Angel Tîlvăr

„Programul «Prima casă» nu și-a atins scopul declarat” Programul „Prima casă” face parte dintre așa-zisele măsuri anticriză inițiate de Guvern pentru a susține sectoarele economice prioritare. Obiectivul principal este să deblocheze activitatea de creditare și să impulsioneze sectorul construcțiilor, ceea ce va avea efecte benefice asupra activității economice și creării de noi locuri de muncă.

Programul anunțat ca fiind soluția Guvernului Boc, în frunte cu Elena Udrea, de ieșire a României din criză constă în facilitarea accesului populației la credite ipotecare. În acest scop, statul garantează integral împrumuturile acordate de bănci, cu condiția ca acestea să acorde credite mai ieftine.

Care este însă realitatea? Câte blocuri noi au fost construite special pentru „Prima casă”?

Programul început de Guvern în urmă cu aproape doi ani este, în fapt, unul prin care s-a acordat sprijin băncilor, a fost stopată scăderea prețurilor, iar 40.000 de români au reușit să cumpere locuințe cu avansuri mici, dar la dobânzi pe care le pot obține și multinaționalele din România pentru angajații lor.

Relansarea economică anticipată e o minciună!

La momentul lansării programului, în mai 2009, Emil Boc declara: „Prin acest program dăm această garanție de stat, în valoare de 80% din valoarea locuinței, care va oferi un sprijin direct, pe de altă parte și sectorului construcțiilor, extrem de important în România pentru relansarea activității economice.”

În fapt, după doi ani de program guvernamental, piața construcțiilor a scăzut cu 25%, iar din PIB s-au evaporat aproximativ 15 miliarde de euro, statul garantând împrumuturi pentru achiziții de locuințe de peste 1,6 miliarde de euro, a căror factură finală va fi decontată în următorii 20–30 de ani, conform Ziarului Financiar.

În cifre, mai mult de 10.000 de garanții imobiliare au fost acordate pentru locuințe finalizate în intervalul 2008–2010 și mai puțin de 500 de credite garantate au fost pentru locuințe noi sau nefinalizate.

Astăzi, Aurel Șaramet, președintele Fondului Național de Garantare a Creditelor (FNGCIMM), declară că „Scopul primordial al programului a fost de la bun început unul social” și, în concluzie, a fost atins.

Ce înseamnă, domnule Șaramet, program social? În primul rând, prețurile la aceste locuințe au ajuns astfel să se învârtă în jurul a 1.000 de euro/metrul pătrat în București și în marile orașe, iar dezvoltatorii imobiliari par a nu-și fi adaptat încă proiectele pentru a reîncepe construcția unor noi ansambluri.

În al doilea rând, cine își poate permite o asemenea locuință? Bancpost a alcătuit portretul robot al clientului care își poate achiziționa o locuință prin intermediul acestui program. Conform băncii, cel care își poate achiziționa o locuință prin programul „Prima casă” are vârsta între 21 și 45 de ani, locuiește în mediul urban, locuiește într-un apartament închiriat, are un loc de muncă stabil, o experiență minimă de 12 luni, deține un venit de minimum 400-500 de euro/familie, este dornic să achiziționeze o locuință situată în marile orașe, deține o sumă de bani necesară avansului.