Stenogramă plen

Fac un apel la liderii grupurilor parlamentare să roage colegii să intre în sală ca să putem începe ședința noastră de astăzi.

Mai întâi, vă rog să-mi permiteți să aduc la cunoștință plenului Senatului o notă privind dreptul parlamentarilor de a sesiza Curtea Constituțională. În conformitate cu prevederile art. 17 alineatele (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

— Lege pentru modificarea alin. (3) al art. 17 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății;

— Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2007 pentru abrogarea Legii nr. 476/2003 privind aprobarea taxei de notificare a prelucrărilor de date cu caracter personal, care cad sub incidența Legii nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date;

— Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2007 pentru completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului;

— Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 495/2004 privind salarizarea și alte drepturi bănești ale personalului din administrația centrală a Ministerului Afacerilor Externe și de la misiunile diplomatice, oficiile consulare și institutele culturale românești din străinătate;

— Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor industriale;

— Lege privind cerințele minime de siguranță pentru tunelurile situate pe secțiunile naționale ale Rețelei rutiere transeuropene;

— Lege pentru completarea art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea de denumiri.

Pentru toate aceste legi dreptul de sesizare a Curții Constituționale aparține doamnelor și domnilor senatori.

După cum sunteți informați, programul de astăzi cuprinde: până la ora 16,30 — declarații politice; de la 16,30 la 18,10 — votul final pe inițiative legislative cu caracter organic și,

eventual, continuarea discuțiilor la ordinea de zi obișnuită; iar de la ora 18,10 până la 19,30 — întrebări, interpelări și răspunsuri la întrebări și interpelări.

În legătură cu prezența, 5 dintre colegii noștri sunt membri ai Guvernului, 10 sunt în delegații parlamentare, 12 europarlamentari și un coleg este în concediu medical, deci 28 de senatori sunt în aceste situații.

În legătură cu ordinea de zi, dacă cineva dorește să ia cuvântul?

Vă rog.

Domnule președinte,

Stimate colege și stimați colegi,

Intervenția mea este legată de ordinea de zi de astăzi, dar este mai mult o problemă de procedură.

După cum știm cu toții, astăzi are loc deschiderea anului universitar. Colegii noștri deputați au program de teritoriu, lucrează în circumscripții — și pe bună dreptate, spun eu — și participă la acest eveniment deosebit de important. Senatorii nu. Cred că, pe viitor, ar trebui o hotărâre a Biroului permanent care să stabilească deschiderea anului școlar preuniversitar și universitar ca zile de lucru ale senatorilor în circumscripții.

Nu vreau să fac un capăt de țară, dar s-ar putea ca dascălii, profesorii universitari — avem și noi colegi care sunt în această situație — să fie puși în situația de a suporta niște, eu știu, apelative pe care nu le merită de la universitarii prezenți astăzi la deschiderea anului universitar. S-ar putea ca universitarii să creadă că noi îi ignorăm, că noi nu le arătăm respectul cuvenit. Îmi spunea un coleg că l-a întrebat și nevasta: „Domnule, dar tu ce cauți la București? Nu te duci la deschiderea anului universitar?”.

Avem și noi profesori și cred că așa este corect, mai ales că, uitându-mă în sală, tare mi-e ca nu cumva să nu avem cvorum când începe ședința și, pe urmă, mâine, o să spună presa: „Iar senatorii...”. Deputații sunt curați. Noi am cam devenit oaia neagră a Parlamentului, stimați colegi.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Am înțeles intervenția domnului senator Iorga. Din păcate, cred că a fost o scăpare săptămâna trecută, când s-a stabilit programul pentru săptămâna în curs. Probabil, nu s-a avut în vedere această chestiune și programul Senatului este cel care este. Sigur, poate că ar trebui chiar o propunere de modificare a regulamentului în sensul în care să se știe clar că, întotdeauna, în ziua în care are loc deschiderea anului de învățământ preuniversitar, respectiv, a anului de învățământ universitar, senatorii să lucreze în circumscripții pentru a putea participa, acolo, la evenimentele legate de deschiderile respective. Dar astăzi suntem în această situație...

O să vedem dacă la un moment dat o să fie necesară prezența, sigur că o să verificăm și în acest sens.

Până una, alta, ar trebui să aprobăm ordinea de zi.

Întreb dacă în legătură cu ordinea de zi prevăzută pentru astăzi dorește cineva să ia cuvântul. Nu dorește nimeni să ia cuvântul.

Eu

Ba da! Ba da!

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

V-aș ruga să fiți puțin atenți.

În sfârșit, câțiva nu și-au manifestat opțiunea de vot.

Cred că este necesar să trecem la apelul nominal. Pentru ordinea de zi și programul de lucru este suficient, dar este vorba de cvorum.

Ordinea de zi și programul de lucru au fost aprobate.

Trecem la primul punct din ordinea de zi — declarații politice.

La declarații politice, de la Grupul parlamentar al P.S.D. s-au înscris domnul senator Otilian Neagoe, domnul senator Răzvan Theodorescu, domnul senator Gabriel Simionescu și domnul senator Adrian Păunescu — timpul total al grupului este de 30 minute; de la Grupul parlamentar al P.N.L. s-au înscris domnul senator Puiu Hașotti, doamna senator Norica Nicolai și domnul senator Mircea Mereuță — timpul total este de 18 minute; de la Grupul parlamentar al P.R.M., domnul senator Gheorghe Funar — timpul total de 14 minute; de la Grupul parlamentar al P.D., domnul senator Ștefan Mihail Antonie — timpul total de 14 minute; de la grupurile parlamentare ale P.C., U.D.M.R. și independenți nu sunt înscrieri.

Dau cuvântul domnului Otilian Neagoe pentru declarația politică.

Aveți cuvântul, domnule senator.

## **Domnul Otilian Neagoe:**

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor senatori,

În declarația politică de astăzi o să mă refer la o zi importantă, la semnificația acestei zile. Astăzi este „Ziua internațională a persoanelor vârstnice”, o zi care a fost instituită prin Rezoluția 45 a Organizației Națiunilor Unite în decembrie 1990.

Este o zi importantă pentru că astăzi asistăm în lume la un fenomen care tinde să acorde tot mai multă atenție persoanelor vârstnice. Este nevoie să acordăm mai multă atenție persoanelor vârstnice și ca urmare a faptului că, într-o

societate tot mai competitivă, într-o societate în care individualismul și egoismul se accentuează, avem nevoie de mai multă solidaritate. Solidaritatea socială este cheia dezvoltării în societățile democratice.

În România, din păcate, problema persoanelor vârstnice a fost tratată de multe ori nesistematic. Perioada tranziției a accentuat această categorie de vârstă prin pensionarea timpurie și, din cauza acestui fenomen, am ajuns astăzi să avem un număr foarte mare de pensionari. Societatea românească are circa 6 milioane de pensionari, iar în mediul rural asistăm, de asemenea, la un proces de îmbătrânire extrem de accelerat. Sunt comunități în România, din mediul rural, unde vârsta medie este de peste 65 de ani.

Avem, de aceea, nevoie, dincolo de faptul că trebuie să veghem pentru ca viața de zi cu zi a acestei categorii sociale să se îmbunătățească, avem nevoie să eliminăm marginalizarea socială, alienarea socială. Sunt fenomene care astăzi fac ravagii într-o societate care nu este consolidată din punct de vedere economic.

Avem circa 4 milioane de pensionari care trăiesc sub salariul minim brut pe economie. De aceea, Partidul Social Democrat a avut și are mai multe inițiative în acest sens, pentru ca veniturile acestei categorii de populație să poată face față nevoilor zilei.

Am votat cu toții în Senat și s-a votat și în Camera Deputaților, în unanimitate, legea privind majorarea pensiilor începând cu 1 ianuarie 2008. Acum, Partidul Social Democrat solicită tuturor forțelor politice să fie de acord și să participe la un alt proiect legislativ, care ar trebui să fie adoptat cât mai urgent și care are ca scop devansarea majorării pensiilor începând cu 1 noiembrie 2007.

Are cuvântul domnul Puiu Hașotti, urmează domnul senator Răzvan Teodorescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Nu am să vă răpesc prea mult timp cu ceea ce am de zis, și asta pentru că, oricum, eu sunt prea puțin important pentru a-i da o mare importanță personajului despre care voi face în curând vorbire și care, oricum, singur se pretinde, în termeni sportivi, președinte jucător, dar, după părerea mea, este mai presus de atât — văd că doamna senator pusese deja un pariu despre subiectul declarației mele, pariați pe mine în continuare, doamna senator! —, și mai presus de președinte jucător eu cred că este președinte atotștiutor, președinte atotfăcător și așa mai departe, dar care riscă, după umila mea părere, doamnă senator, să sfârșească în postura de președinte singur spectator al obositorului său recital de _one-man show_ . Este vorba, fără îndoială, ați ghicit...

La sfârșitul săptămânii trecute am văzut cu toții cum actualul șef al statului a recidivat în tentativa de a confisca Piața Universității, un loc, de altfel, încărcat de o simbolistică anume și asociat de români cu Revoluția de la 1989, eveniment la care Domnia Sa nu a avut niciun fel de contribuție, oricât de măruntă.

Domnul Traian Băsescu sfidează regulile unei societăți democratice și persistă în a crede că are dreptul să anuleze rolul Parlamentului de liant, de legătură cu cetățenii.

Președintele, într-un nou puseu de populism, în numele unei presupuse democrații, înțeleasă de Domnia Sa într-o manieră arhaică, vetustă, demult ieșită din practica politică a adevăratelor state democratice, atentează, practic, la

principiile fundamentale ale acestei democrații, uitând sau ignorând, mai degrabă, noțiunea sacrosanctă a separației puterilor în stat, pe șleau, terfelind statul de drept pe care ne căznim cu atâtea eforturi să-l impunem ca normă supremă în România de azi.

Hotărârea de a se prezenta în fața cetățenilor în Piața Universității la fiecare trei luni — și, acum, fie vorba între noi, pe 30 iunie nu a fost în Piața Universității —, așadar, pentru a informa cetățenii, pentru a lua pulsul poporului, mă duce cu gândul la vremurile în care la ceas de falsă sărbătoare sau de reală ananghie pentru clica de la putere secretarul general al P.C.R. făcea apel, vă aduceți aminte, „la unitatea de nezdruncinat dintre clasa muncitoare și conducerea superioară de partid și de stat”.

Are cuvântul domnul senator Răzvan Theodorescu, urmează doamna senator Norica Nicolai.

## **Domnul Emil Răzvan Theodorescu:**

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor,

Într-un fel, îmi pare rău că urmez colegului Hașotti la tribună și veți înțelege de ce.

## Doamnelor și domnilor,

Pentru mine, titlul cel mai important pe care l-am dobândit în viață este cel de profesor. Trece înaintea celui de academician, trece înaintea celui de ministru, trece înaintea celui de senator. Este lucrul cel mai important pe care l-am dobândit și cine atentează la calitatea universitară, atentează într-un fel și la persoana mea.

Pe de altă parte, deși sunt în partidul în care sunt, eu pornesc, în atitudinea mea personală, de la ideea că un om care a fost ales de jumătate plus unu dintre români este, legitim, și președintele meu până în ultima zi în care-și va avea mandatul. Ca o ironie a sorții, președintele Constantinescu, pe care l-am combătut tot timpul, deși îmi era coleg de universitate, m-a decorat în penultima zi de mandat ca academician, am fost întrebat dacă accept decorația și am spus: „Evident, este președintele meu, încă.”.

Nu m-ați auzit, în genere, în ieșirile mele publice, spunând ceva de Președintele actual al României, dar astăzi — și o spun în special distinșilor mei colegi din Partidul Democrat — sunt profund dezamăgit ca universitar.

Declarația pe care a făcut-o la Iași, doamnelor și domnilor senatori, este nepermisă, pentru că, voind să câștige — și are dreptul — un anumit public tânăr, publicul studențesc, pornind, probabil, de la niște lucruri care există — și sunt lucrurile de corupție mică sau mare din învățământ —, Domnia Sa și-a permis să vorbească despre corupția din învățământ. Este unul dintre locurile în care ne străduim să facem mult și, dacă consilierii Domniei Sale — unii dintre ei care au adus mult rău, ca miniștri, în sistemul învățământului — pot să-i dea informații, rugămintea unui vechi universitar, care este și senator, către Președintele României este aceea de a-și controla afirmațiile. Zona Universității este, totuși, o zonă sacră și, din motive electorale, nu îi este permis să facă declarațiile pe care le-a făcut.

Doamna Norica Nicolai văd că nu este, momentan, în sală. Atunci am să-i dau cuvântul domnului Mircea Mereuță, urmează domnul Gheorghe Funar.

## Domnule președinte de ședință,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Nu pot să nu comentez declarația președintelui Băsescu cu privire la oportunitatea numirii unui nou guvern după moțiunea de cenzură, în cazul în care aceasta trece.

Președintele Traian Băsescu vine cu un discurs specific pentru a atrage atenția cetățenilor idealiști și a propune fie renașterea Alianței P.N.L.-P.D., pe care Domnia Sa a distrus-o, fie realizarea unei „struțocămile” de guvern cu așa-zis caracter de uniune națională.

Scopul președintelui este simplu, a-și crea imaginea de salvator al stabilității politice din România, precum și a deține controlul clasei politice prin propunerile făcute. Interesant este că pe domnul președinte îl îngrijorează instabilitatea politică. Dar vine întrebarea: cine a creat această instabilitate, cine a vrut să rupă coaliția P.N.L.-P.D.-U.D.M.R.-P.C. prin forțarea P.C.-ului să plece de la guvernare și prin tentativa de a rupe P.N.L.-ul, ajutând la conceperea P.L.D.-ului? Cine? Nimeni altul decât președintele Băsescu.

Cine a fost creatorul mărului discordiei dintre P.N.L. și P.D. prin mediatizarea unei anumite doamne blonde care nu a venit cu nimic constructiv în politica românească, ci doar cu fluturarea unor bilete interpretate eronat pentru a crea numai scandal? Cine? Tot domnul președinte Băsescu.

Acum, domnul Băsescu, pe care noi, liberalii, l-am susținut în toate momentele grele ale Alianței P.N.L.-P.D., între 2003 și 2007, vine în fața electoratului să pozeze într-un mare arhitect al dreptei politice, ideologie care se potrivește personalității sale la fel ca unui lup îmbrăcat în oaie.

Domnia Sa nu poate accepta faptul că P.N.L.-ul nu a devenit un surogat de partid, parte componentă a unei megaformațiuni prezidențiabile, formată din personaje servile care să se supună domnului Băsescu de câte ori nu-i convine vreo decizie politică care îl afectează personal.

În numele interesului României, cum îi place președintelui să se adreseze, Domnia Sa este un adept al haosului organizat, detonând activitatea zilnică a Cabinetului Tăriceanu încă din primăvara anului 2005, când în timpul crizei răpirii ziariștilor în Irak și-a depășit voit atribuțiile de președinte împiedicând Guvernul să acționeze pentru dezamorsarea rapidă și diplomatică a crizei, așa cum este și firesc, și preluând forțat coordonarea operațiunii, intuind în această răpire a unor cetățeni români un mare capital de imagine care poate fi speculat.

Are cuvântul domnul Gheorghe Funar, urmează domnul Ștefan Mihail Antonie.

## **Domnul Gheorghe Funar:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică se referă la raportul pe care s-a angajat Președintele României că-l va prezenta în fața poporului adunat în Piața Universității. Nu știu dacă în raportul pe care a dorit să-l prezinte sâmbătă, 29 septembrie, a dorit să se refere și la actele de corupție despre care a vorbit astăzi la Iași la deschiderea anului universitar. Ceea ce nu a făcut, însă, Președintele României a fost faptul că a uitat să spună — dacă sunt cumva adevărate actele de corupție — că au apărut și există de când dânsul este Președintele României. Nu știu dacă are sau nu are legătură cu realitatea.

Revin la declarația politică.

După cum cunoașteți, imediat după ora 20,00 a zilei de 19 mai 2007, în Piața Universității din București, Președintele României, domnul Traian Băsescu, s-a angajat că în ultima sâmbătă din fiecare trimestru, la ora 17,00 fix, va prezenta poporului român adunat în aceeași piață câte un raport.

În ziua de 30 iunie 2007, Președintele României, domnul Traian Băsescu, nu a prezentat raportul anunțat, din două motive plauzibile, respectiv, în Piața Universității, la ora 17,00, nu l-a așteptat nimeni, iar afară era prea cald.

În ziua de 29 septembrie 2007, Președintele României, domnul Traian Băsescu, nu a prezentat raportul anunțat nici la ora 17,00, nici mai târziu, deoarece era prea multă democrație în Piața Universității. Cetățenii de vizavi îl fluierau și-l huiduiau, iar cei din fața scenei, pensionari și viitori pensionari ai P.D. și P.L.D., erau preocupați de spectacolul pregătit și finanțat de Primăria Generală a Capitalei.

În ziua de 29 decembrie 2007, Președintele României, domnul Traian Băsescu, nu va prezenta raportul anunțat din cel puțin două motive, respectiv, în Piața Universității va fi prea frig, iar poporul este ocupat cu pregătirile pentru Revelion.

În realitate, niciodată președintele Traian Băsescu nu va putea prezenta un raport în fața poporului român aflat în Piața Universității, deoarece acest lucru este imposibil. Piața Universității este prea mică pentru un popor așa de mare.

Are cuvântul domnul senator Ștefan Mihail Antonie, urmează domnul senator Gabriel Simionescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Declarația mea politică are ca titlu „Măreața reformă din sănătate produce infarct la Mureș”.

Municipiul Târgu Mureș este centru universitar renumit pentru rezultatele de excepție din domeniul medicinei și farmaciei, centru în care s-a făcut prima intervenție pe cord deschis din România. Târgu Mureș, orașul care găzduiește unul dintre centrele de excelență în medicină, Institutul Inimii, se confruntă cu o paradoxală și tristă situație: mortalitatea crescută din cauza bolilor cardiovasculare, care va ajunge până la sfârșitul anului la 20% infarcte din cauza prostului management al Spitalului clinic județean.

Măreața reformă a ministrului Nicolăescu a dus medicii în situația disperată de a nu-și putea ajuta pacienții în lupta cu boala, din lipsă de medicamente și materiale medicale. Spitalul clinic județean de urgență avea la sfârșitul anului 2005 datorii de 400 de miliarde, iar după reforma Nicolăescu are datorii de 700 miliarde lei. Principiile ce au fundamentat măreața reformă, eficiența, calitatea, performanța, au fost date uitării, cu toate că din cauza acestora a fost înlocuită fosta conducere.

Ultima reacție a ministrului, cu ocazia vizitei de lucru de sâmbătă, 29 septembrie, de la Târgu Mureș, spune totul despre reformă: „Dacă vă declarați nemulțumiți, vă destitui!”, îi transmitea ministrul directorului Clinicii de cardiologie, doctorul Benedek Imre. Acest lucru este aplicabil și ministrului Nicolăescu. Oare Domnia Sa se consideră mulțumit?

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Gabriel Simionescu, doamna senator Norica Nicolai nu este, urmează domnul senator Adrian Păunescu.

## **Domnul Aurel Gabriel Simionescu:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Voi continua ideea sau domeniul abordat de colegul senator Antonie, în legătură cu sănătatea.

Există în România de astăzi numeroase probleme cu care actuala guvernarea de dreapta se confruntă. Dincolo de promisiunile făcute în campania electorală, Alianța P.N.L.-P.D. nu a reușit, după 3 ani, să așeze în vreun fel niciunul dintre domeniile majore ale societății. Rând pe rând, educația, sănătatea, justiția, protecția socială dovedesc, la o analiză cât de cât sumară, că necesara coerență în abordarea unei strategii pe termen mediu și lung a fost doar o promisiune, că lipsa de profesionalism și algoritmul politic au înlocuit abordările științifice, managementul performant, care să conducă la serviciile de calitate care trebuie oferite cetățenilor.

Astfel, deși a beneficiat de cea mai mare creștere în privința finanțării, fondurile alocate fiind de aproape 4 miliarde de euro, situația în sistemul de sănătate s-a deteriorat continuu. Nemulțumirea cetățenilor României, care, din nefericire, în aceste momente se mai și îmbolnăvesc, a crescut an de an, motivația permanentă a Guvernului pentru starea din sănătate fiind lipsa de finanțare. Unde s-au dus miliardele de euro? Credem că va trebui să vină o vreme când cei care au gestionat actualul sistem de sănătate să răspundă. Din punct de vedere al sănătății, cred că trebuie să avem și o altă abordare. De fiecare dată când se fac aprecieri la adresa sănătății, trimiterile sunt la condițiile din spital, hrană, medicamente, materiale sanitare. Rareori, însă, se vorbește despre cei chemați să asigure actul medical, medici, asistenți, surori, personal tehnic, muncitori, toți cei care își au prin munca lor propriul loc și propria importanță în economia unităților sanitare sunt practic dezonorați prin actualul sistem de salarizare, sistem care determină un adevărat exod al personalului medical din țară, punând în dificultate prin lipsa cadrelor de specialitate funcționarea sistemului în întregul său.

La o privire sumară asupra salariilor primite în sănătate de personalul de specialitate și auxiliar rezultă că 27% din salariați au salarii tarifare apropiate salariului minim pe economie, iar 24% din salariați au salarii tarifare ce depășesc salariul minim cu circa 10%. Astfel, cele două categorii depășesc deja 50% din totalul salariaților din sistem. Salarii de 420 până la 530 lei pe lună nu pot motiva în niciun fel stabilitatea în sistem. Argumentul sporurilor ce sunt acordate pentru condiții deosebite de muncă rămâne și el neatractiv, din cauza lucrului în condiții deosebite, chiar periculoase, în care își desfășoară activitatea. Ca să nu mai vorbim despre instabilitatea acestor sporuri, dependente și ele de un buget de fiecare dată insuficient. Aceasta determină o fluctuație permanentă a unor categorii profesionale care părăsesc rapid sistemul, existând mereu nevoia de specializare a celor nou-veniți, ceea ce implică un volum sporit de cheltuieli ale statului român, dar și timp cuantificat, mai ales, în lipsă de experiență, capacitate de acomodare etc., a noilor cadre care nici nu se pot pregăti din cauza lipsei fondurilor ce ar trebui alocate pentru perfecționare și a costurilor acestor cursuri pe care ar trebui să le suporte din veniturile pe care le-am prezentat puțin mai înainte.

Are cuvântul domnul senator Adrian Păunescu.

## Domnilor colegi, Doamnelor,

Mi-au rămas de săptămâna trecută câteva subiecte asupra cărora nu voi insista nici de această dată, dar ele trebuie măcar reamintite. Iată, în discuția uneori științifică, de cele mai multe ori politică, privitoare la apartenența Ardealului sunt aduse ca argumente niște acte, documente, nu totdeauna științifice, privind momentul în care a fost mai întâi locuit Ardealul și de către cine. Nu este lipsit de interes să spunem că este în interesul unor cercuri revizioniste și iredentiste maghiare să blocheze toate eforturile care se fac pentru descoperirea adevăratei istorii a poporului român, istorie care este îngropată, adesea, sub pașii generațiilor actuale în Ardeal.

Printr-o întâmplare care înseamnă și un raport corect între dezvoltarea științifică tehnologică și trecutul la care această dezvoltare recurge aproape fără să vrea, în comuna Jucu din județul Cluj, pe terenul viitoarei fabrici „Nokia”, a fost scos la iveală un cimitir creștin datat de istorici ca fiind din secolele VIII—X. Această descoperire poate aduce lumină în disputa dintre istoricii de ambele etnii privind existența acelui așa-zis pământ gol din Transilvania la sosirea unor triburi din Asia în Europa.

Concluzia trasă de arheologi pe baza dovezilor materiale descoperite și la Jucu este clară: prezența românilor în Transilvania înainte de sosirea oricui a ajuns în secole târzii prin Europa.

Dar interesant este alt aspect. Înainte de pronunțarea așa-zisei sentințe științifice de către specialiști, inclusiv de către cei de la Budapesta, un istoric, cetățean român de etnie maghiară, Vekov Károly, de altfel, fost parlamentar la București, s-a grăbit să dea un verdict al său în care, deși recunoaște că nu e specialist, declară că e vorba de un vestigiu paleocreștin care nu poate însemna etnicitate și că doar pentru două etnii — ungurii și slavii — lucrurile sunt certe. I-auzi, hombre!

Așadar, maghiarii au sosit în Europa cu câteva secole înainte de a sosi în Europa. Și iată cum, pe acest temei, se înfierbântă iarăși lucrurile, și de câte ori e vorba să punem, din punct de vedere științific, problemele la locul lor, suntem acuzați de etnicism — de parcă noi am deschide discuția! —, suntem acuzați de șovinism și așa mai departe.

Li s-au oferit 14 miliarde euro!

## **Domnul Adrian Păunescu:**

Exact! Dacă nu-mi sufla prietenul nostru, nu știam. 14 miliarde de euro li s-au oferit ungurilor și ei n-au vrut. Noi, repede, am dat PETROM-ul, care era nițel mai puternic și decât O.M.V.-ul, și decât M.O.L.-ul, cu 1,4 miliarde euro, din care s-au primit vreo 600 de milioane!

Când e de lăudat un gest de demnitate, îl laud, pentru că este un exemplu pe care ar trebui să-l urmăm și noi. Ne vindem pe doi bani! Nu avem răbdare să dezbatem și să ne apărăm drepturile.

Polonezii ne dau, din când în când, acest exemplu de atitudine verticală. Poate că este excesiv, uneori, acest exemplu pe care ni-l dau polonezii, dar partea bună ar trebui luată și de noi. La noi sunt aceste încăierări permanente, la vârf, între președinte, premier, partide, Parlament, și din asta nu rezultă, cum ar trebui, o poziție de mare demnitate și de interes național bine apărat. Fiecare își face rolul lui. Se ajunge la situații pe care le evoca aici colegul Funar, ca, de dragul unor voturi nenorocite, niște oameni să proiecteze sau să accepte să dărâme, să programeze dărâmarea statuii lui Avram Iancu, din Cluj-Napoca, cică din motive estetice. Estetica îi mână pe ei în luptă?! Vai, vai, vai! Ce ipocrizie! Toate acestea fac parte, după părerea mea, din climatul abuziv, din climatul de iresponsabilitate în care trăim și în care, repet, mor oameni cu zile. Iată, a murit, astăzi, David Ohanesian, una dintre marile voci ale României. Nu observați că nu ne mai clintește și nu ne mai atinge nimic? Nu observați că ne bestializăm pe zi ce trece și că punem platoșă între noi și lume? Și ne mirăm doar când ajungem noi subiect al unei lacrimi refuzate, că nimeni nu se uită la noi.

Am pus în acest Senat de câteva ori — de trei ori, în mod explicit, la 2 aprilie, la 16 aprilie și la 21 mai — problema cetăților dacice. L-am rugat pe prim-ministru să se implice. I-am explicat și faptul că ele sunt cel puțin la fel de importante ca și cetățile grecești și am făcut aluzie la ascendența sa maternă grecească și la faptul că ar trebui să participe la apărarea cetăților dacice care se distrug în fiecare zi. De trei ori i-am cerut prim-ministrului, de trei ori mi-a răspuns ministrul, mai degrabă, „sinistrul culturii”, că nu se poate face nimic, că jandarmii... La un moment dat, într-un dialog aprins pe care l-am avut la telefon, pornind de la o altă fărădelege pe care era gata s-o comită, i-am spus și-i spun: „Domnule, hai să facem împreună o lege pentru apărarea cetăților dacice! Pe dumneata nu te interesează că noi avem trecut, și-l batjocorim?! Din ce eprubetă ai venit dumneata?”. Mi-a răspuns că nu se poate. Bun! Am predat la Senat o propunere legislativă privind cetățile dacice și aflu că e blocată pentru că și Guvernul vrea să facă o lege a cetăților dacice. Va să zică, așa cum am mai spus, m-a împiedicat câtă vreme n-a fost conștient de ceea ce înseamnă catastrofa prin care trec cetățile dacice, de unde se fură, de unde se cară, de unde pleacă valori, se înlocuiește piatra veche — și acum, și în regimul trecut —, se înlocuiește cu țiglă ordinară, cu gresie ordinară și așa mai departe, „ca să fie modern”. Așa spunea un dobitoc. Ei bine, sinistrul acum mă împiedică din cealaltă perspectivă, că vor ei să facă. Păi, până să vrea ei să facă, rămânem cu cetăți slave în locul cetăților dacice, și anume, cu niște tancuri părăsite. Protestez în mod vehement împotriva acestui abuz colorat în două feluri, o dată colorat împotrivă și o dată colorat pentru, tot ca să se blocheze această idee.

Sănătate, domnule ministru! Știți de ce zic „ministru”. Ca să fie...

...felul în care Nicolae Văcăroiu a reprezentat Parlamentul la întronizarea noului Patriarh. A avut un cuvânt demn, un cuvânt inspirat și a fost convingător. Așa ceva ne trebuie.

Nu ne trebuie însă — și cu asta vreau să închei — situația care s-a creat astăzi la Iași. Sunt în dezacord cu președintele Băsescu, când el încearcă să învinovățească la modul global pe profesori și pe studenți pentru imoralitatea din sistemul de învățământ. Eu sunt de acord că există asemenea fapte, dar ele nu pot deveni subiect de adresare publică în numele situației din întregul învățământ.

Pe de altă parte, am observat un lucru care m-a indignat. Nu am niciun fel de legătură, niciun fel de relație cu ministrul actual al învățământului, l-am criticat deseori și dacă o să apară un interviu al meu în „Cronica Română”, mâine sau poimâine, veți vedea ce cred eu despre unele lucruri pe care le face acest ministru al învățământului. Dar una este părerea despre ministrul învățământului și alta este situația în care îl pune președintele, obligându-l la Iași să tacă, deși domeniul aflat astăzi în discuție era chiar învățământul, și ministrul era obligat să aibă măcar un cuvânt formal. Aceste lucruri se încaieră în permanență, aceste legende duc la „Broasca, racul și o știucă”. Nu e normal să se întâmple ceea ce se întâmplă, nu e normal să ne încăierăm pentru a ajunge în primul rând al sălii la întronizări. E normal să ne facem datoria și, chiar dacă nu circulă ideea așa cum ar trebui, ea va ajunge la oameni într-un târziu.

Cred, pur și simplu, că am apucat să trăim o perioadă în care a existat și un blestem asupra noastră, dar a existat și voința noastră ca nu cumva să meargă bine lucrurile în România. De aceea, am spus toate acestea și cred că, dacă vom deveni conștienți că în mâinile noastre, în mințile noastre, în ochii noștri, stă puterea de a ne radicaliza spre bine, vom termina și cu acest șeptic în trei și vom termina și cu această călătorie în neantul de lângă drumul adevărat.

Partea dedicată declarațiilor politice s-a încheiat.

Vă propun, mai întâi, să luăm în discuție punctul doi din ordinea de zi care a fost aprobată, și anume, aprobarea procedurii de urgență pentru dezbaterea și adoptarea următoarei inițiative legislative: Proiectul de lege privind

unele măsuri pentru privatizarea Societății Comerciale „Automobile Craiova” — S.A.

Vă rog să fiți puțin atenți. E vorba de procedură de urgență pentru adoptarea acestei inițiative legislative. Înțeleg că doriți să luați cuvântul.

Vă rog, domnule senator. Domnul senator Dina Carol. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am aflat că Guvernul urmează să trimită la Bruxelles o notificare privind ajutoarele de stat acordate în acest nou proces de privatizare, lucrare care urmează să fie finalizată până la sfârșitul acestei luni, după care Comisia Europeană exprimă punctul de vedere, și numai după aceea contractul de privatizare poate să fie amendat într-un fel sau altul. Având în vedere că acest proces București—Bruxelles urmează să se deruleze în circa trei luni și jumătate, ar fi prematur ca Senatul să se exprime înaintea avizării acestei chestiuni extrem de importante de către Comisia Europeană.

În consecință, consider că solicitarea unui regim de urgență nu se motivează.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc.

Mai dorește cineva să ia cuvântul?

Doamna Cristina Pocora, secretar de stat pentru relația cu Parlamentul.

Vă rog.

Aveți cuvântul.

**Doamna Cristina Ancuța Pocora** _— secretar de stat pentru relația cu Parlamentul_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu aș vrea să susțin procedura de urgență și principalul argument este acela că în contract există condiția suspensivă, respectiv, că acesta, contractul, va intra în vigoare doar după aprobarea de către Parlamentul României, Senat și Camera Deputaților, și de aceea solicităm procedură de urgență.

Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc. Mai dorește cineva să ia cuvântul? Vă rog, domnule senator Funar. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Doamnelor și domnilor senatori,

Grupul nostru parlamentar, așa cum a relatat și domnul senator Carol Dina, nu susține procedura de urgență.

Țin să vă reamintesc, doamnelor și domnilor senatori, că atunci când s-a înstrăinat una dintre cele mai mari bogății naturale ale poporului român, este vorba de zăcămintele de petrol și gaze naturale, când s-a dat, unii zic „s-a privatizat”, PETROM-ul, atunci nu s-a lucrat în procedură de urgență și, cu toate acestea, s-a ajuns să se greșească. Graba strică treaba și, de aceea, propunem procedura normală. Vă mulțumesc.

## Vă mulțumesc.

Imediat vă dau cuvântul. Aș atrage atenția că trebuie să verificăm foarte exact. S-ar putea să intrăm într-un fel de cerc vicios, respectiv, contractul nu există până când nu-i aprobat de Parlament, drept urmare, Uniunea Europeană nu poate să verifice un contract care nu există. Dacă mergem pe ideea de a aștepta un anumit verdict din partea Uniunii Europene, Uniunea Europeană așteaptă, la rândul ei, să existe contractul, și lucrurile se blochează. Drept urmare, cred că trebuie verificat cu mare atenție despre ce e vorba.

Are cuvântul domnișoara secretar de stat — microfonul 9 —, după care domnul senator Lupoi — microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Tocmai pentru a veni în întâmpinarea celor spuse de domnul senator Funar, Guvernul consideră că nu s-a mai procedat ca la celelalte privatizări, nu s-a dat o ordonanță de urgență, ci s-a venit fix cu un proiect de lege și în contract este stipulat că acesta, contractul, va fi încheiat atunci când legea va trece prin Parlament.

Deci iată că am venit în întâmpinarea solicitărilor numeroase venite din partea dumneavoastră. Vă mulțumesc.

Domnul senator Lupoi. Microfonul 2.

## Domnule președinte de ședință,

Ca și dumneavoastră, sunt senator de Dolj, deci direct interesat de subiect și, ca și dumneavoastră, vreau să rămână definitiv acest contract și să funcționeze cât mai repede, pentru că, în fond, indiferent din ce partid facem parte, interesul celor care ne-au trimis aici e comun. Ce nu înțeleg eu este că nu trebuie, după câte știu eu, nicio lege de privatizare, că A.V.A.S. cu lucrul acesta se ocupă. Acum, eu vă vorbesc ca membru al Comisiei pentru privatizare și administrarea activelor statului. Deci cine a negociat contractul, nu ne-a informat și pe noi, care eram de prin județ, de acolo. Nici la Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului nu prea știu să se fi vorbit despre el, dar eu știu că legislația în vigoare, iar domnul președinte Dina Carol să mă contrazică dacă greșesc, nu cere o asemenea aprobare pentru privatizări din partea Parlamentului.

Nu știu cine a negociat și a pus această condiție în contract. Ca să ce? A.V.A.S.-ul cu ce se ocupă? Oricum, era o întreprindere privatizată. Deci de ce trebuie să vină Parlamentul României cu lege? Nici de urgență, nici normală... Cine a negociat această clauză de contract să ne explice și nouă de când și în baza cărei legi se aprobă de către Parlament fiecare privatizare în parte? Faptul că s-au făcut câteva privatizări împotriva legii nu înseamnă că aceasta devine o regulă.

Cred că nu s-a discutat, încă, nici măcar la Comisia pentru privatizare și administrarea activelor statului, bineînțeles, pentru că proiectul de lege nu a intrat în dezbaterea Parlamentului. Urmează, eventual, să intre dacă noi aprobăm procedură de urgență. Dacă nu aprobăm,

proiectul de lege intră, atunci, în procedură normală. Guvernul are dreptul să propună ca, respectiv, condițiile în care se privatizează acest obiectiv important să fie adoptate de Parlament.

De altfel, noi, Parlamentul, în general, și Senatul, în particular, trebuie să ne hotărâm. Pe de o parte, atunci când sunt făcute ordonanțe de urgență, nu ne place că lucrurile întâi intră în vigoare și, după aceea, le luăm noi în dezbatere și, poate, suntem sau nu suntem de acord cu ele, dar ele deja și-au făcut efectul. Pe de altă parte, dacă se cere o procedură mai rapidă, pentru că e o problemă care nu poate să stea chiar așa un timp foarte îndelungat, ne opunem procedurii de urgență. Și, atunci, sigur că o să punem Guvernul, acesta sau alt guvern, în situația ca în astfel de cazuri să dea ordonanțe de urgență, ceea ce nu ne place.

A cerut cuvântul domnul senator Dina Carol, după aceea domnul senator Lupoi, după care am să supun la vot. Domnul președinte Văcăroiu dorește să ia cuvântul.

## Domnule președinte,

Eu am susținut, date fiind reglementările convenite, că nu se justifică acest regim de urgență și vreau să amintesc că între regimul normal, care este de 45 de zile, ca primă Cameră sesizată, și regimul de urgență sunt 15 zile.

Deci eu am abordat o chestiune principială și am susținut că, într-adevăr, nu se susține acest regim de urgență. Asta este toată problemă. Nu că nu punem în discuție...

Domnul președinte Nicolae Văcăroiu.

## Stimate colege și stimați colegi,

Fac un apel la domnul președinte Carol Dina, în mod deosebit, să înțeleagă că este un proiect aparte, un proiect care, după aprecierea mea, merită dezbătut în procedură de urgență. Sunt niște condiții puse de către cel care a câștigat licitația și a semnat contractul, care dorește să intre imediat în activitate, ca să spun așa.

Iată de ce condițiile, în principiu, le cunoașteți, domnule Dina. Aici nu este vorba de prețul cu care s-a cumpărat sau se va cumpăra această uzină, ci, pur și simplu, se referă la condițiile de contract care sunt, după aprecierea mea, cu totul deosebite. Să creezi între șapte și nouă mii de locuri de muncă, cu un angajament de asimilare a mașinii în proporție de 60%, până în 2010, asta înseamnă un concurent puternic pentru cei de la „Renault”.

Cu o producție minimă de 300.000 mașini pe an, care înseamnă, suplimentar, încă nu știu câte locuri de muncă, cred eu că este un proiect aparte și merită să facem un efort pentru a definitiva raportul în 30 de zile.

Vom pune condiții și vom solicita, prin intermediul meu, inclusiv premierului să ne pună la dispoziție rapid toată documentația, ca s-o avem. Însă, dacă ne ducem la 45 de zile, după aceea, mai cerem o prelungire la 60 de zile, s-ar putea să ajungem în situația în care partenerul să se retragă și se pierde o mare oportunitate. Dar, repet, cu toată exigența, cred că în 30 de zile, dacă ni se pune documentația la dispoziție, dumneavoastră ați solicitat acest lucru, pentru că știți că am tot fost plimbați cu o serie de dosare foarte mult timp, or, aici nu este cazul, cel puțin din discuțiile pe care le-am avut pe această temă, se pare că este o acțiune foarte bună și este păcat să nu reușim. Ce ne costă? 15 zile în plus de analiză.

Dacă documentația ne vine imediat, eu sunt convins că, prin forța pe care o aveți dumneavoastră și comisia, puteți face un raport.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Mulțumesc.

Trecem la punctul 3. Atrag atenția că de la punctul 3 până la punctul 11, inclusiv, avem de-a face cu proiecte de lege și propuneri legislative cu caracter organic, care au fost dezbătute, deci nu avem de dat decât votul pe raport și pe lege sau numai pe lege, în toate aceste cazuri nu mai este vorba de dezbateri.

La punctul 3 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă de modificare și completare a Legii nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic.

## Solicităm intervenție!

## Imediat vă dau cuvântul.

Această propunere legislativă a fost respinsă la Camera Deputaților. Avem de dat un vot pe raport și un vot pe lege.

Domnule senator Funar, aveți cuvântul — microfonul 2—, dacă este o problemă de procedură.

Da. Este o problemă de procedură, domnule președinte de ședință.

Doamnelor și domnilor senatori,

Astăzi s-a deschis noul an universitar. Propunerea legislativă pe care o avem de votat vizează acordarea pensiilor de serviciu pentru cadrele didactice.

Rugămintea este, domnule președinte, pentru că ne aflăm la limita cvorumului pentru lege organică, să invitați colegii să intre în sală, cei care sunt în picioare sau pe marginea sălii să voteze această lege, să facem o bucurie cadrelor didactice la început de an universitar.

Vă mulțumesc.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

## Mulțumesc.

Colegul dumneavoastră, domnul secretar Ungheanu, mi-a dat, ca să zic așa, un mic raport despre prezență. La momentul respectiv erau 76 de senatori, au mai intrat vreo 3 de atunci, deci din punctul acesta de vedere avem cvorum. Fac apel ca toți colegii să-și exprime votul.

sunt 76 de senatori în sală — mi-a confirmat și domnul secretar —, deci raportul a fost respins.

Solicităm listă!

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

## S-a cerut listă.

Veți avea listă, dar nu se poate imediat, este o problemă de procedură la calculator, dar vom pune la dispoziția dumneavoastră lista de la acest vot.

Trecem la punctul 4 din ordinea de zi, Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2007 pentru modificarea Legii învățământului nr. 84/1995.

Acest proiect a fost adoptat la Camera Deputaților, avem de dat numai votul pe lege.

Solicităm listă!

Vă rog, listă și pentru votul de la punctul 4.

La punctul 5 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind susținerea învățământului preșcolar. Domnule senator Cutaș, aveți cuvântul. Microfonul 3, vă rog.

## Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea doar să reamintesc că joi am dezbătut această inițiativă. Din păcate, în urma dezbaterii, au reieșit câteva puncte care sunt importante — zic eu — și de care ar trebui să ținem cont în cadrul comisiei, și v-aș ruga, în urma discuțiilor pe care le-am avut cu liderii grupurilor parlamentare, să fiți de acord să nu supunem la vot astăzi, să retrimitem la comisie pentru a prinde în raport toate aceste aspecte discutate joi.

Mulțumesc.

Vorbim despre punctul numărul 5.

Am înțeles.

Are cuvântul domnul senator Puiu Hașotti.

## Domnule președinte, vă mulțumesc. Stimați colegi,

Confirm cele spuse de domnul senator Sabin Cutaș. A fost chiar o neînțelegere prin faptul că într-un raport suplimentar pe care nu l-a primit — și, acum, este bizar, toată lumea și-a ridicat raportul suplimentar de la căsuță — era o adăugire pe care nu o cunoșteau toți colegii, motiv pentru care, într-adevăr, și eu susțin retrimiterea la comisie. Un mic amendament rezolvă problema sub toate aspectele.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Deci am primit din partea a doi lideri de grup parlamentar propunerea de a nu supune la vot propunerea legislativă de la punctul 5, și aceasta să fie retrimisă la comisie.

La punctul 6 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă pentru modificarea art. 213 din Legea nr. 95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Raportul este de respingere.

Vom da, mai întâi, un vot pe raport și, apoi, un vot pe propunerea legislativă.

Atrag atenția că la raport, care este de respingere, cine votează „da”, este de acord cu respingerea.

La punctul 7 din ordinea de zi este înscrisă Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare. Și, aici, vom da, mai întâi, un vot pe raportul cu amendamente și, apoi, pe lege.

Vă aduc la cunoștință că sunt peste 80 de senatori în sală, i-au numărat ambii colegi secretari, dar nu-și exprimă votul.

Punctul 8 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea art. 2 și art. 3 din Titlul XI — „Renta viageră agricolă” din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente.

Raportul este un raport de respingere.

Atrag atenția că cine votează „da”, este de acord cu raportul de respingere și cine votează „nu”, este împotriva raportului de respingere.

Raportul nu este adoptat.

La punctul 9 din ordinea de zi avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică.

Aici avem un vot pe raport și un vot pe lege.

Raportul a fost respins.

La punctul 10 din ordinea de zi avem Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2007 privind exceptarea de la plată a taxelor și a altor sume prevăzute de art. 92 alin. (4) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, de art. 55, 56 și 58 din Legea nr. 26/1996 — Codul silvic și de art. 24 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, precum și adoptarea unor măsuri pentru întocmirea, avizarea și aprobarea documentațiilor necesare pentru scoaterea terenurilor destinate construcției de drumuri de interes național din circuitul agricol și, respectiv, din fondul național silvic.

Votul este un vot pe lege.

Deci cine votează „da”, este de acord cu această lege, și

La punctul 11 din ordinea de zi, Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2006 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.

Avem de dat un vot pe raport și un vot pe lege.

- Mai întâi, am să

- de la punctul 11 a fost respinsă.

- În continuare, avem dezbateri de la punctul 12.

La punctul 12 din ordinea de zi avem Proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările în România.

Avem un document din partea Guvernului, semnat de domnul ministru pentru relația cu Parlamentul.

Am să vă citesc finalul care spune: „Precizăm față de actele normative la care face referire Departamentul pentru Afaceri Europene: procedura neîndeplinirii obligațiilor de stat membru a fost deja declanșată împotriva României și, până când aceste proiecte nu se transformă în lege, statul român poate fi oricând condamnat de Curtea de Justiție a Comunităților Europene pentru neîndeplinirea acestor obligații”.

Este vorba de punctul 12.

Raportul a fost întocmit de Comisia pentru buget, finanțe, activitate bancară și piață de capital. Vă rog. Domnule președinte, aveți cuvântul.

Microfonul 7, vă rog.

Până atunci, dau cuvântul reprezentantului Guvernului, de la microfonul 10.

Aveți cuvântul. Vă rog.

## **Doamna Angela Toncescu** _— președinte al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor_ **:**

Necesitatea armonizării cu practicile Uniunii Europene, alinierea la standardele europene a legislației rutiere din România au determinat modificarea legislației din domeniul asigurărilor.

Având în vedere împrejurarea că legislația în domeniu, a asigurărilor, nu reglementează constatarea amiabilă de accident, precum și necesitatea implementării noii proceduri prin care se tinde la repararea prejudiciilor ca urmare a producerii evenimentelor de circulație, se impune modificarea Legii nr. 136/1995 privind asigurările și reasigurările din România.

Față de cele de mai sus, vă supunem dumneavoastră aprobarea modificărilor la Legea nr. 136/1995.

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Aron Ioan Popa. Microfonul 7, vă rog.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a analizat acest proiect de lege cu care a venit Guvernul și a hotărât să adopte un raport de admitere, fără amendamente.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Dacă dorește cineva să se refere la acest proiect de lege? Nu este cazul.

Am să

Trecem la punctul 13 din ordinea de zi, Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 28/2007 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 19/2002 privind unele măsuri pentru constituirea și utilizarea fondului locativ de protocol, proprietate publică a statului, și pentru vânzarea unor imobile, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome „Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat”.

Este vorba de o reexaminare.

Raportul este un raport de respingere.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, vă rog.

Din partea Guvernului, aveți cuvântul — microfonul 8, vă rog —, apoi am să ofer cuvântul, din partea comisiei.

## **Domnul Ilie Gavril Bolojan** _— secretar general al Guvernului_ **:**

## Doamnelor și domnilor senatori,

Ordonanța Guvernului nr. 28/2007 prevede, în afara modalității de alcătuire a patrimoniului Regiei de Protocol, și modalitatea de vânzare prin licitație publică a acestor spații care nu sunt destinate activității pentru care a fost înființată Regia.

În varianta aprobată de Camera Deputaților s-a introdus posibilitatea vânzării spațiilor prin negociere directă la un preț stabilit, pe baza unei evaluări, de către evaluatorii autorizați.

Având în vedere că cererea de reexaminare se referă la eliminarea acestei posibilități, suntem de acord cu această cerere și susținem varianta inițială, și anume, aceea de vânzare a spațiilor prin licitație publică, procedură care evită orice fel de discuții legate de modul de stabilire a plăților și de procedura de negociere directă.

Din partea comisei sesizate în fond, domnule secretar, aveți cuvântul.

Microfonul 7, vă rog.

Mulțumesc, domnule președinte. Doamnelor și domnilor colegi,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a examinat cererea Președintelui României de reexaminare a proiectului de lege și a adoptat un raport de respingere.

La raport sunt anexate și amendamente ale domnului senator Marius Marinescu, ele au fost respinse.

Legea face parte din categoria legilor ordinare și Senatul este primă Cameră sesizată.

Rog toți colegii senatori să fie puțin atenți, pentru că este o chestiune complicată aici, și aș dori ca toată lumea să voteze în cunoștință de cauză.

Această lege a fost dezbătută în Parlament și a fost trimisă spre promulgare la președinte. Președintele a formulat o cerere de reexaminare în care cerea un număr de modificări. La momentul reexaminării, comisia nu a fost de acord, deci comisia a decis să ne propună legea așa cum a fost ea inițial — deci să nu țină cont de cererile formulate de președinte în cererea de reexaminare —, domnul senator Marius Marinescu a făcut o serie de amendamente care au fost respinse. Deci raportul are amendamente respinse, iar Guvernul, între timp, sau așa constat, și-a schimbat punctul de vedere. Deci cel puțin cu ideea ca vânzarea să se facă prin...

Am înțeles eu greșit, vă rog să mai spuneți o dată. Aveți cuvântul la microfonul 8.

Guvernul își menține punctul de vedere, așa cum a fost formulat în ordonanță. Amendamentele prin care se introduce posibilitatea de cumpărare prin negociere directă au fost introduse în Camera Deputaților.

Bun. Deci eu am greșit, și anume, Guvernul a avut de la început punctul de vedere de a nu se face vânzare prin negociere directă, acest lucru a fost introdus la Camera Deputaților, dar a rămas ceea ce s-a decis, în final, de către Parlament și a mers la președinte. Președintele a cerut reexaminarea pe acest punct și acum Senatul, prin raportul de respingere, este de acord cu vânzarea directă, Guvernul nu este de acord cu vânzarea directă.

Vă rog, domnule senator Puiu Hașotti. Microfonul 2.

## **Domnul Puiu Hașotti:**

Domnule președinte, Stimați colegi,

Am simțit nevoia să vin la microfon pentru a sublinia o chestiune rară, rarisimă. Foarte pe scurt, domnul președinte a fost de acord cu Guvernul.

## **Domnul Carol Dina**

**:**

Domnule președinte, vă rog să-mi dați cuvântul!

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Da. Și, tot o chestiune rarisimă, Camera a introdus niște amendamente pe care noi le-am acceptat, și acum suntem în postura de a avea un raport de respingere al Guvernului și al președintelui, care sunt de aceeași părere.

Da.

Doreați să luați cuvântul?

## **Domnul Carol Dina**

**:**

Da, domnule președinte.

Domnul senator Dina Carol.

Mulțumesc, domnule președinte. Suntem în situația unei imperfecțiuni procedurale.

Eu atrag atenția că acest proiect de act normativ l-am dezbătut în Senat, ca primă Cameră sesizată, și cu argumente temeinice am respins, în totalitate, ordonanța de urgența. Am considerat la vremea respectivă că...

Noi, în Senat...

Noi, în Senat, da. Guvernul are toate instrumentele ca să procedeze la ceea ce prevede legea în materia respectivă.

Drept urmare, în mod logic, nu spun procedural, singura Cameră care ar fi trebuit să fie solicitată este Camera Deputaților, care, neținând seama de punctul de vedere al Senatului, exprimat prin vot, a sancționat legea cu amendamente, astfel încât noi, respingând legea, nu avem altă posibilitate, acum, decât să respingem solicitarea aceasta. Este un act formal pe care îl facem.

Deci singura Cameră care poate să ia notă, în momentul de față, de solicitarea președintelui este numai Camera Deputaților.

Domnul senator Tărăcilă. Microfonul 3.

După aceea, domnul senator Cârlan — microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu știu dacă voi reuși să-i scot pe unii dintre colegi din beznă, așa cum îmi suflau, ci, efectiv, doresc să-mi spun punctul de vedere.

În primul rând, vreau să le reamintesc că suntem un Parlament bicameral. Fiind un Parlament bicameral, suntem obligați să dezbatem o lege în fiecare dintre cele două Camere. Nu cred că ne găsim într-o situație inedită, ci ne găsim în prezența unei cereri formulate de Președintele României, de reexaminare a unei legi. Făcând doi pași înapoi, vedem că Guvernul a dat o ordonanță de urgență, ordonanță care, fiind dezbătută în Senat, a fost respinsă, dar nici nu avea importanță dacă era admisă sau respinsă.

Senatul s-a pronunțat cu privire la acest proiect de lege care și-a urmat cursul, a fost dezbătut și modificat în Camera Deputaților. Practic, astăzi, președintele, prin cererea de reexaminare, critică prevederile art. 13, în legătură cu vânzarea imobilelor, întrucât sunt prevăzute cele două posibilități — în legătură cu care n-am să intervin pe fond, am înțeles că un alt coleg dorește să intervină —, respectiv, licitație și negociere directă.

Această cerere de reexaminare a președintelui a fost analizată la nivelul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. Sigur, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări avea două posibilități: analizând cererea președintelui, să o accepte și să propună plenului, în urma acceptării cererii de reexaminare, un text concret la art. 13 sau avea posibilitatea, așa cum a făcut-o, să respingă, pe fond, cererea de reexaminare, apreciind că textul adoptat de Camera Deputaților este cel corect sau doar oportun.

Încă o întrebare se ridică, domnule președinte: la cererea președintelui de reexaminare parlamentarii au un drept propriu de a formula amendamente? Sau plenul Parlamentului, respectiv, comisiile sesizate în fond, au doar dreptul să se pronunțe prin „da” sau „nu” în legătură cu cererea președintelui? Eu spun că cea de-a doua variantă este și cea corectă, pentru că acest drept de reexaminare a unei legi nu-l are decât Președintele României și nu-l avem noi, parlamentarii, pentru că, altfel, ar fi fost înscris în Constituție.

Domnul senator Cârlan și, după aceea, domnul senator Constantin.

Îmi este destul de greu să iau cuvântul după domnul senator Tărăcilă.

Venisem la microfon să dau o replică domnului coleg, vizavi de faptul că dacă noi am respins legea, la prima lectură, nu ar trebui să ne mai pronunțăm acum. Vreau să spun că suntem în fața unei chestiuni diferite de cea pe care am avut-o în dezbatere, la prima lectură a legii. Atunci am avut o ordonanță asupra căreia ne putem pronunța prin adoptare sau respingere. Astăzi suntem în fața unei legi existente, ba mai mult decât atât, cu un text nou introdus de Camera decizională, după ce noi ne-am pronunțat prin respingere, și suntem chemați să ne pronunțăm asupra cererii de reexaminare, indiferent ce opinii am avut la vremea respectivă asupra legii în ansamblu. Astăzi ne pronunțăm dacă suntem sau nu de acord cu solicitarea președintelui, punctual, pe art. 13, și prin nimic altceva.

Deci consider că trebuie să ne pronunțăm pe raport și să ținem cont doar de ceea ce ne-a solicitat președintele, dacă suntem de acord sau nu să eliminăm acea prevedere din art. 13.

Domnul senator Constantin Gheorghe.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Într-adevăr, noi, astăzi, trebuie să dăm un vot în ceea ce privește solicitarea președintelui cu privire la cererea de reexaminare. Sigur că putem face tot felul de speculații, în sensul în care, dacă noi am avut o conduită în prima fază a dezbaterilor, ca primă Cameră sesizată, iar punctul de vedere al Senatului, în raport cu textul ordonanței, a fost respins, consider că în cererea de reexaminare a președintelui sunt multe elemente care au determinat ca votul nostru, la acea dată, să fie acela de respingere a ordonanței.

Acum ne aflăm clar în fața unei cereri de reexaminare și acest vot trebuie să-l dăm noi, indiferent de conduita din prima fază când am fost sesizați ca primă Cameră sesizată și indiferent de elementele pe care le-am luat în calcul. Interesant este că în cererea de reexaminare președintele scoate în evidență tocmai anumite anomalii din acest text și cere punerea în ordine a textului în raport cu interesele naționale.

De aceea, eu cred că Senatul ar trebui să-și păstreze conduita, ținând cont și de primul vot pe care l-a dat, și să respingă acest raport nefavorabil, de respingere. Vă mulțumesc.

Vă rog, numai o secundă, tot o problemă de procedură. Vreau să atrag atenția tuturor colegilor că până acum luările de cuvânt au fost pe procedură. După ce vom termina cu procedura, dacă vom reuși să ne lămurim, pentru că este o problemă încâlcită, sigur că am să dau, în continuare, cuvântul colegilor din partea grupurilor parlamentare, în nume propriu, care doresc să se refere asupra legii. Deci cei care doriți să vă referiți asupra conținutului legii, puțin mai târziu.

În legătură cu procedura, aș vrea să stabilim lucrurile clar, pentru că este o chestiune cu o anumită încărcătură, da? Este vorba de vânzarea unor spații, imobile, terenuri, spații de locuit, care, la ora actuală, sunt folosite, cu drept sau cu mai puțin drept, de unele persoane. La Camera Deputaților s-a stabilit că, mai întâi, se pot vinde aceste imobile celor care le folosesc, nu celor care ar fi avut dreptul să le folosească.

Domnul senator Puiu Hașotti îmi șoptește, pe bună dreptate, domnul Ion Țiriac folosește un astfel de imobil, pe

care niciodată nu ar fi trebuit să-l folosească pentru că nu are niciun drept să aibă un imobil de demnitar de la R.A.-A.P.P.S., dar cu o chirie foarte mică. Însă, aici, vă rog să vă uitați la articolul respectiv, este vorba de „persoanele fizice sau juridice care folosesc”, nu spune „care au dreptul să folosească” sau ceva de genul acesta, iar termenele sunt extrem de scurte, este vorba de 5 zile ca să răspundă cererii R.A.-A.P.P.S. și de 10 zile ca să o cumpere. Deci în 15 zile se rezolvă problema, pentru că așa a decis Camera Deputaților, și foarte multe case și terenuri vor trece prin negociere directă de la R.A.-A.P.P.S., domeniul privat al statului, la niște persoane fizice sau juridice, că mai sunt și fundații și așa mai departe, care le vor cumpăra prin negociere directă la niște prețuri negociate direct. Asta a introdus Camera Deputaților. Așadar, noi nu mai avem legea pe care am primit-o. Ordonanța pe care am primit-o noi suna altfel. Acum trebuie să reexaminăm și, atunci când este vorba de reexaminare, cred că toată lumea înțelege că trebuie să examinăm din nou, mai ales că avem în față un text nou, textul care a pornit modificat de la Camera Deputaților, față de textul nostru către Președinție la promulgare.

Doamnelor și domnilor colegi,

O să fac un mic istoric, ca să vă reamintesc mai bine ce s-a întâmplat aici. Pe data de 26 aprilie 2007, plenul Senatului a respins acest proiect de lege pe care Guvernul ni l-a solicitat pentru admiterea ordonanței. A fost respins în Senat. Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a dat un raport de respingere, atunci.

Pe data de 5 iunie 2007, Camera Deputaților, cu foarte multe amendamente, a adoptat această inițiativă legislativă.

Puțin mai devreme, domnul vicepreședinte al Senatului, membru al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, domnul senator Tărăcilă, a explicat un lucru chiar destul de bine. Noi, acum, suntem într-o situație în care va trebui, pe de o parte, să votăm un raport, atenție!, am votat într-un fel legea, și va trebui, în același timp, în funcție de votul pe care îl dăm raportului de respingere pe care îl propune Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, va trebui să votăm și proiectul de lege. Deci în această situație eu cred că plenul Senatului, dacă va fi constant cu ceea ce a votat la data de 26 aprilie 2007, va respinge proiectul de lege, dacă nu îl va admite cu acel art. 13, care spune că „vânzarea se va face prin licitație sau prin negociere directă, conform legii”. Aceasta este problema sau asta este situația în care ne aflăm în prezent. Urmează să hotărâm noi în plen care va fi soarta acestei legi, din punctul nostru de vedere, nefiind Cameră decizională. Mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Radu Stroe.

După aceea, domnul senator Șerban Nicolae, apoi, domnul senator Petru Șerban Mihăilescu.

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Vă rog. Microfonul 2.

Având în vedere că, de fapt, nu există niciun fel de incidență procedurală, absolut niciuna, schematic, situația stă în felul următor: Guvernul a consacrat dreptul de a se vinde aceste imobile prin licitație publică deschisă. Cineva, Camera Deputaților, a modificat acest fapt și a spus „și prin negociere directă”. Președintele a spus: „Scoateți acest text din lege!”.

Acum, noi avem, simplu, de stabilit dacă scoatem sau nu acest text din lege, fie că scoatem textul, fie că respingem legea. Este adevărat, suntem prima Cameră, dar chestiunea este foarte simplă, nu mai avem ce comenta pe tema aceasta.

Deci cine dorește să scoată din lege acest text, votează împotriva raportului de respingere, cine dorește să-l mențină, votează pentru.

Domnul senator Șerban Nicolae.

## Domnule președinte, mulțumesc. Stimate colege și stimați colegi,

Eu credeam că este un lucru simplu, în legătură cu care ne-am mai pronunțat în alte situații asemănătoare. Nu am înțeles de ce s-au făcut discuții în legătură cu proiectul de lege respins de Senat, într-o primă fază, în cadrul dezbaterilor ca primă Cameră sesizată, pentru că, dacă noi am soluționa la fel legea, ar trebui să facem ca prima dată, să respingem punctul de vedere al Guvernului.

Domnul președinte Traian Băsescu ne solicită să facem același lucru cu Guvernul, să fim de acord cu varianta inițială a Guvernului, cu care noi nu am fost de acord. Poate cineva să-mi explice de ce a fost nevoie să se privatizeze de urgență niște spații? O să mă refer pe fond la această chestiune, atunci o să discutăm.

Din punctul meu de vedere, însă, nu avem de ce să supunem la vot legea.

## Stimați colegi,

Este un lucru tranșat demult. În legătură cu legea, Parlamentul s-a pronunțat. Parlamentul, în caz de reexaminare, se pronunță cu privire la cererea de reexaminare: dacă o acceptă și modifică legea, conform cererilor președintelui, sau dacă nu o acceptă și lasă legea așa cum a adoptat-o prima dată.

O lege nu se consideră ieșită de la Camera Deputaților sau de la Senat, se consideră ieșită de la Parlament. Știți foarte bine că orice lege se semnează de președinții ambelor Camere și este rezultatul dezbaterii și adoptării de către Parlament. Succesiunea constituțională între Camere are cu totul alt rol. Ea a fost gândită pentru a urgenta procedura în prima Cameră, nicidecum pentru a considera că este o lege a Camerei Deputaților sau o lege a Senatului.

De aceea, nu știu de ce a trebuit să facem o asemenea discuție. Este de supus la vot raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și cererea de reexaminare, în ansamblu, și cu asta basta! Nu ne pronunțăm asupra legii pentru că nu am adoptat-o prima dată, nu ne pronunțăm asupra legilor modificate, iar, în ceea ce privește amendamentele, s-a spus foarte clar: ele au fost respinse, pentru că într-o asemenea situație nu putem face amendamente la lege. Ne pronunțăm strict cu privire la voința președintelui, iar voința președintelui a fost aceea de a

Domnul senator Șerban Mihăilescu, după aceea, domnul președinte Nicolae Văcăroiu. Microfonul 4, vă rog.

Domnule președinte de ședință,

Discut pe procedură acum, pentru că la fond...

Vă rog foarte mult, dumneavoastră aveți deja un punct de vedere, care este cel emanat de la Cotroceni. Din acest punct de vedere, vă rog frumos să poftiți la microfon când îl spuneți, pentru că în calitate de președinte de ședință ați făcut referiri pe fond și aveți tendința aceasta în continuare. Vă rog frumos.

Până în acest moment, rămânem în statutul unei legi în reexaminare și, după aceea, discutăm. Vă mulțumesc.

Domnule președinte Nicolae Văcăroiu, aveți cuvântul. Microfonul 3.

## Mulțumesc foarte mult.

Stimate colege și stimați colegi,

Sunt două probleme. O problemă este legată de ceea ce discutăm pe procedură. O lege care trece prin cele două Camere și, în final, se adoptă, indiferent de formulă...

Presupuneți că suntem pe vechea Constituție. Se făcea medierea, a trecut legea, pleca la Cotroceni. În cazul în speță am luat decizia să avem Camere decizionale fie la Senat, fie la Camera Deputaților. Chiar dacă noi ne-am pronunțat și am respins la momentul respectiv un proiect de lege, în momentul când s-a luat decizia, este decizia Parlamentului.

Corect.

Proiectul de lege nu poate fi resupus la vot, nu există o astfel de formulă.

Intrăm pe partea a doua. Președintele României vine cu o reexaminare pe un articol. Obligația noastră este să analizăm și să facem un raport pe cererea președintelui, care spune că nu este bine cum s-a formulat articolul, să se meargă numai pe licitație și, după negociere, direct. Aici trebuie să ne pronunțăm.

O a treia problemă. Comisia sesizată în fond, ca și senatorii, are dreptul să facă amendament la cererea de reexaminare și să vină cu orice fel de formulare, dar pe cererea președintelui de reexaminare la acel articol.

Vă dau un exemplu. În cazul în speță sunt două probleme distincte: o problemă o constituie locuințele de protocol, de serviciu și așa mai departe, care sunt în proprietatea Regiei, care a dat o ordonanță în vederea vânzării, iar în aceste locuințe stau demnitari, senatori, deputați — unii au dreptul, unii nu au dreptul, așa cum spuneți dumneavoastră, și aici este o problemă —, aici se poate organiza foarte bine licitația. Există o a doua categorie, care înseamnă sute de apartamente unde stau bucureșteni. S-au născut, au trăit și trăiesc în aceste apartamente. Sunt blocuri obișnuite, nu neapărat nu știu ce apartamente. Ce să le facem acestor oameni? Să le scoatem la licitație apartamentele în care stau de douăzeci, de treizeci, de patruzeci de ani?

Îmi pare rău, domnule secretar general al Guvernului, că nu s-a făcut distincție prin ordonanță. Sunt oameni care nu au altă casă și știm ce înseamnă licitația în cazul acestor oameni. Cunoașteți foarte bine cum se procedează. Vine cineva și cumpără tot blocul la licitație. Pensionarul care are un apartament de 100 de metri pătrați sau de 50 de metri pătrați, sau 200 de metri pătrați, mergând, prin absurd, la suprafață mare, se trezește în stradă. Celălalt cumpără tot acest bloc nu pentru că ar avea nevoie de locuință, ci, pur și simplu, pentru a-l demola și pentru a construi un bloc cu 20 de niveluri, pentru a face nu știu ce acolo și, atunci, se pune problema: continuați cu legea și Regia scoate la licitație, dar se angajează față de cel pe care-l dă afară să-i dea casă. Nu pot fi lăsați în stradă pentru că vin 10 inși care au făcut bani cu lopata, și știți cum i-au făcut.

Și eu vă mulțumesc.

Cred că este o propunere foarte justificată, pentru că, în mod evident, există o problemă la mulți senatori în legătură cu felul în care ar trebui să se desfășoare ședința, voturile și așa mai departe.

Eu, în calitate de președinte de ședință, trebuie să iau toate măsurile, atât cât pot, pentru ca toată lumea, atunci când votează, să știe exact ce înseamnă votul său și, mai ales, ce consecință are votul său.

Or, după cum vedeți, inclusiv din luările de cuvânt pe problemele procedurale, părerile sunt foarte împărțite.

Domnul vicepreședinte al Senatului, domnul senator Doru Ioan Tărăcilă, spune: „Legea trebuie supusă la vot!”. Și legea, nu numai raportul. Părerea mea este, de asemenea, că legea trebuie supusă la vot, pentru că reexaminare înseamnă că reintră în procedura parlamentară, și noi nu putem să mergem... Deci eu mă refer la o problemă procedurală, nu mă refer pe fond. Oricare lege...

Noi nu putem merge pe ideea că am mai votat o dată, nu mai votăm. Reexaminare înseamnă examinare din nou, iar noi nu avem altă modalitate de examinare decât comisii, raport și așa mai departe.

Trebuie s-o examinăm din nou, mai ales că noi examinăm acum altă lege decât cea pe care am examinat-o atunci. Atunci nu avea modificările făcute la Camera Deputaților. Sigur că ea aparține întregului Parlament, s-a trimis către promulgare și s-a întâmplat că președintele a retrimis-o Parlamentului pentru reexaminare.

Eu cred că, indiferent cum ar fi, noi trebuie să urmăm o procedură, în așa fel încât să trimitem la Camera Deputaților o lege pe care Senatul s-a pronunțat cum a dorit el, cu majoritatea necesară, dar nu o lege pe care Senatul nu s-a pronunțat. S-a pronunțat numai pe un raport, pentru că și în Constituție, și în regulamentele noastre este vorba despre reexaminarea legii. Deci eu așa înțeleg și cred că, din punct de vedere procedural, de asemenea, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, dacă va avea posibilitatea, prin votul dumneavoastră, să reia dezbaterea, va trebui să ne dea și o soluție în ceea ce privește ce trebuie să facă cine va fi președinte de ședință atunci, pentru a fi în concordanță cu Constituția și cu Regulamentul Senatului, pentru că, altfel, este o problemă.

## **Domnul Gheorghe Funar:**

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

După argumentele prezentate de către președintele Senatului, domnul senator Nicolae Văcăroiu, Grupul parlamentar al P.R.M. solicită retrimiterea la comisie.

Ne pare rău că Regulamentul Senatului nu-i permite președintelui Senatului să facă o asemenea propunere validă, dar o îmbrățișăm noi și mă gândeam, urmărindu-l, că un cetățean care s-a înscris la europarlamentare și care a declarat că și-a completat doar parțial declarația de avere — are peste 4 miliarde de euro! — va lua la licitație toate aceste clădiri.

Mulțumesc.

Mulțumesc. Tot pe probleme de procedură? Vă rog, domnule senator Prodan. Microfonul 2.

## **Domnul Tiberiu Aurelian Prodan:**

## Mulțumesc, domnule președinte.

Înainte de a supune la vot retrimiterea la comisie, aș dori să rămână în stenogramă o problemă de procedură legată de singurul amendament respins. Amendamentul îmi aparține. Am înțeles că a fost respins de către comisie ca fiind inadmisibil, întrucât nu se referă la art. 13 — „Obiectul cererii de reexaminare”.

Rog comisia să observe, în procedura de rediscutare, faptul că cererea de reexaminare are două teze: una care se referă strict la art. 13 și a doua teză, cu caracter general, care solicită să rămână licitația singura modalitate de înstrăinare a imobilelor de la R.A.-A.P.P.S., iar amendamentul meu, chiar dacă se referă la art. 16, se referă strict, punctual, la această problemă: eliminarea negocierii directe, la acea speță prevăzută în art. 16. Deci este pe fondul cererii de reexaminare și rog comisia să analizeze amendamentul pe fond și să decidă cum va dori.

Doriți să interveniți pe procedură în numele Grupului parlamentar al P.S.D., domnule senator? Vă rog.

## Domnule președinte,

Grupul parlamentar al P.S.D. susține retrimiterea la comisie a acestui proiect și întocmirea unui raport suplimentar pe toate chestiunile sesizate.

Am respectuoasa rugăminte ca plenul, în cazul în care acceptă retrimiterea la comisie, să dispună ca, mâine, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări să ia în discuție acest proiect, în așa fel încât să tranșăm toate chestiunile.

Colegii care au făcut amendamente sau care cred că pot face amendamente în numele cererii de reexaminare a președintelui, să le facă pentru mâine-dimineață la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Mulțumesc.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Bun. Sunt două propuneri. Mai întâi, cererea de reexaminare la comisie

... Care nu cred că are termen. Nu putem în felul acesta. De altfel, eu cred că și comisia trebuie să aibă timpul să ne dea un răspuns în legătură cu chestiunile procedurale.

În plus, nu știu de ce este așa grabă, dar în sfârșit...

Vă rog, dacă nu mai dorește nimeni să ia cuvântul în legătură cu propunerea de retrimitere la comisie, am să

Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 28/2007 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 19/2002, reexaminare, va fi retrimisă la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

La punctul 14 din ordinea de zi avem Proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 65/2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 118/2006 privind înființarea, organizarea și desfășurarea activității așezămintelor culturale.

Reprezentantul Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă va lua cuvântul de la microfonul 7. De la microfonul 10 va lua cuvântul reprezentantul Guvernului. Vă rog să vă prezentați.

**Domnul Demeter András István** _— secretar de stat în Ministerul Culturii și Cultelor_ **:**

Domnule președinte de ședință,

## Doamnelor și domnilor senatori,

Necesitatea modificării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 118/2006 constă în crearea, de urgență, a cadrului legal pentru ca finanțarea proiectelor derulate prin programul național prioritar să devină operațional începând cu anul 2007.

Modificările aduse de ordonanța de urgență vizează, în principal, aspectele legate de prioritatea programului național finanțat din fondul național de dezvoltare, care este la dispoziția Guvernului prin programul respectiv, astfel ca Ministerul Culturii și Cultelor să poată finanța proiectele administrației publice locale pentru finalizarea lucrărilor de construcție a așezămintelor culturale din mediul rural și mic urban, lucrările de reabilitare, modernizare a infrastructurii culturale și dotarea așezămintelor din mediul rural să fie în responsabilitatea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, iar finalizarea lucrărilor de construcție a așezămintelor culturale din mediul rural și mic urban să fie în responsabilitatea Ministerului Culturii și Cultelor. În aceeași ordine de idei, proiectarea și construirea de noi sedii de așezăminte culturale să fie în resortul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor.

Prin urmare, această inițiativă a Guvernului este de o imperioasă necesitate și vă rugăm să o aprobați. Vă mulțumim.

De la microfonul 7 are cuvântul reprezentantul Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma dezbaterilor, Comisia pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă a hotărât cu unanimitatea voturilor senatorilor prezenți să adopte raport de admitere cu amendamente.

Legea face parte din categoria legilor ordinare, iar Camera Deputaților este Cameră decizională. Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Dacă dorește cineva să ia cuvântul la punctul 14? Domnule academician, vă rog, aveți cuvântul. Microfonul 4.

Domnule președinte, Doamnelor și domnilor,

Într-adevăr, această inițiativă este de salutat. Vreau să spun că încă din vremea guvernării noastre pusesem premisele pentru acest lucru, nu am reușit să o facem și, de aceea, îi felicit pe continuatorii noștri.

Îmi pun, însă, o problemă față de prima formulare a ordonanței de urgență, anume, dacă eu înțeleg foarte bine, rațiunile pentru care se împarte între trei ministere această chestiune. Vreau să vă spun, ca senator al unui județ unde sunt foarte multe asemenea situații, multe cereri, că deocamdată există, permiteți-mi o formulare neacademică, o brambureală, unii sunt trimiși la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, alții la Ministerul Culturii și Cultelor, deci trebuie foarte bine lămurit acest lucru prin normele de aplicare, pentru că oamenii din teritoriu sunt într-o neînțelegere totală a situației. Salut această formulare, dar rog foarte mult Ministerul Culturii și Cultelor, în primul rând, să lucreze atent la normele de aplicare.

Vă mulțumesc.

Domnul senator Gheorghe Constantin. Microfonul 3.

Domnule președinte de ședință, vă mulțumesc.

Ca membru al Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, în cadrul dezbaterii la comisie am dat un vot pozitiv.

Consider că este o ordonanță așteptată, care stabilește niște lucruri necesare la această vreme, de aceea, consider că trebuie să dăm un vot pozitiv asupra acestui proiect de lege, sigur, cu amendamentul ca, în momentul în care devine lege, să aibă și niște norme de aplicare care să nu mai presupună incertitudini în ceea ce privește tutela sub care se află un anumit așezământ cultural și cine va finanța acele lucrări de îmbunătățire, de restaurare sau de reconstrucție. Personal, consider că este o lege bună.

Grupul parlamentar al P.D. va susține acest proiect de lege printr-un vot favorabil. Vă mulțumesc.

Domnul senator Funar. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință, Doamnelor și domnilor senatori,

Este bine-venită această ordonanță de urgență, ea pornește de la o propunere legislativă a Partidului România Mare, a fost preluată de Guvern prin cele două ordonanțe de urgență, deci a fost dezvoltată ideea noastră, și, ca atare, Grupul parlamentar al P.R.M., în mod evident, susține acest proiect de lege.

Mulțumesc.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul?

Avem un raport cu amendamente admise.

Dacă nu mai dorește nimeni,

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Am două amendamente. Unul a fost acceptat și cred că va rămâne, cel de-al doilea a fost respins și sper să conving plenul Senatului să-l susțină. Acest amendament se referă la modificarea procentului în ceea ce privește garanția asigurării finanțării din surse proprii și atrase. Inițiatorul a propus minimum 10% din valoarea totală a proiectului pentru construcții, reabilitare, modernizare, dotare sau finalizare a lucrărilor de construcție a așezămintelor culturale. Ținând seama de faptul că marea majoritate a consiliilor locale din mediul rural și din orășele nu au resurse financiare nici pentru lucrările deosebite pe care trebuie să le realizeze pentru a asigura buna administrare a acelor localități, procentul de 10% consider că este prea mare și am propus, prin acest amendament, ca să asigure consiliile locale minimum 2% din valoarea totală a proiectului în loc de 10%, cât a propus inițiatorul. Ne interesează rezolvarea problemei, altfel acest procent de 10% riscă să le blocheze pe foarte multe dintre consiliile locale din mediul rural să promoveze programele pe care le-au realizat și, practic, se blochează ideea foarte bună a Partidului România Mare, susținută de Guvernul P.N.L.-U.D.M.R.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Dacă din partea Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă doriți să luați cuvântul, referitor la amendamentul respins? Până la urmă este vorba de procent, asta este singura modificare, comisia a respins 2% și rămâne varianta 10%, care este în proiectul inițial.

Din partea Guvernului dorește să ia cuvântul cineva? Nu. Doriți să mențineți 10%. Bun.

Avem un raport cu un amendament admis.

Vă rog, domnule senator Funar.

Domnule președinte, solicităm listă la amendamentul respins și ne bucurăm că a trecut legea.

Listă la amendamentul respins.

După cum știți, la ora 18,10 avem transmisie în direct la radio cu întrebări, interpelări și răspunsuri.

Următorul proiect de lege este o lege organică și cred că necesită mai mult de trei minute, cât avem noi, de aceea vă propun să trecem la punctul 24 din ordinea de zi, întrebări, interpelări și răspunsuri.

Trecem la punctul 24 din ordinea de zi, întrebări, interpelări și răspunsuri.

Voi da cuvântul colegilor înscriși la întrebări. Dacă, cumva, același coleg are și interpelare poate citi și interpelarea.

Atrag atenția că întrebarea constă într-o informație foarte exactă, iar interpelarea constă într-o problemă importantă a activității interne sau externe a Guvernului.

Dau cuvântul domnului Aurel Gabriel Simionescu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., urmează domnul Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

De asemenea, vă solicit să-mi comunicați ce sancțiuni ați dispus împotriva polițiștilor și jandarmilor care nu au permis libera circulație a cetățenilor și autoturismelor în zona stadionului C.F.R. în zilele în care s-au desfășurat meciurile.

Cea de-a doua întrebare este adresată premierului României, domnul Călin Constantin Anton PopescuTăriceanu, și se referă la un abuz incredibil săvârșit în comuna Ciurila din județul Cluj, unde domnul Revnic Cornel, care are în proprietate aproape 100 hectare de suprafață luciu de apă, a cheltuit peste 30 miliarde lei vechi pentru producția de pește, care este estimată la 1.500 tone în anul 2007, pește pe care, însă, nu-l poate recolta pentru că mai mulți polițiști și magistrați clujeni s-au organizat și nu-i permit să stăpânească aceste lacuri și să recolteze peștele, ci se ocupă ei de recoltarea peștilor.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi comunicați când veți dispune corpului de control al dumneavoastră să verifice cele semnalate și cum veți asigura respectarea dreptului de proprietate privată al domnului Rednic Cornel pe suprafața luciului de apă din comuna Ciurila.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris și verbal.

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului ministru Attila Korodi, ministrul mediului și dezvoltării durabile.

Stimate domnule ministru,

Prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2007 se instituie Programul național de îmbunătățire a calității mediului prin realizarea de spații verzi în localități.

Vă întreb, domnule ministru, care este suma accesată de autoritățile publice din județul Brăila, în total și pe proiecte, în anul 2007.

Vă mulțumesc.

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Gheorghe Funar, din partea Grupului parlamentar al P.R.M., urmează domnul senator Nicolae Iorga.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prima întrebare este adresată ministrului internelor și reformei administrative.

Se știe că prin hotărârile de guvern nr. 525/1996 și nr. 955/2004 trebuie asigurate locuri de parcare în incinta stadioanelor.

Pentru stadionul C.F.R. din cartierul Gruia al municipiului Cluj-Napoca nu sunt asigurate locuri de parcare. Ca urmare, în zilele când sunt meciuri ale echipei de fotbal „C.F.R.”, cum a fost și aseară, toate străzile din zona stadionului sunt blocate de autoturisme, iar polițiștii și jandarmii nu le permit riveranilor să ajungă sau să plece de acasă cu autoturismele, iar altor cetățeni nu le permit să circule cu autoturismele spre a ajunge în vizită la rude sau prieteni.

Vă solicit, domnule ministru, să-mi comunicați de când numitul Pászkány Árpád Zoltán, prieten al președintelui Traian Băsescu, are la dispoziție Poliția și Jandarmeria din Cluj-Napoca spre a bloca libera circulație a cetățenilor în zona stadionului C.F.R.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Nicolae Marian Iorga, din partea Grupului parlamentar al P.R.M., urmează domnul senator Vasile Ioan Dănuț Ungureanu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am două întrebări adresate domnului ministru al economiei și finanțelor, domnul Varujan Vosganian.

Prima întrebare.

## Domnule ministru,

Și în acest an producția de cartofi din județul Brașov a fost extraordinară, nu degeaba această zonă este supranumită „țara cartofului”. Cu toate acestea, agricultorii brașoveni rămân cu cartofii în hambare, nevânduți, din cauza masivelor importuri ale aceluiași produs din alte țări, și nu mă refer la țările Uniunii Europene, ci la altele, în special, din Turcia și, culmea!, Iran.

Vă rog să-mi comunicați, domnule ministru, ce măsuri concrete aveți în vedere pentru ca țăranii brașoveni, și nu numai, să-și poată vinde produsele pentru care trudesc din greu, dar sunt puși în situația unei concurențe mult mai puternice din afara țării.

A doua întrebare.

## Domnule ministru,

Abonații de la C.E.T. Brașov, adică brașovenii care sunt racordați la centrala respectivă, riscă să rămână fără căldură la iarnă. Este titlul unui articol apărut pe prima pagină a cotidianului brașovean „Transilvania Expres” de astăzi. Cum situația de la C.E.T. a generat și o grevă spontană cu peste 300 de angajați care au încetat lucrul și au ieșit în curtea societății, vă rog să îmi comunicați, domnule ministru, ce măsuri aveți în vedere, în regim de urgență, pentru ca un titlu de ziar să nu devină la iarnă realitate.

Senator P.R.M. de Brașov, Nicolae Marian Iorga. La ambele întrebări solicit răspuns în scris și oral. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Vasile Ioan Dănuț Ungureanu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., urmează domnul Angel Tîlvăr, din partea aceluiași grup.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Prima întrebare este adresată domnului Cristian David, ministrul internelor și reformei administrative.

Stimate domnule ministru,

La nivelul județului Arad sunt depuse un număr de 13 proiecte în cadrul programelor PHARE 2005, PHARE 2006, Fondul de modernizare pentru dezvoltarea administrației la nivel local, administrate prin Unitatea Centrală pentru Reformă în Administrația Publică. Toate proiectele vizează modernizarea infrastructurii informatice la nivel de primărie și comună. Dintre proiectele depuse le amintesc pe cele care privesc Consiliul Local Vladimirescu și din Șiștarovăț.

Având în vedere aceste aspecte, vă întreb, domnule ministru, care este stadiul de implementare a proiectelor amintite, rugându-vă să specificați suma care se va aloca și modul de derulare al proiectelor.

Solicit răspuns în scris și oral.

A doua întrebare este adresată domnului prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu.

Stimate domnule prim-ministru,

Modul în care Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților pune în aplicare dosarele de despăgubiri emise de instituții ale prefectului din întreaga țară creează mari nemulțumiri în rândul cetățenilor, impresia generală fiind o lipsă totală de interes și competență.

Ca exemplu concret, vă prezint Dosarul nr. 4.581/2005, trimis de Instituția Prefectului Județului Neamț, în care doamna Nica C. Elena din Arad, domiciliată în str. Zrenjanin nr. 16, trebuie să fie despăgubită cu o sumă importantă de bani. Nici până azi dânsa nu a fost contactată, informată și nu i s-a comunicat stadiul în care se află dosarul dumneaei.

Vă întreb, domnule prim-ministru, când va fi soluționat dosarul mai sus amintit și cine se face vinovat pentru tergiversarea rezolvării acestuia.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Angel Tîlvăr, urmează domnul senator Alexandru Pereș, din partea Grupului parlamentar al P.D.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Întrebarea mea este adresată domnului Cristian David, ministrul internelor și reformei administrative.

Ca urmare a unei solicitări pe care am adresat-o Inspectoratului Județean de Poliție Vrancea, mi s-a comunicat că în județul meu cadrele de Poliție Rutieră reprezintă circa 8% din totalul polițiștilor vrânceni, dintr-un necesar de 14%.

Având în vedere aspectele prezentate mai sus și ținând cont de faptul că numărul polițiștilor din această structură nu a mai fost suplimentat din 2002, iar mărirea considerabilă a

valorilor de trafic în ultimii ani crește riscul producerii unor accidente rutiere grave, vă întreb: Când veți suplimenta numărul cadrelor de Poliție Rutieră din Inspectoratul Județean de Poliție Vrancea?

Dacă-mi permiteți să adresez și interpelarea, domnule președinte de ședință, v-aș fi recunoscător. Vă mulțumesc.

Interpelarea este adresată domnului Varujan Vosganian, ministrul economiei și finanțelor.

Stimate domnule ministru,

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 88/2007 privind rectificarea bugetului de stat pe anul 2007 prevede la art. 13 faptul că pregătirea profesională a salariaților din cadrul instituțiilor publice se va desfășura în centre de perfecționare proprii, acolo unde acestea există, sau în locații situate în localitățile de reședință de județ ale ordonatorilor de credit.

Având în vedere faptul că unele funcții sunt funcții unice la nivelul județelor, pentru altele problematica este diferită ca dimensiune și conținut, iar realitatea ne arată că, practic, este imposibil ca toți funcționarii publici care ocupă o anumită funcție la nivelul unei unități administrativ-teritoriale să fie disponibili în același timp pentru a participa la un astfel de curs al Institutului Național de Administrație, I.N.A., și centrele regionale realizează majoritatea acestor cursuri în perioade și locații diferite, în aceste condiții, vă rog, domnule ministru, să precizați poziția dumneavoastră față de modul în care se poate duce la îndeplinire prevederea cuprinsă în art. 13 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/2007.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Alexandru Pereș, urmează domnul senator Ilie Petrescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte. Întrebarea mea este adresată domnului Attila Korodi, ministrul mediului și dezvoltării durabile.

În urmă cu mai bine de o săptămână, la data de 23 septembrie 2007, cetățenii municipiului Sebeș din județul Alba au fost chemați la referendum pentru a se pronunța asupra menținerii sau stopării activității de producere a formaldehidei, substanță considerată cancerigenă.

Referendumul a fost declarat nevalid din cauza unei prezențe slabe la urne a populației cu drept de vot. Rămâne, însă, valabilă și nerezolvată problema care a provocat această acțiune de consultare publică conform Legii nr. 3/2000.

Domnule ministru,

În repetate rânduri, Agenția de Protecție a Mediului Alba a solicitat prin programele de investiții publice — atât în anul 2005, 2006 și 2007 — aprobarea sumelor necesare procurării analizorului de emisii de formaldehidă, necesar pentru un control eficient al activității firmei KRONOSPAN. Din păcate, această aparatură de control al poluării nu a sosit nici la această dată.

Vă întreb, domnule ministru, cât timp mai este nevoie pentru a dota Agenția de Protecție a Mediului Alba cu cele necesare pentru a da informațiile corecte și neutre în privința poluării sau nepoluării cu formaldehidă în municipiul Sebeș. Solicit răspuns în scris și verbal. Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Ilie Petrescu, urmează domnul senator Viorel Arcaș.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea este adresată Ministerului Economiei și Finanțelor, domnului ministru Varujan Vosganian.

Domnule ministru,

La întâlnirile avute cu cetățenii din circumscripția electorală Gorj, din localitățile Drăgotești, Ciuperceni, Slivilești, Mătăsari, Fărcășești, Roșiuța, Cătunele și Negomir, aflați în zone miniere, aceștia mi-au ridicat probleme cu privire la utilitatea publică.

Domnule ministru,

Vă rog să mă informați:

a) Ce suprafețe sunt scoase din utilitate publică, pe fiecare localitate din zona minieră, bazinul Jilț, Motru și Rovinari?

b) Câți cetățeni sunt beneficiari de această utilitate publică, pe fiecare localitate în parte?

c) Ce sumă va fi dată pentru fiecare hectar de pădure și teren arabil cetățenilor din această zonă?

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris și oral.

Senator P.R.M. de Gorj, Ilie Petrescu.

Domnule președinte, cu îngăduința dumneavoastră, vă rog să-mi dați voie și la interpelare.

Vă rog, domnule senator.

Interpelare adresată prim-ministrului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, ministrului justiției Tudor Chiuariu. Domnule prim-ministru,

Domnule ministru,

Vă aduc la cunoștință că am primit un memoriu însoțit de documente din partea S.C. HELCO — S.R.L., care face referire la demersurile făcute de această societate și la soluția dată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Vă rog, domnule prim-ministru și domnule ministru al justiției, să dispuneți verificarea vânzării activelor acestei societăți, care se pare că nu este în regulă. Nu a fost făcută în temeiul legii, așa cum rezultă din materialele care mi-au fost adresate.

Vă rog să dispuneți măsurile legale care se impun. Anexez copie xerox de pe documentele primite.

Vă mulțumesc.

Solicit răspuns în scris și oral.

Senator P.R.M. de Gorj, Ilie Petrescu.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul Viorel Arcaș, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., urmează domnul senator Mihai Ungheanu, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Prima întrebare este adresată domnului ministru Ludovic Orban, ministrul transporturilor.

Cei care au trecut în ultimul timp prin municipiul Sibiu știu cu toții ce înseamnă să traversezi acest oraș cu mașina. De aceea, domnule ministru, vă rog să precizați care este suma de bani alocată din bugetul de stat pentru construirea șoselei de centură a municipiului Sibiu.

De ce s-a întrerupt construirea acestei centuri și când va fi dată în folosință, având în vedere că s-a depășit cu mult termenul-limită de dare în folosință?

Solicit răspuns în scris.

A doua întrebare este adresată domnului ministru Eugen Nicolăescu, ministrul sănătății.

Care este numărul și structura, pe vârstă, a deceselor cauzate de cancer în anii 2005, 2006, până la jumătatea anului 2007?

Care este suma alocată în acest an pentru prevenirea și tratarea cancerului și cum este defalcată pe capitole de cheltuieli și câți pacienți sunt prinși în programul de tratare a cancerului?

Vă mulțumesc. Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Are cuvântul domnul senator Mihai Ungheanu.

Întrebare adresată domnului prim-ministru Călin PopescuTăriceanu.

Domnule prim-ministru,

Principiul transparenței aplicat în activitatea Executivului permite accesul la informații neclasificate și posibilitatea controlului parlamentar asupra Guvernului, așa cum este stipulat în Constituție.

Cercetând mai multe hotărâri de guvern privitoare la concesionarea exploatărilor de marmură către S.C. MARMOSIM, am constatat că informațiile privind redevența sunt trecute în anexele acestor hotărâri fără ca ele să fie tipărite în continuare în Monitorul Oficial.

Întrebarea este: De ce informații publice care nu pot avea caracter secret nu se află în Monitorul Oficial?

În același sens, vă rugăm ca, în spiritul relațiilor constituționale dintre Parlamentul României și Guvernul României, să ne transmiteți conținutul acestor anexe, după cum urmează:

1. Anexa prevăzută la art. 2 din Hotărârea Guvernului

nr. 495/18 aprilie 2003;

2. Anexa prevăzută la art. 2 din Hotărârea Guvernului

nr. 514/24 aprilie 2003;

Trecem la interpelări.

Are cuvântul domnul senator Ilie Sârbu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D., urmează domnul Carol Dina, din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Interpelarea mea este adresată domnului Cristian David, ministrul internelor și reformei administrative.

## Stimate domnule ministru,

Vă prezint situația incertă a 60 de hectare de teren aflate la 10 kilometri de Timișoara, lângă localitatea Covaci, pe care consiliul județean le-a primit în proprietate publică de la Administrația Domeniilor Statului în anul 2003, în vederea construirii unui depou ecologic.

Situația conflictuală persistă de mai mult timp, dar s-a acutizat în urma votării, în unanimitate, a unui proiect de hotărâre a Consiliului Local Timișoara, care a avut loc în data de 25.09.2007, prin care se cerea Guvernului ca terenul să poată fi folosit pentru rezolvarea cererilor de retrocedări.

Conducerea Consiliului Județean Timiș, care, la început, își exprimase intenția de a construi un cartier de locuințe, a hotărât, ulterior, să înceapă construcția unui complex sportiv de 130 milioane euro, susținând că terenul a fost scos din circuitul agricol și că se află în proprietatea privată a Consiliului Județean Timiș.

Vă solicit, domnule ministru, să ne comunicați care sunt măsurile pe care le veți lua pentru rezolvarea situației incerte a celor 60 de hectare, prin stabilirea concret a proprietarului de drept și pentru evitarea conflictelor în care se află Consiliul Județean Timiș și primăria.

Solicit răspuns în scris și oral.

Are cuvântul domnul senator Carol Dina, din partea Grupului parlamentar al P.R.M., urmează domnul senator Gheorghe Funar, tot din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea o adresez domnului Adrian Cioroianu, ministrul afacerilor externe.

Stimate domnule ministru,

Vă supun atenției o problemă de mare importanță, care vizează imaginea României în afara granițelor, și anume: starea de degradare a multor clădiri ale misiunilor diplomatice române din Comunitatea Statelor Independente și spațiul ex-iugoslav, precum și condițiile în care locuiesc sau își desfășoară activitatea diplomații români.

Pentru a nu vă reține mult atenția, vreau să subliniez numai un aspect pe care îl consider semnificativ chiar și din punct de vedere economic.

Sediile ambasadelor române din C.S.I. sunt închiriate pe sume excesiv de mari, deși prezintă un grad avansat de degradare, urme vizibile de mucegai, igrasie, punând în pericol sănătatea diplomaților români și a familiilor lor, nu au spații de parcare și condițiile necesare. Multe dintre aceste clădiri sunt considerate, de către țara de reședință, monumente istorice, ceea ce nu permite renovarea lor cu sprijinul statului român. Ca atare, unele dintre aceste state nu acordă clădirilor ambasadelor României niciun fel de asistență de ordin administrativ-gospodăresc.

Vă rog, domnule ministru, să aveți amabilitatea de a-mi comunica ce întreprinde Guvernul român pentru normalizarea acestei situații necorespunzătoare.

Vă rog să-mi transmiteți răspuns în scris. Vă mulțumesc.

Și eu vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul senator Gheorghe Funar, ultimul înscris la interpelări, după care o să trecem la răspunsuri. Aveți cuvântul.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință. Interpelarea este adresată premierului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu.

Am aflat din declarațiile dumneavoastră publice că sunteți adeptul aflării adevărului în legătură cu înstrăinarea ilegală a uriașului zăcământ de aur și argint de la Roșia Montană, cel mai mare din Europa.

În baza prevederilor art. 3 alin. 2 din Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială, vă solicit să-mi comunicați, în cel mult 20 de zile, copia contractului de concesionare a zăcământului de aur și argint de la Roșia Montană.

Refuzul de a prezenta documentul solicitat constituie infracțiune, conform art. 8 alin. 2 din Legea nr. 115/1999, și se sancționează cu închisoare.

Solicit răspuns în scris și verbal.

La partea de răspunsuri am să dau cuvântul doamnei Denisa Pătrașcu, de la Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse, pentru a răspunde domnului senator Otilian Neagoe, care este prezent, și domnului senator Ilie Petrescu.

Este vorba de două răspunsuri, discriminări în recalcularea pensiilor pentru grupele I și II de muncă și verificarea Casei de Pensii Gorj.

Senatorilor care nu sunt prezenți le veți transmite răspunsurile în scris.

Aveți cuvântul.

## **Doamna Denisa Oana Pătrașcu** — _secretar de stat_

_în Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse_ **:**

Vă mulțumesc, domnule președinte. Domnule senator,

La întrebarea adresată domnului ministru Paul Păcuraru, referitoare la discriminările în recalcularea pensiilor pentru grupele I și II, doresc să vă comunic că noi cunoaștem preocupările dumneavoastră în acest domeniu, iar pentru persoanele pensionate înainte de 1 aprilie 2001, care au lucrat în condiții de încadrare în grupe de muncă, a rezultat faptul că este una dintre direcțiile prin care se va modifica Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii, prin care se va avea în vedere și eliminarea discrepanțelor apărute în cuantumul pensiilor stabilite sub incidența legislației anterioare datei de 1 aprilie, recalculate potrivit principiului Legii nr. 19/2000, în ceea ce privește sporul de vechime cuvenit muncii în grupele superioare de muncă, prin considerarea acestor sporuri ca perioadă asimilată stagiului de cotizare și valorificarea acestora ca atare.

În perioada imediat următoare se va realiza cadrul legal pentru soluționarea acestei probleme.

Aș dori să vă comunic că deja am avut o întâlnire cu partenerii sociali pentru a realiza cadrul în care va fi modificată Legea nr. 19/2000, iar, până la sfârșitul acestui an, ea va fi discutată în Guvern.

Vă mulțumesc frumos.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Ați dat răspunsul pentru ambele chestiuni menționate. Vă rog să dați răspuns...

## **Domnul Ilie Petrescu**

**:**

Mie nu mi-a dat răspuns!

Sunteți aici... La verificarea Casei de Pensii Gorj. Vă rog.

Răspunsul pentru domnul senator Ilie Petrescu.

Vă rog.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 226/2005 privind încadrarea unor locuri de muncă în condiții speciale, „Uzina Mecanică Sadu”, filiala C.N. ROMARM — S.A. București, beneficiază de încadrare în condiții speciale a unor locuri de muncă prevăzute în anexa nr. 2, poziția 43, pentru activitățile desfășurate conform anexei nr. 1 din același act normativ.

În baza Legii nr. 226/2005 și a normelor metodologice aprobate prin Ordinul Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei nr. 572/2006, agentul economic a procedat la depunerea declarațiilor rectificative pentru perioada 1 iulie 2001—1 iulie 2006 și a listelor nominale cu asigurații încadrați de agentul economic în condiții speciale.

Declarațiile rectificative pentru perioada de mai sus au fost prelucrate în baza de date a Casei Județene de Pensii Gorj prin Compartimentul de evidență contribuabili, eliberându-se adeverințe privind stagiile de cotizare realizate de asigurații care și-au desfășurat activitatea la agentul economic la care se face referire.

Litera b) punctul 2 din normele metodologice aprobate prin Ordinul Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei nr. 572/2006 specifică: „Încadrarea asiguraților în locuri de muncă în condiții speciale se face în exclusivitate, dacă activitatea acestora s-a desfășurat numai în locurile respective de muncă, pe durata programului normal de lucru din luna respectivă”.

În vederea respectării acestor prevederi legale, Casa Județeană de Pensii Gorj a solicitat Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Gorj informații privind perioadele de șomaj tehnic de care au beneficiat salariații S.C. „Uzina Mecanică Sadu” începând cu luna aprilie 2001. Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Gorj a comunicat perioadele pentru care „Uzina Mecanică Sadu” a beneficiat de șomaj tehnic cu plata drepturilor din bugetul asigurărilor de șomaj.

Casa Județeană de Pensii Gorj a solicitat precizări Casei Naționale de...

Casa Județeană de Pensii Gorj a solicitat precizări de la Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale privind încadrarea în condițiile prevăzute de Legea nr. 226/2005 a persoanelor care au beneficiat de prevederile acestei legi, respectiv, Legea nr. 78/1995 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 170/2001.

În vederea clarificării acestei situații reprezentanții Casei Naționale de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale se vor deplasa la sediul Casei Județene de Pensii Gorj și la „Unitatea Militară Sadu” pentru a verifica cele semnalate, iar concluziile rezultate ca urmare a acestei deplasări vor fi comunicate ulterior domnului senator.

Vă mulțumesc.

Doriți să luați cuvântul, domnule senator? Vă rog.

## Vă mulțumesc, domnule președinte.

Înțeleg că acest răspuns nu este clarificat. Comisia specială de la Casa de Pensii Gorj s-a dus la S.C. U.M. SADU. S-a mai dus comisia, doamna ministru... Acum câteva luni am mai făcut o interpelare adresată tot Cabinetului Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu, cu privire la pensiile din industria minieră. Pentru minerii care au ieșit la pensie înainte de 1989 punctul de pensie este calculat la 30 de ani, iar pentru cei care au ieșit la pensie după anul 1990, la 20 de ani. Am primit același răspuns ca și cel pe care mi-l dați dumneavoastră acum.

Vă rog să luați legătura cu liderul de sindicat de acolo, de la S.C. U.M. SADU, inginerul Gheorghe Bujor, și o să vă dea mai multe date și elemente despre oamenii care au venit la biroul senatorial de la Târgu-Jiu, Circumscripția electorală Gorj.

Nu sunt mulțumit de răspuns și vă rog să-mi concretizați acest răspuns și, de asemenea, să-mi răspundeți la interpelarea privind minerii, pentru că este aceeași chestiune. Mi se pare că este o discriminare privind ieșirea la pensie. Și cei care au muncit în aceleași condiții înainte de 1989, și cei care au ieșit la pensie după 1990 trebuie să beneficieze de aceleași drepturi.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

## Mulțumesc.

Domnul secretar de stat Marin Pătuleanu a dat răspunsul, a primit domnul senator răspunsul în scris. Puteți să mergeți, domnule secretar de stat.

Urmează domnul István Tőke, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru a da răspuns domnului senator Petre Daea, privind programul campaniei agricole de toamnă.

Microfonul 10, vă rog.

## **Domnul Tőke István** — _secretar de stat_

Să prezinte mai pe scurt, domnule președinte.

Dacă domnul senator a solicitat răspuns oral, trebuie să-i citească răspunsul. Trebuia să-l ceară numai în scris. Vă rog să finalizați, dacă se poate.

_în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale_ **:**

## Domnule președinte, Domnule senator,

La întrebarea formulată de dumneavoastră, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale vă dă următorul răspuns legat de stadiul lucrărilor agricole la data de 26 septembrie. Situația se prezintă astfel:

— eliberare teren: program — 2,6 milioane hectare; realizat — 2 milioane hectare;

— arături pentru însămânțări: program — 2,6 milioane hectare; realizat — 1,44 milioane hectare;

— însămânțări culturi de toamnă, din care grâu-secară, program — 1,999 milioane hectare, din care realizat — 49.000, deci 2%; orz — 173.000 hectare, din care realizat — 29.000.

De asemenea, s-a recoltat floarea-soarelui pe o suprafață de 660.000 hectare, reprezentând 79% din suprafața cultivată; porumb, pe o suprafață de 811.000 hectare, reprezentând 38% din suprafața cultivată; și cartofi de toamnă pe o suprafață de 149.000 hectare, reprezentând 60% din suprafața cultivată.

Măsurile întreprinse și stadiul îndeplinirii acestora:

Pentru înființarea culturilor din această toamnă producătorii agricoli primesc un sprijin financiar, sub formă de bonuri valorice, pentru procurarea de motorină sau biodiesel, semințe și/sau pesticide, îngrășăminte, în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 687/2007.

Sprijinul financiar este în valoare de 500 lei/hectar pentru grâu, 400 lei/hectar pentru rapiță și 450 lei/hectar pentru alte culturi.

Beneficiarii sprijinului financiar sunt producătorii agricoli persoane fizice și/sau juridice care sunt înregistrați în Registrul agricol, Registrul fermelor sau în alte evidențe funciare și exploatează terenuri arabile individual sau în forme de asociere.

Până la data de 25.09.2007, au beneficiat de acest sprijin un număr de 122.000 de producători agricoli, pentru o suprafață de 1,7 milioane hectare, din care 1,2 milioane hectare grâu, iar valoarea totală a sprijinului este de 637 milioane lei.

Domnul senator Daea Petre. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu întâmplător am pus această întrebare și nu întâmplător am pus-o acum două săptămâni, socotind că au timp suficient pentru a se uita în agenda de lucru cei care cârmuiesc acum acest sector de activitate și să aducă în Senatul României un răspuns nu pentru un om care știe ce înseamnă domeniul acesta, ci un răspuns al responsabilității pe care o au vizavi de acest sector de activitate extrem de important și greu apăsat de politicile pe care le cunoaștem cu toții, dar mai ales acum prin lipsa de preocupare care îi aduce în pragul disperării pe unii producători agricoli. Spun acest lucru gândindu-mă la faptul că suntem la 1 octombrie. Această zi însemna pentru agronomi, pentru cei care se ocupă de domeniul agricol, că trebuie să se încheie semănatul în unele zone, zona trei de cultură a orzului și grâului. Iată că abia a început. Și aceasta din cauza faptului că nu există sămânță în România. „Cuponiada” care a

însemnat un eșec pentru agricultori a rămas un marș al preocupării unora pentru a cheltui banii publici, înțelegând aici costurile pentru tipărire, pentru distribuire și întârzierile care înseamnă birocrație și, mai mult decât atât, indirect, scumpirea input-urilor. A ajuns, astăzi, ca urmare a lipsei de preocupare în domeniu, ca un kilogram de grâu să coste peste 20.000 lei și să nu-l găsești. Și să nu uite cei care astăzi țin agenda activităților deschisă că România s-a confruntat cu asemenea situație în perioada 2002—2003, când seceta a atins o suprafață mai mare ca acum, iar atunci, la acea dată, erau transportate din partea de vest a țării, unde seceta mușcase mai puțin din culturile de grâu, 9.000 de vagoane de grâu pentru a putea fi însămânțat în România. Rezultatul acestui efort s-a concretizat în 2004 în 7,7 milioane tone de grâu într-un an propice acestei culturi. Întrezăresc o situație foarte grea și, de aceea, nu pot să nu amendez prin aceste critici politica Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, iar efectele pe care le are această lipsă de preocupare și de acțiune vor însemna pentru România, în anul următor, un al doilea an de criză.

O spuneam cu luni de zile în urmă, și nu întâmplător am lăsat conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale să lucreze în pace, fără să pun vreo întrebare sau vreo interpelare de-a lungul timpului, dar momentul scadenței a venit, iar timpul nu ne iartă nici să punem întrebări, și nici să nu luăm măsuri.

Domnul secretar de stat trebuie să vă mai dea un răspuns, și anume, privind organigrama Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Dacă doriți să vi-l dea acum sau în scris? Acum. Vă rog, domnule secretar de stat. Microfonul 10.

## Vă mulțumesc.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a promovat, în luna aprilie 2007, un proiect de act normativ privind înființarea și organizarea ministerului, în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 24/2007 privind stabilirea unor măsuri de organizare în cadrul administrației publice centrale.

Măsura de organizare instituțională a fost luată în conformitate cu legislația în vigoare și cu respectarea principiilor de guvernare prevăzute în Capitolul II din Programul de guvernare și a standardelor de management intern ale instituțiilor publice.

Organigrama Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale integrează principiile de funcționare ale politicii agricole comune, acest tip de organizare instituțională fiind comun și celorlalte ministere de profil din statele membre ale Uniunii Europene.

De asemenea, noua structură delimitează clar palierul politic de cel administrativ și favorizează colaborarea pe orizontală, la nivel interdepartamental.

Atribuțiunile și responsabilitățile personalului din cadrul ministerului sunt stabilite, conform reglementărilor în vigoare, prin fișa postului. Atribuțiile demnitarilor, respectiv ale secretarilor de stat și ale subsecretarului de stat din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, au fost stabilite în conformitate cu Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale privind stabilirea atribuțiilor și a domeniilor de activitate ale secretarilor de stat și ale subsecretarului de stat din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Conform prevederilor acestuia, responsabilitățile demnitarilor au fost stabilite în funcție de problematicile specifice domeniilor de activitate și de atribuțiile Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prevăzute în art. 3 alin. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 385/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Acest ordin, coroborat cu prevederile Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 347/2007 privind constituirea Comitetului de coordonare a administrației agricole la nivel județean, reglementează și relația demnitarilor din cadrul ministerului cu structurile subordonate.

Domnul senator Daea Petre. Microfonul 3.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nici această interpelare nu a fost întâmplătoare, și nu a fost întâmplătoare data punerii acestei interpelări. Am adresat interpelarea pentru a pune în fotografie, pe regula simetriei și logicii simple, care este rezultatul unei gândiri în stabilirea diagramei de atribuții și responsabilități în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Mă așteptam aici să aud că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale are mai puțini funcționari publici și lucrează mai bine decât în 2004. Dar iată că în 2004 Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale avea 400 de funcționari, astăzi are peste 600, iar rezultatele se aud, au fost prezentate și se văd, pentru că este un câmp deschis al acțiunii noastre.

Nu întâmplător am pus această întrebare, pentru că din 2004 până acum asistăm la deformări pe zi ce trece, de la o perioadă la alta, fie că a fost domnul ministru Flutur, care a făcut o direcție generală de control care să controleze agricultura României, în loc să facă o direcție generală de acțiune, de lucru, de activitate, de implicare, de instituire a unor reguli corecte și stabile pentru agricultură, în așa fel încât rezultatele să fie pe măsura efortului. Astăzi suntem în fața unei organigrame care, din punctul meu de vedere...

Aștept răspunsul scris, pentru că am solicitat să mi se răspundă cum este operațională legătura dintre funcționarul public și demnitar, cum există structura aceasta, din punct de vedere al subordonării ierarhice și funcționale, în așa fel încât ministerul să fie funcțional și funcționabil.

Din nefericire, nu este așa și-mi pare extraordinar de rău că ne aflăm în fața unei situații care are o singură ieșire, și anume, aceea de a ne așeza cu toată atenția să vedem unde am greșit, ca să putem repara cât mai repede cu putință, dacă vremea ne va mai permite. Sper că da.

Are cuvântul doamna Gabriella Pásztor, secretar de stat în Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, pentru a-i

răspunde domnului senator Ilie Petrescu, privind repartizarea pe localități a cadrelor didactice din județul Gorj.

Vă rog.

Microfonul 9.

**Doamna Pásztor Gabriella** — _secretar de stat_

_în Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului_ **:**

## Vă mulțumesc.

## Domnule senator,

Ca urmare a întrebării formulate de dumneavoastră, înregistrată la departamentul pentru relația cu Parlamentul, din minister, pe care-l conduc, vă furnizez următoarele date:

Din analiza datelor privind situația încadrării cu personal didactic în ultimii patru ani școlari reiese că în unitățile de învățământ din județul Gorj peste 77% din totalul de norme didactice sunt ocupate de personal didactic titular, și anume, în anul școlar 2004—2005, din totalul de norme didactice, 5.157, 3.760 de norme didactice au fost ocupate de titulari, și mă refer aici la norma de bază, 241 de norme didactice sunt ocupate de titulari prin cumul sau plata cu ora, 4.001 de norme didactice ocupate cu titularii, deci 77,58%.

În anul școlar 2005—2006, procentajul este de 77,44%. În anul școlar 2006—2007, procentajul este de 77,76%. În prezentul an școlar procentul este de 77,89%.

În prezent, în județul Gorj nu există cadre didactice cu restrângere de activitate nerezolvată. Pentru anul școlar în curs toate cadrele didactice aflate în restrângere de activitate, totală sau parțială, au fost soluționate prin completarea normei didactice, transfer pe alte posturi didactice sau prin detașare în interesul învățământului în felul următor: pentru 40 de cadre didactice a fost completată norma didactică; situația a 49 de cadre didactice aflate în restrângere de activitate totală a fost soluționată prin transfer; situația a 6 cadre didactice a fost soluționată prin detașare în interesul învățământului.

După data de 1 septembrie anul curent, aproximativ 50% din unitățile de învățământ din județul Gorj au publicat catedrele vacante sau rezervate, incomplete, constituite din cel mult cinci ore, atunci când în unitățile de învățământ s-a constatat realizarea integrală a planului de școlarizare propus și după numirea, prin detașare, a personalului didactic de conducere și de îndrumare și control. Aceste ore vacante sau rezervate au fost repartizate în ședința publică din 11—12 septembrie 2007.

Domnul senator Petrescu dorește să ia cuvântul. Microfonul 1.

## Domnule președinte de ședință, Doamna ministru,

În interpelarea mea eu am cerut situația cadrelor didactice pe localități: care sunt suplinitoare, care sunt titularizate, și nu pe procente. Vă mulțumesc pentru procente. Procentele erau înainte de 1989. Eu am cerut o chestiune concretă, ultima parte a întrebării pe care am formulat-o Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului. Considerați că este o practică și este o chestiune corectă ca după 1 septembrie, după începerea anului școlar, să se publice catedrele vacante? Dacă este o practică, spuneți-mi. Este o chestiune normală sau este un abuz? Dacă este abuz, cine suportă consecințele?

O altă chestiune, domnule președinte.

Vreau să vă spun că nu sunt mulțumit de răspunsul doamnei ministru și solicit, pe fiecare localitate din județul Gorj, pe fiecare școală, să mi se spună această chestiune. Nu-mi dați procente, că procentele nu mă aranjează, pentru că eu merg în fața oamenilor care m-au trimis în Parlamentul României să răspund unei chemări. Am venit la minister cu niște chestiuni concrete: nemulțumirea acelor cadre didactice care se află în județul Gorj.

Vă mulțumesc.

De acord. Veți primi răspunsul în scris, pe fiecare localitate. Vă mulțumesc.

Vă mulțumesc, domnule președinte. O altă problemă.

Suntem la capitolul răspunsuri. La acest capitol, domnule președinte de ședință, Ministerul Economiei și Finanțelor, probabil, nu mai știe care sunt miniștrii care răspund de sectorul minier. Nu mi-au dat niciun răspuns până la ora actuală. Trag un semnal de alarmă ca persoanele care se află la minister pe domeniul minier să vină în fața acestei săli a Senatului României și să răspundă la ce ne întreabă oamenii din zonă.

Vă mulțumesc.

De acord.

Are cuvântul domnul senator Gheorghe Funar. Microfonul 2.

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Pe procedură, permiteți-mi să intervin. Aș vrea să aduc la cunoștință reprezentanților Guvernului aflați în sală faptul că am formulat în fiecare zi de luni interpelări și întrebări, în total 12, de la începutul acestei sesiuni. Până acum, am primit răspunsuri numai la două.

Aștept lunea viitoare răspunsuri pentru celelalte zece, iar mâine, în ședința de Birou permanent al Senatului, am să aduc la cunoștință conducerii Senatului României faptul că, din nou, Guvernul României, probabil, alertat, agitat pe tema moțiunii de cenzură, uită să-și îndeplinească obligațiile legale și să răspundă la întrebările și interpelările senatorilor.

- Sper să nu se mai repete. Vă mulțumesc.

## **Domnul Radu Mircea Berceanu:**

Vă mulțumesc.

Ședința Senatului se încheie aici. Reluăm lucrările mâine.

**EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR**

„Monitorul Oficial“ R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282,

IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea“ București și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București (alocat numai persoanelor juridice bugetare) Tel. 318.51.29/150, fax 318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro Adresa pentru publicitate: Centrul pentru vânzări și relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 411.58.33 și 410.47.30, fax 410.77.36 și 410.47.23 Tiparul: „Monitorul Oficial“ R.A.

&JUYDGY|202436]

**ISSN** 1220–4870

**Monitorul Oficial al României, Partea a II-a, nr. 130/11.X.2007 conține 28 de pagini.**

Prețul: 7,00 lei