Lia Olguța Vasilescu

Proiectul legii privind statutul minorităților naționale din România este unic în Europa, iar punctul de vedere al Comisiei de la Veneția și al Înaltului Comisariat pentru Minoritățile Naționale al OSCE relevă acest lucru. Cel mai arzător subiect îl reprezintă, în opinia juriștilor Comisiei de la Veneția, articolul care prevede dreptul de veto al Consiliului Național al Autonomiei Culturale în ceea ce privește înființarea sau desființarea unor instituții de învățământ și cultură sau privind angajarea de personal în aceste instituții.

Partidul Democrat a cerut la vremea respectivă, prin Valeriu Tabără, eliminarea acestui drept de veto. Tot el a susținut că în Uniunea Europeană nu există un documentcadru cu un model general unanim acceptat al autonomiei culturale care să fie aplicat în România.

Comisia de la Veneția recomandă un consens al clasei politice, deoarece statutul minorităților introduce concepte noi în legislația românească și fiindcă nu există un standard general valabil pe plan internațional în ceea ce privește autonomia culturală.

Și Vasile Burtea, adjunct al Avocatului Poporului, a declarat că statutul minorităților conține prevederi neconstituționale, referindu-se la articolul care prevede că Departamentul pentru relații interetnice trebuie să-și dea avizul pentru ca minoritarii să poată participa în alegeri.

Raportul Academiei Române a fost, de asemenea, devastator, pe ideea că statutul minorităților naționale destructurează juridic statul român, prin instituirea unor elemente statale noi. Citez: „comunitatea națională a minorităților”, „pământul natal al comunității maghiare”, „autonomia culturală a minorităților naționale”.

În concluzie, Academia Română spune că statutul minorităților naționale este o expresie a intereselor economice și politice ale liderilor UDMR.

Alte observații pe care doresc să le formulez:

1. „Minoritățile naționale sunt recunoscute ca factori constitutivi ai statului român.” – se precizează în acest statut. Orice student din anul I știe că pică examenul de drept constituțional dacă nu învață faptul că factorii constitutivi ai statului român sunt: teritoriul, suveranitatea și populația.

2. Se introduc drepturi colective, ceea ce excede tuturor tratatelor internaționale la care România este parte.