Monitorul Oficial·Partea II·Senatul·1 octombrie 2007
Informare · retrimis
Nicolae Văcăroiu
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții
Discurs
Proiectul de lege nu poate fi resupus la vot, nu există o astfel de formulă.
Intrăm pe partea a doua. Președintele României vine cu o reexaminare pe un articol. Obligația noastră este să analizăm și să facem un raport pe cererea președintelui, care spune că nu este bine cum s-a formulat articolul, să se meargă numai pe licitație și, după negociere, direct. Aici trebuie să ne pronunțăm.
O a treia problemă. Comisia sesizată în fond, ca și senatorii, are dreptul să facă amendament la cererea de reexaminare și să vină cu orice fel de formulare, dar pe cererea președintelui de reexaminare la acel articol.
Vă dau un exemplu. În cazul în speță sunt două probleme distincte: o problemă o constituie locuințele de protocol, de serviciu și așa mai departe, care sunt în proprietatea Regiei, care a dat o ordonanță în vederea vânzării, iar în aceste locuințe stau demnitari, senatori, deputați — unii au dreptul, unii nu au dreptul, așa cum spuneți dumneavoastră, și aici este o problemă —, aici se poate organiza foarte bine licitația. Există o a doua categorie, care înseamnă sute de apartamente unde stau bucureșteni. S-au născut, au trăit și trăiesc în aceste apartamente. Sunt blocuri obișnuite, nu neapărat nu știu ce apartamente. Ce să le facem acestor oameni? Să le scoatem la licitație apartamentele în care stau de douăzeci, de treizeci, de patruzeci de ani?
Îmi pare rău, domnule secretar general al Guvernului, că nu s-a făcut distincție prin ordonanță. Sunt oameni care nu au altă casă și știm ce înseamnă licitația în cazul acestor oameni. Cunoașteți foarte bine cum se procedează. Vine cineva și cumpără tot blocul la licitație. Pensionarul care are un apartament de 100 de metri pătrați sau de 50 de metri pătrați, sau 200 de metri pătrați, mergând, prin absurd, la suprafață mare, se trezește în stradă. Celălalt cumpără tot acest bloc nu pentru că ar avea nevoie de locuință, ci, pur și simplu, pentru a-l demola și pentru a construi un bloc cu 20 de niveluri, pentru a face nu știu ce acolo și, atunci, se pune problema: continuați cu legea și Regia scoate la licitație, dar se angajează față de cel pe care-l dă afară să-i dea casă. Nu pot fi lăsați în stradă pentru că vin 10 inși care au făcut bani cu lopata, și știți cum i-au făcut.
Repet, îmi pare rău că nu a fost făcută această distincție de către Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.
Sunt bucureșteni care stau în aceste apartamente, în blocuri, oameni pe care nu-i putem lăsa la mâna nu știu cui, nu vreau să dau nume acum.
Știți ce-mi spunea cineva, domnule secretar general al Guvernului — este o informație destul de sigură —, îmi spunea că are la dispoziție 300 de milioane de euro pentru ce vindeți dumneavoastră.
Atenție la toate aceste învârteli, apropo de licitație. La licitație nu poate participa pensionarul Popescu, care stă nu știu unde. Poate, în zonă... Eu nu vorbesc de vile, la care facem referire, dar stă într-un apartament la bloc, și atunci Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări trebuia să judece, cred eu, cererea de reexaminare a președintelui pe fond. Președintele, când a spus licitație, știți la ce s-a referit: la vilele acelea teribile. S-a referit la Vila 10 a lui Ceaușescu de la Snagov, la Vila 11, la palatul nu știu care, la vilele de protocol care sunt prin provincie, la Suceava, la Iași și așa mai departe, la cartierele acestea superbe, cu vile, cu intrări... Cred că la acestea s-a referit, nu la cei care stau în apartamente.