Ana-Loredana Predescu

717 cuvinte

Analiza discursului

Populism: 1 · moderat2 marcheri
Anti-pluralism: 0 · fără
DQI: nivel 2 · justificare calificată
Voce: voce proprie

Codat de flash-lite. Metodologie

Discurs

„Promisiuni prea mari și realizări prea mici pentru dascăli și educație!*”

Mă prevalez de această oportunitate pentru a trage un semnal de alarmă în ceea ce privește noile măsuri propuse pentru educație și învățământ.

Conform unui nou proiect al Ministerului Finanțelor, Guvernul PSD – PNL, condus de Marcel Ciolacu*, consideră că nu va putea da educației 15% din bugetul general consolidat.

În consecință, cele două articole, 134 și 147, din cele două noi legi ale educației, Deca-Iohannis, nr. 198 și 199 din 2023, vor fi amânate pentru anul 2025, conform textului draftului de document. Iar doamna ministru Ligia Deca încercă doar să justifice public acest eșec, spunând că „nu toate măsurile din lege intră în vigoare în anul viitor”*

În contextul ședinței

, deci probabil că nu de anul viitor va fi 15% din BGC bugetul alocat educației.

Pe 5 octombrie, ministrul Deca invoca posibilitatea ca Legea salarizării să nu fie gata până la 1 ianuarie: „Trebuie să găsim o soluție chiar și pe actuala legislație, pentru ca profesorii să primească ceea ce li s-a promis”, spunea Deca.

2024 ar fi fost primul an de aplicare a Legii educației Deca-Iohannis, bazată pe „România educată”, în care pilonul central al reformei, anunțată de președinte și de apropiații săi, era tocmai finanțarea alocată pentru educație, de 15% din bugetul general consolidat. În sumă exactă, aplicat pe BGC actual, ar fi însemnat peste 90 de miliarde de lei, dar se pare că acest pilon central nu a fost prea important.

Dintr-o analiză publicată pe 6 iunie pe edupedu.ro, finanțarea de 15% din bugetul general consolidat pentru educație în 2024 ar urma să fie ratată cu mult în 2024, conform calculelor de impact bugetar pe baza datelor Guvernului.

Bugetul Ministerului Educației pentru anul 2023 a fost de 32,5 miliarde de lei, potrivit Legii bugetului de stat, iar, conform Ministerului de Finanțe, cheltuielile bugetului general consolidat pentru 2023 erau estimate la 608,124 miliarde de lei. Dacă educația ar primi cel puțin 15% din cheltuielile bugetului general consolidat, atunci înseamnă peste 91 de miliarde de lei*, de aproape trei ori mai mult ca în 2023.

Raportat la produsul intern brut, procentul care a revenit Ministerului Educației anul acesta a fost de 2,1%, fiind cea mai mică alocare raportată la PIB din 2018 încoace, de la momentul trecerii salarizării profesorilor și personalului din învățământ în bugetul instituției. PIB-ul reprezintă totalitatea prețurilor (valoarea monetară) produselor și serviciilor produse de o economie (țară) într-o perioadă de un an. Iar pentru anul 2023 acesta a fost estimat la 1.552 de miliarde de lei.

Dar Guvernul Ciolacu nu se oprește aici; s-a lucrat întreaga toamnă, până zilele acestea, la grila de salarizare din învățământ, se pregătește o majorare de doar 13% a salariilor de bază, de la 1 ianuarie, pentru profesori și angajații din învățământ, plus încă o majorare de 7% aplicată din august anul viitor, în condițiile în care în luna septembrie sunt programate alegeri locale.

Așadar, 20% în două tranșe. Guvernul pare că nu își respectă promisiunea de la încheierea grevei generale din iunie*, cel mai important protest al profesorilor din ultimii 30 de ani. Atunci profesorii au fost convinși să se întoarcă la catedră după ce li s-au promis o nouă legea a salarizării, cu creșteri etapizate, pentru toate categoriile de profesori.

Toate salariile din educație ar fi trebuit calculate în funcție de salariul debutantului. Doar că salarizarea sistemului de învățământ rămâne în continuare la un nivel jenant și jignitor, profesorii sunt din nou umiliți1 2, asta în timp ce salariile demnitarilor vor crește cu 5% anul viitor, indiferent de ceea ce se va întâmpla.

Marcel Ciolacu nu doar că promitea public, la rotativă, ci și susținea aceste demersuri: „Ca premier, voi livra la milimetru ce am promis. Acest Guvern va face dreptate dascălilor.” PSD și PNL, ca de fiecare dată, au uitat promisiunile făcute, anulează înțelegerile politice, sociale și procedează după bunul-plac.*

Au fost făcute promisiuni mari, realizări mici pentru dascăli și educație; cu siguranță sunt șanse ca din ianuarie să avem din nou profesori în stradă. Trăim vremuri în care se taie absolut tot ce ține de învățământ/educație; nimeni nu vorbește nimic despre investițiile în educație, despre construcția de noi spații de învățământ, programe de reducere a abandonului școlar, de prevenire a violenței și a consumului de droguri, proiecte, programe de stimulare a învățării, a competiției și competitivității.

· group_interest

Vocevoce proprieMarkerCadru

Justificarea se concentrează pe interesele specifice ale categoriei profesionale a cadrelor didactice.

„salarizarea sistemului de învățământ rămâne în continuare la un nivel jenant și jignitor, profesorii sunt din nou umiliți”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de grupuri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Referință funcțională la coaliția de guvernare; ton critic, dar fără derogare explicită a unui grup social.

„Guvernul PSD – PNL, condus de Marcel Ciolacu”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de cereri· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Vorbitorul critică nerespectarea promisiunilor fără a angaja legitimitatea cererilor opoziției.

„Guvernul pare că nu își respectă promisiunea de la încheierea grevei generale din iunie”

În context ↑

Calitate deliberativărespect față de contraargumente· 1

Vocevoce proprieMarkerCadru

Menționează argumentul ministrului, dar îl respinge imediat ca fiind o justificare a eșecului, fără contra-argumentare tehnică.

„doamna ministru Ligia Deca încercă doar să justifice public acest eșec, spunând că „nu toate măsurile din lege intră în vigoare în anul viitor””

În context ↑

Calitate deliberativăpolitică constructivă· positional

Vocevoce proprieMarkerCadru

Discursul este predominant critic și pozițional, fără a propune o alternativă legislativă concretă.

„Promisiuni prea mari și realizări prea mici pentru dascăli și educație!”

În context ↑