului, liberalizarea pieței de energie conform angajamentelor asumate de România, inflația medie din Uniunea Europeană, care a generat creșteri ale prețurilor importate din această piață, și crizele din Europa, care au marcat producția unor alimente de bază, respectiv unt, ouă, legume și fructe.
Deci, dacă vrem să fim corecți, trebuie să spunem aceste lucruri, care sunt confirmate în toate documentele oficiale ale BNR, Eurostat, Comisia Europeană ș.a.m.d.
Axându-ne pe modelul islandez, consider că trebuie să punem și în România accent pe eliminarea diferențelor de pensii și a celor de remunerare între femei și bărbați. Avem nevoie de implementarea recomandărilor privitoare la asigurarea unor plăți egale. Printre deciziile necesare, amintesc introducerea în cadrul legal național a definițiilor „muncii egale” și a „muncii de valoare egală”, aplicarea unui sistem echitabil de evaluare a funcțiilor, stabilirea măsurilor de sporire a transparenței în sistemul de salarizare, precum și instituirea mandatului clar pentru instituțiile de egalitate în prevenirea discriminării în domeniul remunerării.
– completarea, cu asistența ANAF și a primăriei, a formularului unic inteligent și transmiterea acestuia la administrația financiară de pe calculatorul primăriei, fie prin SPV, fie prin e-guvernare.
Se dorește stimularea depunerii declarației unice prin Spațiul privat virtual, SPV, prin acordarea diferențiată a bonificațiilor la plată. Astfel, cei care depun declarația prin sistemul online vor beneficia de bonificații mai mari decât cei care depun declarația în format hârtie.
Contribuabilul își stabilește singur obligațiile de plată, fără intervenția organului fiscal.
Contribuabilul poate rectifica declarația unică în funcție de evoluția activității desfășurate pe parcursul anului.
Încadrarea ca plătitor de CAS și CASS se face în funcție de venitul estimat pentru anul curent, independent de venitul realizat în anul precedent.
Calitatea de asigurat se dobândește de la data depunerii declarației, și nu de la data efectuării plății, așa cum este în prezent. Persoanele cu venituri mici sau fără venituri sunt asigurate în sistemul de sănătate timp de 12 luni, dacă plătesc CASS la nivelul a șase salarii minime brute, față de nivelul a 12 salarii minime, cât plătesc în prezent.
Așadar, se poate constata că în ceea ce privește relația dintre stat și mediul de afaceri ne ținem de cuvânt și implementăm toate măsurile de simplificare, debirocratizare și comunicare pe care le-am prevăzut în programul de guvernare.
Până la îndeplinirea, sper eu cât mai rapidă, a acestui deziderat, apreciez faptul că inițiativele legislative din Parlamentul României în ceea ce privește egalitatea de șanse și tratament sunt susținute de reprezentanți ai întregului spectru politic, de femei și bărbați deopotrivă și vă mulțumesc!
De asemenea, pentru noi, femeile, faptul că această zi internațională a fost instituită în urma unei acțiuni a predecesoarelor noastre de câștigare a unor drepturi trebuie să fie un reper, trebuie să ne facă să fim conștiente că, dacă noi nu luăm atitudine pentru a schimba modul în care suntem tratate, niciun bărbat nu va face asta pentru noi.
De aceea, vă încurajez să promovați instituirea unei stări de normalitate în ceea ce privește tratamentul femeilor, iar în anii care vor urma să putem sărbători grația și feminitatea, nu lupta pentru drepturi și egalitate.
Argumentele noastre pentru o politică educațională responsabilă, de sorginte social-democrată, vor fi expuse succint.
1. Elevul și studentul – sensul, nucleul și subiectul educației
Schimbările și reconfigurările curriculare se orientează spre un curriculum modern, relevant și esențializat, realizând modificarea etapizată a programelor școlare, reconfigurarea planurilor-cadru avizate deja pentru învățământul primar și gimnazial.
La momentul actual, ne aflăm în etapa dezbaterilor și a consultării publice asupra planurilor-cadru pentru liceu, proces transparent, de comunicare și deschidere, demers de reformare a arhitecturii curriculare, opțiune pentru libertate sporită acordată școlilor în conceperea schemelor orare, a dozajului dintre disciplinele din trunchiul comun, elementele de curriculum diferențiat și zona opționalelor/curriculum la decizia școlii.
Problema manualelor și Proiectul Legii manualului, dincolo de controverse și polemici, decupează, în acest context, unele soluții necesare momentului, fiind o încercare logică și responsabilă de a instaura o ordine în dezordinea generală.
Am asistat de ani de zile la întârzieri, la absența manualelor, am văzut lupta editurilor, licitații contestate, dificultăți la nivelul școlilor în organizarea procesului didactic. Nu voi susține sub nicio formă ideea de manual unic, pentru că sunt pedagog de formație umanistă, sunt alături de opiniile care cer diversitate, alternative, trasee și abordări didactice adaptate colectivelor de elevi.
Cred că avem nevoie de manuale cu nivele diferite de complexitate, în corelație cu programele școlare. S-a observat clar că Ministerul Educației Naționale va promova competiția între autori, selecția a trei variante de manual, care pot fi o bază rezonabilă de opțiune pentru fiecare profesor. Deci spulberăm o legendă și un capăt de acuzare rostit insistent, cu virulență, speculând în zona propunerii legislative respective.
Alături de auxiliarele evaluate și avizate, de o platformă viabilă pentru resurse educaționale deschise, cu resurse bibliografice, cu oportunități ale documentării din spațiul virtual, considerăm că se conturează premisele unui demers didactic eficient și modern.
Trebuie să avem manuale în fața elevilor la început de an școlar. Acestea reprezintă suport pentru învățare, un reper necesar pentru profesorii debutanți, un punct de plecare în actul didactic inițial, de la care pot porni apoi construcții spre performanță, abordări creative, inovare didactică și științifică. 2. Infrastructura școlară
Este știut că sunt încă școli care așteaptă reabilitarea, avizele sanitare sau de securitate contra incendiilor.
Un program de guvernare atât de complex și de ambițios implică etape, evaluări și corecții, analize și împliniri succesive. Prin PNDL 2, prioritare sunt grădinițele, școlile, creșele, abordând, de altfel, sistemic toate comunitățile locale, mai ales zona învățământului rural. Cele 2.500 de creșe, de grădinițe și de școli se află deja pe agenda Guvernului, în diferite etape. Unele sunt abordate alături de rețele de drumuri, apă-canal, reabilitare de dispensare, alocarea de finanțări bugetare, precum și a celor 30 de miliarde credite angajament pentru perioada 2017–2020.
Se adaugă și obiectivele care vor fi reabilitate, consolidate, prin finanțări din programele europene, precum și proiectele coordonate de Ministerul Educației Naționale, finalizate sau în curs de execuție. Apreciem ca importante realizarea unei complexe baze de date cu situația clădirilor din sistem și elaborarea Strategiei privind modernizarea infrastructurii educaționale, abordări pragmatice pentru intervențiile și alocările ulterioare de fonduri.
3. Programe sociale/medii defavorizate/riscuri și vulnerabilități
Într-o enumerare succintă a programelor sociale derulate în sistem, remarcăm preocuparea constantă a Guvernului PSD–ALDE privind asigurarea accesului la educație, principiul egalității de șanse prin susținerea copiilor, a elevilor pentru un traseu favorabil prin anii de școală: rechizite școlare, bani de liceu, Euro 200, bursa profesională, decontarea transportului, Programul-pilot de acordare a unei mese calde, acordarea de burse, Programul pentru școli ale României în perioada 2017–2023, corelat cu demersurile și politicile europene în domeniu, care includ Programul de încurajare a consumului de fructe și legume în școli și Programul „Laptele și cornul”.
Primele patru programe menționate, finanțate din bugetul Ministerului Educației Naționale, însumează 240,72 de milioane de lei, celelalte programe fiind finanțate din bugetele locale. Unele se adresează doar elevilor defavorizați, altele cuprind toții elevii din sistemul de învățământ preuniversitar.
Apreciem existența, la nivelul ministerului, a unor abordări europene ale diversității problemelor educaționale importante sau cu risc sporit, prin cele patru strategii referitoare la părăsirea timpurie a școlii, învățământul terțiar, învățământul profesional și tehnic și formarea continuă, învățarea pe tot parcursul vieții, fiind în curs de finalizare cea de-a cincea strategie sectorială – Strategia privind modernizarea infrastructurii educaționale.
Strategiile menționate sunt complementare și cuprind măsuri și acțiuni care vor asigura accesul egal și participarea la educație, relevanța competențelor dobândite, precum și eficiența și performanța sistemului.
4. Sub zodia performanței
În mod simetric față de temele anterioare, o preocupare similară de susținere și de finanțare se îndreaptă și spre zona excelenței, prin măsuri și demersuri care vizează performanță școlară, susținerea centrelor de excelență, încurajarea proiectelor europene, accesul la programele Erasmus+, pregătirea pentru olimpiade și concursuri școlare.
Oportunitățile din sfera educației nonformale, a palatelor și cluburilor copiilor sunt orientate spre a valorifica aptitudinile și vocațiile elevilor, forma de pregătire a tinerilor pentru o societate a cunoașterii și pentru lumea competițională a secolului XXI.
5. Profesorii – vectori ai schimbării, mentori și modele
Partidul Social Democrat acordă cadrelor didactice respectul, prețuirea autentică pentru o activitate dificilă de vocație, dar și de studiu și uzură psihică.
Începând cu anul 2013, PSD a început să refacă ceea ce guvernarea anterioară a distrus, reașezând salarii, plătind diferențe, respectând hotărâri judecătorești, corectând pensii, precum și legislația aferentă. Măririle salariale din anul 2017, continuarea consecventă a procesului și în acest an, 20% majorări salariale din martie, vouchere de vacanță, sporul de stres neuropsihic etc., precum și creșterea salarială constantă în anii următori – toate sunt argumente ale unei
politici salariale responsabile. Cu siguranță nu este suficient și probabil analize ulterioare vor deschide și alte paliere de abordare.
Formarea continuă a cadrelor didactice este o necesitate logică într-o societate a cunoașterii, a progresului tehnologic, a diversității culturale. Există, în acest sens, un cumul de oportunități și de modalități de formare profesională, care propun peste 600 de programe de formare continuă pentru profesorii din învățământul preuniversitar și universitar, incluse în Registrul național al programelor de formare profesională continuă acreditate: prin casele corpului didactic, prin universități, furnizori de formare, programe europene.
Să adăugăm și forme de pregătire continuă prin examenele de definitivare în învățământ și prin susținerea gradelor didactice, forme complexe de studiu și evoluție în cariera didactică.
Pentru formarea continuă a cadrelor didactice, în vederea creșterii calității educației, Ministerul Educației Naționale implementează Proiectul „Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți”, CRED, cu un buget de 196,5 milioane de lei, finanțat din fonduri europene, POCU.
Prin intermediul activităților incluse în CRED se urmărește creșterea relevanței educației în școlile aflate în zone cu populație vulnerabilă, ținta fiind reducerea ratei de părăsire timpurie a învățământului, prin implementarea de proiecte inovative, axate pe dezvoltarea competențelor-cheie, în contexte de învățare curriculare și extracurriculare, stimulative și motivaționale.
În cadrul proiectului se va realiza abilitarea curriculară a 55.000 de cadre didactice, în vederea unei abordări metodologice centrate pe competențe-cheie, în acord cu noul curriculum.
În același timp, se urmărește formarea profesorilor în contextul adaptării activităților de învățare la nevoile specifice ale fiecărui elev, în special ale celor aflați în risc de abandon școlar.
De asemenea, vor fi elaborate ghiduri metodologice pentru toate disciplinele prevăzute în noile planuri-cadru pentru învățământul primar și gimnazial, respectiv 7.200 de resurse educaționale deschise, RED, pentru toate disciplinele. Acestea vor fi accesibile elevilor și cadrelor didactice atât în centrele de resurse educaționale deschise, cât și pe o platformă online de e-learning.
Credem că educația este un proces complex, la care participă familia, școala, autoritățile locale, comunitatea. Comunicarea și parteneriatul autentic sunt absolut necesare și reprezintă o condiție fundamentală a succesului în educație. Școala aparține comunității, care trebuie să o asume cu toate responsabilitățile implicate.
Filozofia noastră de politică educațională consideră școala parte componentă a cetății, a lumii; ea trebuie să ofere modele viabile, să formeze calități precum spiritul critic, deschidere spre studiu, capacitate de sinteză, competențe de comparare și de analiză, creativitate, abilitate de a lucra în echipă, comunicarea eficientă, ancorare în viața comunității.
„Educația este ceea ce supraviețuiește după ce tot ce a fost învățat a fost uitat” – B.F. Skinner, implicând necesitatea depășirii învățării mecanice, interiorizarea informațiilor și resemantizarea acestora pentru alte contexte de viață, de cunoaștere. Reluăm, poate, un nou mit al „eternei reîntoarceri” spre școală, spre studiu, spre educație. Educația trebuie să fie un proces de durată, un principiu existențial, luând forma educației permanente, a curiozității intelectuale, a spiritului interogativ. Programul de guvernare al coaliției PSD–ALDE urmărește coerent și aplicat compatibilizarea exigențelor școlii românești cu principiile și valorile europene: libertatea și responsabilitatea individului; formarea tinerilor printr-o educație adecvată; abordarea holistică a ființei umane/dezvoltarea socială, pregătirea competentă pentru profesie și pentru piața muncii, dar și dezvoltarea personală; înțelegerea și acceptarea diversității culturale; cetățenie activă, conduită civică.
În concluzie, moțiunea de față este, de fapt, un exercițiu politic firesc în arhitectura demersurilor parlamentare, un inventar de probleme sau pseudoprobleme din spațiul educației, un demers critic în mare parte fără temei, fără argumente viabile.
Este important însă să reflectăm obiectiv și cu bunăcredință la problemele domeniului, dar și la corolarul de măsuri luate de guvernarea PSD–ALDE la nivel local și național, guvernamental și parlamentar, pentru a susține strategiile și setul de măsuri destinate politicilor educaționale. Se știe totuși că printre paradoxurile lumii politice intră uneori și critica nejustificată, chiar în raport cu reușite și deziderate publice, onorate prin demersurile parlamentare și guvernamentale.
să i se acorde acesteia o pondere mai mare. Un număr mai mare de ore acordat disciplinei „Istorie” ar permite cu adevărat abordarea integrată a istoriei, în sensul integrării istoriei locale, naționale, regionale, europene și universale.
Istoria ocupă un loc de frunte în ansamblul disciplinelor cu impact instructiv și educativ, pentru că permite reconstituirea trecutului și explicarea acestuia, având multiple valențe educative și formative.
Istoria este aceea care, alături de Litere și Arte, reprezintă un element de bază în construcția și în consolidarea reperelor identitare, implicit a celor europene. Ea oferă, totodată, o perspectivă mai mult decât necesară vizavi de conservarea și dezvoltarea educației culturale/umaniste.
Comunicarea interculturală este o garanție a progresului social. Ignorarea trecutului istoric creează posibilitatea unor erori cu efecte geopolitice și culturale incalculabile, în special în rândul elitelor. Cunoașterea istoriei naționale, europene și universale asigură consolidarea și unitatea corpusurilor sociale, manifestarea conștiinței civice și a atașamentelor față de comunități.
De aceea, creșterea numărului de ore de „Istorie” ar oferi posibilitatea unor abordări multi, inter sau transdisciplinare, pentru a realiza o învățare integrată, respectiv pentru a asigura legăturile necesare între cunoștințele asimilate, indiferent de disciplina sau de aria curriculară căreia îi aparține aceasta.
Analizând aceste planuri-cadru, Societatea de Științe Istorice din România a transmis un punct de vedere în care preciza: „Cunoașterea istoriei are un rol decisiv în formarea modului în care oamenii înțeleg lumea în care trăiesc și acționează apoi pentru a modela viitorul. Progresul lumii moderne a fost în mare măsură legat de creșterea însemnătății educației școlare cu privire la trecutul istoric și de capacitatea acesteia de a asigura un set comun de cunoștințe și valori care au modelat apoi acțiunea socială.”
În anul centenarului Marii Uniri, toți cetățenii României ar trebui să asimileze valorile care stau la baza formării identității naționale și a atitudinilor civice, abordând coerent și în profunzime disciplina școlară „Istorie”.
Centenarul înseamnă educație. Este o educație plurivocă, valențele evenimentului implicând cinstirea memoriei înaintașilor, recuperarea și conservarea patrimoniului istoric, întărirea fundamentelor coeziunii naționale și sociale, educarea tinerei generații într-un spirit al cooperării și al păcii.
Istoria este un imens laborator de unde putem extrage informații, cauze, consecințe, ca dovezi ale dezvoltării speciei umane pe toate palierele, în toată complexitatea sa. Studiind istoria, învățăm să analizăm și să contemplăm funcționarea lumii umane.
În acest an plin de trăiri și emoții, istoria este cea care ne oferă șansa și motivul unei sărbători. Este momentul în care orice profesor de istorie are prilejul să arate elevilor de ce este importantă studierea și cunoașterea istoriei, cum a ajuns România la ceea ce este astăzi.
Istoria este aceea care formează identitatea națională, conștiința istorică, oferă modele și repere, promovează valori esențiale și asigură educația democratică a cetățenilor. Este puțin lucru? Națiunea și democrația depind de modul cum este învățată istoria în școală, disciplina fiind una cu un înalt caracter formativ.
Când războiul și incertitudinea sunt o realitate în această epocă a turbulențelor, nu ne putem permite ignorarea educației istorice, cultivarea incompletă a tinerelor generații, prin trunchierea sistematică a trecutului, așa cum se întâmplă în prezent. Atitudinea de marginalizare a istoriei, de blamare a trecutului prin demitizare are efecte distructive pe toate planurile.
Prin orele de istorie se pot redeștepta patriotismului și conștiința națională. România nu va fi nici mândră, nici puternică dacă tineretul ei nu este educat în spiritul unor valori autentice, al loialității față de țară.
Spre exemplu, în Occident, în momentul evocării și al celebrării unor momente istorice importante, orele de istorie au fost utilizate pentru a marca un astfel de moment istoric, în sprijinul profesorilor venind o mulțime de proiecte de sprijin, mijloace didactice construite special cu această ocazie a Centenarului. Vizite de studiu, schimburi culturale, digitalizarea unor obiecte de familie din acea perioadă, grija față de monumentele eroilor reprezintă alte câteva moduri de a marca, în plan educațional, acest moment.
În acest an plin de emoții și de trăiri, cu o încărcătură istorică unică, Ministerul Educației Naționale ar trebui să se implice și să înțeleagă importanța disciplinei „Istorie” și să o revalorizeze, prin alocarea unui număr de două ore în trunchiul comun la filiera teoretică, profil uman și real, clasele IX–XII, precum și la toate clasele învățământului liceal tehnologic și vocațional.
Celebrarea Centenarului Marii Uniri trebuie să întărească legătura cu românii care se află în afara granițelor țării, să încurajeze manifestarea identității naționale, oriunde ne-am afla, iar în fața comunității europene să fie un exemplu, pentru a determina modalitatea în care vom fi tratați pe viitor de statele membre ale Uniunii Europene.
Orice cetățean de bună-credință poate să observe că actuala coaliție de guvernare PSD–ALDE își respectă promisiunea din campania electorală de a majora substanțial salariile medicilor și ale profesorilor, astfel încât aceștia să nu mai plece din țară și să ofere servicii de calitate în sănătate și educație.
Consider că nu au de câștigat doar medicii și profesorii. Vor câștiga toți cetățenii acestei țări, care vor beneficia de servicii medicale mai bune, de educație de mai bună calitate pentru copiii lor.
Totodată, prin Programul de guvernare pentru perioada 2017–2020, Guvernul României s-a angajat că toți salariații din sistemul public vor beneficia de indemnizație de vacanță sau primă de vacanță, după caz, sub forma unui voucher de vacanță egal cu valoarea salariului minim brut în plată în anul respectiv.
Astfel, începând cu acest an, nu doar anumite categorii de salariați din sistemul bugetar primesc vouchere de vacanță, ci toți angajații de la stat, inclusiv cadrele didactice. Prin această măsură îi cresc veniturile reale fiecărei persoane care lucrează în sistemul de învățământ.
Indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv activitățile finanțate integral din venituri proprii înființate pe lângă instituțiile publice, precum și operatorii economici, în perioada 1 iulie 2017 – 30 noiembrie 2018, acordă o indemnizație sau o primă de vacanță, sub formă de vouchere, în cuantum egal cu contravaloarea unui salariu de bază minim brut pe țară garantat în plată.
Voucherele de vacanță vor fi emise pe suport electronic și vor putea fi utilizate pentru achiziționarea de servicii turistice în unitățile afiliate din țara noastră. Astfel, va fi stimulată și industria turistică națională.
Nu în ultimul rând, încă din prima lună de guvernare a coaliției PSD–ALDE, la începutul anului trecut, a fost dublat fondul de burse pentru studenți și s-a acordat acestora gratuitate pe transportul CFR pe toată perioada anului.
Așadar, cu toate că mai sunt încă multe probleme de rezolvat în domeniul educației, atât în ceea ce privește nivelul veniturilor personalului din învățământ, astfel încât să ne apropiem cât mai mult față de media europeană din acest segment, cât și în privința infrastructurii școlare, consider că s-au făcut pași importanți în dezvoltarea sustenabilă a sistemului educațional preuniversitar și universitar din România.
Acest lucru dovedește că educația, alături de sănătate, reprezintă o prioritate atât a noastră, a parlamentarilor PSD și ai ALDE, cât și a colegilor noștri din administrația publică centrală.
În momentul de față, în vigoare este Hotărârea Guvernului nr. 965/2016, care dispune în ceea ce privește procedura de ridicare a autovehiculelor.
Prin urmare, ridicarea autovehiculelor trebuie să reprezinte o măsură excepțională, luată în cazul autovehiculelor parcate într-o asemenea manieră încât să constituie un obstacol pentru circulație, având în vedere că nu există suficiente locuri de parcare, nu există alternative de parcare, dar există locuri unde ai putea parca fără a stânjeni traficul.
Ținând cont de faptul că sunt mai mult decât evidente lipsa de preocupare în crearea de locuri de parcare și obținerea în mod ilegal și abuziv, dar aparent legal și cuvenit, de fonduri, prin jecmănirea propriilor cetățeni..., trebuie să dea de gândit unor autorități publice locale!
Această modificare a Constituției în sensul definirii familiei ca fiind bazată pe căsătoria dintre un bărbat și o femeie nu este împotriva nimănui și nu va avea ca rezultat știrbirea vreunui drept fundamental. Așadar, societatea românească are dreptul să își definească propriile valori, familia întemeiată pe căsătoria dintre un bărbat și o femeie fiind singura relație interumană care asigură mediul propice nașterii, creșterii și educației generațiilor viitoare.
Totodată, în calitatea mea de deputat, de soț și de părinte, voi continua să depun toate eforturile necesare pentru susținerea acestui referendum, pentru susținerea familiei întemeiate pe uniunea liber consimțită între un bărbat și o femeie, precum și pentru susținerea valorilor fundamentale în societatea românească.
Toate aceste măsuri au dus la creșterea nivelului de trai al pensionarilor și au demonstrat, în mod indubitabil, că PSD a respectat și chiar a depășit promisiunile electorale făcute pensionarilor.
6. Maria Cuțarida-Crătunescu – prima femeie deținătoare a titlului de doctor în medicină din lume, prima femeie medic din România. Militantă feministă activă, a înființat în 1897 Societatea Maternă, iar în 1899 a organizat prima creșă din țară.
7. Aurora Gruescu – a fost prima femeie inginer silvicultor din lume și prima româncă intrată în Guinness Book.
În acest caz nu se mai poate vorbi de echilibrul puterilor în stat și se creează premisele periculoase pentru o democrație reală, de apariție din sânul puterii judecătorești a unor adevărați „Dumnezei pe pământ”. Și, dacă e așa, mă întreb cine ar putea să stopeze acest fenomen extrem de periculos pentru așa-zisul stat de drept – adică al domniei legii. Vă spun eu: nimeni! Și, atunci, izvorul abuzurilor din justiție asupra cetățenilor români își va tripla debitul.
Eu cred că nu este în regulă așa ceva și pentru asta marii specialiști în drept ai țării, că avem destui, trebuie să găsească formule legislative care să definească clar raportul dintre autoritatea aleasă și autoritatea numită!
În caz contrar, nu am idee cine ar mai putea stopa dictatura justiției (nu a legilor...) în raport cu celelalte două puteri ale statului – legislativă și executivă!
Că nu au nevoie de a fi considerate egale cu bărbații, pentru că sunt posesoarele propriilor valori evidente, o demonstrează și o serie de femei celebre ale României, precum: Smaranda Brăescu – prima femeie parașutist cu brevet din România, campioană europeană și mondială; Ana Aslan – medic român, specialist în gerontologie; Eliza Leonida Zamfirescu – ingineră și inventatoare, prima femeie inginer din lume; Nadia Comăneci – prima gimnastă din lume care a reușit să obțină nota 10, una dintre cele mai bune sportive ale secolului XX și una dintre cele mai bune gimnaste ale lumii din toate timpurile; Sofia IonescuOgrezeanu – prima femeie neurochirurg din lume; Sarmiza Bilcescu – prima femeie din lume cu un doctorat în drept. Iar lista poate continua cu prisos.
Un autor anonim spunea că „o femeie își poartă lacrimile asemeni bijuteriilor”. Sensibilitatea și noblețea lor nu trebuie să fie confundate cu slăbiciunea. Femeile nu reprezintă sexul slab, ci sexul frumos, iar noi le mulțumim pentru că există.
Fondurile europene reprezintă o resursă importantă aflată la dispoziția noastră pentru dezvoltarea României și este necesar ca măcar în acest domeniu să lăsam orgoliile deoparte și să ne apucăm de treabă. Este clar că din cauza incompetenței și a indiferenței reprezentanților guvernamentali ai PSD–ALDE vom pierde, în acest an, aproape un miliard de euro din fondurile europene. Pe această cale, propun actualei majorități PSD–ALDE depolitizarea de urgență a structurilor administrative ce se ocupă de fonduri europene și atragerea unor specialiști care pot și știu ce trebuie făcut pentru accesarea acestor resurse.
O altă problemă care a generat mari întârzieri a fost cauzată de imposibilitatea Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii – FNGCIMM – de a verifica și aproba un număr atât de mare de cereri de garantare a împrumuturilor bancare.
Apoi, expirarea certificatului fiscal în perioada în care dosarul se află pentru verificare la bancă sau la FNGCIMM determină reluarea procedurii de evaluare de la capăt, unii antreprenori fiind nevoiți să obțină, până în prezent, două sau mai multe certificate fiscale noi.
Astfel, toate aceste probleme și întârzieri au determinat mai mulți antreprenori să își vândă proiectele aprobate pentru finanțare și cu acordurile de finanțare încheiate, fără să fie interesați să le implementeze efectiv. Unii dintre aceștia au ales să își promoveze aceste anunțuri prin intermediul unor platforme de anunțuri online, în speranța că vor putea găsi persoane interesate să preia afacerea.
Potrivit fostului ministru, Ilan Laufer, din cele 19.279 de dosare depuse, 10.000 au fost verificate, iar 1.469 de IMM-uri au fost respinse. Totodată, au fost încheiate 8.470 de contracte, iar la data de 19 ianuarie erau făcute 807 deconturi, mai puțin de 10% din numărul contractelor de finanțare încheiate.
Cu toate acestea, o nouă sesiune a Programului Start-up Nation este programată pentru acest an. Valoarea bugetului aprobat este de două miliarde de lei, ceea ce ar însemna finanțarea unui număr de 10.000 de firme, mai multe decât cele care au semnat acordurile de finanțare în anul 2017.
Un trai ridicat și o viață mai bună pentru tinerii antreprenori din România nu pot fi atinse doar prin programe cu o incontenstabilă valoare intrinsecă. Ele trebuie însoțite de predictibilitate, de stabilitate economică sau măcar de consecvență pe termen mediu. Iar acest lucru lipsește cu desăvârșire la guvernarea prin tatonare pe care o practicați cu succes de trei guverne încoace.
Atrag atenția că riscul pierderii finanțării pentru spitalul regional de urgență este din cauza întârzierilor cu care autoritățile locale au avansat cu acest proiect. Pierderea finanțării este din cauza intereselor meschine private ale unor oameni care pun mai presus interesul personal decât interesul public.
În alte țări, cei care investesc în infrastructura cu zăpadă artificială și în gondole sunt ajutați de stat – dar nu și la noi. Sunt investiții foarte mari, care se recuperează într-un timp îndelungat. După ce creezi infrastructura, vin și banii din impozite. O parte dintre sutele de milioane de euro pe care îi cheltuie anual românii pe pârtiile din străinătate ar putea să rămână în țară, dar, pentru acest lucru, proiectele trebuie finalizate.
Sunt multe proiecte începute și abandonate, iar acest obicei ar trebui să înceteze!
Iar efectele se văd, deoarece, datorită acestor majorări, dar și altora anterioare, numărul medicilor care și-au depus dosarele la Colegiul Medicilor în anul 2017 pentru a pleca din țară a scăzut cu 70% față de anul 2016.
În ceea ce privește cadrele didactice, la profesori creșterea salarială este în medie de 20% pe net. În cazul lor, diferența rămasă până la nivelul din 2022... va crește cu câte un sfert în următorii patru ani.
Acestea sunt promisiuni care s-au concretizat în legi, în venituri sporite în buzunarele oamenilor.
Așa cum sublinia și premierul Viorica Dăncilă, este pentru prima dată când, după 1989, învățământul și sănătatea devin cu adevărat priorități naționale, care se reflectă și în nivelul de salarizare.
Și totuși cel mai important lucru este că, în urma acestor majorări salariale, vor avea de câștigat toți cetățenii acestei țări, care vor beneficia de servicii medicale mai bune și de o educație de calitate pentru copiii lor.
Legislația nu precizează care sunt sancțiunile în cazul persoanelor care nu respectă obligația de a preda medicamentele neutilizate la o farmacie.
În România nu se colectează selectiv medicamentele inutilizabile provenite de la populație, pentru că nu există o cultură publică în acest sens, iar instituțiile publice abilitate nu au comunicat eficient hotărârea Ministerului Sănătății.
Ce se întâmplă dacă aruncăm medicamentele la gunoi? În timp, intemperiile distrug ambalajul, iar substanțele chimice prezente în medicamente sunt spălate de apa de ploaie, ajungând în final în pânza freatică, existând riscul ca apa să fie consumată de populație direct din puțuri și fântâni, fără a fi tratată în prealabil. De asemenea, apa și solul sunt populate de viețuitoare, care, la rândul lor, sunt afectate.
Această sursă de poluare constituie și o faptă ilicită.
Acestea sunt periculoase nu numai pentru mediu, ci există și riscul să fie ingerate de copii sau bătrâni, fapt nu tocmai recomandat pentru sănătatea lor, întrucât pot da efecte adverse severe. Specialiștii recomandă, în general, păstrarea tuturor medicamentelor într-o singură cutie, depozitarea lor în spații greu accesibile copiilor – de exemplu, la înălțime –, ideal sub cheie, și sortarea acestora periodic, prin separarea celor expirate sau cu ambalajul deteriorat.
De exemplu, în SUA, geologii au examinat 39 de cursuri de apă din 30 de state, iar 80% conțineau urme de substanțe din medicamente.
Trebuie dat exemplul Franței, care, numai în 2016, a colectat circa 12.000 de tone de medicamente inutilizabile, circa 80% dintre francezi colectând și predând farmaciilor medicamentele nefolosite. Mai mult, acestea sunt valorificate în scop energetic, asigurând iluminarea și încălzirea pentru circa 7.000 de locuințe.
Toate acestea au fost posibile și datorită unor campanii consistente de educare și formare, scopul final fiind transformarea acestui gest, inițial inconfortabil, într-un reflex.
După ce medicamentele inutilizabile sunt duse la farmacii, acestea urmează următorul curs:
– ambalarea în saci PE, poziționați în containere securizate, din plastic rigid, cu un volum de 20-70 de litri, marcate și etichetate – „Medicamente expirate colectate de la populație”, exceptând psihotropele și stupefiantele;
– transportul cu mașini ADR;
– eliminarea doar prin incinerare ecologică, la temperaturi de minimum 850°C, în stațiile regionale, dotate cu sisteme de filtrare și monitorizare a noxelor.
Incinerarea este singura metodă permisă în Uniunea Europeană pentru eliminarea deșeurilor anatomopatologice, a substanțelor cu regim special – cititoxice/citostatice – și a medicamentelor inutilizabile.
Este nevoie de o strânsă colaborare între decidenții politici, companiile specializate în eliminarea deșeurilor prin incinerare, experții de mediu, comunitatea medicală, companiile din lanțul farmaceutic și societatea civilă.
Trebuie să avem o campanie puternică de conștientizare a populației; controale riguroase – pentru a se verifica în ce măsură legea este respectată; aplicarea de amenzi, în cazul neregulilor.
În condițiile în care avem atâtea surse de poluare, adăugarea gestului inconștient și comod de a arunca medicamentele la gunoi este o poluare inutilă și evitabilă.
În poziționările pe care reprezentanții Guvernului de la București le-au avut pe parcursul ultimilor ani s-a remarcat obiectivul consolidării poziției României în plan regional ca pol de putere și stabilitate, ca și cel al proiectelor regionale care pot afecta în mod pozitiv țara noastră, așa cum este, pe bună dreptate, Strategia Dunării.
Dincolo de vorbe însă, reprezentanții Guvernului României nu au putut livra mai nimic în mod efectiv, iar guvernarea de astăzi, a PSD–ALDE, ne îndreaptă, pe zi ce trece, către o îndepărtare de valorile europene și către o dispariție din sfera relațiilor internaționale.
Într-o linie similară, „Sinergia Mării Negre”, un proiect „născut” de România și Bulgaria pentru regiunea Mării Negre, care a fost temporar trecut oarecum în linia a doua, datorită priorității de care s-a bucurat Parteneriatul Estic, a fost, practic, abandonat de autoritățile de la București și este foarte probabil ca majoritatea guvernanților noștri de astăzi să nici nu fi auzit vreodată de acesta.
Mai nou însă, proiectul „Sinergiei la Marea Neagră” este evidențiat de către oficialii europeni, care au subliniat în ultima perioadă importanța sa pentru cooperarea la Marea Neagră și pentru perspectivele pe care Uniunea la are în regiune, așa cum a fost cazul ultimei reuniuni a Conferinței Organelor Parlamentare Specializate în Afaceri Comunitare – COSAC –, desfășurată la Sofia, la începutul acestui an.
La nivel european încep să capete din ce în ce mai multă importanță proiectele care vizează această regiune, așa cum este cazul programelor cu privire la monitorizarea mediului, ori al Programului de cooperare transfrontalieră în Marea Neagră, care beneficiază de un buget semnificativ mai mare pentru actualul exercițiu financiar față de cel precedent.
Desigur, există mult spațiu pentru îmbunătățiri și actualizări în cadrul acestui proiect, pentru aducerea acestuia la o formă care să corespundă contextului actual, inclusiv cel de securitate, însă obiectivele pe care „Sinergia Mării Negre” le propune, în forma sa inițială, demonstrează, în continuare, o reliefare fidelă a problemelor cu care se confruntă regiunea în general.
Personal, în calitate de membru al Delegației Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a Cooperării Economice a Mării Negre, cunosc cu atât mai mult potențialul ridicat pe care această regiune îl are și cadrul deosebit pe care îl oferă pentru dezvoltare, iar strategiile regionale ale Uniunii Europene și, implicit, cele care vizează regiunea Mării Negre oferă unul dintre cadrele cele mai potrivite pentru identificarea de soluții durabile pentru viitor.
Consolidarea cooperării în regiune, într-o linie care să corespundă cu principiile și valorile europene, dezvoltarea și consolidarea democrației, a educației, a bunei guvernări sau a mecanismelor de respectare și apărare a drepturilor omului ori gestionarea unor domenii sensibile, precum energia, politica de mediu și migrația – toate acestea reprezintă linii trasate în urmă cu 10 ani și care necesită și astăzi aceeași prioritizare.
Nu pot să nu mă gândesc, în aceste condiții, la faptul că România are o șansă să își consolideze profilul regional, cu atât mai mult în condițiile apropiatei președinții a Consiliului Uniunii Europene, pe care o vom deține în 2019,
iar strategiile macroregionale din care facem sau am putea face parte ar putea deveni parte din prioritățile pe care le putem susține în acest context, dacă vom ști cum să fim profesioniști și, în același timp, dedicați în profunzime obiectivelor integratoare ale Uniunii.
În acest sens, dincolo de Strategia Dunării, avem la dispoziție și „Sinergia Mării Negre”, care poate reprezenta nu doar un proiect pe care România l-a lansat, împreună cu Bulgaria și Grecia, în primul an după dobândirea statutului de stat membru al Uniunii Europene, ci și unul dintre acele demersuri pe care le avem la dispoziție pentru a ne dezvolta pe noi înșine, ca stat și ca societate, și pentru a ne consolida profilul la nivel european, un profil pe care PSD și ALDE îl degradează pe zi ce trece.
## DUPĂ PAUZĂ
Generațiile viitoare trebuie să fie educate în spiritul respectării egalității de șanse și de gen, fundament al unei dezvoltări durabile a României ca stat democratic și european.
Cu toate acestea, reforma sistemului educațional, din acest punct de vedere, întârzie.
Programele și planurile-cadru, manualele școlare nu includ mențiuni despre egalitatea de șanse și de gen, despre drepturile femeilor, despre stereotipuri și discriminare, educație pentru sănătate sexuală, psihoemoțională, drepturi reproductive.
Aceasta cu toate că România este semnatara unor convenții și tratate internaționale care pun accent pe educație ca mijloc de combatere a discriminării și de prevenire a violenței asupra femeilor, cum ar fi Convenția CEDAW și cea de la Istanbul.
Școala nu este adaptată realităților actuale, ci reflectă, mai degrabă, secolul trecut, cu clișee și stereotipuri ce nu fac decât să perpetueze o condiție ingrată a fetelor din prezent, adică a femeilor din viitor, pe care le vom sărbători mâine, 8 martie.
Resimțim aceste efecte educaționale la nivelul societății, printr-o mică ocupare a femeilor pe piața muncii, rată mică de antreprenoriat feminin și reprezentare la nivel decizional, risc mare..., risc crescut de sărăcie și excluziune socială.
Inegalitatea de șanse are un cost enorm: peste 10 miliarde de euro anual, bani de care toți românii, indiferent de sex, ar putea beneficia în infrastructură, sănătate și educație.
Stimate colege,
Stimați colegi parlamentari,
Vă reamintesc faptul că femeile constituie 52% din populația României.
Parlamentul este instituția care poate și are datoria să le asigure egalitatea de drepturi și de șanse, garantată constituțional, legal.
Pentru a sărbători, în anii care vin, un 8 Martie al societății educate și responsabile, vă invit să lăsăm orgoliile și interesele de partid la o parte, pentru a îmbunătăți educația generațiilor viitoare și, implicit, condiția femeilor pe care le reprezentăm aici.
Un alt apel pe care îl facem de la această tribună este acela ca și bărbații să-și asume rolul de feminiști, nu doar femeile. Repet, și bărbații să-și asume rolul de feminiști.
Avem nevoie, mai mult ca niciodată, de bărbați curajoși, care să țină și care să susțină lupta de emancipare a femeilor.
Și acum, într-o notă personală, pentru că nu am mandat de la comisia pe care o reprezint, în lipsa președintei, în această zi, țin să felicit partidul care a decis ca, în curând, conducerea să fie duală și pe cote de gen.
La mulți ani și o săptămână frumoasă, a egalității de șanse și de gen pentru toate femeile din România, dar și pentru bărbații din viața lor!
Vă mulțumesc.
Mulțumesc, domnule președinte.
– se asigură cadrul legal pentru înființarea entității centrale de stocare din România.
În contextul prevederilor Directivei nr. 119/2009, proiectul de lege reglementează dreptul titularilor obligațiilor de stocare de a delega obligația de stocare stabilită în sarcina lor, până la maximum 70% din cantitatea de țiței sau produse petroliere pentru care au această obligație.
Doamnelor și domnilor deputați,
Având în vedere cele expuse și prezentate, Ministerul Energiei propune adoptarea acestui proiect de lege. Vă mulțumim.
În speranța că veți acorda atenție acestei situații, vă rugăm să votați acest proiect.
În urma dezbaterilor, cele două comisii au hotărât, cu majoritatea voturilor parlamentarilor prezenți, respingerea obiecțiilor formulate de Președintele României în cererea de reexaminare și, în consecință, întocmirea unui raport prin care se propune adoptarea Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe în forma adoptată inițial de Parlament.
Vă mulțumesc.
Celelalte critici formulate în cererea de reexaminare se referă la corelări care ar fi putut fi făcute dacă dădeam curs cererii, precum și la eventuala nerespectare a principiului bicameralismului. Din punctul meu de vedere, în acest moment, când, datorită cererii de reexaminare, legea a trecut prin Senat în aceeași formă și a fost adoptată – și propunem astăzi adoptarea în aceeași formă în Camera Deputaților –, eu cred că această critică referitoare la nerespectarea principiului bicameralismului nu mai este fondată.
De aceea, Comisia pentru cultură, arte și mijloace de informare în masă a propus și a adoptat prin vot raportul de respingere a cererii de reexaminare formulate de Președintele României și de aprobare a legii în forma în care a fost odată adoptată în luna decembrie anul trecut.
Precizez, încă o dată, că suntem sub procedură de infringement și aprobarea cât mai rapid a legii este o necesitate.
Vă mulțumesc.
Sper din toată inima ca nimeni dintre cei care ieri și-au oferit disponibilitatea de a semna o astfel de inițiativă legislativă să nu se răzgândească.
În speranța că suntem aici pentru a elimina toate aceste neplăceri ale celor care ne-au trimis aici, vă mulțumesc.
În ceea ce privește păstrarea în continuare a salariilor eronate, am introdus un amendament, prin care obligăm toți ordonatorii de credite să aplice deciziile Curții de Conturi, doar că-i exonerăm de la plata debitului și a accesoriilor pe toți cei care erau în această situație.
De fapt, nu rezolvați nimic. Încercați să cârpiți câteva lucruri, doar pentru a avea un motiv să spuneți: uite, au fost probleme, dar le-am rezolvat. N-ați rezolvat nimic prin această ordonanță.
Sunt câteva categorii de bugetari, acolo unde instituția are foarte puțini angajați – 50-60 de persoane într-o instituție. Și acolo s-au făcut modificări.
În rest, marile probleme – din învățământ, din sănătate, din Ministerul de Interne – au rămas în continuare nerezolvate.
Partidul Național Liberal a depus mai multe amendamente, care au fost respinse în comisie, dar vor fi susținute și în plen.
În funcție de modul în care veți consimți și dumneavoastră să rezolvăm aceste probleme, prin adoptarea acestor amendamente, vom putea decide dacă putem susține această ordonanță sau nu.
Dar, în încheiere, vreau să vă spun un singur lucru, pe care mi l-au spus și mie oamenii care m-au abordat în perioada aceasta de dezbatere a ordonanței. Mi-au spus așa: „Domnule deputat, faceți ceva! Faceți ceva, pentru că nu e corect!”
Asta vă spun și eu dumneavoastră.
Doamnelor și domnilor deputați, faceți ceva, pentru că nu e corect ce se întâmplă!
Vă mulțumesc.
La fel și asistentele. Dacă nu sunt destul de bine pregătite sau, după ce își fac un stagiu de pregătire în spitalele noastre, pleacă gata formate în străinătate, iarăși noi avem de suferit. Pentru că ne ducem și ne ia în primire o asistentă de pe băncile școlii, care ne schimbă branula sau ne pune altă grupă de sânge și toate lucrurile acestea.
Deci trebuie să avem profesioniști, în ceea ce privește actul medical, în contact direct cu pacientul. De aceea aceste categorii vor fi privilegiate.
Ne-am asumat încă dinainte de campania electorală de anul trecut această propunere. Românii au fost de acord. Să dăm medicilor salarii europene. Să nu mai aibă motivația aceasta când pleacă din țară.
Probabil că vor mai fi medici care vor pleca din țară, dar nu din cauza salariilor.
Și lucrul acesta trebuie să-l facem. Și l-am făcut cu bună-credință.
De asemenea, nu cred că există categorii – chiar dacă liderii de sindicat vorbesc că nu se regăsesc în grila din 2022 de astăzi – care nu își vor face cu profesionalism meseria. Sunt convins că și biochimiștii, și psihologii, și ceilalți care lucrează în spital își vor face datoria cu profesionalism, pentru că, dincolo de salarizare, erau și harul pentru meseria respectivă, și dragostea de a-ți face meseria cu profesionalism, până la urmă.
Avem semnale că, vezi, Doamne, în sistemul de învățământ este o problemă.
Păi, problema care ni s-a adus la cunoștință ieri era că un profesor într-o școală are trei ore și acolo are și dirigenția, și i se plătește sporul de dirigenție pentru cele trei ore, calculat.
Dar ce fel de profesor e acela care are baza într-o școală cu trei ore, când norma didactică este de 18 sau 16 pentru anumite categorii de vârstă?
Vă rog, încă o dată, reveniți la realitatea lui 2018 și nu-i mai mințiți pe atâția oameni care chiar așteaptă să guvernați pentru ei!